Trebuie și în România să găsim echilibrul corect între jurnalism și protecția datelor

Jurnalism

Vizualizari: 272

Facebooktwittergoogle_plusredditpinterestlinkedinmail

Confidențialitatea și libertatea de exprimare sunt atât drepturi fundamentale care sunt la fel de importante pentru societatea, democrația și modul de viață. Dar uneori se pare că cele două drepoturi fundamentale se află în conflict. Legislația noastră privind protecția datelor vizează concilierea acestor drepturi și obținerea unui echilibru crucial. Dar este important ca acele organizații angajate în jurnalism să știe cum să aplice cerințele și scutirile în practică.

Respectarea drepturilor persoanelor și tratarea datelor lor personale conform cadrului legal este vitală pentru menținerea încrederii publicului, iar acest lucru se aplică jurnalismului la fel de mult ca orice alt scop. Creșterea încrederii și încrederea publicului în modul în care sunt utilizate datele sale reprezintă obiective strategice.

Cu toate acestea, protejarea libertății de exprimare și interesul public inerent pentru o presă liberă sunt cruciale. Activitățile jurnaliștilor se află deja sub control sporit, iar sectorul se confruntă cu presiuni impuse de noile modele de afaceri și de concurența noilor platforme. Acum, mai mult ca niciodată, este important să avem la dispoziție îndrumări clare și practice cu privire la cerințele legii. Deși Regulamentul UE 2016/679 (GPDR) aduce noi dispoziții pe care organizațiile mass-media trebuie să le abordeze, principiile de bază rămân aceleași.

Autoritatea de Supraveghere din Marea Britanie (ICO) a lansat de curând apelul către organizațiile media cu scopul de a elabora un cod de practică pentru utilizarea datelor cu caracter personal în jurnalism, pentru ca apoi să creeze îndrumări pentru membrii publicului atunci când consideră că datele lor personale au fost utilizate în mod abuziv în timpul jurnalismului și să efectueze revizuiri periodice ale modului în care industria își îndeplinește obligațiile privind protecția datelor.

Astfel, Codul va fi punctul de referință de la care vor măsura conformitatea in domeniul mass media, raportat la prevederile Regulamentului 2016/679.

Va fi extrem de important procesul și elaborarea acestui cod și dupa același model și România trebuie sa gasească acest echilibru între jurnalism și protecția datelor și rămâne de văzut cine va fi inițiatorul unui astfel de proiect și în România. 

Trebuie să nu uităm și de decizia Curtea de Justiție a Uniunii Europene în vazul Buivids din Letonia, emisă la 14 februarie 2019:

1. Înregistrarea foto/video/audio a unei persoane (trecător, polițist, persoană publică etc.) într-un spațiu public (inspectorat de poliție) – REPREZINTĂ DATE CU CARACTER PERSONAL;

2. Persoanele fizice (polițiștii, procurorii, judecătorii, miniștri, jurnaliștii, medicii, precum și persoanele publice) chiar și în exercițiul funcției – SUNT SUBIECȚI DE DATE CU CARACTER PERSONAL;

3. Publicarea unor astfel de înregistrări video pe youtube.com – REPREZINTĂ O PRELUCRARE DE DATE CU CARACTER PERSONAL;

4. Noțiunea de jurnalist trebuie interpretată în sens larg – Blogger-ul, Vlogger-ul sau orice persoană care expune public o informație în interes public;

5. Suportul pe care sunt transmise datele, fie clasic, precum hârtia sau fie electronic, precum internetul - NU ESTE DETERMINANT pentru a se aprecia dacă este vorba despre o activitate „numai în scopuri jurnalistice”;

6. NU ORICE INFORMAȚIE PUBLICATĂ PE INTERNET, care privește date cu caracter personal, se POATE încadra în noțiunea „activități jurnalistice” și care ar benefica de exceptări de la regimul juridic al protecției datelor cu caracter personal.

7. Nu se poate exclude ca înregistrarea și publicarea materialului video în cauză, care a avut loc fără ca persoanele în cauză să fie informate cu privire la această înregistrare și la scopurile ei, să constituie o ingerință în dreptul fundamental la respectarea vieți private a acestor persoane, și anume a agenților de poliție care figurează în acest material video.

Hotărârea Curții de Justiție a Uniunii Europene motivată poate fi accesată AICI.

„Directiva UE privind Drepturile de Autor: un pas inainte, doi pasi inapoi” ?

Jurnalism

Vizualizari: 1756

Facebooktwittergoogle_plusredditpinterestlinkedinmail

Noile reguli, propuse inițial cu mai mult de doi ani în urmă, dar aprobate în sfârșit de Parlamentul European în luna martie 2019 și Comisia Europeană în luna aprilie 2019, vor impune platformelor care găzduiesc conținut online, încărcat de utilizatori, să  remunereze creatorii pentru drepturi de autor. În timp ce adoparea din 15 Aprilie 2019 a Comisiei Europene a introdus regulile privind drepturile de autor, este posibil ca acestea să nu afecteze consumatorii pentru un timp. După semnarea și publicarea directivei în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, statele membre vor avea la dispoziție 24 de luni pentru a transpune noile norme în legislația națională.

Scopul directivei este de a crea un cadru cuprinzător, de care vor beneficia o gamă largă de actori activi în mediul digital: utilizatorii de internet, artiștii, jurnaliștii și presa, producătorii de filme și muzică, serviciile online, bibliotecile, cercetătorii, muzeele și universitățile, printre mulți alții. Noile norme asigură o protecție adecvată pentru autori și artiști, deschizând în același timp noi posibilități de accesare și partajare a conținutului protejat prin drepturi de autor online în întreaga Uniune Europeană.

"Mă bucur foarte mult că am realizat un text echilibrat, creând mai multe oportunități pentru sectoarele creative ale Europei, care vor dezvolta și vor reflecta mai bine diversitatea noastră culturală și alte valori comune europene, dar și pentru utilizatorii a căror libertate de exprimare pe internet va fi consolidată . Aceasta reprezintă o piatră de hotar pentru dezvoltarea unei piețe unice digitale robuste și funcționale." a declarat Valer Daniel Breaz, ministrul român al culturii și identității naționale

Directiva abordează o serie de aspecte care pot fi grupate în trei categorii:

Adaptarea excepțiilor / limitărilor privind drepturile de autor în mediul digital și transfrontalier
Directiva introduce excepții obligatorii în ceea ce privește drepturile de autor în scopul extinderii textului și datelor, al activităților didactice online și al conservării și diseminării online a patrimoniului cultural.

Îmbunătățirea practicilor de acordare a licențelor pentru a asigura un acces mai larg la conținutul creativ
Directiva prevede norme armonizate care să faciliteze:

  • exploatarea de lucrări care au încetat să fie comercializate (lucrări de comerț exterior)
  • eliberarea de licențe colective cu efect extins și
  • eliberarea de drepturi pentru filme de către platformele video la cerere.

Realizarea unei piețe funcționale pentru drepturile de autor
Directiva introduce un nou drept pentru editorii de presă pentru utilizarea on-line a publicațiilor de presă. Autorii lucrărilor încorporate în publicația de presă vor avea dreptul la o parte din veniturile editorului de presă care decurg din acest nou drept.

În ceea ce privește platformele de partajare online de conținut, care se bazează pe modelul "conținut încărcat de utilizatori", directiva clarifică cadrul legal în care funcționează. Aceste platforme vor trebui, în principiu, să obțină o licență pentru operele protejate prin drepturi de autor încărcate de utilizatori, cu excepția cazului în care sunt îndeplinite anumite condiții prevăzute în directivă. Deținătorii de drepturi vor putea, prin urmare, să negocieze mai bine condițiile de exploatare a operelor lor online și să fie remunerați pentru utilizarea online a conținutului lor de către aceste platforme. În același timp, directiva permite utilizatorilor să genereze și să încarce conținut în mod liber, în scopul citării, criticării, revizuirii, caricaturii, parodiei și pasticii. În acest sens, aceasta transformă aceste excepții, opționale în prezent pentru statele membre, în excepții obligatorii pentru acest tip particular de utilizare.

De asemenea, directiva consacră dreptul autorilor și artiștilor interpreți sau executanți la o remunerație adecvată și proporțională cu privire la acordarea licențelor sau transferul drepturilor lor și introduce o obligație de transparență privind exploatarea operelor autorizate, precum și un mecanism de ajustare a remunerațiilor, însoțit de o soluționare alternativă specială a litigiilor mecanism. Dezvoltatorii de software sunt excluși de la aceste reguli.

Facebook și YouTube se vor confrunta în curând cu noi legi stricte privind drepturile de autor din întreaga Europă, care ar putea influența conținutul pe care utilizatorii îl au pe social media.

Noua directivă introduce următoarele noutăți privind drepturile de autor:

  • prevede norme mai echitabile ce asigură o mai bună funcționare a pieței drepturilor de autor, prin introducerea:
    • unui nou drept care permite editorilor de presă să fie remunerați pentru utilizarea ziarelor și revistelor de către furnizorii de servicii online;
    • a unor noi norme care vor consolida poziția titularilor de drepturi, cum ar fi producătorii de muzică și filme, precum și societățile de gestiune colectivă care acționează în numele acestora, permițându-le să negocieze și să obțină o remunerare corespunzătoare pentru exploatarea online a conținutului lor de către platformele care oferă conținut încărcat de utilizatori precum și
    • a unor noi norme care vor asigura o remunerare echitabilă a creatorilor individuali, precum scriitorii, jurnaliștii, muzicienii și actorii;
  • asigură un acces transfrontalier și online sporit al cetățenilor la conținutul protejat prin drepturi de autor: directiva va spori disponibilitatea operelor audiovizuale pe platformele care oferă materiale video la cerere, va facilita digitalizarea și difuzarea operelor aflate în afara circuitului comercial și va garanta posibilitatea de a difuza online, în deplină libertate și securitate juridică, copii ale operelor de artă aflate în domeniul public.
  • oferă oportunități mai ample ca materialele protejate prin drepturi de autor să poată fi utilizate în scopuri legate de educație, cercetare și conservare a patrimoniului cultural: excepțiile în materie de drepturi de autor care permit aceste utilizări au fost modernizate și adaptate la schimbările tehnologice, astfel încât să permită utilizarea online și transfrontalieră;
  • consolidează economia datelor: noile norme privind extragerea textului și a datelor vor impulsiona cercetarea europeană și vor încuraja dezvoltarea analizei datelor și a inteligenței artificiale în Europa.

Deci, legea se aplică producătorilor de muzică și film, dar și ziarelor și revistelor. Ce este neclar este cum va fi implementată exact această lege și ce vor trebui să facă companiile precum Facebook și Google pentru a se conforma.

YouTube, de exemplu, utilizează deja tehnologia pentru a căuta videoclipuri și muzică protejată prin drepturi de autor printr-un sistem de potrivire denumit Content ID . Facebook oferă ceva similar, numit Rights Manager .

În cazul YouTube, dacă proprietarii de conținut descoperă că altcineva le-a încărcat videoclipul, ei pot solicita YouTube să o elimine sau să facă bani din videoclip, prin difuzarea de anunțuri YouTube alături de acesta.

Este posibil ca tehnologia potrivită să poată fi utilizată pentru aceste noi legi ale UE. "Textul acordului politic nu impune nici un filtru de încărcare și nici nu cere ca platformele încărcate de utilizatori să aplice orice tehnologie specifică pentru a recunoaște conținutul ilegal". Dacă companiile precum Facebook și Google nu pot ajunge la acorduri de licențiere cu proprietarii de conținut, aceștia vor trebui să "depună toate eforturile pentru a se asigura că conținutul neautorizat de titularii drepturilor nu este disponibil pe site-ul lor web".

Ce înseamnă "cel mai bun efort"? Se pare că această noțiune lasă loc la foarte multe interpretări.

Facebook și Google nu sunt mulțumiți de regulile propuse. Pentru început, fiecare stat membru al Uniunii Europene va pune în aplicare regula în felul său, ceea ce ar putea însemna că societățile de tehnologie trebuie să respecte un set diferit de linii directoare în fiecare țară.

Apoi, există îngrijorare că, în timp ce încearcă să se conformeze, companiile de tehnologie vor avea un rol critic, moderând ceea ce este permis și ceea ce nu este. Vicepresedintele Google al afacerilor globale Kent Walker a scris o postare pe blog publicata luna trecuta intitulata "Directiva UE privind Drepturile de Autor: un pas inainte, doi pasi inapoi".

"Directiva creează cerințe vagi, netestate, care ar putea duce la blocarea conținutului online a serviciilor online pentru a limita riscul juridic", a scris Walker. "În ciuda îmbunătățirilor recente, directiva UE nu reușește să creeze un cadru echilibrat și modern pentru drepturile de autor. Ne temem că va dăuna inovării online și va restrânge libertățile online în Europa".

Un nou curs ONLINE GRATUIT - Tot ce trebuie să știi despre Directiva UE privind drepturile de autor

Directiva privind dreptul de autor pe piața unică digitală este un nou act legislativ al UE care va aduce la zi normele privind drepturile de autor din Europa, adaptându-le la realitatea din mediul online. După adoptarea la nivelul UE, aceasta va trebui să fie transpusă de statele membre în sistemele lor juridice naționale. Scopul directivei este de a crea un cadru cuprinzător, de care vor beneficia o gamă largă de actori activi în mediul digital: utilizatorii de internet, artiștii, jurnaliștii și presa, producătorii de filme și muzică, serviciile online, bibliotecile, cercetătorii, muzeele și universitățile, printre mulți alții.

De aceea am lansat un nou curs pe platforma de E-learning DPO-NET.ro, intitulat „Tot ce trebuie să știi despre Directiva UE privind drepturile de autor„.

Scopul acestui curs este de a furniza o sinteză a tuturor informațiilor legate de noile prevederi introduse prin Directiva UE privind dreptul de autor pe piața unică digitală.

Cost curs: GRATUIT

La finalul cursului se va accesa un chestionar grila cu zece intrebari alese aleatoriu din baza de date si daca rezultatul final al raspunsurilor corecte depaseste procentul de 70%, cursantul obtine automat un Certificat de Absolvire. 

Acest curs poate fi utilizat de Responsabilul cu Protectia Datelor (DPO) pentru a asigura informarea angajatilor operatorului de date, obtinand astfel si dovada instruirii acestora prin obtinerea Certificatului de Absolvire emis de dpo-NET.ro. Pentru inscrierea la curs este nevoie sa aveti un cont cu acces la cursurile online dpo-NET.ro.

Daca nu ati solicitat inca un astfel de cont, o puteti face prin completarea urmatorului formular: https://dpo-net.ro/solicitare-cont-acces-cursuri-online/, urmand ca in maxim 48 de ore sa primiti un email de confirmare privind inregistrarea, cu detalii despre autentificarea in sistem. 

Din cuprins:

1. Parlamentul European a votat noi norme privind drepturile de autor la nivelul UE – la ce se referă acestea?
2. De ce este necesară modernizarea normelor UE privind drepturile de autor?
3. Îngrădesc noile norme privind drepturile de autor utilizatorii și libertatea acestora în mediul online?
4. Va impune directiva filtre la încărcarea de conținut online?
5. Directiva privind drepturile de autor va împiedica utilizatorii să se exprime pe internet așa cum o fac în prezent? Vor fi interzise memele și GIF-urile?
6. Cum vor aborda noile norme privind drepturile de autor discrepanța dintre remunerarea creatorilor și cea a anumitor platforme online (așa-numitul „decalaj de valoare”)?
7. Ce beneficii le aduc utilizatorilor noile norme privind drepturile de autor referitoare la platformele ce oferă conținut încărcat de utilizatori?
8. Care sunt serviciile care fac obiectul noilor norme referitoare la platformele ce oferă conținut încărcat de utilizatori?
9. Care va fi regimul special pentru startup-uri și întreprinderile mai mici?
10. Ce se va întâmpla cu enciclopediile online (de exemplu, Wikipedia) care se bazează pe conținutul încărcat de utilizatori?
11. Cum va funcționa noul drept al editorilor de presă?
12. Editorii de presă mici și cei aflați în faza de lansare vor fi afectați de reformă?
13. Noua Directivă privind drepturile de autor creează o „taxă pe hyperlinkuri”?
14. Odată cu noile norme, va fi interzisă utilizarea așa-numitelor „fragmente” („snippet”)?
15. Ce beneficii va aduce jurnalismului și jurnaliștilor noua directivă?
16. Cum va asigura directiva o remunerare echitabilă pentru autori și artiștii interpreți sau executanți?
17. Cum vor stabili noile norme privind drepturile de autor o relație mai echilibrată între creatori și partenerii lor contractuali?
18. Ce este mecanismul de ajustare a contractelor? Aduce acesta atingere libertății contractuale?
19. Ce este mecanismul de revocare și de ce este acesta necesar?
20. Care sunt noile excepții în materie de drepturi de autor prevăzute în Directiva privind drepturile de autor?
21. Ce beneficii vor aduce noile norme privind drepturile de autor cercetătorilor?
22. Care este scopul celeilalte excepții – cea generală – pentru extragerea textului și a datelor?
23. Cine va beneficia de noua excepție pentru activitățile de predare
24. Noile norme privind drepturile de autor vor îmbunătăți conservarea și disponibilitatea patrimoniului cultural?
25. Ce se va schimba pentru utilizatori în ceea ce privește conținutul aflat în„domeniul public”?
26. Cum vor încuraja noile norme privind drepturile de autor disponibilitatea operelor audiovizuale din UE pe platformele care oferă materiale video la cerere?

ANEXA 1 – Proiectul de Directiva privind dreptul de autor pe piața unică digitală (2016)

ANEXA 2 – Forma finala a Directivei privind dreptul de autor pe piața unică digitală (2019)

 

 

Hitler ar fi iubit rețelele de socializare

Jurnalism

Vizualizari: 2373

Facebooktwittergoogle_plusredditpinterestlinkedinmail

Sursa foto: Facebook/Avesta Tidning

Bob Iger, Directorul Executiv al Disney, a criticat în termeni foarte duri platformele de social media afirmând chiar că "Hitler ar fi iubit rețelele de socializare pentru ca este cel mai puternic instrument de marketing pe care un extremist și l-ar putea dori. Social media reflectă o perspectivă globală foarte îngustă, care filtrează informațiile pe care se bazează convingerile noastre, crează o falsă validare a acestor convingeri și amplifică temerile noastre profunde". În completare a afirmat că rețelele de socializare "creează un fals sentiment că toți au aceeași opinie”.

După scandaluri legate de răspândirea ştirilor false, de transmisiuni live ale unor sinucideri sau atacuri teroriste, reţelele sociale au fost nevoite să îşi schimbe abordarea, potrivit unei analize a Financial Times, citata si de MEDIAFAX.

"Acum aproape zece ani, o instanţă din Italia a condamnat trei directori din cadrul Google la şase luni de închisoare cu suspendare pentru că nu au reuşit să împiedice ca un clip în care un copil autist era hărţuit să apară în rezultatele motorului de căutare deţinut de companie. Sentinţa a fost considerată aberantă şi a fost, ulterior, anulată. După ce atacurile de la cele două moschei din Christchurch, Noua Zeelandă, au fost transmise live pe internet, autorităţile din Australia au introdus o nouă lege care prevede că directorii reţelelor sociale ar putea chiar să fie condamnaţi la închisoare dacă nu iau măsuri în timp util pentru a elimina conţinutul violent." se arată în analiza Financial Times.

În Marea Britanie a apărut ideea de a impune sancțiuni în astfel de cazuri. Toate companiile care găzduiesc materiale generate de utilizatori ar urma să fie responsabile, inclusiv penal, pentru tot conţinutul de pe paginile lor web. Această propunere, a fost criticată. „ (Măsura) s-ar putea să nu se încadreze în standardele rezonabile privind dreptul la liberă exprimare”, a declarat Alex Stamos, fostul director pentru securitatea informaţiilor în cadrul Facebook şi profesor la Universitatea Stanford.

Este clar că lupta împotriva conţinutului care promovează ura şi a dezinformării pe internet a luat amploare. Companiile Facebook şi Google, care deţin cele mai mari platforme cu conţinut generat de utilizatori, sunt forţate să se adapteze unei noi realităţi. Mark Zuckerberg, directorul general al Facebook, a cerut luna trecută ca autorităţile americane să reglementeze mai mult acest domeniu: „Companiile din domeniul internetului ar trebui să fie trase la răspundere în legătură cu modul în care aplică regulile privind conţinutul periculos. Sunt necesare noi reguli care să stabilească ce este interzis şi care să oblige companiile să construiască sisteme care să menţină conţinutul nepotrivit la cel mai mic nivel posibil”, a declarat acesta.

Şi companiile care se promovează prin intermediul platformelor online au un rol important în această ecuaţie. În 2017, mai multe firme şi-au retras reclamele de pe YouTube de teamă ca materialele lor de promovare să nu fie afişate lângă videoclipuri cu conţinut nepotrivit. La acea dată, YouTube a anunţat modificări ale politicii de utilizare, şi-a modificat algoritmii şi a eliminat un număr mare de videoclipuri problematice. Ulterior, încasările din publicitate au revenit la normal.

Macedonia adoptă un nou proiect de lege pentru protecţia datelor cu caracter personal

După acuzaţii grave din partea jurnaliştilor de restricţionare a dreptului la libertatea de exprimare şi accesul la informaţii, Macedonia este în proces de adoptare a unui nou proiect […]

[1 Aprilie 2019]: O mare firma de recrutare din România, iese din afaceri, acuzând GDPR

Acest articol este un pamflet si trebuie tratat ca atare.    Recruiting Great People SRL, agenție de recrutare cu peste 50 de ani de activitate in România,  a […]

ASCPD: Știrile false, adevărate bombe invizibile

În contextul Zilei Internaționale a Păcălelilor, anunțul Asociației Specialiștilor în Confindențialitate și Protecția Datelor (ASCPD) prin care se anunța lansarea pe data de 1 Aprilie 2019 a unei […]

dpo-NET.ro lansează un nou curs online GRATUIT

In numai 20 de zile care au trecut de la lansarea noului modul pe portalul dpo-NET.ro, peste 250 de persoane au absolvit cursurile online dedicate atat profesionistilor cat […]

Peste 97% dintre români cer sa fie informați despre datele lor personale

Conform unui comunicat de presă primit la redacție, Asociaţia Specialiştilor în Confidențialitate şi Protecţia Datelor (ASCPD) a lansat în luna Februarie 2019, în premieră pentru România, un studiu […]

dpo-NET.ro va oferă un CURS ONLINE GRATUIT

Incepand cu 1 martie 2019, portalul dpo-NET.ro lanseaza un nou modul de Cursuri Online, dedicat atat profesionistilor cat si angajatilor operatorilor de date. Persoanele interesate pot obtine un […]

CURS: Ce trebuie să știm despre GDPR ?

Incepand cu 25 mai 2018 a intrat in vigoare Regulamentul UE nr. 679/2016, cunoscut drept Regulamentul General privind Protectia Datelor Personale (GDPR), care spune in principiu ca informatiile pe […]

Cum stăm până acum cu GDPR-ul în Europa ?

Regulamentul general privind protecția datelor (GDPR) se aplică începând cu 25 mai 2018. Primele analize realizate de European Data Protection Board asupra breselor de securitate, printre care si pierderile […]

Cine poate filma și publica în scop jurnalistic ?

Cine este jurnalist ? Cine poate filma și publica în scop jurnalistic ? Înregistrarea în spațiul public reprezintă o prelucrare de date cu caracter personal ? Persoana publică […]

Prima amendă GDPR în Ungaria pentru încălcarea drepturilor persoanelor vizate

Autoritatea Națională pentru Protecția Datelor și Libertatea Informațiilor (NAIH) din Ungaria a emis recent două decizii privind încălcarea normelor de protecție a datelor stabilite de Regulamentul (UE) 2016/679. […]

Când este valabil consimțământul?

Atunci cand legalitatea prelucrarii datelor nu poate fi justificata prin temei legal, interes vital, interes legitim, relatie contractuala sau interes public este nevoie de contimtamantul persoanei vizate. Când […]

Elementele constitutive ale datelor cu caracter personal

Autor – Sergiu Bozianu, doctorand, Universitatea Liberă Internațională din Moldova, tema: ,,Caracteristica juridico-penală și criminologică a inviolabilității vieții personale”, director compania ,,Law, Privacy & Data Protection Services” SRL […]

ANSPDCP: Formular online pentru declararea DPO-ului

Printr-un comunicat de presa postat pe website, Autoritatea Naţională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal atrage atentia tuturor operatorilor si persoanelor imputernicite de operatori cu privire la […]

CERT-RO, Microsoft și Poliția Română colaborează pentru oprirea fraudelor de tip ‘suport tehnic fals’

Cu ocazia Safer Internet Day, Microsoft, Poliția Română și Centrul Național de Răspuns la Incidente de Securitate Cibernetică (CERT-RO) au susținut un eveniment dedicat prevenirii și combaterii înșelăciunilor […]

Dreptul de a fi uitat – cand si cum si mai ales in ce conditii

Regulamentul 679/2016, intrat in vigoare la 25 mai 2018, este de fapt despre drepturile persoanelor fizice, in viata, cu privire la modul in care datele lor cu caracter […]

O noua metodă de înșelăciune folosind dispozițiile GDPR

GIA Consulting si IUHASZ & Asociaţii vă transmite aceasta avertizare cu privire la o NOUĂ METODĂ DE ÎNŞELĂCIUNE, utilizată de compania DAD Deutscher Adressdienst GmbH !! care, sub […]

GDPR – 64 Întrebări și răspunsuri cu exemple

Începând din 25 mai 2018, odată cu intrarea în vigoare a Regulamentului general privind protecția datelor, tuturor companiilor care desfășoară activități în UE li se aplică același set de norme […]

Cine este responsabilul cu protecţia datelor cu caracter personal ?

Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date și de abrogare a Directivei […]

Lorena Macnaughtan: GDPR – „25 mai este doar începutul”

  Lorena Macnaughtan, MBA, este directorul iCEE.health, eveniment în inovația digitală în sănătate, destinat tuturor participanților în sistem: pacienți, doctori, asistenți, studenți, entreprenori, manageri, autorități.  Acesta are loc în acest an pe 14 […]

Legea GDPR in Romania creeaza tensiuni

Aparitia unei Legi „GDPR” in Romania este o initiativa asteptata de intreaga comunitate a organizatiilor din domeniul sanitar, existand mai multe proiecte in acest moment. Chiar daca Regulamentul […]