Timis Horea: Frica de amenzi GDPR a oprit inovația în multe domenii

INTERVIU EXCLUSIV

Vizualizari: 4557

Facebooktwittergoogle_plusredditpinterestlinkedinmail

De profesie medic, Timis Horea este expert in Management Sanitar si fost director de proiecte europene pe componenta socio-medicala, la Primaria Alba Iulia, director de spital, director al Directiei de Sanatate a judetului Alba, consilier cabinet subsecretar de stat in Ministerul Sanatatii. A colaborat in echipa de elaborare a  Strategiei Nationale de Sanatate 2014-2020 si este antreprenor privat, actionar in mai mult companii din sferea medicala pe partea de strategii de sanatate pentru administratia locala, proiectare circuite epidemiologice, consultant pe analize de marketing, analiza indicatorilor de performanta si calitate in managementul sanitar .

Din 2018 s-a implicat in domeniul startup-urilor medicale si a castigat doua selectii internationale in cadrul EIT Health (European Institute of Innovation and Technology in Health, https://www.eithealth.eu/) SmartAgeingCamp si Go2China),a urmat mai multe cursuri si specializari in domeniul eHealth la Health EIT – Europa, Denmarca - Copenhaga - DTU - Tehnical University of Denmark, Ungaria - Budapest - Semelweis Univeristy of Medicine, Germania - Nuremberg - Medical Valley -You Delft, Iralnda - Dublin - Trinity College Dublin, Polonia - Medical Univeristy of Lodz, China - Shenzhen Medical University, Olanda – Groningen – University. A infintat compania Doclink care in urma unui parteneriat cu un fond de investiii privat,  dezvolta impreuna cu o echipa de experti si parteneriate international un stratup medical https://feeel.health/ axat pe analiza datelor de Public Health, marketing medical statistic, inteligenta artificiala și predictie disponibil din 2020.

Timis Horea a acceptat sa acorde acest interviu portalului Dpo-NET.ro - Data Protection Officers Network

Scopul GDPR-ului nu este de a da amenzi ci de a proteja persoanele. Cu toate acestea, după 3 ani de la intrarea în vigoare a Regulamentului doar 67% dintre Europeni au auzit de GDPR, în timp ce doar 36% au declarat că știu ce este acest regulament (date prezentate de Comisia Europeana în sondajul Eurobarometru). Credeți ca aceste cifre sunt rezultatul dezinteresului persoanelor în ceea ce privește de protejarea datelor lor?

TH: In primul rand exista doua directii in comunicarea GDPR-ului, una preponderentă care produce doar panica si este  de genul ”Breaking News”  ce percutează tot timpul, cum că datele persoanelor se fura.  Acesta este abordarea greșită si total neprofesionala.  Si alta directie corecta este că avem nevoie de date pentru  a  ne imbunatatii si oamenii trebuie incurajati sa ofere date, iar GDPR-ul este o garantie in acest sens ca datele tale vor fi folosite corect in procesul de imbunatatire. Oameni reactioneaza corect spre reticenta tocmai pentru ca informarea in mare este greșit transmisă.

Care credeți ca vor fi consecințele acestei lipse de conștientizări a importantei datelor în rândul persoanelor, pe termen lung?

TH: Cum am spus, cand comunicare devine corecta, societatea si inteligenta sociala se muleaza pe un lucru corect. Cat timp este o sperietoare va exista un pas inapoi si o lipsa de preocupare. Ce facem ca in ultimii doi ani s-au generat mai multe date decat in toata istoria internetului? Constientizarea este direct proportionala cu calitatea comunicarii.

Un studiu ASCPD atragea atentia la inceputul acestui an asupra acestor statistici din unitatile medicale Romanesti: 37,44% din instituţiile sanitare cuprinse în analiză s-au confruntat cu incidente de securitate şi cu toate acestea 73,85% din total nu au implementat un plan de reacţie la incidentele de securitate. De asemenea, sondajul a scos în evidenţă că 70,26% încă folosesc adrese de email @yahoo.com şi @gmail.com în interes profesional în interiorul reţelei, expunând astfel organizaţia unor riscuri care pot fi evitate. Din sondaj a mai reieşit că 11,28% nu au implementat sisteme tehnice de protecţie antivirus, cel mai des invocând lipsa fondurilor. Cum comentati aceste rezultate ?

TH: Cred ca rezultatul este mul mai mare decat in studiu. In primul rand nu cred ca exista o reala preocupare, apoi implementarea este vazuta ca si un cost nu ca si un beneficiu pentru spital. Din nou ajungem la comunicare, de ce sa faci un anumit lucru? Cum te imbunatatesti, ce plus valoare aduce implementarea, totul se rezuma la ai nevoie de asta ca asa spune legislatia si te costa suma acesta. Nu lipsa fondurilor este problema, ci lipsa intelegerii a plus-valorii aduse prin implementare in unitate, companie. Momentan se implementeaza din frica de amenzi, nu din plus valoare adugata.

Având în vedere atacurile cibernetice asupra sistemului sanitar românesc din ultimele saptămâni, ce măsuri considerați că trebuie luate imediat ?

TH: In primul rand nimeni nu raspunde de sistemul de sanatate, acesta este administrat de o persoana numita de o autoritate publica care are spitalul in subordine, dar entitatea este a...statului. Adica in caz de ceva vine statul si rezolva. Atata timp cat nu este specificat clar undeva ca este o responsabilitate a conducerii, a administratorului, a comitetului director nu o sa se intample absolut nimic. Atacuri o sa mai fie si oricum plateste statul sau administratia spitalului. Avem cateva Instituii care vegheaza  asupa sistemului dar nici una nu au o strategie in acest sens clara pe GDPR. Subiectul este tratat la diverse...si asta o sa si avem.

Este esențial ca persoanele să identifice prelucrările ilegale de date pentru a-și putea exercita drepturile. Cât este de important sa-ți cunoști drepturile atâta timp cât nu poți identifica o prelucrare ilegală? Pe ce ar trebui să se axeze campaniile de informare a persoanelor?

TH:Pe informarea corecta. Momentan nici intre expertii si comunicatorii GDPR din tara nu este un consens clar. Sunt abordari diferite, interpretari diferite. Cred ca nu oricine trebuie sa fie expert GDPR si trebuie un control clar al cursurilor si comunicarilor oficiale. Trebuie să existe proceduri clare nu cursuri cu taxe in care mergi intr-un fel si iesi in alt fel si ai o diplomă.

Care credeți că ar fi cea mai scurta cale spre creșterea gradului de conștientizare și complianta GDPR: educarea persoanelor sau educarea operatorilor?

TH: Educatia corecta, profesionala este singura cale, profesionalismul duce la rezultate, neprofesionalismul duce la anarhie. Privatul este mai atent, dar si cheltuie mai mult, statul este mai nepasator oricum nu este o tinta directa in procesul de control.

În România, până în acest moment, s-au aplicat patru amenzi pentru nerespectarea GDPR deși autoritatea condus aproape 1.000 de investigații, adoptând o atitudine orientată spre prevenție și dispunerea de măsuri corective. Considerați că Amenzile au un rol important în aplicarea GDPR-ului? Din experienta dvs practică, cei mai mult operatori se conformeze cu GDPR-ul din responsabilitate sau de frica amenzilor?

TH: In primul rand exista o frica a amenzilor si acesta este primul aspect, care este rezultatul comunicarii de pana acuma, cel putin la noi in tara. Nimeni nu se conformeaza ca asa trebuie sau pentru ca aduce un plus valoare, toti il percep ca si un cost si o actiune birocratica. Cred ca o campanie de preventie si constientizare aduce mai multe beneficii decat o multime de amenzi prin care sperii cativa mari operatori sau omori cateva businessuri mici. Oricum acest mod de a comunica a oprit inovatia in multe domenii. Statul roman trebuia sa investeasca in comunicare in urma cu 5 ani nu să ne trezim ca din martie 2018, hop avem o lege care afecteaza pe toata lumea. Concluzia? O sa dureze inca cinci ani ca sa ne conformăm cat de cat.

Credeți că instituțiile publice ar trebui sa fie un exemplu pentru restul operatorilor? Punem această întrebare pentru că în Romania avem un tratament preferențial pentru instituțiile publice, amenda maxima pentru nerespectarea GDPR-ului fiind de 200.000 lei (aproximativ 42.000 euro), cu mult inferior față de ceea ce risca operatorii privați.

TH: Mentalitatea de a arata ca avem nevoie de exemple inca persista. Daca azi mergem la orice spital luat prin sondaj, cu siguranta am gasi incalcari ale GDPR-ului dar autoritatea nu ar indraznii din motive lesene de inteles sa aplice legea acolo. Vor fi cateva executari publice care vor tine loc de exemplu si apoi incet incet se vor conforma multi, de frica repet nu din cauza ca simt ca este plus valoare adugata.

Cu toate că România înregistrează cel mai scăzut nivel de utilizare a serviciilor de internet dintre statele membre ale UE, 86 % dintre utilizatorii români de internet au conturi pe rețelele sociale, ceea ce ne face campionii Europei la acest capitol. Având în vedere scandalurile imense în care au fost implicate rețelele de socializare, fie prin breșele de securitate, fie prin utilizarea ilicită a datelor, putem considera că suntem și cei mai vulnerabili. Cum considerați ca ar trebui să se comporte un utilizator de internet, dacă ar fi constient de riscurile pe care internetul le ascunde?

TH: Sa se comporte asa cum simte si in momentul cand utilizezi un program gratis, trebuie sa fi constient ca nimic nu este gratuit si toata lumea colecteaza date care sa te ajute sa iti imbunatateasca experienta ta, sa te ajute sa iti ofere reclamele de care tu chiar ai nevoie, sa te ajute sa gasesti predictiv mai repede ceea ce vrei sa cauti de fapt. In acelasi timp  sa aleaga cu celeritate ce date trebuie sa ofere in schimbul utilizarii si sa stie tot timpul ca exista un risc si sa evite siturile obscure. Dar fara date lumea nu evolua aici unde suntem. Azi traim intr-o frica ca cineva ne fura datele, o frica gresit indusă de multi inclusiv comunicata prost de mass media. Sensul GDPR-ului este profund denaturat si duce la un impact negativ asupra intregii economii europene si asupra inovatiei in special.

Accesul copiilor la internet este deja o normalitate. Ar trebui acest lucru sa ne îngrijoreze? Considerați că o educație privind privind accesul la internet al copiilor ar trebui sa fie o sarcina a părinților sau sistemul de învățământ ar trebui să-și asume acest rol?

TH: Educatia incepe de la cei 7 ani de acasa. Cine o are o multiplica, cine nu pune tableta 24 de ore in mana unui copil. Oricum sistemul nostru de invatamant este tot mai primitiv si antisocial construit. Educatia se face cu oameni educati nu cu programe, sloganuri si proceduri. Efectele le vedem deja in statisticle afectiunilor pediatrice la copii. Atata timp cat nu exista un inteers si un parteneriat intre Ministerul Invatamantului si Ministerul Sanatatii sa o trateze ca si  o problema de Sanatate Publica reala, nu se intampla nimic. Dar pentru acest lucru  cum am spus este enevoie de oameni cu viziune si educati cu un background stiintific.

Facebook a lansat Study, un program de cercetare de piață bazat pe recompense. Cum vi se pare un asemenea concept: să fim plătiți pentru datele pe care le facem publice? Este acesta direcție una corecta?

TH:Daca nu ofeream date la Facebook poate nu ne gaseam prietenii din copilarie. Da este un lucru bun, trebuie sa intelegem ca datele tale , ale mele, ale altora ne ajuta pe toti, datele noastre este contributia noastra la evolutia societatii si datele oferite de tine, de mine, de toti, candva undeva ajuta pe cineva sau salveaza o viata undeva. Acesta este rolul datelor de a crea o lume mai buna, mai sigura mai predictiva.

Conform unui raport DLA Piper (GDPR data breach survey: February 2019), de la data aplicării GDPR-ului și pana în februarie 2019, Autoritatea de supraveghere din Olanda înregistrase 15,400 de notificări de breșe, în timp ce România număra la acea vreme doar 270. Care credeți că este motivul acestei discrepanțe? Suntem noi romanii un popor norocos și breșele de securitate ne evită, ori nu recunoaștem o breșă de securitate nici dacă ne împiedicăm de ea?

TH: Tine de nivelul de cultura si de educatie atata tot. Nu poti cere de unde nu ai. Este un alt indicator care certifica acest lucru ca mai avem mult pana ajungem din urma societati civilizate. Si pana la urma Romania reala nu estea cea din birourile noastre care este infimă statistic.

Identificarea riscurilor este unul din cei mai importanți pași spre complianta GDPR. Dar dacă noi nu resuim sa identificam nici breșele, cum am putea identifica riscurile?

TH: Prin educatie, prin comunicare prin invatamant prin oameni educati prin startegii coerente indreptate spre cetatean in parteneriat cu mediul privat sau de stat in care toti conlucra spre ”binele comun” a unei comunitati, a unei societati in care toti sunt de aceiasi parte. Riscul individual este si un risc comunitar, iare politicile sociale se reflecta la nivel de individ. Daca nu ai o strategie in acest sens nu ai cum sa te astepti la rezultate intr-o curba care sa iti arate imbunatatire continua.

A trecut mai bine de un an de la intrarea în vigoare a GDPR-ului. Ce s-a schimbat în decursul acestui an?

TH: Am invatat ca exista ceva nou care vine de la UE...de care toti ne dam cu parerea dar nimeni nu stie cum functioneaza exact si ce rol are si pe cine ajuta si momentan este o sperietoare cu amenzi nicidecum un intrument de imbunatatire. Pe partea cealata oamenii au invatat ca au depturi si sunt propietarii datelor si sunt mult mai atenti si constienti.

Cum vedeți implementarea Directivei NIS în România? Care sunt cele mai mari provocări ? Ce măsuri au fost luate până în prezent ?

TH: Se spune ca omul sfienteste locul si implementarea va fi exact ca si cei care o implementeaza, daca va fi bine se va implementa bine, daca nu nu, Orice lucru functioneaza exact asa cum il proiectezi si il conduci. Daca va fi haotica, haotica va fi implementata, daca va exista niste puncte strategice, niste cursuri corecte niste masuri, indicatori de calitate, indicatori de performanta masurabili, cuantificabili si acceptati bilateral atunci vom avea rezultate masurabile.

Cine credeți ca ar trebui să se implice mai mult în diseminarea importantei datelor personale? Instituțiile publice, Autoritățile naționale de supraveghere sau ONG-urile din domeniul protecției datelor?

TH: Cred ca toti dintre noi trebuie sa comunicam si sa educam. Schimbarea se face oricum in timp si timpul tine de educatie. In viata importat este sa iti doresti sa faci ceva bun si lucrurile se intampla. Dar cand DPO-ul este doar o alta forma de birocratie si consultanta este o bagatelizare si fiecare spune ce vrea in mediul online atunci ne intoarcem in anarhia sociala a lucrurile fara fond si apare reactia de respingere si rezistenta tocmai pt ca diseminarea informatiei nu a fost facuta corect. Fa un lucru bun si corect si rezultatele vin. Fa o strategie pe termen lung, masoara ce faci, cunatifica ce faci, analizeaza performanta, lucreaza cu indicatori masurabili si nu uita daca nu ai inovatie nu ai nimic.

 

Iți plac articolele dpo-NET.ro? Poți fi la curent cu toate aceste noutăți dacă ne urmărești zilnic pe paginile noastre de LinkedIn sau Facebook. 

NOU! Consultă Registrul Amenzilor GDPR pentru mai multe informații despre sancțiunile acordate în baza Regulamentului 2016/679


Acest articol este protejat de către dispoziţiile legale incidente și este interzisă copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a acestuia. Articolele publicate pe DPO-NET.RO pot fi preluate doar în limita a maxim 500 de caractere, fără a depăşi jumătate din totalul de caractere, şi cu citarea obligatorie a sursei, cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor și articolelor publicate pe DPO-NET.RO, vă rugăm să ne contactati.

Ovidiu Seceleanu: „Containerizarea, inovația SAMSUNG pentru utilizarea GDPR a terminalelor mobile”

INTERVIU EXCLUSIV

Vizualizari: 410

Facebooktwittergoogle_plusredditpinterestlinkedinmail

Preocupați de impactul tehnologiei în activitatea operatorilor de date cu caracter personal, 100 de specialisti si  responsabili cu protectia datelor din întreaga țară vor participa la cea de-a patra ediție dpo.TOOLS care va avea loc la sediul SAMSUNG România din București, la sfârșitul lunii martie 2020.

Tema principală, "Mobilitatea, o provocare pentru aplicarea GDPR" va aduce în prim plan problema "Securizarii informatiei purtatoare de date cu caracter personal la nivelul dispozitivelor mobile".  Evenimentul este organzat de Portalul dpo-NET.ro - Data Protection Officers Network in parteneriat cu SAMSUNGcertSign,  Wolters Kluwer RomâniaNeoPrivacy RomâniaInperspective, Reimens si IJV& Partners Law Firm in zilele de 23 Martie si 24 Martie 2020. Datorita numarului mare de persoane interesate, s-a luat decizia organizarii a doua sesiuni, in doua zile consecutive, agenda fiind aceiasi pentru ambele zile. 

L-am rugat pe Ovidiu Seceleanu, Head of B2B IM Division la Samsung, sa impartaseasca cu cititorii dpo-net.ro cateva informatii inainte de acest eveniment.

Ce se intampla in acest moment in domeniul securitatii dispozitivelor mobile ? Ce solutii exista ?

Ovidiu Seceleanu: La nivelul dispozitivelor mobile, au aparut in ultima perioada noi variante de atacuri informatice menite de a extrage informatii cu caracter personal cunoscute sub forma furtului de identitate pe de o parte cat si interesul de a obtine access la informatii cu privire la carduri bancare sau metode de autentificare in sfera de online payment. Toate acestea datorita utilizarii tot mai frecvente ale dispozitivelor mobile, in general, pentru accesul la internet (in 2013 16.2% din traficul de internet era efectuat de pe dispozitivele mobile, in 2018 procentul a ajuns la 52.2%) si in special pentru operatiuni de plati online. Prin tehnologia de containerizare separăm pe telefonul angajatului zona personală de zona de birou. În felul acesta securizam datele companiei și oferim libertate angajatului să folosească același telefon în ambele scopuri, fără să interferam în problemele lui personale.

Cum a fost posibilă colaborarea dintre un gigant IT și o companie autohtonă precum CertSign?

Ovidiu Seceleanu: Un dispozitiv mobil are nevoie de aplicații care să-l pună în valoare. Astfel, Samsung a dezvoltat un program de parteneriat pentru a sprijini dezvoltatorii de aplicații de mobilitate care vor sa integreze funcționalități Samsung. Centrul de cercetare-dezvoltare din Polonia, împreună cu partenerii din regiune, printre care se numără și CertSIGN, lucrează la dezvoltarea de aplicații în diverse industrii, pentru a face utilizarea acestora mai sigură, mai productivă și mai ușor de administrat de la distanță. Împreuna cu certSIGN am lansat conceptul de #GoMobile pentru ca în afara telefoanelor, a funcționalităților DEX și a softului nostru care face managementul securității telefoanelor, avem nevoie de aplicații specifice fiecarei industrii.  Ei au dezvoltat o solutie care presupune semnătura electronică în cloud și practic putem semna de pe terminalul mobil, fara sa avem nevoie de un PC

Cât de importantă va fi mobilitatea în viitorul apropiat pentru activitatea de business și care sunt trendurile în această materie.

Ovidiu Seceleanu: Piața muncii se schimba, în anul 2020 peste 50% dintre oamenii din campul muncii vor fi millennials, oameni care s-au născut cu telefoane în brațe și care se așteaptă de la angajatori și de la companiile producătoare de tehnologii să le pună la dispoziție mijloace, device-uri dar și soluții software în așa fel încât să nu fie legați de un anumit loc de munca, să își poată desfășura activitatea de oriunde și să nu fie nevoiți sa care dupa ei un laptop sau să vina la birou numai pentru a lucra pe un desktop. IT Managerii dacă se gandesc sa achiziționeze sau să schimbe flota de device-uri mobile, sau dacă analizează ce tipuri de probleme au avut cand au implementat o soluție de mobilitate, se lovesc de următoarele probleme: securitate, urmată de managementul device-urilor, pe locul trei aflandu-se productivitatea. Pentru a răspunde asteptarilor clientilor, Samsung a creat, pe baza acestor trei piloni, un portofoliu de soluții software, sub numele de Samsung KNOX, care a fost integrat deja în peste 50 de milioane de terminale ale clientilor din peste 80 tari

La ce ar trebui sa fim atenți în procesul de digitalizare?

Ovidiu Seceleanu: Dacă vorbim de digitalizare, cel mai important element pe care trebuie să-l avem în vedere este schimbarea. Propunem sa nu mai dăm vina pe utilizatori ca nu respecta procedurile si masurile de securitate, ci sa folosim aplicații de management si securitate. Cu portofoliul nostru de produse Samsung Knox putem face de la distanta atat toate setarile cat si managementul aplicațiilor pe dispozitivele mobile.

Este adevărat că astăzi este posibil să îți transporți computerul în buzunar?

Ovidiu Seceleanu: Pentru că performanțele terminalelor mobile Samsung au ajuns chiar sa le depaseasca pe cele ale majoritatii laptopurilor, pentru a crește productivitatea oamenilor, Samsung a dezvoltat tehnologia DeX, prin care putem să conectăm telefonul mobil la un monitor printr-un simplu cablu. Cu alte cuvinte,  telefonul pe care îl folosim în viața de zi cu zi, când ajungem acasă, la birou sau la un client, il conectam la un monitor sau la un orice alt display și putem susține o prezentare, putem lucra productiv in aplicatii office sau business atașând o tastatură și un mouse precum unui un desktop sau unui laptop. 

Cum separam viața privata de cea profesională, având în vedere utilizarea de cel mai multe ori a unui singur dispozitiv mobil ?

Ovidiu Seceleanu: Solutia Samsung Knox Platform for Enterprise creeaza o zona personală și o zona de business. Prin tehnologia de containerizare separăm pe telefonul angajatului zona personală de zona de birou, iar în zona de birou noi hotărâm care este  politica de securitate, lăsând ca în zona personală să facă ceea ce dorește. În felul acesta securizam datele companiei și oferim libertate angajatului să folosească același telefon în ambele scopuri, fără să interferam în problemele lui personale. Dacă vorbim de digitalizare, cel mai important element pe care trebuie să-l avem în vedere este schimbarea. Propunem sa nu mai dăm vina pe utilizatori ca nu respecta procedurile si masurile de securitate, ci sa folosim aplicații de management si securitate. Cu portofoliul nostru de produse Samsung Knox putem face de la distanta atat toate setarile cat si managementul aplicațiilor pe dispozitivele mobile

Iți plac articolele dpo-NET.ro? Poți fi la curent cu toate aceste noutăți dacă ne urmărești zilnic pe paginile noastre de LinkedIn sau Facebook. 

NOU! Consultă Registrul Amenzilor GDPR pentru mai multe informații despre sancțiunile acordate în baza Regulamentului 2016/679


Acest articol este protejat de către dispoziţiile legale incidente și este interzisă copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a acestuia. Articolele publicate pe DPO-NET.RO pot fi preluate doar în limita a maxim 500 de caractere, fără a depăşi jumătate din totalul de caractere, şi cu citarea obligatorie a sursei, cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor și articolelor publicate pe DPO-NET.RO, vă rugăm să ne contactati.

Alexandru Gheorghe: Nu am găsit în România experți care să realizeze o „autopsie” a unui telefon mobil

INTERVIU EXCLUSIV

Vizualizari: 2634

Facebooktwittergoogle_plusredditpinterestlinkedinmail

Alexandru Gheorghe are o experiență de peste 12 ani în calitate de consilier juridic, DPO / Consultant Protectia Datelor, fiind fondatorul companiei Inperspective. El a format și condus departamentul juridic al Fashion Days pentru mai bine de 6 ani, având colaborări cu Miniprix, Best Value și Crew Shop, BusinessMark, Ollie Gang Shop, Modarena, Northfinder și Nooh Media, precum și cu un startup din Irlanda denumit PowerTiz. Este certificat ca și Data Protection Officer (Responsabil cu Protecția Datelor) de PECB Europe și este certificat ca și Formator de adulți (Trainer). Este unul din moderatorii Workshop-ulului dpo.Tools  organizat de Portalul dpo-NET.ro - Data Protection Officers Network, în data de 24 Martie 2020, în parteneriat cu Wolters Kluwer RomâniaNeoPrivacy RomâniaSAMSUNG, Inperspective, Reimens si IJV& Partners Law Firm și care abordează o tema de mare interes, "Mobilitatea, o provocare pentru aplicarea GDPR, analizând intr-un mod pragmatic avantajele si riscurile privind securitatea informatiilor si a datelor personale in contextul utilizarii din ce in ce mai mult a tehnologiei mobile pentru a comunica. Alexandru Gheorghe a acceptat să ofere un interviu în exclusivitate pentru cititorii și abonații dpo-net.ro, reușind să surprindă realitatea cu care se confruntă operatorii din Romania după aproape doi ani de când se aplică Regulamentul 2016/679.  

Participi ca speaker în cadrul workshop-ului dpo.Tools organizat în data de 24.03.2020 în parteneriat cu SAMSUNG ROMÂNIA, având titlul “MOBILITATEA, O PROVOCARE PENTRU APLICAREA GDPR”, cu o temă privind conceptul de “Mobile Forensics”. Ne poți spune despre ce este vorba?

Alex Gheorghe: Sigur. Sunt contrariat de ușurința cu care organizațiile tratează modul de utilizare al telefonului mobil personal sau de serviciu al personalului propriu. Telefoanele mobile sunt utilizate de cea mai mare parte a populației de pe glob: 5,11 miliarde de oameni utilizau telefoane smart la sfârșitul anului 2019, din care 4,39 miliarde erau utilizatori de internet unici; din aceștia 3,48 miliarde erau utilizatori ai unor rețele de socializare si 3,26 miliarde de oameni utilizau rețelele sociale pe telefoanele mobile la sfârșitul anului 2019 (cu o creștere anuala de 297 de milioane de noi utilizatori – aproape 10% creștere de la an la an).

Raportul „Digital 2019: Global Internet Use Accelerates” concluzionează că „în ciuda controverselor din jurul conceptului de viață privată, a industriei hackerilor, a realității fake news și a tuturor celorlalte aspecte negative ale vieții online, lumea continuă să îmbrățișeze utilizarea internetului și a rețelelor social media”. Predicțiile criminalității cibernetice în anul 2020 în opinia noastră, se vor intensifica în zona utilizatorului final (end-user) al unui dispozitiv smartphone.

Am descoperit conceptul de „Mobile Forensics” în Austria, unde există specialiști care examinează telefoane mobile utilizate ca mijloace ale unor infracțiuni (cybercrime sau nu), experți care colaborează cu organele de urmărire penală, instanțele de judecată și orice alte organizații private interesate de expertizarea criminalistică a dispozitivelor mobile. De asemenea, acești specialiști oferă cursuri de inițiere, examinare și perfecționare în domeniul „Mobile Forensics” personalului organizațiilor de profil.

În România există în prezent astfel de specialiști?

Alex Gheorghe: Ei bine, nu mi-e clar. După ce am descoperit conceptul Mobile Forensics în Viena, am cercetat ce oferă piața din România în acest domeniu, limitându-mă, ce-i drept, la internet. Pe site-ul Ministerului Justiției, există un tabel nominal actualizat cu experți criminaliști. Printre ei, găsim probabil câțiva experți în analiza aplicațiilor și datelor informatice, însă, având în vedere că lista nu precizează specializarea fiecărui expert, pare că lista nu este întocmită pentru a verifica locația expertului, existența certificării teritoriale a acestuia și.... informații privind actul de identitate și seria fiecărui expert – ceea ce în opinia noastră constituie o încălcare flagrantă a drepturilor și libertăților experților criminaliști conform GDPR de către Ministerul Justiției.

Nu am găsit însă specialiști individuali, experți care să realizeze o „autopsie” a unui telefon mobil în România. Dar, mă întreb și eu, dacă internetul nu îmi oferă informații, atunci unde aș putea să mai caut în anul 2020 astfel de experți la noi în țară?...

Spuneai că te surprinde ușurința cu care organizațiile tratează modul în care personalul utilizează telefonul mobil. Poți aprofunda afirmația?

 Alex Gheorghe: În toate companiile cu care am colaborat, angajații care primesc telefon de serviciu utilizează dispozitivul și în scop personal, adică introduc date personale în memoria telefonului de serviciu, sau, dacă nu le este pus la dispoziție un telefon de serviciu, utilizează în relațiile profesionale telefonul personal. Spuneai chiar tu o dată, că în momentul în care introduci informații aparținând locului de muncă, sau în relație cu locul de muncă pe telefonul personal, respectivul dispozitiv nu mai întrunește condițiile unui telefon de serviciu. Sunt de acord cu asta și se aplică și vice-versa. Telefoanele mobile smartphone utilizate de angajați în scop profesional, devin baze de date complexe, care găzduiesc informațiile are aparțin companiei (sau datele cu caracter personal prelucrate de aceasta), iar aceste baze de date se multiplică cu numărul de telefoane utilizate de angajați. Astfel, mijloacele de securitate ale acestor dispozitive precum cele care vor fi prezentate în cadrul workshop-ului, aplicarea la nivel intern procedural cel puțin a măsurilor de securitate de bază pentru dispozitive cu sistem de operare IoS sau Android și nu în cele din urmă, asigurarea unei instrucții periodice a angajaților cu privire la modul de utilizare și de „îngrijire” a telefonului mobil, reprezintă o dovadă de igienă cibernetică (cyber-hygene) obligatorie.

Ca să nu mai spun că, în opina noastră, dacă telefonul este „de serviciu”, atunci ar trebui să rămână, la sfârșitul programului de lucru, la serviciu...

Vorbeai despre masurile de securitate de baza ale dispozitivelor mobile. Poți sa detaliezi?

Alex Gheorghe: Asta ar însemna să intrăm în amănunt în legătură cu subiectul nostru, ceea ce aș vrea să extindem în cadrul workshop-ului. Însă, vom detalia aceste măsuri de securitate de bază ale dispozitivelor mobile, și vom pune la dispoziția participanților documente amănunțite privind aplicarea măsurilor de securitate inițiale (security controls benchmarks) particularizate pentru cele două sisteme de operare ale dispozitivelor mobile din cadrul celor mai multe dintre organizații: IoS și/sau Android.

Totuși, sunt întotdeauna plăcut surprins atunci când utilizatorii finali (angajații) își introduc PIN pe telefon ca măsură de securitate a accesului la dispozitiv, sau când o companie utilizează ca telefon de serviciu un dispozitiv NOKIA 3310 în locul unui smartphone.

 

Iți plac articolele dpo-NET.ro? Poți fi la curent cu toate aceste noutăți dacă ne urmărești zilnic pe paginile noastre de LinkedIn sau Facebook. 

NOU! Consultă Registrul Amenzilor GDPR pentru mai multe informații despre sancțiunile acordate în baza Regulamentului 2016/679


Acest articol este protejat de către dispoziţiile legale incidente și este interzisă copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a acestuia. Articolele publicate pe DPO-NET.RO pot fi preluate doar în limita a maxim 500 de caractere, fără a depăşi jumătate din totalul de caractere, şi cu citarea obligatorie a sursei, cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor și articolelor publicate pe DPO-NET.RO, vă rugăm să ne contactati.

Trevor Hughes, CEO IAPP: „În domeniul protecției datelor, avem o nouă profesie hibridizată”

Participând la cea de-a 13-a ediție a Conferinței pentru informatică, confidențialitate și protecția datelor (CPDP2020), desfășurată la Bruxelles în perioada 22-24 ianuarie 2020, Trevor Hughes, Președintele Asociației Internaționale […]

Cursul postuniversitar UMFST Târgu Mureș de protecția datelor a ajuns la debutul celei de-a treia ediție

Cursul postuniversitar „Formare si pregatire a Responsabilului cu Protecția Datelor”, organizat de Centrul de cercetare pentru protecția datelor, constituit in cadrul Universității de Medicina, Farmacie, Științe și Tehnologie […]

Nicolae Ploeșteanu: „Consider că fiecare practician trebuie să aibă această carte”

In domeniul protecției datelor în România, anul 2020 a debutat cu lansarea pe piață a acestui volum, intituat „GDPR Aplicat. Instrumente de lucru pentru implementarea Regulamentului UE 679/2016”, […]

Stefan Gabriel Iancu: România este in top 3 din Europa la numarul de amenzi GDPR aplicate

Stefan Gabriel Iancu are o experiență de peste 21 ani în calitate de consilier juridic, DPO / Consultant Protectia Datelor, fiind fondatorul companiei iPrivacy. El si-a dezvoltat expertiza […]

„Operatorii ar trebui sancționați pentru desemnarea persoanelor nepotrivite în functia de DPO?”

Alexandru Gheorghe are o experiență de peste 12 ani în calitate de consilier juridic, DPO / Consultant Protectia Datelor, fiind fondatorul companiei Iperspective. El a format și condus […]

Anul 2019 văzut prin ochii unui GDPR-ist, 10 momente memorabile

Este sfarsit de an si fiind un moment de bilant nu pot sa nu ma gandesc la cat de multe lucruri am realizat pe plan profesional si mai […]

Cătălina Lungu: „De Black Friday, vânătorii de chilipiruri se pot transforma în victime”

Cătălina Lungu este Responsabil cu protecția datelor (DPO) si Consultant GDPR la Proactiv Cons SRL , fiind licențiată în managementul firmei și absolventă a cursurilor postuniversitare în protecția […]

Brittany Kaiser: Intervenția străinilor în alegerile din România încă este o amenințare (VIDEO)

În calitate de fost Director de dezvoltare a afacerilor la Cambridge Analytica, Brittany Kaiser este un celebru denuntator, demascând modul în care au fost influențați și manipulați oamenii, […]

Gradul de conformare GDPR, în domeniul sanitar românesc, nu a depășit 15%

Regulamentul General privind Protecția Datelor (GDPR-General Data Protection Regulation) a apărut pentru a oferi un grad de control într-o lume dominată de tehnologie, iar conformarea la acest Regulament […]

Adriana Ceaușescu: „Trebuie să învățăm că implementarea GDPR este un efort de echipă”

Adriana Ceaușescu este Ofiter Securitatea Informatiei si Protectia Datelor pentru companii din domeniul Asigurarilor si Sanatatii și a urmat cursurile IAPP, participând totodată la intocmirea codului de conduita […]

Radu Crahmaliuc: „Spitalele de stat din România nu sunt pregătite să ne proceseze datele”

Radu Crahmaliuc este fondatorul Cloud☁mania, una dintre cele mai populare platforme independente de cunoștințe și servicii din Europa de Est Centrală care s-a dezvoltat pe următorul principiu: „cele […]

Adrian Munteanu: În România găsim „un număr imens de „consultanți GDPR„ care au apărut de nicăieri”

Cu o experiență de peste 13 ani în proiecte de audit (internet banking, securitate IT, proiecte IT, proiecte finanțate prin fonduri UE), consultanță (continuitatea afacerii, analiză de impact, […]

Filip Truță: „Noua soluție Bitdefender 2020 protejează intimitatea utilizatorilor”

Filip Truță, security analyst la Bitdefender, a acordat un interviu in exclusivitate  pentru dpo-NET .ro despre GDPR și despre tehnologiile noi din soluția de securitate Bitdefender 2020 care […]

Gordon Wade: “ANSPDCP este pregătită să treacă de la o abordare tolerantă la una activă”

Gordon Wade este avocat specializat în confidentíalitatea și protecția datelor la PwC Legal Middle East, cu sediul în Dubai, și a acceptat cu entuziasm să ofere un interviu […]

Nicolae Ploeșteanu: „ONG-urile sunt cele care trebuie să se implice cel mai mult în România”

Nicolae Ploeșteanu a absolvit studiile juridice în anul 1995, la București și este Doctor în drept din anul 2005, făcând numeroase specializări în țară și în străinătate, în […]

Ana-Maria Udriște: “ Este foarte important să alegi o persoană care să te ajute în implementarea GDPR și să te facă să înțelegi că documentația nu este suficientă”

“România, trei amenzi GDPR, două premiere europene”, așa am putea sintetiza contextul în care se află țara noastră, asistând în ultimele zile la o lecție GDPR în trei […]

Daniel Suciu: A fost nevoie de două amenzi pentru a readuce GDPR-ul în vizorul operatorilor

În cei peste 30 de ani de activitate profesională, Daniel Suciu s-a implicat activ în aproape toate ariile de interes pentru Protecția datelor. A avut curiozitatea și oportunitatea […]

Andrei Săvescu: Uniunea Europeană încearcă să pună presiune pe operatori, prin intermediul cetățenilor

Andrei Săvescu este membru în Baroul București din 1994 și are o vastă experiență atât ca avocat, cât și ca arbitru la Curtea de Arbitraj Comercial de pe […]

Analizăm prima amendă GDPR din România împreună cu Cristiana Deca

Anunțul primei amenzi GDPR în România a răsunat pe toate canalele de știri, stârnind interesul multora, motiv pentru care am rugat-o pe Cristiana Deca, unul dintre primii specialiști […]

Sergiu Bozianu: În Republica Moldova putem aplica amenzi contravenționale persoanelor cu funcție de răspundere

Sergiu Bozianu este în primul rând un profesionist în domeniul protecției datelor din Republica Moldova, ultima funcție publică fiind cea de director adjunct în Direcția Generală Supraveghere și […]