Studiu de caz: Cum gestionează o companie bazele juridice pentru prelucrarea datelor?

Asigurari

Vizualizari: 894

Facebooktwittergoogle_plusredditpinterestlinkedinmail

Următorul studiu de caz nu are menirea de a descrie un caz real cu oameni reali, ci se bazează pe practici reale.

Vom face cunoștință cu Gabriel și o societate de asigurări X care oferă servicii online.

Gabriel tocmai s-a mutat în casă nouă. El caută o oferta de preț pentru asigurarea casei folosind un serviciu online oferit de un asigurator X.

Gabriel introduce datele personale, inclusiv numele complet, adresa, datele de contact, vârsta, profesia și oferă răspunsuri despre gospodărie, inclusiv lucruri cum ar fi istoria clădiri, numărul de uși, ferestre și camere. Site-ul asiguratorului solicită detalii despre obiecte de valoare, iar Gabriel înșiră o bicicletă mountain bike, un laptop și un ceas de marcă. Gabriel alege să creeze un cont online cu asigurătorul pentru comoditate.

Site-ul oferă o notificare, iar Gabriel o acceptă apoi îi este trimis un e-mail cu detalii despre contract și este rugat să se conecteze din nou și să accepte contractul care specifică acoperirea, excepțiile, termenii și condițiile și așa mai departe. Alăturat îi este trimisă o notificare privind confidențialitatea care evidențiază modul în care asigurătorul va folosi datele personale ale lui Gabriel pentru a îndeplini cerințele de acoperire. Ei spun că datele vor fi împărtășite cu partenerii lor pentru a putea atinge scopul de a oferi acoperire și de a face față oricăror interogări pe care Gabriel le poate avea.

Gabriel acceptă notificarea, dar are două căsuțe care au fost bifate în prealabil. Prima casetă pre-bifată indică faptul că clientul își dă acordul pentru a-și comunica datele cu companii selectate care oferă servicii pe care asigurătorul le consideră utile. Cea de-a doua casetă specifică faptul că persoana consimte să fie contactată prin telefon, prin e-mail și prin poștă de către asigurător pentru alte produse de care ar putea fi interesate. Ceva normal, gândește Gabriel și achiziționează asigurarea.

După un timp, începe să primească apeluri pe linia de telefon fixă ​​la domiciliu. La răspuns, linia este moartă. Asta îl face pe Gabriel puțin neliniștit. Acesta vorbește cu furnizorul de telefonie, care dă un număr astfel încât Gabriel se poate seta pentru a reduce și bloca aceste apeluri. În acest sens, Gabriel primește mult mai puține apeluri neplăcute.

Într-o zi, Gabriel, începe să observe o creștere a numărului de e-mailuri de marketing primite. Unul oferă asigurări de viață; altul, asigurare de sănătate. Există chiar și o recomandare ca Gabriel să se alăture unui club de colecție de epocă pe Facebook și Twitter, recomandări să urmeze magazinele de antichități, etc.

În calitate de membru al unei publicații de oferte, Gabriel primește și câteva recomandări on-line din partea lanțului de supermarket-uri care derulează publicația: în plus față de reclamele săptămânale, îi apar în recomandările pe care Gabriel nu le-a cumpărat vreodată din acest supermarket, consumabilele pentru biciclete și cursuri de instruire, băuturi fine.

Căutând sfaturi Gabriel se întâlnește cu un prieten, Mihai, care lucrează pentru o Autoritate de Supraveghere. Ei ajung la discuții precum modul în care serviciile online și dispozitivele personale par să poată împărtăși date atât de ușor. Gabriel menționează creșterea recentă a corespondenței de marketing și a recomandărilor de tip supermarket ciudate.

Prietenul său Mihai îl întreabă dacă s-a înscris recent pentru noi servicii online, cum ar fi un membru al unei școli sau o asigurare. Gabriel confirmă și vorbește despre crearea unui cont pentru asigurarea casei la o societate de asigurări online.

Mihai îi sugerează să contacteze asigurătorul și să ceară detalii despre modul în care au procesat informațiile care le-au fost oferite, în scopul asigurării casei. Mihai crede, de asemenea, că Gabriel ar trebui să solicite direct asigurătorului dacă a împărtășit date în scopuri de marketing. Mihai crede că asigurătorul a vândut date unui broker care împărtășește date cu alte companii, motiv pentru care supermarketul știa că Gabriel are bicicleta și ar putea dori să furnizeze anumite accesorii pentru biciclete.

Gabriel este de acord cu recomandarea lui Mihai și a doua zi contactează asigurătorul pentru a le cere să furnizeze detalii cu privire la modul în care au procesat datele furnizate și dacă au împărtășit date în scopuri de marketing.

De asemenea, Gabriel îi întreabă direct de ce supermarketul a adăugat articolele recomandate pentru biciclete. A fost pentru că asigurătorul a informat supermarketul că o bicicletă era asigurată?

Răspunsul asigurătorului

Asiguratorul a răspuns că nu i-ar putea oferi lui Gabriel detalii despre modul în care au fost procesate datele. Cu toate acestea, aceștia ar putea confirma faptul că Gabriel și-a dat acordul cu privire la schimbul de date cu alte companii o dată cu înregistrarea la serviciul online și acceptarea notificării. Nu au putut confirma dacă datele lui Gabriel erau împărtășite cu supermarketul din cauza preocupărilor legate de confidențialitatea comercială.

Gabriel este confuz de afirmația că partajarea datelor a fost aprobată la înregistrare și cere să se întrerupă imediat. Asigurătorul declară că îi va trimite un formular și că, după primirea formularului completat al lui Gabriel, va dura până la șase luni pentru a înceta schimbul de date. Gabriel întreabă ce fel de formular și de ce durează așa mult iar asigurătorul răspunde că are doar cinci întrebări și o declarație privind motivul pentru care dorește să-și retragă consimțământul. Din păcate, acest lucru nu poate fi tratat încă prin contul online.

În cele din urmă, Gabriel solicită ștergerea tuturor datelor cu caracter personal, cu excepția a ceea ce este necesar pentru acoperirea asigurării. Asigurătorul răspunde că va face tot ce-i stă în putință pentru a onora cererea, dar este posibil să nu poată șterge toate datele, mai ales dacă acești nu vor mai fi operatori de date ale datelor sale.

Asigurătorul este de acord că trebuie să ceară la cât mai mulți operatori de date datele lui Gabriel și să clarifice faptul că Gabriel a făcut această cerere.

Acesta este momentul de a răspunde la următoarele întrebări :

A existat vreun punct în timpul studiului de caz în care era necesar consimțământul? Dacă da, Gabriel a fost de acord cu acesta? Asigurătorul a susținut că Gabriel și-a dat acordul pentru a împărtăși date cu alți furnizori. Dar a fost așa?

Pentru a răspunde la întrebări ne vom concentra, dintre cele șase baze juridice pentru prelucrarea datelor, astfel cum sunt definite la articolul 6 din GDPR, pe realizarea unui contract, a unui consimțământ și a unor interese legitime, poate cele mai des întâlnite în cadrul organizațiilor.

Au existat mai multe puncte în care consimțământul era necesar așa cum s-a întâmplat. Primul a fost atunci când Gabriel s-a înscris la sistemul de management al contului online. Aceasta este o prelucrare suplimentară care nu este necesară pentru executarea contractului care asigură acoperirea de asigurare.

Apoi a urmat aceea notificare în care asigurătorul a oferit două căsuțe pre-bifate. Asiguratorul cerea consimțământ:

  • să împărtășească datele personale cu companii selectate;
  • pentru a fi contactat prin telefon, poștă și email pentru scopuri de marketing.

Gabriel putea să debifeze pentru a opri schimbul de date cu alte companii și pentru a fi contactat prin telefon, poștă și e-mail. Cu toate acestea, GDPR cere ca:

"Consimțământul trebuie să fie dat printr-un act afirmativ clar care să constituie o manifestare liber exprimată, specifică, în cunoștință de cauză și lipsită de ambiguitate a acordului persoanei vizate pentru prelucrarea datelor sale cu caracter personal,[...] Acesta ar putea include bifarea unei căsuțe atunci când persoana vizitează un site, [...]” (GDPR, considerentul 32 ).

Deci, în acest caz, un act afirmativ ar fi fost ca Gabriel să bifeze căsuțele. După cum se precizează explicit în GDPR: absența unui răspuns, cutiile pre-bifate în prealabil sau absența unei acțiuni nu trebuie să constituie un consimțământ.

Asigurătorul s-a gândit la consimțământ, dar executarea lui nu îndeplinea cerințele GDPR pentru consimțământ. Acordarea consimțământului cere persoanei vizate să facă o acțiune clară și afirmativă. Căsuțele pre-bifate sunt o modalitate mult mai clară și mai simplă de a obține - fără să mai vorbim de a da - consimțământul. Prin lipsa celor două căsuțe pre-bifate din formularul de acord, Gabriel nu ar fi putut să-și dea liber consimțământul.

Constatăm apoi că asiguratorul are și un mod foarte complicat pentru ca persoana vizată să-și retragă consimțământul. Persoana vizată trebuie să poată retrage consimțământul la fel de ușor cum l-a dat. Ori în cazul nostru înseamnă completarea formularelor suplimentare, explicând de ce este retras consimțământul, apoi timpul de așteptare ca acesta să fie procesat. Corect ar fi (presupunând că au bifat o casetă pentru a da consimțământul inițial), pur și simplu debifarea căsuțelor de consimțământ direct pe websait.

GDPR prevede dispoziții specifice în ceea ce privește consimțământul și executarea unui contract în conformitate cu articolul 7, alineatul( 4) din GDPR :

”Atunci când se evaluează dacă consimțământul este dat în mod liber, se ține seama cât mai mult de faptul că, printre altele, executarea unui contract, inclusiv prestarea unui serviciu, este condiționată sau nu de consimțământul cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal care nu este necesară pentru executarea acestui contract.”

Cu alte cuvinte, nu putem forța oamenii să-și dea consimțământul pentru prelucrarea datelor suplimentare dincolo de ceea ce este necesar pentru executarea contractului, pretinzând că este o condiție pentru a executa contractul.

Dacă ne gândim la interesul legitim al asiguratorului un bun exemplu de prelucrare a datelor de către asigurător ar fi în scopul rapoartelor lunare și al evaluării dacă obiectivele de vânzări au fost îndeplinite, ceea ce este, desigur, necesar pentru strategia și planificarea continuității afacerii.

Însă dacă ne raportăm la principiul minimizării oare cât de multe date personale ar trebui asiguratorului pentru a obține rapoartele de care are nevoie? Dacă ar dori să obțină un sondaj de afacere în anumite zone geografice, ar putea folosi un cod poștal.

În studiul de caz, se pare că asigurătorul a respectat baza legală pentru a furniza acoperire ca o prestație a contractului pe care Gabriel i-a cerut să îl pregătească și ulterior să îl încheie.

Pe de altă parte, asiguratorul nu a respectat baza juridică a consimțământului de a împărtăși date personale ale clienților altor companii sau de a fi contactat prin telefon, e-mail și poștă în scopuri de marketing.

Concluzia finală: Dacă organizațiile nu implementează corect GDPR, ele pot pune în pericol încrederea și relațiile cu clienții. Prelucrarea datelor cu caracter personal trebuie să se limiteze la ceea ce este necesar pentru a executa contractul sau pentru a onora ceea ce a fost solicitat de persoana vizată.


Autor: Elena Marc, Specialist protecția datelor la Empire Logistics, membru ASCPD.

Intră în contact cu Elena sau urmărește-i activitatea pe Facebook: Empire Logistics

Iți plac articolele dpo-NET.ro? Poți fi la curent cu toate aceste noutăți dacă ne urmărești zilnic pe paginile noastre de LinkedIn sau Facebook. 

NOU! Consultă Registrul Amenzilor GDPR pentru mai multe informații despre sancțiunile acordate în baza Regulamentului 2016/679


Acest articol este protejat de către dispoziţiile legale incidente și este interzisă copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a acestuia. Articolele publicate pe DPO-NET.RO pot fi preluate doar în limita a maxim 500 de caractere, fără a depăşi jumătate din totalul de caractere, şi cu citarea obligatorie a sursei, cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor și articolelor publicate pe DPO-NET.RO, vă rugăm să ne contactati.

De ce românilor nu le pasă de viața lor privată ?

Asigurari

Vizualizari: 635

Facebooktwittergoogle_plusredditpinterestlinkedinmail

La începutul săptămânii trecute citeam despre implementarea unui sistem de recunoaștere facială care va folosi camerele de monitorizare video (CCTV), webcam-urile, telefoane mobile, rețele de socializare și camere ATM pentru a realiza o prelucrare, în regim automatizat, de către organele de poliție, pentru identificarea unică a indiviazilor, cu generarea unor decizii individuale automatizate care pot genera efecte juridice negative pentru subiecții de date.

Linștea din jurul acestui subiect o pot explica în doua feluri: fie majoritatea românilor sunt conștienți de acest cost și sunt dispuși să îl plătească pentru a combate criminalitatea și frauda din România sau, întreaga societate românească nu este îndeajuns educată ca să recunoască riscurile introduse de implementarea unui astfel de sistem automatizat și nu apreciază corect valoarea "vieții private"  și a libertății. În rândurile următoare nu veți găsi un răspuns clar la întrebarea din titlu dar, citind următoarele informații, puteți cel puțin să ajutați la creșterea nivelul de educație a întregii societăți românești care se va pronunța pe viitor dacă acest proiect intruziv aduce mai multe beneficii sau introduce mai multe riscuri pentru asigurarea drepturilor și libertăților persoanelor.

Ce este această tehnologie de recunoaștere facială? 

Ei bine, această tehnologie presupune prelucrarea automatizată a imaginilor, care constă în identificarea unor caracteristici faciale specifice persoanei fizice, precum ochii, nasul și gura, extragerea unor caracteristici esențiale din datele biometrice, cum ar fi măsurările faciale pornind de la o imagine captată, inclusiv prin reprezentarea matematică a întregii imagini care rezultă din analiza componentelor principale ale acesteia și duce la identificarea persoanei. Soluția de recunoaștere facială care se dorește implementată în România va trebui să poată executa căutări după o imagine „în litigiu” într-o bază de date de până la 2.000.000 de înregistrări, în maxim 5 secunde, într-o bază de date care va putea cuprinde mai mult de 10% din toată populația României. Altfel spus, BigBrother devine o realitate în România și vom plati cu toții cu prețul vieții noastre private pentru binele comun, în condițiile în care un astfel de sistem nu și-a dovedit eficacitatea, fiind interzis de exemplu în San Francisco, Somerville din Massachusetts și Oakland.  Conform unui anunț recent, chiar și California urmează sa adopte o lege de interzicerea a camerelor utilizate de poliție și care folosesc tehnologia de recunoaștere facială, ca o măsură de protecție a vieții private.

În România acest proiect a fost inițiat de Inspectoratul General al Poliției Române care a lansat deja o achiziție publică pentru operaționalizarea sistemului de identificare și recunoaștere facială NBIS (Național Biometric Identification System) și interconectarea acestuia cu autoritățile de aplicare a legii din Uniunea Europeană. Prin implementarea acestei tehnologii, Poliția Română urmărește să crească gradul de combatere și elucidare a cazurilor asociate furtului de identitate, a documentelor pierdute sau furate, identificarea suspecților care comit sau intenționează să comită fapte de natură penală (terorism, infracțiuni cu violenta, etc.).

Am studiat cu interes Caietul de sarcini - sistem de recunoastere faciala și am constatat cu surpriză faptul că în cadrul acestor criterii de atribuire a contractului, ponderea pentru „Eficacitatea algoritmului de căutare/comparare” este de doar 30%, fiind pe aceeași treaptă cu prețul ofertei. Restul factorilor de evaluare vizează caracteristici hardware care nu afectează acuratețea funcționarii software-ului de recunoaștere faciala.  Un alt aspect care mi-a întărit îngrijorarea privind viabilitatea sistemului de recunoaștere faciala este faptul că Autoritatea nu a impus prin documentația achiziției cele mai utilizate condiții de participare atunci când sunt vizate proiecte de o asemenea amploare și sensibilitate: demonstrarea capacității tehnice și profesionale și situația economica și financiară a ofertantului. Prin urmare, operatorii care vor depune o oferta nu vor trebui să dovedească faptul că dețin resursele financiare suficiente pentru a duce la bun sfârșit un proiect de o asemenea amploare și importanță și nici nu vor trebui să dovedească că au experiență în implementarea unei soluții similare sau măcar că personalul care se va ocupa de instalarea sistemului este calificat și deține experiență specifică în astfel de proiecte.

Care este legislația națională și europeană care reglementează această tehnologie ?

Am facut următorul pas logic și am căutat articole din legislația românească și europeană care reglementează acest tip de prelucrări de date personale și am găsit Legea nr. 363/2018 și Directiva 680/2016.

Astfel, conform dispozițiilor art. 10 și 11 din Legea 363/2018, prelucrarea datelor sensibile (biometrice) prin mijloace automate este interzisă, cu excepţia cazului în care prelucrarea este reglementată expres de lege, și sunt instituite măsuri corespunzătoare pentru protejarea drepturilor, a libertăţilor şi a intereselor legitime ale persoanei vizate. Mai mult, utilizarea unui sistem ce ridica suspiciuni privind intruziunea în viața privată a persoanelor ar trebui înainte de toate să treacă printr-o evaluare a impactului asupra protecţiei datelor cu caracter personal (DPIA), obligatorie pentru acest tip de prelucrări conform Deciziei nr. 174/2018 a Autorității Naționale de Supraveghere.

Având în vedere că vorbim despre implementarea unei tehnologii noi care prezintă un risc ridicat pentru drepturile și libertățile persoanelor și care va putea fi utilizat pe întreg teritoriul României, consider că Poliția Română ar fi trebuit să consulte autoritatea națională de supraveghere atunci când a planificat achiziția acestui sistem în vederea includerii în caietului de sarcini a unor cerințe funcționale specifice care să ofere garanții suficiente în ceea ce privește protecția datelor personale, adică respectarea conceptului de privacy by design (vezi art. 25 din GDPR).

În privința legislației europene m-am consultat cu un specialist în domeniu, Sergiu Bozianu - Președinte al Asociației pentru Protecția Vieții Private, Fost Director Adjunct -  Direcția Generală de Supraveghere și Conformitate la Centrul Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal al Republicii Moldova, realizând următoarea analiză succintă:

"Având elementele constitutive relevate, constatăm cu certitudine că acestor operațiuni de prelucrare a datelor nu sunt opozabile cerințele GDPR în măsura în care datele colectate în scopurile enunțate nu vor fi prelucrate în alte scopuri decât cele care cad sub incidența Regulamentului, în conformitate cu prevederile art. 9 alin. (1) din Directiva 680. Chiar dacă cerințele Directivei 680 nu au aplicabilitate directă pentru statele membre cum ar fi în cazul GDPR, pentru asigurarea respectării dreptului la viața privată în legătură cu prelucrarea datelor cu caracter personal în sectorul polițienesc aceste trebuințe reprezintă un imperativ.

În acest sens, art. 10 din Directiva 680/2016 stabilește expres și fără drept de interpretare că: prelucrarea datelor genetice, prelucrarea datelor biometrice pentru identificarea unică a unei persoane fizice [.....] este autorizată numai atunci când este strict necesară și sub rezerva unor garanții adecvate pentru drepturile și libertățile persoanei vizate și numai atunci când este autorizată de dreptul Uniunii sau de dreptul intern

Pentru a putea aprecia caracterul conform al acestei intenției ale IGP, se impun următoarele întrebări:

  • Art. 12-18, cum se vor realiza drepturile persoanelor vizate și în ce măsură vor fi asigurate/restrânse, inclusiv perioada pentru care nu vor fi informați;
  • Art. 22, care sunt măsurile organizatorice și tehnice puse în aplicare de către persoana împuternicită, care aparent este de drept privat;
  • Art. 24, care este actul normativ care stabilește condițiile de evidență a prelucrărilor de date: în special care s-ar referi la: destinatarii datelor, categoriilor de persoane vizate, eventualul transfer către o țară terță, temeiul juridic al prelucrării, termenul limită pentru ștergere a datelor, măsurile generale tehnice de securitate asigurate.
  • Art. 27, dacă a fost efectuat impactul asupra protecției datelor cu caracter personal înainte de a prelucra categoria specială de date prin intermediul dezvoltării unei noi tehnologii.
  • Art. 28, dacă în prealabil a fost consultată Autoritatea de supraveghere, inclusiv care a fost poziția acesteia pe caz, cu specificarea aspectelor esențiale;
  • Art. 36-37, dacă se va efectua transferul către țări terțe și care vor fi situațiile opozabile;
  • Art. 41, care este Autoritatea responsabilă de asigurarea protecției datelor cu caracter personal în cazul unor astfel de operațiuni de prelucrare a datelor și care sunt competențele efective ale acesteia.

De menționat că așa cum opinează CEDO în numeroasele sale hotărâri, simplul fapt al colectării și înregistrării de către o autoritate publică a datelor cu caracter personal ale unei persoane vizate – reprezintă o ingerință în viața privată, care poate avea loc doar dacă este prevăzută de LEGE și este necesară într-un stat democratic. Suplimentar pot să comunic că în Republica Moldova încă în perioada anilor 2015-2016, de către Î.S. CRIS ,,Registru” actuala Agenție Servicii Publice – instituție publice responsabilă de gestionarea mai multor registre de stat cum ar fi: (Registrul de stat al populației, Registrul de stat al unităților de drept, Registrul de stat al transporturilor auto etc.) a intenționat în regim de testare a unui sistem similar de recunoaștere facială. În acel caz, instituția vizată a solicitat poziția Autorității de supraveghere – Centrului Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal care și-a expus poziția, înaintând un set de cerințe similare celor descrise supra pentru a fi asigurat regimul juridic al protecției datelor cu caracter personal."

 

 

Iți plac articolele dpo-NET.ro? Poți fi la curent cu toate aceste noutăți dacă ne urmărești zilnic pe paginile noastre de LinkedIn sau Facebook. 

NOU! Consultă Registrul Amenzilor GDPR pentru mai multe informații despre sancțiunile acordate în baza Regulamentului 2016/679


Acest articol este protejat de către dispoziţiile legale incidente și este interzisă copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a acestuia. Articolele publicate pe DPO-NET.RO pot fi preluate doar în limita a maxim 500 de caractere, fără a depăşi jumătate din totalul de caractere, şi cu citarea obligatorie a sursei, cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor și articolelor publicate pe DPO-NET.RO, vă rugăm să ne contactati.

Cine sunt campionii GDPR Summer Challenge 2019 ?

Asigurari

Vizualizari: 10065

Facebooktwittergoogle_plusredditpinterestlinkedinmail

68 de participanți, grupati in 14 echipe, au luat startul in concursul GDPR Summer Challenge 2019

GDPR Summer Challenge este o competitie organizata de Dpo-NET.ro - Data Protection Officers Network, adresandu-se tuturor persoanelor interesate de aprofundarea și testarea cunoștințelor în domeniul protecției datelor, printr-un exercițiu practic care a durat 5 zile. In perioada 12-16 August 2019, fiecare echipa a trebuit sa gestioneze peste 20 de situații și provocări în domeniul protectiei datelor, scopul fiind ca participanții să dobândească cât mai multă experiență practică din interacțiunea cu alți specialiști. Urmatoarea editie a acestei competitii se va numi "GDPR Winter Challenge" si se va desfasura in luna ianuarie 2020, inscrierile incepand cu 01.12.2019.

Geanina, una din concurentele acestei competitii declara: "M-am înscris la GDPR Summer Challenge din curiozitate, însă acum, la final, simt că m-a ajutat și învățat mai mult decât orice curs acreditat, pentru că nivelul la care s-a desfășurat competiția și provocările la care am fost supuși, nu au fost de un nivel elementar. Aș participa cu plăcere și la concursurile viitoare, nu doar datorită relațiilor pe care ți le formezi pe parcursul competiției, ci și pentru bagajul acumulat. În practică nu te poți întâlni cu toate tipurile de provocări din domeniul protecției datelor cu caracter personal și tocmai acesta este punctul foarte al GDPR Summer Challenge, din punctul meu de vedere, faptul că te determină să ieși din zona de confort și să cauți rezolvare unor probleme pe care nu le-ai mai întâlnit. În consecință, aș recomanda această competiție atât celor care abia încep să acumuleze experiență în acest domeniu, cât și celor cu suficienți ani de protecție a datelor cu caracter personal la activ."

Juriul, format de 12 specialisti in domeniul protectiei datelor, a avut sarcina dificila de a selecta echipa care va primi titlul de "GDPR Summer Challenge 2019 Champion", primele trei locuri in concurs fiind ocupate de echipele "DPO's Eleven", "FairPlay" si "Privacy Guardians".

Campionii acestei competitii au reusit sa obtina un total din 518 puncte din totalul de 600, din aceasta echipa facand parte Adriana Ceausescu (DPO in domeniul Asigurarilor si Sanatatii), Alexandra Vese (Inginer IT, Grafic designer), Elena Ilie (Specialist SEO / Social Media / Marketing Online), Ana Caval (DPO cu o expriență vastă în domeniul marketingului) si Cristian Gavrila (DPO si consilier juridic).  Urmeaza sa ii cunoasteti mai bine pe fiecare dintre acestia, in urmatoarele saptamani, pe parcurs ce vom publica interviuri cu fiecare dintre acestia.

Juriul impresionat de nivelul de cunostinte

"Mă bucur nespus să constat că există un nivel bun de pregătire al tuturor echipelor și se observă extrem de bine că cel mai probabil cu toții sunt practicieni, căci altfel nu ar fi reușit să se descurce atât de bine într-un mediu „destul de ostil” pentru o săptămână de consultanță. Am apreciat în special acele abordări care nu s-au rezumat la analize ci au propus și elaborat seturi de măsuri.Cred că astfel de consultanți pot face față provocărilor de variate feluri care apar în viața de zi cu zi pe linia prelucrării datelor cu caracter personal. Competiția a fost probabil unul dintre cele mai bune instrumente de formare și exersare a abilităților unui consultant sau ale unui responsabil cu protecția datelor." , a declarat Conf. Univ. Dr. Nicolae Ploeșteanu - Directorul Centrului pentru Protecția Datelor - Universitatea de Medicină, Farmacie, Științe și Tehnologie „George Emil Palade” din Târgu Mureș.

"Am observat o imbinare a limbajului juridic si tehnic la nivelul rapoartelor, este exact ce necesita rolul de DPO. Recomand cu caldura pastrarea unui nivel de detaliere ridicat dar in acelasi timp sublinierea elementelor importante ce stau la baza deciziilor sau masurilor recomandate. In acest fel, rapoartele devin usor de citit de catre managementul superior sau de catre orice persoana din afara sferei de interes.“, sustine Roland Costea - Expert tehnic și trainer cu experiență demonstrată în domeniul Cibersecurity/ Protecția, Securitatea și Confidențialitatea Datelor, lucrează în prezent pentru compania Microsoft în calitate de Șef de securitate, conformitate și Arhitect de confidențialitate pentru Europa Centrală și de Est.

"Am fost onorat de participarea acestui eveniment cu elemente de extraneitate, unde participanții atât pe filiera ofițerilor de protecție a datelor cât și a Autorității de supraveghere au conjugat eforturile pentru a urmări un singur obiectiv firesc – asigurarea dreptului la viața privată în legătură cu prelucrarea datelor cu caracter personal ca un drept inerent ființei umane.Așadar, am fost plăcut surprins de nivelul de pregătire al participanților, care în anumite spețe,dădeau dovadă de o examinare minuțioasă și practică a problemei, înaintând anumite recomandări și acțiuni care se dovedeau a fi relevante și absolut necesare. Consider că acest eveniment a contribuit esențial la îmbunătățirea percepției asupra domeniului protecției datelor cu caracter personal.", declara Sergiu Bozianu - Președinte al Asociației pentru Protecția Vieții Private, Fost Director Adjunct -  Direcția Generală de Supraveghere și Conformitate la Centrul Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal al Republicii Moldova

"A fost fascinant sa vad cate perspective pot exista asupra unei singure probleme. Desi in Romania piata de privacy este inca la inceput, constat cu mandrie ca inceputul este unul bun. Consultatii participanti la concurs sunt pregatiti pentru a face face cerintelor pietei, cu toate astea nu trebuie sa uitam ca este nevoie sa ne pregatim continuu pentru a putea face fata provocarilor si schimbarilor cu impact asupra vietii private. Astept cu interes si editia de anul viitor." declara Cristiana Deca - IAPP Romanian KnowledgeNet Chair, Data Protection Specialist și Legal Advisor Decalex. 

Planuri de viitor pentru editiile urmatoare

La finalul acestui concurs, va fi publicat un volum intitulat "GDPR Challenge Personal Training Workbook" dedicat analizei acestor studii de caz, incluzând o sinteză a tuturor măsurilor întreprinse și exemple de documente transmise de „operatori” (echipele participante) către „Autoritatea de Supraveghere GDPR Summer Challenge (ASGSC)” si care va constitui o resursă valoroasă pentru dezvoltarea profesională a oricărui Responsabil cu protecția datelor.

Dorim sa multimim tuturor partenerilor care au sustinut aceasta prima editie si care au oferit premii fiecarui finalist: ASCPD - Asociatia Specialistilor in Confidentialitate si Protectia Datelor, Centrul pentru Protecția Datelor, Asociatia pentru Protectia Vietii Private - Republica Moldova, DefRadar - GDPR Academy, DigiSign, Editura Univers Juridic, Universuljuridic.ro, Juridice.ro, „Hodoș și Asociații”, „Hodoș Business Recovery”, Wolters Kluwer România, Optiplaza si OrtoProfil.

"Vreau sa va felicit pentru organizarea acestui concurs si pentru dezvoltarea site-ului dpo-NET.ro! Ati reusit sa scoateti din zona tabu Regulamentul General privind Protectia Datelor si sa cresteti consitentizarea acestui domeniu.Prin acest concurs demonstrati faptul ca exista un mare interes in zona protectiei datelor si am fost placut surprins de implicarea unui numar mare de specialisti in rezolvarea provocarilor zilnice. Felicitari concurentilor si mult succes in continuare!" este mesajul transmis participantilor de Alin Olteanu - Avocat partener al Casei de avocatura “Olteanu și Asociații” București

 

 

Iți plac articolele dpo-NET.ro? Poți fi la curent cu toate aceste noutăți dacă ne urmărești zilnic pe paginile noastre de LinkedIn sau Facebook. 

NOU! Consultă Registrul Amenzilor GDPR pentru mai multe informații despre sancțiunile acordate în baza Regulamentului 2016/679


Acest articol este protejat de către dispoziţiile legale incidente și este interzisă copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a acestuia. Articolele publicate pe DPO-NET.RO pot fi preluate doar în limita a maxim 500 de caractere, fără a depăşi jumătate din totalul de caractere, şi cu citarea obligatorie a sursei, cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor și articolelor publicate pe DPO-NET.RO, vă rugăm să ne contactati.

A început GDPR Summer Challenge 2019!

68 de participanți din 14 echipe au luat startul in concursul GDPR Summer Challenge 2019. GDPR Summer Challenge este o simulare de caz la care participă mai multe […]

GDPR Summer Challenge este pregătit de lansare!

Sâmbătă, 10 August 2019, începe primul concurs național din România destinat aprofundarii și mai ales verificării cunoștințelor în domeniul protecției datelor. Scopul este ca participantii să dobândească cât […]

Te-ai înscris la GDPR Summer Challenge?

Peste 50 de persoane s-au înscris până acum în concursul „GDPR Summer Challenge”, motiv pentru care organizatorii au decis creșterea numărului de membrii într-o echipă la 5 persoane, […]

Înscrie-te acum la GDPR Summer Challenge!

Acceptă GDPRovocarea acestui sfârșit de vară! 5 echipe formate din pasionați de GDPR vor concura pentru titlul de GDPR Summer Challenge Champion 2019. Nu este doar un concurs, […]

[1 Aprilie 2019]: O mare firma de recrutare din România, iese din afaceri, acuzând GDPR

Acest articol este un pamflet si trebuie tratat ca atare.    Recruiting Great People SRL, agenție de recrutare cu peste 50 de ani de activitate in România,  a […]

ASCPD: Știrile false, adevărate bombe invizibile

În contextul Zilei Internaționale a Păcălelilor, anunțul Asociației Specialiștilor în Confindențialitate și Protecția Datelor (ASCPD) prin care se anunța lansarea pe data de 1 Aprilie 2019 a unei […]

dpo-NET.ro lansează un nou curs online GRATUIT

In numai 20 de zile care au trecut de la lansarea noului modul pe portalul dpo-NET.ro, peste 250 de persoane au absolvit cursurile online dedicate atat profesionistilor cat […]

Peste 97% dintre români cer sa fie informați despre datele lor personale

Conform unui comunicat de presă primit la redacție, Asociaţia Specialiştilor în Confidențialitate şi Protecţia Datelor (ASCPD) a lansat în luna Februarie 2019, în premieră pentru România, un studiu […]

dpo-NET.ro va oferă un CURS ONLINE GRATUIT

Incepand cu 1 martie 2019, portalul dpo-NET.ro lanseaza un nou modul de Cursuri Online, dedicat atat profesionistilor cat si angajatilor operatorilor de date. Persoanele interesate pot obtine un […]

CURS: Ce trebuie să știm despre GDPR ?

Incepand cu 25 mai 2018 a intrat in vigoare Regulamentul UE nr. 679/2016, cunoscut drept Regulamentul General privind Protectia Datelor Personale (GDPR), care spune in principiu ca informatiile pe […]

Când este valabil consimțământul?

Atunci cand legalitatea prelucrarii datelor nu poate fi justificata prin temei legal, interes vital, interes legitim, relatie contractuala sau interes public este nevoie de contimtamantul persoanei vizate. Când […]

Elementele constitutive ale datelor cu caracter personal

În viața cotidiană, datele cu caracter personal sunt privite mai mult ca identificatorii persoanei fizice consemnați în buletinul de identitate, nefiind perceput în sensul larg a acestei noțiuni. […]

ANSPDCP: Formular online pentru declararea DPO-ului

Printr-un comunicat de presa postat pe website, Autoritatea Naţională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal atrage atentia tuturor operatorilor si persoanelor imputernicite de operatori cu privire la […]

CERT-RO, Microsoft și Poliția Română colaborează pentru oprirea fraudelor de tip ‘suport tehnic fals’

Cu ocazia Safer Internet Day, Microsoft, Poliția Română și Centrul Național de Răspuns la Incidente de Securitate Cibernetică (CERT-RO) au susținut un eveniment dedicat prevenirii și combaterii înșelăciunilor […]

Dreptul de a fi uitat – cand si cum si mai ales in ce conditii

Regulamentul 679/2016, intrat in vigoare la 25 mai 2018, este de fapt despre drepturile persoanelor fizice, in viata, cu privire la modul in care datele lor cu caracter […]

O noua metodă de înșelăciune folosind dispozițiile GDPR

GIA Consulting si IUHASZ & Asociaţii vă transmite aceasta avertizare cu privire la o NOUĂ METODĂ DE ÎNŞELĂCIUNE, utilizată de compania DAD Deutscher Adressdienst GmbH !! care, sub […]

GDPR – 64 Întrebări și răspunsuri cu exemple

Începând din 25 mai 2018, odată cu intrarea în vigoare a Regulamentului general privind protecția datelor, tuturor companiilor care desfășoară activități în UE li se aplică același set de norme […]

Cine este responsabilul cu protecţia datelor cu caracter personal ?

Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date și de abrogare a Directivei […]

Lorena Macnaughtan: GDPR – „25 mai este doar începutul”

  Lorena Macnaughtan, MBA, este directorul iCEE.health, eveniment în inovația digitală în sănătate, destinat tuturor participanților în sistem: pacienți, doctori, asistenți, studenți, entreprenori, manageri, autorități.  Acesta are loc în acest an pe 14 […]

Legea GDPR in Romania creeaza tensiuni

Aparitia unei Legi „GDPR” in Romania este o initiativa asteptata de intreaga comunitate a organizatiilor din domeniul sanitar, existand mai multe proiecte in acest moment. Chiar daca Regulamentul […]