Strategia 5G pentru România a fost aprobată în ședință de guvern

Administratie Publica

Vizualizari: 1821

Facebooktwittergoogle_plusredditpinterestlinkedinmail

La propunerea Ministerului Comunicațiilor și Societății Informaționale (MCSI), Guvernul României a adoptat joi, 20 iunie 2019, Strategia 5G pentru România, prin hotărâre de guvern.

”Guvernul își propune un program ambițios de implementare a noii generații tehnologice în comunicațiile mobile, prin adoptarea Strategiei 5G pentru România și proiecția următoarelor decenii de evoluție în domeniul comunicațiilor. Noua generație de tehnologie mobilă, 5G, va crea un mediu de conectivitate mult superior generației 4G și va contribui în mod semnificativ la incluziune și creșterea productivității în economie”, a declarat Alexandru Petrescu, ministrul Comunicațiilor și Societății Informaționale.

Documentul are ca obiectiv fundamental stabilirea parcursului implementării tehnologiei mobile 5G în condiții de securitate informatică, pentru a valorifica oportunitățile pe care dezvoltarea sectorului comunicațiilor le aduce economiei, societății, cetățenilor și științei.

Strategia 5G pentru România a făcut subiectul unei largi consultări publice și a înglobat propunerile și punctele de vedere ale industriei și experților, pentru un larg consens și cunoașterea etapelor care vor fi parcurse de România în procesul de dezvoltare a serviciilor de comunicații și aplicațiilor 5G. Procesul de consultare publică a transmis pieței semnalul că Guvernul se pregătește pentru adopția noilor tehnologii și construcția infrastructurii de comunicații a viitorului și a încurajat pregătirile operatorilor în comunicații, furnizorilor de servicii, mediului academic etc. pentru întâmpinarea acestor evoluții în domeniul digital, în condițiile în care în România traficul de date mobile s-a dublat anual în ultimii patru ani, iar densificarea numărului de sectoare instalate în rețelele mobile a avut un ritm mediu anual de creștere de peste 20%.

Adoptarea acestei strategii plasează România alături de 12 state dezvoltate care au lansat strategii 5G, printre care Austria, Danemarca, Franța, Germania și Italia.

Strategia 5G prezintă un diagnostic complex al gradului de pregătire a României pentru implementarea 5G, identifică beneficiile majore pentru economie și societate în implementarea noii generații tehnologice mobile în materie de conectivitate, digitalizarea afacerilor, lansarea de noi tehnologii facilitate de 5G și securitate cibernetică. De asemenea, strategia identifică necesitățile investiționale pentru dezvoltarea acoperirii teritoriale cu rețele de comunicații  precum și barierele actuale în calea tehnologiei 5G, pentru care propune soluții.

Strategia 5G pentru România proiectează un plan de acțiune cu sarcini și termene concrete pentru implementare, vizând lansarea serviciilor în 2020 și acoperirea cu servicii 5G a tuturor centrelor urbane și a principalelor rute de transport terestru până în 2025. Printre principalele repere ale planului de acțiune al Strategiei 5G se află: desfășurarea licitației pentru acordarea licențelor de utilizare a frecvențelor radio, transpunerea Codului European al Comunicațiilor Electronice, adaptarea regimului de autorizare a lucrărilor de construcții în sens favorabil dezvoltării rețelelor 5G.

Atât Ministerul Comunicațiilor și Societății Informaționale cât și alte instituții cu atribuții în domeniu vor intensifica informarea autorităților locale, a cetățenilor, a mediului de afaceri, mediului academic și comunităților privind beneficiile 5G și efectele acestor tehnologii în societate și vor continua alinierea cu statele membre pentru armonizarea implementării cu linii directoare adoptate la nivelul Comisiei Europene și statelor membre.

Prin implementarea acestei strategii, România va cataliza dezvoltările economice și sociale induse de tehnologie, va dezvolta capitalul uman, estimându-se crearea a  peste 250 mii locuri de muncă și  a  unui efect de multiplicare  a integrării noilor tehnologii în viața economică  de peste 4,7 miliarde euro, contribuind astfel la realizarea obiectivelor UE de a deveni lider global în tehnologia 5G.

Noi norme pentru compatibilitatea electromagnetică și punerea pe piață a dispozitivelor radio

La propunerea Ministerului Comunicațiilor și Societății Informaționale, Guvernul României a aprobat joi, 20 iunie 2019, Hotărârea de Guvern privind compatibilitatea electromagnetică și punerea pe piață a dispozitivelor radio.

În contextul pregătirii adopției de tehnologii 5G și în vederea limitării expunerii populației la efectele câmpurilor electromagnetice produse de stații de radiocomunicații/emisie aflate în funcțiune, actul normativ adoptat astăzi prevede ca titularul licenței acordate conform legii să transmită periodic, la solicitarea Autorității Naționale pentru Administrare și Reglementare în Comunicații (ANCOM), rezultatele măsurătorilor de radiații electromagnetice neionizante în care să indice valoarea câmpului electromagnetic cumulat în amplasamente situate în intravilanul localităților și în exteriorul clădirilor, astfel încât instalarea de rețele de telecomunicații să se realizeze cu respectarea tuturor dispozițiilor legale la nivel național și european privind protecția populației la expunerea generată de câmpurile electromagnetice.

Totodată, documentul își propune să eficientizeze acțiunile de supraveghere și control în domeniile supravegherii pieței echipamentelor radio și compatibilității electromagnetice, clarificând în acest sens și competențele ANCOM și ANPC (Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorului) în sectoarele specificate.

Actul normativ propune măsuri de îmbunătățire a sistemului de supraveghere și control a pieței prin facilitarea identificării trasabilității aparatelor/echipamentelor radio și a lanțului de aprovizionare și/sau distribuție și prin identificarea operatorilor economici care au pus la dispoziție pe piață aparate/echipamente radio neconforme ori care nu și-au respectat obligațiile ce le revin.

Un alt aspect deosebit de important reglementat prin hotărârea de Guvern adoptată astăzi se referă la introducerea de interdicții care privesc echipamentele sau dispozitivele destinate să producă perturbații electromagnetice și care pot crea, prin utilizarea lor, probleme funcționale serioase rețelelor și serviciilor de comunicații electronice, inclusiv în ceea ce privește apelarea serviciului de urgență 112.

Iți plac articolele dpo-NET.ro? Poți fi la curent cu toate aceste noutăți dacă ne urmărești zilnic pe paginile noastre de LinkedIn sau Facebook. 

NOU! Consultă Registrul Amenzilor GDPR pentru mai multe informații despre sancțiunile acordate în baza Regulamentului 2016/679


Acest articol este protejat de către dispoziţiile legale incidente și este interzisă copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a acestuia. Articolele publicate pe DPO-NET.RO pot fi preluate doar în limita a maxim 500 de caractere, fără a depăşi jumătate din totalul de caractere, şi cu citarea obligatorie a sursei, cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor și articolelor publicate pe DPO-NET.RO, vă rugăm să ne contactati.

Cum păstrăm evidența activităților de prelucrare? Bonus: FORMULAR GRATUIT

Administratie Publica

Vizualizari: 1922

Facebooktwittergoogle_plusredditpinterestlinkedinmail

Evidența activităților de prelucrare este pilonul central al proiectului implementării GDPR.

Atunci când pornim pe lungul traseu al conformității GDPR important este primul pas pe care îl facem. Inventarierea și analiza activităților de prelucrare sunt elementele cheie ale unei implementări reale și corecte a cerințelor Regulamentului General de Protecție a Datelor. O analiză obiectivă a fluxurilor de date vă va ajuta să aveți o imagine de ansamblu asupra modului în care utilizați datele personale. 

Păstrarea evidenței activităților de prelucrare este obligatorie pentru marea majoritate a organizațiilor. Identificarea și ierarhizarea riscurilor asociate prelucrărilor din perspectiva protecției datelor constituie pilonul central în jurul căruia se construiește planul de acțiune al implementării prevederilor GDPR.

Un alt aspect care trebuie avut în vedere este faptul că această evidență se va dovedi importantă în cazul unei investigații a autorității de supraveghere, acesta fiind de regulă primul punct din lista de informații pe care autoritate le solicită pentru atunci când există suspiciunea unei încălcări a dispozițiilor GDPR. Existența acestei evidențe este o dovada a faptului că v-ați asumat responsabilitatea implementării măsurilor de protecție a datelor, lucru pe care autoritatea îl va lua în calcul la stabilirea eventualelor măsuri corective sau sancțiuni.

Cui i se aplică obligativitatea realizării evidenței activităților de prelucrare?

Articolul 30 din GDPR prevede necesitatea păstrării unei evidențe a tuturor categoriilor de activități de prelucrare, printre acestea numărându-se și cele realizate de către împuterniciți.

Practic toate entitățile, atât private cât și publice, care prelucrează date personale, au obligația de a realiza și de a păstra această evidență. 

Deși articolul Articolul 30 (5) din GDPR precizează că obligația păstrării evidenței prelucrărilor o au organizațiile cu peste 250 de angajați, același articol prevede o serie de alte criterii care fac ca această obligație să li se aplice aproape tuturor operatorilor de date personale.

Prin urmare, dacă organizația dumneavoastră are sub 250 de angajați dar prelucrările de date date îndeplinesc cel puțin una dintre următoarele condiții, atunci realizarea evidenței activităților de prelucrare este OBLIGATORIE:

  • nu este ocazională (gestionarea salariaților, a clienților etc.);
  • implică riscuri pentru drepturile și libertățile persoanelor vizate (teoretic unde exista prelucrări de date persoane există și riscuri);
  • privesc categoriile speciale de date prevăzute la art 9 (sănătate, biometrice, religioase etc.);
  • date referitoare la condamnări, conf. art 10 din GDPR.

Ce trebuie să cuprindă evidența activităților de prelucrare

Articolul 30 din GDPR prevede cerințe distincte pentru prelucrările realizate în calitate de operator dar și pentru cele realizate în numele altor operatori de date. Prin urmare, dacă prelucrați date în calitate de operator dar și în calitate de împuterniciți al altor operatori, trebuie sa țineți câte o evidență pentru fiecare dintre aceste calități.

Dacă organismul dvs. acționează atât ca operator, cât și ca împuternicit, evidența prelucrărilor trebuie să distingă clar cele două categorii de activități.

 

OPERATORI

Evidența prelucrărilor operatorilor va cuprinde un inventar al tuturor prelucrărilor:

  • numele şi datele de contact ale: 
    1. operatorului
    2. operatorului asociat
    3. reprezentantului operatorului (dacă acesta nu se află în UE)
    4. responsabilului cu protecția datelor
  • scopurile prelucrării
  • tipurile de date prelucrate (identitate, financiare, localizare etc.)
  • care sunt persoanele vizate 
  • cu cine împărtășiți datele, inclusiv destinatarii din ţări terțe sau organizații internaționale; 
  • transferuri de date într-o altă țară sau către o organizație internațională și, în unele cazuri specifice, garanția prevăzută pentru aceste transferuri;
  • termenele limită pentru păstrarea diferitelor categorii de date; 
  • descrierea măsurilor tehnice și organizatorice de securitate implementate

ÎMPUTERNICIȚI

Evidența prelucrărilor realizate de împuterniciți în numele unui operator va cuprinde un inventar al tuturor prelucrărilor:

  • numele şi datele de contact ale:
    1. persoanei sau persoanelor împuternicite de operator 
    2. fiecărui operator în numele căruia acționează
    3. reprezentantului operatorului (dacă acesta nu se află în UE)i sau ale reprezentantului persoanei împuternicite de operator
    4. responsabilului cu protecția datelor;
  • categoriile de activități de prelucrare desfășurate în numele fiecărui operator;
  • transferuri de date într-o altă țară sau către o organizație internațională și, în unele cazuri specifice, garanția prevăzută pentru aceste transferuri;
  • descrierea măsurilor tehnice și organizatorice de securitate implementate

 

 

Exista un model standard al evidenței activităților de prelucrare?

Nici legislația incidentă, nici ghidurile oficiale din domeniului protecției datelor nu ne-au oferit un model standard al „formularului„ de  evidență a activităților de prelucrare, ceea ce a făcut ca toți practicanții din acest domeniu să își creeze modele proprii.

Pentru a facilita păstrarea evidenței, CNIL, a autoritatea de supraveghere din Franța, a publicat pe site-ul său un model de înregistrare, pentru a răspunde celor mai frecvente nevoi în ceea ce privește prelucrarea datelor, în special pentru organizațiile nu foarte mari, care nu implică fluxuri de date de o complexitate deosebită.

Acest template general poate fi adaptat în funcție de necesitățile companie, pentru a răspunde specificului activității organizației astfel încât să fie respectate cerințele articolului 30 din GDPR.

Am tradus modelul CNIL al evidenței prelucrărilor pentru a fi accesibil tuturor operatorilor români.

Puteți descărca gratuit modelul acestui registru (format .xlsx) accesând pagina „Resurse Utile”, secțiunea Modele Formulare de pe site-ul nostru, sau accesând următorul buton de descărcare. 

Recomandări privind completarea registrului

  • Inventarierea prelucrărilor se păstrează în format format scris. Aceasta poate fi realizată pe format letric (tipărit/ pe hârtie) sau format digital (word, excel, aplicații dedicate).
  • Identificați fluxurile de date discutând cu managerii de procese (contabilitate, HR, vânzări, marketing etc.)
  • Analizați site-ul web și identificați datele colectate în formulare online (contact, chestionar, crearea contului), utilizarea cookie-urilor etc.
  • Evidența trebuie să fie păstrată atât de operatori cât și de împuterniciți pentru a avea o imagine de ansamblu asupra tuturor activităților de prelucrare a datelor cu caracter personal pe care le operează.
  • Sarcina păstrării evidenței poate fi delegată DPO-ului intern sau extern (dacă există) sau a unui alt angajat din cadrul organizației dumneavoastră.
  • În mod regulat (la intervale de 6-12 luni) și ori de câte ori apar modificări la nivelul fluxurilor de date este necesar să actualizați această evidență

CNIL ne spune cum ne va ajuta păstrarea acestei evidențe

  1. Acest instrument este un mijloc de verificare a conformității GDPR atât pentru operator cât și pentru autoritatea de supraveghere. O imagine clară asupra prelucrărilor vă va permite să identificați cu ușurință riscurile și să identifica acțiunile pe care trebuie să le întreprindeți pentru a asigura protecția datelor personale pe care le utilizați;
  2. Evidența prelucrărilor va ajuta responsabilul cu protecția datelor să își îndeplinească misiunile;
  3. Urmărind datele înscrise în aceasta evidenta vă va fi mult mai ușor să redactați notele de informare sau politicile organizației;
  4. Puteți include în evidența dvs. o arhivă a încălcărilor de date și să faceți un inventar al tuturor documentelor legate de transferul în afara Uniunii Europene (clauze contractuale etc.), al operatorilor asociați cu care colaborați (contracte de prelucrare) sau al împuterniciților pe care vă bazați (contractele cu aceștia).

 

Iți plac articolele dpo-NET.ro? Poți fi la curent cu toate aceste noutăți dacă ne urmărești zilnic pe paginile noastre de LinkedIn sau Facebook. 

NOU! Consultă Registrul Amenzilor GDPR pentru mai multe informații despre sancțiunile acordate în baza Regulamentului 2016/679


Acest articol este protejat de către dispoziţiile legale incidente și este interzisă copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a acestuia. Articolele publicate pe DPO-NET.RO pot fi preluate doar în limita a maxim 500 de caractere, fără a depăşi jumătate din totalul de caractere, şi cu citarea obligatorie a sursei, cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor și articolelor publicate pe DPO-NET.RO, vă rugăm să ne contactati.

Avocatul Poporului atacă OUG privind vânzarea cartelelor prepay doar cu buletinul

Administratie Publica

Vizualizari: 1974

Facebooktwittergoogle_plusredditpinterestlinkedinmail

În urma petiției depuse de Asociația pentru Tehnologie și Internet (ApTI), Asociația pentru Apărarea Drepturilor Omului - Comitetul Helsinki (APADOR - CH) și Centrul pentru Inovare Publică despre care am scris în luna august, Avocatul Poporului a sesizat Curtea Constituțională a României cu excepția de neconstituționalitate a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 62/2019 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 34/2008 privind organizarea şi funcţionarea Sistemului naţional unic pentru apeluri de urgenţă şi pentru completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 111/2011 privind comunicaţiile electronice.

Avocatul Poporului a constat că O.U.G. nr. 62/2019 afectează drepturi, libertăți și îndatoriri cetățenești, întreaga motivație pe care se bazează opinia Avocatului Poporului se regăsește pe site-ul instituției și poate fi consultata AICI

"Avocatul Poporului apreciază că se impune din partea legiuitorului delegat un spor de rigoare în motivarea urgenței, a dovedirii existenței unei situații extraordinare, cu respectarea principiului proporționalității restrângerii exercițiului drepturilor afectate și a jurisprudenței Curții Constituționale, exigențe pe care actul normativ criticat nu le întrunește. Argumentele utilizate în preambulul actului normativ nu sunt de natură să justifice situația extraordinară și nici urgența unui act normativ care, reglementând obligativitatea colectării datelor cu caracter personal și a stocării pe un termen nedefinit a acestora, limitează drastic exercitarea dreptului la viață intimă, familială și privată. Cât privește argumentul legat de necesitatea stringentă privind localizarea celor care apelează la 112, Avocatul Poporului menționează că aceasta era posibilă și prin reglementarea anterioară. În plus, din examinarea dispozițiilor legale nu rezultă scopul colectării datelor de identificare și nici asigurarea garanțiilor că acestea vor fi folosite exclusiv în scopul declarat în preambul. Finalitatea urmărită de legiutorul delegat, și anume reducerea apelurilor abuzive prin identificarea și sancționarea apelanților abuzivi, prin intermediul colectării datelor de identificare ale utilizatorilor de cartele preplătite, nu constituie o situație extraordinară, nu este de natură a justifica urgența reglementării.

În ceea ce privește completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 111/2011 privind comunicaţiile electronice, justificarea oferită nu conține elementele necesare pentru care situația care nu poate fi amânată ori necesitatea colectării datelor de identificare ale utilizatorilor de cartele preplătite prin ordonanţă de urgenţă, cu atât mai mult cât aceeași reglementare prin lege a fost supusă controlului a priori de constituționalitate, aceleași norme introduse fiind constatate ca neconstituționale. De altfel, urgenţa reglementării nu se justifică nici prin prevederile conţinute, întrucât Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 62/2019 nu cuprinde nicio măsură de aplicare imediată de natură să rezolve o situaţie extraordinară. Dimpotrivă, aplicarea efectivă a soluției legislative privind colectarea datelor de identificare ale utilizatorului final al cartelei SIM preplătite se realizează începând cu data de 1 ianuarie 2020.

În context, Avocatul Poporului observă faptul că O.U.G. nr. 62/2019 încalcă art. 115 alin. (6) din Constituţie, prin afectarea dreptului la viață intimă, familială și privată, prevăzut de art. 26 din Legea fundamentală și art. 11 și art. 20 prin raportare la art. 8 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale.

Avocatul Poporului reamintește faptul că, prin Decizia nr. 461/2014 a Curții Constituționale, a fost admisă obiecția de neconstituționalitate a Legii pentru modificarea și completarea Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 111/2011, în ansamblul ei. Comparând textele din actul normativ constatat neconstituțional și cele din art. II al ordonanței de urgență criticate, Avocatul Poporului observă că unele conțin aceleași soluții legale.

În fine, Avocatul Poporului apreciază că actul normativ criticat este în contradicție cu dreptul și jurisprudența europeană în materia comunicațiilor electronice și nu asigură un cadru adecvat și suficient de protecție a datelor cu caracter personal de la dispoziția administratorului SNUAU, conform legislației europene în materie, măsura colectării însăși fiind neadecvată în sensul depășirii scopului propus – acela de sancționare a apelanților abuzivi la Serviciul de urgență." se arată într-un comunicat de presa postat pe site-ul instituției.

Iți plac articolele dpo-NET.ro? Poți fi la curent cu toate aceste noutăți dacă ne urmărești zilnic pe paginile noastre de LinkedIn sau Facebook. 

NOU! Consultă Registrul Amenzilor GDPR pentru mai multe informații despre sancțiunile acordate în baza Regulamentului 2016/679


Acest articol este protejat de către dispoziţiile legale incidente și este interzisă copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a acestuia. Articolele publicate pe DPO-NET.RO pot fi preluate doar în limita a maxim 500 de caractere, fără a depăşi jumătate din totalul de caractere, şi cu citarea obligatorie a sursei, cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor și articolelor publicate pe DPO-NET.RO, vă rugăm să ne contactati.

De ce românilor nu le pasă de viața lor privată ?

La începutul săptămânii trecute citeam despre implementarea unui sistem de recunoaștere facială care va folosi camerele de monitorizare video (CCTV), webcam-urile, telefoane mobile, rețele de socializare și camere […]

Românii vor fi monitorizați de un sistem de recunoașterea facială

Camerele de monitorizare video (CCTV), webcam-urile, telefoane mobile, rețele de socializare, camere ATM din România vor fi monitorizate de un sistem de recunoaștere facială. Controversele din jurul acestei tehnologii […]

Cine sunt campionii GDPR Summer Challenge 2019 ?

68 de participanți, grupati in 14 echipe, au luat startul in concursul GDPR Summer Challenge 2019 GDPR Summer Challenge este o competitie organizata de Dpo-NET.ro – Data Protection […]

Provocările GDPR în sectorul public

Autor: Alina Crăciun, Coordonator Editorial Wolters Kluwer Romania Autoritățile publice au drepturi și obligații specifice în domeniul GDPR, uneori diferite de cele pe care le au entitățile private. În […]

Petiție împotriva obligativității înregistrarii utilizatorilor de cartele pre-pay

În data de 8 August 2019, pe site-ul Ministerului Comunicațiilor și Societății Informaționale (MCSI) a apărut proiectul de “Ordonanţă de urgenţă pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă […]

A început GDPR Summer Challenge 2019!

68 de participanți din 14 echipe au luat startul in concursul GDPR Summer Challenge 2019. GDPR Summer Challenge este o simulare de caz la care participă mai multe […]

Ești DPO ? S-a lansat un MANUAL pentru tine!

Autoritatea de supraveghere italiană (Il Garante per la protezione dei dati personali) a publicat un manual în limba engleză menit să sprijine responsabilii cu protecția datelor (DPO) ai […]

GDPR Summer Challenge este pregătit de lansare!

Sâmbătă, 10 August 2019, începe primul concurs național din România destinat aprofundarii și mai ales verificării cunoștințelor în domeniul protecției datelor. Scopul este ca participantii să dobândească cât […]

Te-ai înscris la GDPR Summer Challenge?

Peste 50 de persoane s-au înscris până acum în concursul „GDPR Summer Challenge”, motiv pentru care organizatorii au decis creșterea numărului de membrii într-o echipă la 5 persoane, […]

Înscrie-te acum la GDPR Summer Challenge!

Acceptă GDPRovocarea acestui sfârșit de vară! 5 echipe formate din pasionați de GDPR vor concura pentru titlul de GDPR Summer Challenge Champion 2019. Nu este doar un concurs, […]

Când trebuie instituțiile europene să realizeze o evaluare a impactului (DPIA)?

Autoritatea Europeană pentru Protecția Datelor (EDPS) a adoptat și a publicat astăzi, 17/07/2019, listele cu privire la tipurile de operațiuni de prelucrare care necesită o evaluare a impactului […]

CERT-RO recrutează pasionați de cybersecurity, pentru 12 luni de voluntariat

CENTRUL NAȚIONAL DE RĂSPUNS LA INCIDENTE DE SECURITATE CIBERNETICĂ CERT-RO caută pasionați de cybersecurity, pentru 12 luni de stagiu de voluntariat. De ce să fii voluntar CERT-RO? Pentru […]

Ne lasă GDPR-ul să facem poze la evenimente școlare ?

Fotografierea la școală – În cazul în care bunul simț intră în joc Introducerea Regulamentului general privind protecția datelor (GDPR) a determinat o schimbare semnificativă a percepției populației […]

Ce facem după atacutile cibernetice asupra spitalelor românești? Nimic?

Spitalele sunt o țintă a atacurilor ransomware în toată lumea, nu doar în România. Foarte multe astfel de incidente au fost raportate de spitale în ultimii ani și […]

Proiectul de lege privind facturarea electronică în domeniul achizițiilor publice, adoptat de Guvern

Guvernul României a adoptat în ședința de joi, 20 iunie 2019, proiectul de Lege privind facturarea electronică în domeniul achizițiilor publice. Actul normativ inițiat de Ministerul Comunicațiilor și […]

Participarea ministrului Comunicațiilor și Societății Informaționale la “CYBER WEEK” Tel Aviv

Alexandru Petrescu, ministrul Comunicațiilor și Societății Informaționale, participă în perioada 24-26 iunie 2019 la cea de-a IX-a ediție a conferinței “CYBER WEEK”, desfășurată la Universitatea Tel Aviv, Israel, […]

Sub Președinția României, Consiliul UE a adoptat Directiva privind datele deschise și reutilizarea datelor din sectorul public

În data de 6 iunie 2019, sub Președinția României, Consiliul TTE (Transporturi, Telecomunicații și Energie) organizat la Luxemburg a adoptat Directiva privind datele deschise și reutilizarea datelor din […]

Reacția rapidă la atacurile cibernetice este vitală pentru limitarea pagubelor și protejarea utilizatorilor

Ministerul Comunicațiilor și Societății Informaționale (MCSI) organizează în perioada 27-31 mai 2019, în parteneriat cu Universitatea Politehnica din București (UPB) și sub auspiciile Președinției României la Consiliul Uniunii […]

Schimb de experiență între România și Republica Moldova în domeniul Protecției Datelor

Confom unui comunicat transmis de ASCPD, în perioada 22-24 mai 2019, în cadrul parteneriatului de colaborare încheiat la 28 ianuarie 2019, cu ocazia Zilei Europene pentru Protecția Datelor, […]

Germania 75 – România 0

Nu, nu este vorba de un meci de baschet și nici măcar nu este vorba despre o competiție, ci despre rezultatele a doua modele diferite de aplicare a […]