Românii vor fi monitorizați de un sistem de recunoașterea facială

Comunicate de presa

Vizualizari: 10541

Facebooktwittergoogle_plusredditpinterestlinkedinmail

Camerele de monitorizare video (CCTV), webcam-urile, telefoane mobile, rețele de socializare, camere ATM din România vor fi monitorizate de un sistem de recunoaștere facială. Controversele din jurul acestei tehnologii aflată încă în curs de maturizare riscă să stârnească îngrijorarea apărătorilor drepturilor și libertăților persoanelor din România.

Recunoașterea facială: Necesitate sau Oportunitate?

Inspectoratul General al Poliției Române a publicat de curând, în SICAP (Sistemul Electronic de Achiziții Publice), un anunț privind achiziționarea unei „Soluții informatice pentru recunoaștere facială + training”, în valoare de 4.779.008 lei.  

Scopul proiectului îl reprezintă operaționalizarea sistemului de identificare și recunoaștere facială NBIS (Național Biometric Identification System) și interconectarea acestuia cu autoritățile de aplicare a legii din Uniunea Europeană.

Prin implementarea acestei tehnologii, Poliția Română urmărește să crească gradul de combatere și elucidare a cazurilor asociate furtului de identitate, a documentelor pierdute sau furate, identificarea suspecților care comit sau intenționează să comită fapte de natură penală (terorism, infracțiuni cu violenta, etc.).

Poate că, având în vedere încărcătura emoțională cauzată de o serie de evenimente tragice care au determinat slăbirea încrederii românilor în eficiența Poliției Naționale, opinia publică ar înclina spre susținerea unui astfel de proiect, însă controversele asociate acestor sisteme ne obligă să fim cel puțin rezervați dacă nu chiar îngrijorați, așa că am răsfoit documentația căutând indicii care să ne demonteze îngrijorările, fără succes însă. 

Recunoașterea facială este plutoniul inteligenței artificiale

Intenția IGPR-ului de a achiziționa un asemenea sistem ne-a amintit de un articol semnat de Luke STARK (Cercetător Postdoctoral la Microsoft Research Montreal) și publicat de Association of Computing Machinery (ACM), întitulat „Facial recognition is the plutonium of AI”, descriind astfel toxicitatea folosirii sisteme care se bazează pe inteligență artificială.

STARK susține că sistemele de recunoaștere facială sunt periculoase, rasiale și au puține utilizări legitime. Prin urmare, astfel de sisteme au nevoie de reglementare și control strict precum deșeurile nucleare.

Comparația poate părea puțin exagerată însă am menționat acest articol pentru a sublinia încă din start existența controverselor la nivel internațional care planează asupra utilizării acestei tehnologii și a riscurilor asociate acesteia.

Toți locuitorii României vor putea fi monitorizați prin utilizarea sistemului de recunoașterea facială 

Conform documentației licitație, NBIS va oferi funcționalități de căutare/verificare/comparare a imaginilor faciale digitale din bazele de date existente, asociindu-le cu cele provenite din diferite surse cum ar fi CCTV (adică sisteme de monitorizare video), webcam, telefoane mobile, rețele de socializare, camere ATM, operațiuni în urma cărora va fi posibilă recunoașterea persoanelor.

Soluția de recunoaștere facială va trebui să poată executa căutări după o imagine „în litigiu” într-o bază de date de până la 2.000.000 de înregistrări, în maxim 5 secunde. Adică o baza de date care va putea cuprinde mai mult de 10% din toată populația României.

Poate ne grăbim cu concluziile însă interpretarea noastră referitor la sursele imaginilor asociate ar fi că Poliția Româna va avea acces la sistemele de monitorizare video, camerele video ale laptop-urilor, ale telefoanelor mobile ale bancomatelor dar și a rețelelor de socializare. Este oare Poliția Română pregătită să gestioneze eficient și în limitele legale un asemenea sistem, respectând totodată drepturile și libertățile persoanelor? 

Să ne imaginăm că în Piața Victoriei are loc un protest. Poliția va putea accesa înregistrările foto-video realizate de Jandarmerie, înregistrările CCTV, imaginile postate pe Facebook etc., iar prin utilizarea software-ului de identificare facială vor putea fi identificați toți participanții,  făcând astfel posibilă sancționarea lor. Sancționarea celor care se fac vinovați de comiterea unei infracțiuni ar putea fi justificată, dar ce garanții avem că această tehnologie nu va fi utilizată pentru a amenda toți participanții în încercarea de a-i descuraja să mai participe la astfel de evenimente. Situația în care s-a trezit bărbatului surdo-mut, amendat de Jandarmerie pentru că a „scandat lozinci” este cel mai bun exemplu. 

Eficacitatea sistemului de recunoaștere facială este importantă, dar nu prea..

Conform criteriilor de atribuire a contractului din caietul de sarcini al licitației menționate mai sus, ponderea pentru „Eficacitatea algoritmului de căutare/comparare” este de doar 30%, fiind pe aceeași treaptă cu prețul ofertei, Restul factorilor de evaluare vizând caracteristici hardware care nu afectează acuratețea funcționarii software-ului de recunoaștere faciala. 

Mai simplu spus, dacă un ofertant propune un sistem mai ieftin dar în același timp mai slab calitativ din punct de vedere al eficienței software-ului de recunoaștere facială, va avea șanse să câștige acest contract. Mind-blowing or not?

Un alt aspect care ne-a întărit îngrijorarea privind viabilitatea sistemului de recunoaștere faciala este faptul că Autoritatea nu a impus prin documentația achiziției cele mai utilizate condiții de participare atunci când sunt vizate proiecte de o asemenea amploare și sensibilitate: demonstrarea capacității tehnice și profesionale și situația economica și financiară a ofertantului. Prin urmare, operatorii care vor depune o oferta nu vor trebui să dovedească faptul că dețin resursele financiare suficiente pentru a duce la bun sfârșit un proiect de o asemenea amploare și importanță și nici nu vor trebui să dovedească că au experiență în implementarea unei soluții similare sau măcar că personalul care se va ocupa de instalarea sistemului este calificat și deține experiență specifică în astfel de proiecte. 

Dacă tot n-am inventat noi apa caldă, să analizăm rezultatele utilizării tehnologiei de recunoaștere facială în țările mai avansate dpdv tehnologic:

  • Politia Metropolitana din Londra acuzată că a irosit banii publici

În perioada august 2016 - iulie 2018 poliția din Londra a testat un sistem de recunoaștere facială. Conform datelor făcute publice de poliția londoneză, în perioada de testare a sistemului au fost declanșate 104 alerte din care 102 s-au dovedit a fi eronate în timp ce doar două au fost confirmate.

Hannah Couchman, ofițer de politică la Liberty, a acuzat Scotland Yard că a lansat o „extindere înfiorătoare” a tehnologiei fără să se implice pe deplin cu problemele legate de discriminare și drepturile omului, relatează Independent.

„Recunoașterea facială este un instrument de supraveghere a masei care ne poate forța să ne schimbăm comportamentul și este cel puțin exact atunci când sunt folosite pentru a identifica femeile și persoanele BME (Black Male Adult) - ceea ce înseamnă că sunt mai susceptibile de a fi supuse unei opriri intruzive ale poliției în urma unei potriviri false“, a adăugat aceasta.

  • San Francisco a interzis utilizarea tehnologiei de recunoaștere facială de către poliţie şi alte agenţii guvernamentale

În data de 14 mai 2019, orașul San Francisco, aflat de mult în centrul revoluției tehnologice, a luat o poziție împotriva potențialelor abuzuri, interzicând poliției și altor agenții să folosească software de recunoaștere facială.

Tehnologia emergentă nu va fi permisă de către agențiile locale, cum ar fi autoritatea de transport a orașului sau forțele de ordine. 

"Tendinţa tehnologiei de recunoaştere facială de a pune în pericol drepturile civile şi libertăţile civice contrabalansează semnificativ aşa-zisele sale beneficii", se spune în textul deciziei.

În plus, orice plan de cumpărare a oricărui tip de tehnologie de supraveghere trebuie să fie acum aprobat de administratorii orașului, relatează BBC.

"Cu acest vot, San Francisco a declarat că tehnologia de monitorizare a fețelor este incompatibilă cu o democrație sănătoasă și că rezidenții merită să aibă o voce în deciziile privind tehnologiile avansate de supraveghere", a declarat Matt Cagle, reprezentant al American Civil Liberties Union.

Somerville din Massachusetts și Oakland, California au urmat modelul orașului San Francisco.

  • China folosește sistemul de recunoaștere facială pentru a profila minoritățile

Potrivit ziarului The New York Times (NYT), autorităţile chineze se folosesc de această tehnologie integrată în vaste reţele de camere de supraveghere în întreaga ţară, pentru a repera membri ai minorităţii musulmane, după ce a fost programată cu caracteristicile lor fizice, pentru a-i căuta doar pe aceştia. Acesta ar fi primul exemplu cunoscut al folosirii de către un guvern a inteligenţei artificiale (AI) cu scopul de a efectua un profilaj rasial.

dpo-NET.ro a publicat un articol despre prelucrarea excesivă a datelor sensibile care poate conduce la o dictatura digitală în care toți am fi captivi. Puteți accesa articolul aici. Documentarul ABC News (Australia) intitulat “Expunerea dictaturii distopice a Chinei | Corespondent străin“ poate fi vizionat la sfârșitul acestui articol. 

  • Campania BanFacialRecognition în SUA

EPIC* împreună cu alte 30 de organizații solicită parlamentarilor americani să interzică utilizarea de către guvern a tehnologiei de recunoaștere facială.

În solicitare, coaliția BanFacialRecognition de subliniat faptul că „utilizarea tehnologiei de recunoaștere a feței ... prezintă riscuri grave pentru viața privată și libertățile civile, amenință imigranții, are un impact larg asupra cetățenilor americani și a fost pusă în aplicare fără garanții adecvate sau aprobare explicită a Congresului".

De asemenea aceștia au trimis autorității responsabile cu securitatea națională (Homeland Security)  o scrisoare prin care au solicitat acestora „suspendarea imediată 

suspendați imediat folosirea tehnologiei de recunoaștere a feței de către Departamentul de Securitate Internă (DHS) asupra publicului larg”. 

______

*EPIC (Electronic Privacy Information Center) este un centru de cercetare de interes public din Washington, care luptă pentru protejarea confidențialității, a libertății de exprimare și a valorilor democratice în era informațională.

  • Până și Facebook a renunțat la recunoașterea facială by default

În 3 septembrie, Facebook a anunțat că va înceta folosirea în mod implicit a recunoașterii facială prin care oferea sugestii de etichetare a persoanelor din fotografiile încărcate. Astfel Facebook  încearcă să ofere mai multa transparență acestui tip de prelucrare, informând utilizatorii despre modul în care platforma folosește această tehnologie și oferindu-le acestora posibilitatea de a opta sau dezactiva cu ușurință aceste setări.

Acest update este consecința anchetei efectuate de Comisiei Federală de Comerț (FTC) care a condus la înțelegerea record de 5 miliarde de dolari. Printre neregulile identificate de FTC s-a numărat și utilizarea programului de recunoaștere facială, FTC ordonând Facebook să „furnizeze o notificare clară și vizibilă despre utilizarea tehnologiei de recunoaștere facială și să obțină consimțământul afirmativ al utilizatorului ...”, potrivit comunicatului de presă al FTC.

Totuși, în anumite condiții, sisteme de recunoașterea facială pot funcționa în limitele legii

Procesul în care Ed Bridges, fost consilier al orașului Cardiff a contestat utilizarea de către Poliția South Wales a tehnologiei automate de recunoaștere facială a avut un deznodământ neașteptat, deși acesta a beneficiat de o puternică susținere din partea Liberty, o organizație care luptă pentru drepturile omului, 

Judecătorii au decis că, deși utilizarea unui sistem de recunoaștere facială automată constituie o ingerință în dreptul la viață privată, există o bază legală pentru aceasta, iar cadrul legal folosit de poliție a fost proporțional.

Înalta Curte a declarat că aceasta este prima dată când o instanță din întreaga lume a analizat legalitatea utilizării tehnologiei de recunoaștere facială, conform BBC.

Aceasta decizie pare să fi luat prin surprindere însăși autoritatea de supraveghere din Marea Britanie (ICO). Aceasta a emis o declarație cu privire la utilizarea tehnologiei de recunoaștere a feței în direct de către Poliția South Wales, prin care a salutat constatarea instanței potrivit căreia utilizarea de către poliție a sistemelor de recunoaștere facială implică prelucrarea de date sensibile, fiind necesara necesitând respectarea legilației privind protecția datelor personale.

„Această tehnologie nouă și intruzivă are potențial, dacă este folosită fără garanțiile de confidențialitate corecte, să submineze mai degrabă decât să sporească încrederea în poliție”, a subliniat autoritatea engleză.

Aceasta a declarat că va lua în considerare decizia instanței de judecată, urmând să finalizeze recomandările și îndrumările adresate forțelor de poliție cu privire la modul de planificare, autorizare și implementare a oricăror sisteme de recunoaștere facială viitoare.

„Între timp, orice forțe de poliție sau organizații private care utilizează aceste sisteme ar trebui să fie conștiente de faptul că legislația și ghidurile privind protecția datelor încă se aplică.”, a concluzionat autoritatea.

Permite legislația națională utilizarea sistemelor de recunoaștere facială?

Necunoscând legislația specifică aplicabilă la nivelul Poliției Române, vom evita să oferim un răspuns ferm însă vom analiza strict din punct de vedere al legislației ce reglementează acest tip de prelucrări de date personale (Legea nr. 363/2018), 

Astfel, conform dispozițiilor art. 10 și 11, prelucrarea datelor sensibile (biometrice) prin mijloace automate este interzisă, cu excepţia cazului în care prelucrarea este reglementată expres de lege, și sunt instituite măsuri corespunzătoare pentru protejarea drepturilor, a libertăţilor şi a intereselor legitime ale persoanei vizate.

Utilizarea unui sistem ce ridica suspiciuni privind intruziunea în viața privată a persoanelor ar trebui înainte de toate să treacă printr-o evaluare a impactului asupra protecţiei datelor cu caracter personal (DPIA), obligatorie pentru acest tip de prelucrări conform Deciziei nr. 174/2018 a autorității naționale de supraveghere. 

Mai mult, având în vedere că vorbim despre implementarea unei tehnologii noi care prezintă un risc ridicat pentru drepturile și libertățile persoanelor și care va putea fi utilizat pe întreg teritoriul României, considerăm că Poliția Română ar fi trebuit să consulte autoritatea națională de supraveghere atunci când a planificat achiziția acestui sistem în vederea includerii în caietului de sarcini a unor cerințe funcționale specifice care să ofere garanții suficiente în ceea ce privește protecția datelor personale, adică respectarea conceptului de privacy by design (vezi art. 25 din GDPR).

Poate nu am fost suficient de atenți, însă noi nu am identificat în documentația aferentă achiziției sistemului de recunoaștere facială cerințe constructive specifice care să asigure respectarea legislației incidente privind protecția datelor personale, în afara celor privind managementul log-urilor. 

______

*Legea nr. 363/2018 din 28 decembrie 2018 privind protecţia persoanelor fizice referitor la prelucrarea datelor cu caracter personal de către autorităţile competente în scopul prevenirii, descoperirii, cercetării, urmăririi penale şi combaterii infracţiunilor sau al executării pedepselor, măsurilor educative şi de siguranţă, precum şi privind libera circulaţie a acestor date

 

În loc de concluzii

Nu contestăm că tehnologia evoluează constant iar astfel de soluții vor putea contribui la diminuarea infracționalității însă astfel de decizii nu pot fi luate fără a ține cont în primul rând de eventualele consecințe.

Una din aceste consecințe, în cazul în care utilizarea unei astfel de soluții tehnice se dovedește a fi o ingerință în viața privată a persoanelor, ar fi procesele colective care ar putea costa Statul Român mai mult decât investiția în sistemul respectiv. 

Dar cu siguranța cea mai mai dureroasă „lovitură” ar fi scăderea încrederii pe care persoanele o au în această instituție, al cărei slogan este „Siguranță și Încredere”.

Probabil că nu toată lumea ne va împărtăși îngrijorările însă informațiile de mai sus ne oferă suficiente argumente să nu privim cu ochi buni achiziția unui asemenea sistem. Ne-am simțit obligați să tragem acest semnal de alarmă și să subliniem faptul că riscăm să ne îndreptăm spre o eră BigBrother, în care spațiul privat nu va mai exista atât timp cât un ochi poate veghea mereu asupra noastră.

Cu siguranță vom fi „acuzați” că ne grăbim cu „concluziile”, motiv pentru care vă invităm să vizionați următorul filmuleț și să extrageți singuri concluziile.

Iți plac articolele dpo-NET.ro? Poți fi la curent cu toate aceste noutăți dacă ne urmărești zilnic pe paginile noastre de LinkedIn sau Facebook. 

NOU! Consultă Registrul Amenzilor GDPR pentru mai multe informații despre sancțiunile acordate în baza Regulamentului 2016/679


Acest articol este protejat de către dispoziţiile legale incidente și este interzisă copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a acestuia. Articolele publicate pe DPO-NET.RO pot fi preluate doar în limita a maxim 500 de caractere, fără a depăşi jumătate din totalul de caractere, şi cu citarea obligatorie a sursei, cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor și articolelor publicate pe DPO-NET.RO, vă rugăm să ne contactati.

Dispozițiile legale care au permis accesul partidelor la listele suplimentare sunt neconstituționale

Comunicate de presa

Vizualizari: 455

Facebooktwittergoogle_plusredditpinterestlinkedinmail

Conform unui comunicat de presăp transmis de ASCPD – Asociația Specialiștilor în Confidențialitate și Protecția Datelor, suntem informati ca avocatul Poporului a sesizat Curtea Constituțională cu privire la dispozițiile legale care au permis accesul partidelor politice la listele suplimentare, în timpul alegerilor prezidențiale din noiembrie 2019.

Excepția de neconstituționalitate vizează art. VII din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 64/2019 care prevede căReprezentanții formațiunilor politice în birourile electorale ale secțiilor de votare pot primi, la cerere, copii ale listelor electorale suplimentare, în condițiile stabilite prin decizie a Biroului Electoral Central”.

Prin petiția înaintată Avocatului Poporului în luna noiembrie 2019, Asociația  Specialiștilor în Confidențialitate și Protecția Datelor (ASCPD) împreună cu Asociația Expert Forum și-au exprimat îngrijorarea cu privire la respectarea principiilor fundamentale ce țin de protejarea vieții private a persoanelor, în urma accesului formațiunilor politice la datele votanților consemnate în listele suplimentare întocmite cu ocazia alegerilor pentru desemnarea Președintelui României din Noiembrie 2019.

Conform statisticilor BEC, în turul I al alegerilor pentru Președintele României 1.721.911 de votanți au fost înscriși pe listele suplimentare, în timp ce în turul II au fost înscriși 2.094.401 de votanți. Listele suplimentare conțineau date personale precum nume, CNP, domiciliu, semnătura, seria și numărul actului de identitate ale votanților înscriși pe acele liste.

Este tot mai evident rolul societății civile în protejarea drepturilor oamenilor, în special atunci când ingerințele vin din partea instituțiilor statului. Dar poate cel mai important este ca persoanele să conștientizeze că le sunt încălcate drepturile și să semnaleze aceste lucruri organizațiilor care luptă pentru drepturile omului și libertățile fundamentale. Dorim să le mulțumim celor care au făcut parte din comisiile secțiilor de votare și care ne-au semnalat suspiciunile lor cu privire la încălcarea principiilor protecției datelor personale în urma solicitării partidelor politice a listelor suplimentare. Ne-au fost semnalate cazuri în care Președinți ai secțiilor de votare au fost forțați să acorde accesul la listele suplimentare, fiind amenințați că refuzul lor ar constitui o încălcare a legii, riscând sancțiuni. Dar iată că Avocatul Poporului, prin ridicarea excepției de neconstituționalitate, practic a confirmat faptul că însăși prevederea legală, care a condus la această situație incredibilă într-o societate modernă, a încălcat dreptul la viață privată și implicit Constituția României. Este important să ne cunoaștem drepturile, este foarte important să conștientizăm când acestea sunt încălcate și să solicităm ajutorul organizațiilor atunci când consideram că singuri nu ne putem apăra.” a declarat Marius Dumitrescu, Președinte ASCPD.

Constatările Avocatului Poporului
  • Dispozițiile legale care permit ca aspecte esențiale care vizează protecția datelor cu caracter personal (interesul legitim, modalitatea de realizare a copiilor listelor electorale suplimentare prin măsuri adecvate de protecție, informarea persoanelor vizate, asigurarea transparenței de către operator) nu pot fi reglementate printr-un act administrativ (în cazul nostru printr-o Decizie a BEC)
  • Soluția legislativă prevăzută de art. VII din OUG 64/2019 contravine normelor de tehnică legislativă
  • Autoritatea Electorală Permanentă are obligația de a verifica îndeplinirea următoarelor obligații de către partidele politice:
  1. evaluarea interesului legitim, prin realizarea unui test de necesitate din care să reiasă, prin analiza scrisă, detaliat, faptul că interesul legitim exprimat prin cerere prevalează asupra drepturilor și libertăților persoanelor vizate
  2. au capacitatea de asigurare, prin măsuri tehnice și organizatorice adecvate respectarea principiilor privind protecția datelor precum și asigurarea securității și confidențialității datelor cu caracter personal.
  3. să existe o instruire periodică cu privire la obligațiile ce le revin persoanelor care au acces la aceste date
  • Fotografierea cu telefoanele mobile personale a listelor conținând datele alegătorilor nu conferă nicio garanție a asigurării securității și confidențialității datelor
  • Alegătorii ar trebui informați cu privire la această prelucrare, pentru a-și putea exercita drepturile prevăzute de lege, de a solicita cel puțin ștergerea
  • Nu sunt reglementate garanțiile în vederea securității și confidențialității datelor transmise către formațiunile politice, astfel că dispozițiile legale criticate generează riscuri la adresa cetățenilor și a persoanelor

Considerând cele de mai sus, Avocatului Poporului a admis faptul că prevederile art. VII din OUG 64/2019 încalcă dispozițiile art. 26 (dreptul la viață privată), art. 73 alin. (3) și implicit art. 1 alin. (5) din Constituția României

Despre Asociația Specialiștilor în Confidențialitate și Protecția Datelor (ASCPD) – România

Asociația Specialiștilor în Confidențialitate și Protecția Datelor (ASCPD) este creată cu scopul de a informa și de a reuni profesioniștii care doresc să gestioneze cu succes punerea în aplicare a Regulamentului General privind Protecția Datelor 2016/679 și a legislației aferente, funcționând ca un organism consultativ profesionist pentru persoane și organizații. ASPDC este o organizație non-guvernamentală, autonomă, apolitică și non-profit care ajută la definirea, susținerea și îmbunătățirea profesiei de Responsabil în protecția datelor și a altor specialiști în domeniu și își desfășoară activitatea în conformitate cu prevederile OG nr. 26/2000.

ASCPD ghidează persoanele responsabile în protecția datelor și alți specialiști în domeniul confidențialității datelor în rezolvarea numeroaselor probleme juridice, tehnice și organizatorice pentru a obține un echilibru adecvat între interesele persoanelor vizate, care necesită protecție, și cele ale operatorilor.

Obiectivul ASCPD este de a oferi soluții concrete la problemele cu care se confruntă specialiștii în confidențialitate și protecția datelor, de a crește gradul de conștientizare a legislației și de a oferi membrilor săi un forum în care aceste subiecte să poată fi dezbătute, precum și un loc de pregătire profesională continuă. ASCPD militează pentru îmbunătățirea gradului de conștientizare cu privire la tehnologiile și legile care pun în pericol viață privată, pentru a se asigura că publicul este informat și implicat. Mai multe detalii găsiți pe www.ascpd.ro

Iți plac articolele dpo-NET.ro? Poți fi la curent cu toate aceste noutăți dacă ne urmărești zilnic pe paginile noastre de LinkedIn sau Facebook. 

NOU! Consultă Registrul Amenzilor GDPR pentru mai multe informații despre sancțiunile acordate în baza Regulamentului 2016/679


Acest articol este protejat de către dispoziţiile legale incidente și este interzisă copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a acestuia. Articolele publicate pe DPO-NET.RO pot fi preluate doar în limita a maxim 500 de caractere, fără a depăşi jumătate din totalul de caractere, şi cu citarea obligatorie a sursei, cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor și articolelor publicate pe DPO-NET.RO, vă rugăm să ne contactati.

Din 7 Ianuarie au intrat în vigoare noi norme privind protecția consumatorilor

Comunicate de presa

Vizualizari: 2881

Facebooktwittergoogle_plusredditpinterestlinkedinmail

Începând cu data de 7 ianuarie 2020, au intrat în vigoare noile norme UE privind protecția consumatorilor, ca parte a „Noilor avantaje pentru consumatori”. Acestea vizează o mai bună aplicare și modernizare a normelor actuale ale UE privind protecția consumatorilor, în conformitate cu evoluțiile digitale.

Statele membre au acum doi ani să transpună directiva în legislația lor națională pentru a se asigura că consumatorii din UE beneficiază de măsuri de protecție mai solide:

  • să se interzică promovarea unor reduceri false - comercianții vor fi obligați să afișeze care a fost prețul mimim al produsului din ultimele 30 de zile
  • consumatorii să fie informați dacă prețul unui produs de pe Internet este personalizat în funcție de algoritmi care țin cont de comportamentul online al consumatorului
  • să fie interzise recenziile false de pe Internet
  • să devină mai clar dacă produsele sunt vândute de un comerciant sau de o persoană fizică
  • consumatorii să fie informați de către site-urile de comparare a prețurilor cu privire la criteriile de clasificare

Cu această ocazie, Věra Jourová, vicepreședintele pentru valori și transparență, a declarat: „Noile norme vor spori protecția consumatorilor în lumea digitală, protecție pe care o merită cu prisosință. De asemenea, UE spune ,,NU” produselor vândute ca fiind identice cu cele din alte state membre, atunci când este evident că nu e așa. Însă aceste noi norme nu vor proteja consumatorii de comercianții necinstiți și de escrocherii online decât dacă sunt implementate în mod strict. Încurajez cu fermitate toate statele membre să se asigure că noile norme sunt puse în aplicare fără întârziere”.

Didier Reynders, comisarul european pentru justiție, a adăugat: „Astăzi transmitem un avertisment puternic comercianților cu privire la faptul că ar trebui să respecte normele, nu să le ocolească. Încălcarea la scară largă a normelor UE privind protecția consumatorilor poate însemna, pentru o companie, o amendă de 4 % din cifra de afaceri anuală. Aceasta va fi o sancțiune suficient de descurajatoare și eficace pentru a preveni fraudele comercianților necinstiți. Salut această nouă legislație, deoarece stabilește standarde cu adevărat europene de protecție a consumatorilor.” 

Noile norme vor asigura, printre altele, o mai mare transparență a piețelor online: va deveni mai clar dacă produsele sunt vândute de un comerciant sau de o persoană fizică, iar recenziile false vor fi interzise. În plus, vânzătorii nu vor putea să promoveze în mod fals reduceri de preț, iar site-urile de comparare a prețurilor vor trebui să informeze consumatorii cu privire la criteriile de clasificare. Noile norme vor consolida, de asemenea, drepturile consumatorilor prin: asigurarea de compensații pentru victimele practicilor comerciale neloiale și prin aplicarea de sancțiuni în cazul „unor situații de prejudiciu colectiv” care afectează consumatorii din întreaga UE.

 

Iți plac articolele dpo-NET.ro? Poți fi la curent cu toate aceste noutăți dacă ne urmărești zilnic pe paginile noastre de LinkedIn sau Facebook. 

NOU! Consultă Registrul Amenzilor GDPR pentru mai multe informații despre sancțiunile acordate în baza Regulamentului 2016/679


Acest articol este protejat de către dispoziţiile legale incidente și este interzisă copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a acestuia. Articolele publicate pe DPO-NET.RO pot fi preluate doar în limita a maxim 500 de caractere, fără a depăşi jumătate din totalul de caractere, şi cu citarea obligatorie a sursei, cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor și articolelor publicate pe DPO-NET.RO, vă rugăm să ne contactati.

Numărul amenințărilor informatice va atinge în 2020 pragul istoric de un miliard

Specialiștii în securitate informatică de la Bitdefender estimează că numărul total al amenințărilor informatice va depăși în premieră în acest an pragul de un miliard de unități, cea […]

Anul 2019 văzut prin ochii unui GDPR-ist, 10 momente memorabile

Este sfarsit de an si fiind un moment de bilant nu pot sa nu ma gandesc la cat de multe lucruri am realizat pe plan profesional si mai […]

ING Bank lansează o campanie de educație pe tema facturilor false

In perioada sărbătorilor de iarnă, ING Bank a lansat o campanie de educație pe tema facturilor false (invoice fraud). Momentul este unul cât se poate de potrivit, având […]

Cyber Hygiene – cum să te aperi de cele mai întîlnite amenințări de securitate cibernetică

Cu ocazia Lunii Europene a Securității Cibernetice, Microsoft, Poliția Română și Centrul Național de Răspuns la Incidente de Securitate Cibernetică (CERT-RO), cu sprijinul  Școlii Naționale de Studii Politice și […]

Una dintre cele mai populare sonerii smart din lume, vulnerabilă la atacurile hackerilor

O vulnerabilitate de securitate prezentă în soneriile inteligente Ring Video Doorbell Pro, produse și comercializate de către magazinul online Amazon, ar fi permis atacatorilor aflați în preajma acestora […]

Dacă ai votat pe listele suplimentare partidele au aflat totul despre tine. Iată ce poți face

Peste 1.700.000 de votanți au fost înscriși pe listele suplimentare din țară și din străinătate în timpul alegerilor pentru Președintele României din data de 10 Noiembrie 2019. Dacă […]

ANSPDCP a publicat Raportul activității sale în decursul anului 2018

Autoritatea Națională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal a publicat pe site-ul său un Raport al activității sale în decursul anului 2018. Conform Raportului, în anul […]

EDPB: Orientări privind baza legală pentru prelucrarea serv. online bazate pe contracte

European Data Protection Board a publicat un comunicat de presă anunțând concluziile sesiunii plenare, desfășurată în 8 și 9 noiembrie, la care au participat autoritățile naționale de supraveghere […]

Societatea civila contestă legalitatea implementării tehnologiei de recunoaștere facială

Mai multe organizații nonguvernamentale au transmis autorităților o SCRISOARE DESCHISĂ prin care îți exprimă îngrijorarea cu privire la respectarea principiilor fundamentale ce țin de respectarea vieții private, prin punerea în […]

Facebook amendată în Germania pentru sub-raportarea plângerilor

Autoritățile germane au sancționat Facebook cu o amendă de 2 milioane de euro pentru sub-raportarea plângerilor privind conținutul ilegal pe platforma social media, încălcând astfel legislația țării privind […]

Avocatul Poporului atacă OUG privind vânzarea cartelelor prepay doar cu buletinul

În urma petiției depuse de Asociația pentru Tehnologie și Internet (ApTI), Asociația pentru Apărarea Drepturilor Omului – Comitetul Helsinki (APADOR – CH) și Centrul pentru Inovare Publică despre […]

Cine sunt campionii GDPR Summer Challenge 2019 ?

68 de participanți, grupati in 14 echipe, au luat startul in concursul GDPR Summer Challenge 2019 GDPR Summer Challenge este o competitie organizata de Dpo-NET.ro – Data Protection […]

CERT-RO a organizat conferința finală a proiectului “Enhanced National Cyber Security Services and Capabilities for Interoperability – eCSI”

Marți, 20 August 2019, la hotel Marriott din București, CERT-RO a organizat o conferință cu ocazia finalizării proiectului “Enhanced National Cyber Security Services and Capabilities for Interoperability – eCSI”  Evenimentul […]

Petiție împotriva obligativității înregistrarii utilizatorilor de cartele pre-pay

În data de 8 August 2019, pe site-ul Ministerului Comunicațiilor și Societății Informaționale (MCSI) a apărut proiectul de “Ordonanţă de urgenţă pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă […]

A început GDPR Summer Challenge 2019!

68 de participanți din 14 echipe au luat startul in concursul GDPR Summer Challenge 2019. GDPR Summer Challenge este o simulare de caz la care participă mai multe […]

GDPR Summer Challenge este pregătit de lansare!

Sâmbătă, 10 August 2019, începe primul concurs național din România destinat aprofundarii și mai ales verificării cunoștințelor în domeniul protecției datelor. Scopul este ca participantii să dobândească cât […]

Te-ai înscris la GDPR Summer Challenge?

Peste 50 de persoane s-au înscris până acum în concursul „GDPR Summer Challenge”, motiv pentru care organizatorii au decis creșterea numărului de membrii într-o echipă la 5 persoane, […]

Înscrie-te acum la GDPR Summer Challenge!

Acceptă GDPRovocarea acestui sfârșit de vară! 5 echipe formate din pasionați de GDPR vor concura pentru titlul de GDPR Summer Challenge Champion 2019. Nu este doar un concurs, […]

Proiectul de lege privind facturarea electronică în domeniul achizițiilor publice, adoptat de Guvern

Guvernul României a adoptat în ședința de joi, 20 iunie 2019, proiectul de Lege privind facturarea electronică în domeniul achizițiilor publice. Actul normativ inițiat de Ministerul Comunicațiilor și […]

Participarea ministrului Comunicațiilor și Societății Informaționale la “CYBER WEEK” Tel Aviv

Alexandru Petrescu, ministrul Comunicațiilor și Societății Informaționale, participă în perioada 24-26 iunie 2019 la cea de-a IX-a ediție a conferinței “CYBER WEEK”, desfășurată la Universitatea Tel Aviv, Israel, […]