Românii vor fi monitorizați de un sistem de recunoașterea facială

Administratie Publica

Vizualizari: 9177

Facebooktwittergoogle_plusredditpinterestlinkedinmail

Camerele de monitorizare video (CCTV), webcam-urile, telefoane mobile, rețele de socializare, camere ATM din România vor fi monitorizate de un sistem de recunoaștere facială. Controversele din jurul acestei tehnologii aflată încă în curs de maturizare riscă să stârnească îngrijorarea apărătorilor drepturilor și libertăților persoanelor din România.

Recunoașterea facială: Necesitate sau Oportunitate?

Inspectoratul General al Poliției Române a publicat de curând, în SICAP (Sistemul Electronic de Achiziții Publice), un anunț privind achiziționarea unei „Soluții informatice pentru recunoaștere facială + training”, în valoare de 4.779.008 lei.  

Scopul proiectului îl reprezintă operaționalizarea sistemului de identificare și recunoaștere facială NBIS (Național Biometric Identification System) și interconectarea acestuia cu autoritățile de aplicare a legii din Uniunea Europeană.

Prin implementarea acestei tehnologii, Poliția Română urmărește să crească gradul de combatere și elucidare a cazurilor asociate furtului de identitate, a documentelor pierdute sau furate, identificarea suspecților care comit sau intenționează să comită fapte de natură penală (terorism, infracțiuni cu violenta, etc.).

Poate că, având în vedere încărcătura emoțională cauzată de o serie de evenimente tragice care au determinat slăbirea încrederii românilor în eficiența Poliției Naționale, opinia publică ar înclina spre susținerea unui astfel de proiect, însă controversele asociate acestor sisteme ne obligă să fim cel puțin rezervați dacă nu chiar îngrijorați, așa că am răsfoit documentația căutând indicii care să ne demonteze îngrijorările, fără succes însă. 

Recunoașterea facială este plutoniul inteligenței artificiale

Intenția IGPR-ului de a achiziționa un asemenea sistem ne-a amintit de un articol semnat de Luke STARK (Cercetător Postdoctoral la Microsoft Research Montreal) și publicat de Association of Computing Machinery (ACM), întitulat „Facial recognition is the plutonium of AI”, descriind astfel toxicitatea folosirii sisteme care se bazează pe inteligență artificială.

STARK susține că sistemele de recunoaștere facială sunt periculoase, rasiale și au puține utilizări legitime. Prin urmare, astfel de sisteme au nevoie de reglementare și control strict precum deșeurile nucleare.

Comparația poate părea puțin exagerată însă am menționat acest articol pentru a sublinia încă din start existența controverselor la nivel internațional care planează asupra utilizării acestei tehnologii și a riscurilor asociate acesteia.

Toți locuitorii României vor putea fi monitorizați prin utilizarea sistemului de recunoașterea facială 

Conform documentației licitație, NBIS va oferi funcționalități de căutare/verificare/comparare a imaginilor faciale digitale din bazele de date existente, asociindu-le cu cele provenite din diferite surse cum ar fi CCTV (adică sisteme de monitorizare video), webcam, telefoane mobile, rețele de socializare, camere ATM, operațiuni în urma cărora va fi posibilă recunoașterea persoanelor.

Soluția de recunoaștere facială va trebui să poată executa căutări după o imagine „în litigiu” într-o bază de date de până la 2.000.000 de înregistrări, în maxim 5 secunde. Adică o baza de date care va putea cuprinde mai mult de 10% din toată populația României.

Poate ne grăbim cu concluziile însă interpretarea noastră referitor la sursele imaginilor asociate ar fi că Poliția Româna va avea acces la sistemele de monitorizare video, camerele video ale laptop-urilor, ale telefoanelor mobile ale bancomatelor dar și a rețelelor de socializare. Este oare Poliția Română pregătită să gestioneze eficient și în limitele legale un asemenea sistem, respectând totodată drepturile și libertățile persoanelor? 

Să ne imaginăm că în Piața Victoriei are loc un protest. Poliția va putea accesa înregistrările foto-video realizate de Jandarmerie, înregistrările CCTV, imaginile postate pe Facebook etc., iar prin utilizarea software-ului de identificare facială vor putea fi identificați toți participanții,  făcând astfel posibilă sancționarea lor. Sancționarea celor care se fac vinovați de comiterea unei infracțiuni ar putea fi justificată, dar ce garanții avem că această tehnologie nu va fi utilizată pentru a amenda toți participanții în încercarea de a-i descuraja să mai participe la astfel de evenimente. Situația în care s-a trezit bărbatului surdo-mut, amendat de Jandarmerie pentru că a „scandat lozinci” este cel mai bun exemplu. 

Eficacitatea sistemului de recunoaștere facială este importantă, dar nu prea..

Conform criteriilor de atribuire a contractului din caietul de sarcini al licitației menționate mai sus, ponderea pentru „Eficacitatea algoritmului de căutare/comparare” este de doar 30%, fiind pe aceeași treaptă cu prețul ofertei, Restul factorilor de evaluare vizând caracteristici hardware care nu afectează acuratețea funcționarii software-ului de recunoaștere faciala. 

Mai simplu spus, dacă un ofertant propune un sistem mai ieftin dar în același timp mai slab calitativ din punct de vedere al eficienței software-ului de recunoaștere facială, va avea șanse să câștige acest contract. Mind-blowing or not?

Un alt aspect care ne-a întărit îngrijorarea privind viabilitatea sistemului de recunoaștere faciala este faptul că Autoritatea nu a impus prin documentația achiziției cele mai utilizate condiții de participare atunci când sunt vizate proiecte de o asemenea amploare și sensibilitate: demonstrarea capacității tehnice și profesionale și situația economica și financiară a ofertantului. Prin urmare, operatorii care vor depune o oferta nu vor trebui să dovedească faptul că dețin resursele financiare suficiente pentru a duce la bun sfârșit un proiect de o asemenea amploare și importanță și nici nu vor trebui să dovedească că au experiență în implementarea unei soluții similare sau măcar că personalul care se va ocupa de instalarea sistemului este calificat și deține experiență specifică în astfel de proiecte. 

Dacă tot n-am inventat noi apa caldă, să analizăm rezultatele utilizării tehnologiei de recunoaștere facială în țările mai avansate dpdv tehnologic:

  • Politia Metropolitana din Londra acuzată că a irosit banii publici

În perioada august 2016 - iulie 2018 poliția din Londra a testat un sistem de recunoaștere facială. Conform datelor făcute publice de poliția londoneză, în perioada de testare a sistemului au fost declanșate 104 alerte din care 102 s-au dovedit a fi eronate în timp ce doar două au fost confirmate.

Hannah Couchman, ofițer de politică la Liberty, a acuzat Scotland Yard că a lansat o „extindere înfiorătoare” a tehnologiei fără să se implice pe deplin cu problemele legate de discriminare și drepturile omului, relatează Independent.

„Recunoașterea facială este un instrument de supraveghere a masei care ne poate forța să ne schimbăm comportamentul și este cel puțin exact atunci când sunt folosite pentru a identifica femeile și persoanele BME (Black Male Adult) - ceea ce înseamnă că sunt mai susceptibile de a fi supuse unei opriri intruzive ale poliției în urma unei potriviri false“, a adăugat aceasta.

  • San Francisco a interzis utilizarea tehnologiei de recunoaștere facială de către poliţie şi alte agenţii guvernamentale

În data de 14 mai 2019, orașul San Francisco, aflat de mult în centrul revoluției tehnologice, a luat o poziție împotriva potențialelor abuzuri, interzicând poliției și altor agenții să folosească software de recunoaștere facială.

Tehnologia emergentă nu va fi permisă de către agențiile locale, cum ar fi autoritatea de transport a orașului sau forțele de ordine. 

"Tendinţa tehnologiei de recunoaştere facială de a pune în pericol drepturile civile şi libertăţile civice contrabalansează semnificativ aşa-zisele sale beneficii", se spune în textul deciziei.

În plus, orice plan de cumpărare a oricărui tip de tehnologie de supraveghere trebuie să fie acum aprobat de administratorii orașului, relatează BBC.

"Cu acest vot, San Francisco a declarat că tehnologia de monitorizare a fețelor este incompatibilă cu o democrație sănătoasă și că rezidenții merită să aibă o voce în deciziile privind tehnologiile avansate de supraveghere", a declarat Matt Cagle, reprezentant al American Civil Liberties Union.

Somerville din Massachusetts și Oakland, California au urmat modelul orașului San Francisco.

  • China folosește sistemul de recunoaștere facială pentru a profila minoritățile

Potrivit ziarului The New York Times (NYT), autorităţile chineze se folosesc de această tehnologie integrată în vaste reţele de camere de supraveghere în întreaga ţară, pentru a repera membri ai minorităţii musulmane, după ce a fost programată cu caracteristicile lor fizice, pentru a-i căuta doar pe aceştia. Acesta ar fi primul exemplu cunoscut al folosirii de către un guvern a inteligenţei artificiale (AI) cu scopul de a efectua un profilaj rasial.

dpo-NET.ro a publicat un articol despre prelucrarea excesivă a datelor sensibile care poate conduce la o dictatura digitală în care toți am fi captivi. Puteți accesa articolul aici. Documentarul ABC News (Australia) intitulat “Expunerea dictaturii distopice a Chinei | Corespondent străin“ poate fi vizionat la sfârșitul acestui articol. 

  • Campania BanFacialRecognition în SUA

EPIC* împreună cu alte 30 de organizații solicită parlamentarilor americani să interzică utilizarea de către guvern a tehnologiei de recunoaștere facială.

În solicitare, coaliția BanFacialRecognition de subliniat faptul că „utilizarea tehnologiei de recunoaștere a feței ... prezintă riscuri grave pentru viața privată și libertățile civile, amenință imigranții, are un impact larg asupra cetățenilor americani și a fost pusă în aplicare fără garanții adecvate sau aprobare explicită a Congresului".

De asemenea aceștia au trimis autorității responsabile cu securitatea națională (Homeland Security)  o scrisoare prin care au solicitat acestora „suspendarea imediată 

suspendați imediat folosirea tehnologiei de recunoaștere a feței de către Departamentul de Securitate Internă (DHS) asupra publicului larg”. 

______

*EPIC (Electronic Privacy Information Center) este un centru de cercetare de interes public din Washington, care luptă pentru protejarea confidențialității, a libertății de exprimare și a valorilor democratice în era informațională.

  • Până și Facebook a renunțat la recunoașterea facială by default

În 3 septembrie, Facebook a anunțat că va înceta folosirea în mod implicit a recunoașterii facială prin care oferea sugestii de etichetare a persoanelor din fotografiile încărcate. Astfel Facebook  încearcă să ofere mai multa transparență acestui tip de prelucrare, informând utilizatorii despre modul în care platforma folosește această tehnologie și oferindu-le acestora posibilitatea de a opta sau dezactiva cu ușurință aceste setări.

Acest update este consecința anchetei efectuate de Comisiei Federală de Comerț (FTC) care a condus la înțelegerea record de 5 miliarde de dolari. Printre neregulile identificate de FTC s-a numărat și utilizarea programului de recunoaștere facială, FTC ordonând Facebook să „furnizeze o notificare clară și vizibilă despre utilizarea tehnologiei de recunoaștere facială și să obțină consimțământul afirmativ al utilizatorului ...”, potrivit comunicatului de presă al FTC.

Totuși, în anumite condiții, sisteme de recunoașterea facială pot funcționa în limitele legii

Procesul în care Ed Bridges, fost consilier al orașului Cardiff a contestat utilizarea de către Poliția South Wales a tehnologiei automate de recunoaștere facială a avut un deznodământ neașteptat, deși acesta a beneficiat de o puternică susținere din partea Liberty, o organizație care luptă pentru drepturile omului, 

Judecătorii au decis că, deși utilizarea unui sistem de recunoaștere facială automată constituie o ingerință în dreptul la viață privată, există o bază legală pentru aceasta, iar cadrul legal folosit de poliție a fost proporțional.

Înalta Curte a declarat că aceasta este prima dată când o instanță din întreaga lume a analizat legalitatea utilizării tehnologiei de recunoaștere facială, conform BBC.

Aceasta decizie pare să fi luat prin surprindere însăși autoritatea de supraveghere din Marea Britanie (ICO). Aceasta a emis o declarație cu privire la utilizarea tehnologiei de recunoaștere a feței în direct de către Poliția South Wales, prin care a salutat constatarea instanței potrivit căreia utilizarea de către poliție a sistemelor de recunoaștere facială implică prelucrarea de date sensibile, fiind necesara necesitând respectarea legilației privind protecția datelor personale.

„Această tehnologie nouă și intruzivă are potențial, dacă este folosită fără garanțiile de confidențialitate corecte, să submineze mai degrabă decât să sporească încrederea în poliție”, a subliniat autoritatea engleză.

Aceasta a declarat că va lua în considerare decizia instanței de judecată, urmând să finalizeze recomandările și îndrumările adresate forțelor de poliție cu privire la modul de planificare, autorizare și implementare a oricăror sisteme de recunoaștere facială viitoare.

„Între timp, orice forțe de poliție sau organizații private care utilizează aceste sisteme ar trebui să fie conștiente de faptul că legislația și ghidurile privind protecția datelor încă se aplică.”, a concluzionat autoritatea.

Permite legislația națională utilizarea sistemelor de recunoaștere facială?

Necunoscând legislația specifică aplicabilă la nivelul Poliției Române, vom evita să oferim un răspuns ferm însă vom analiza strict din punct de vedere al legislației ce reglementează acest tip de prelucrări de date personale (Legea nr. 363/2018), 

Astfel, conform dispozițiilor art. 10 și 11, prelucrarea datelor sensibile (biometrice) prin mijloace automate este interzisă, cu excepţia cazului în care prelucrarea este reglementată expres de lege, și sunt instituite măsuri corespunzătoare pentru protejarea drepturilor, a libertăţilor şi a intereselor legitime ale persoanei vizate.

Utilizarea unui sistem ce ridica suspiciuni privind intruziunea în viața privată a persoanelor ar trebui înainte de toate să treacă printr-o evaluare a impactului asupra protecţiei datelor cu caracter personal (DPIA), obligatorie pentru acest tip de prelucrări conform Deciziei nr. 174/2018 a autorității naționale de supraveghere. 

Mai mult, având în vedere că vorbim despre implementarea unei tehnologii noi care prezintă un risc ridicat pentru drepturile și libertățile persoanelor și care va putea fi utilizat pe întreg teritoriul României, considerăm că Poliția Română ar fi trebuit să consulte autoritatea națională de supraveghere atunci când a planificat achiziția acestui sistem în vederea includerii în caietului de sarcini a unor cerințe funcționale specifice care să ofere garanții suficiente în ceea ce privește protecția datelor personale, adică respectarea conceptului de privacy by design (vezi art. 25 din GDPR).

Poate nu am fost suficient de atenți, însă noi nu am identificat în documentația aferentă achiziției sistemului de recunoaștere facială cerințe constructive specifice care să asigure respectarea legislației incidente privind protecția datelor personale, în afara celor privind managementul log-urilor. 

______

*Legea nr. 363/2018 din 28 decembrie 2018 privind protecţia persoanelor fizice referitor la prelucrarea datelor cu caracter personal de către autorităţile competente în scopul prevenirii, descoperirii, cercetării, urmăririi penale şi combaterii infracţiunilor sau al executării pedepselor, măsurilor educative şi de siguranţă, precum şi privind libera circulaţie a acestor date

 

În loc de concluzii

Nu contestăm că tehnologia evoluează constant iar astfel de soluții vor putea contribui la diminuarea infracționalității însă astfel de decizii nu pot fi luate fără a ține cont în primul rând de eventualele consecințe.

Una din aceste consecințe, în cazul în care utilizarea unei astfel de soluții tehnice se dovedește a fi o ingerință în viața privată a persoanelor, ar fi procesele colective care ar putea costa Statul Român mai mult decât investiția în sistemul respectiv. 

Dar cu siguranța cea mai mai dureroasă „lovitură” ar fi scăderea încrederii pe care persoanele o au în această instituție, al cărei slogan este „Siguranță și Încredere”.

Probabil că nu toată lumea ne va împărtăși îngrijorările însă informațiile de mai sus ne oferă suficiente argumente să nu privim cu ochi buni achiziția unui asemenea sistem. Ne-am simțit obligați să tragem acest semnal de alarmă și să subliniem faptul că riscăm să ne îndreptăm spre o eră BigBrother, în care spațiul privat nu va mai exista atât timp cât un ochi poate veghea mereu asupra noastră.

Cu siguranță vom fi „acuzați” că ne grăbim cu „concluziile”, motiv pentru care vă invităm să vizionați următorul filmuleț și să extrageți singuri concluziile.

Iți plac articolele dpo-NET.ro? Poți fi la curent cu toate aceste noutăți dacă ne urmărești zilnic pe paginile noastre de LinkedIn sau Facebook. 

NOU! Consultă Registrul Amenzilor GDPR pentru mai multe informații despre sancțiunile acordate în baza Regulamentului 2016/679


Acest articol este protejat de către dispoziţiile legale incidente și este interzisă copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a acestuia. Articolele publicate pe DPO-NET.RO pot fi preluate doar în limita a maxim 500 de caractere, fără a depăşi jumătate din totalul de caractere, şi cu citarea obligatorie a sursei, cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor și articolelor publicate pe DPO-NET.RO, vă rugăm să ne contactati.

Dacă ai votat pe listele suplimentare partidele au aflat totul despre tine. Iată ce poți face

Administratie Publica

Vizualizari: 1972

Facebooktwittergoogle_plusredditpinterestlinkedinmail

Peste 1.700.000 de votanți au fost înscriși pe listele suplimentare din țară și din străinătate în timpul alegerilor pentru Președintele României din data de 10 Noiembrie 2019. Dacă te numeri printre ei, trebuie să știi ca este foarte probabil ca datele tale personale (nume, CNP, domiciliu, semnătura, seria și numărul actului de identitate) să fi ajuns ilegal în posesia partidelor politice. 

Eroare sau legalizarea furtului? Povestea pas cu pas, pe scurt

  • 12 Septembrie 2019 - Guvernul adoptă Ordonanța de urgență nr. 64/2019 prin care a fost modificată legea privind alegerea Președintelui și legea privind alegerea Senatului și a Camerei Deputaților, introducand prin art. VII al Ordonanței posibilitatea ca „Reprezentanții formațiunilor politice în birourile electorale ale secțiilor de votare pot primi, la cerere, copii ale listelor electorale suplimentare, în condițiile stabilite prin decizie a Biroului Electoral Central”.
  • În data de 4 Noiembrie 2019, cu doar 4 zile înaintea alegerilor pentru Președintele României, Biroul Electoral Central pentru alegerea Președintelui din anul 2019 (numit în continuare BEC) a emis Decizia nr. 84 / D / 04.11.2019 (numită în continuare decizia BEC) prin care se stabilesc condițiile în care reprezentanții formațiunilor politice în birourile electorale ale secțiilor de votare pot primi, la cerere, copii ale listelor electorale suplimentare.
  • În ziua votului, partidele politice au solicitat accesul la datele votanților înscriși pe listele suplimentare, fără a exista în toate cazurile indicii ale unei posibile fraude electorale, care ar valid interesul legitim invocat de partid. Vezi model solicitare.

De ce este periculos acest lucru? 

Strategiile campaniilor electorale se bazează în proporție covârșitoare pe datele statistice. Odată finalizat votul aceștia pot afla cu aproximare care a fost intenția de vot pe anumite zone, în funcție de vârsta etc., însă niciodată nu au putut identifica intenția de vot a unui votant. Până acum. Acum, având acces la datele celor care au votat pe listele suplimentare, partidele vor putea stabili, procentual, care a fost intenția de vor a fiecăruia dintre cei aflați pe aceste liste.

Ce pot face cu aceste informații? Scandalul Cambridge Analytica ne-a arătat cum pot fi influențate alegerile prin micro-targetarea alegătorilor. Este cunoscut faptul că atât Cambridge Analytica cât și alte companii de consultanță politică au acționat în România și probabil încă o fac, departe de urechile și ochii alegătorilor. Vezi prima parte a interviului dat de curând de Brittany Kaiser (fost Director fost Director la Cambridge Analytica), pentru  dpo-NET.ro, în care confirma cele afirmate anterior - LINK VIDEO.

Chiar am asistat de curând la o campanie care instigă la boicotarea alegerilor din turul 2. Am observat pe pielea noastră faptul că prezenta masiva la vot de obicei înclină balanța alegerilor într-o direcția inversă față de o prezență scăzută. Vezi aici un articol publicat de G4Media pe acest subiect.   

Cum a fost posibil ca partidele politice să aibă acces la listele suplimentare?

Cum spuneam mai sus, Decizia BEC, emisă cu doar 4 zile înainte de ziua alegerilor, acordă dreptul reprezentanților partidelor politice în secțiile de votare să solicite, „prin ORICE mijloace, inclusiv prin fotografierea sau filmareacopii ale listelor suplimentare, sau copii electronice a listei electronice suplimentare în cazul secțiilor de votare din străinătate. Asta înseamnă că reprezentanții partidelor politice au putut fotografia listele suplimentare cu telefonul personal, fotografii pe care le-au transmis ulterior către „Centru” prin WhatsApp sau similare. 

Sunt curios cum ar putea cineva să susțină că fotografierea cu telefoanele personale a listelor care conțin atâtea date personale și transmiterea acestora prin canale nesecurizate, poate fi realizata cu respectarea principiilor impuse de Regulamentul General Privind Protecția Datelor (mai cunoscut fiind sub acronimul de GPDR). 

Zis și făcut! 

Din informațiile noastre, neoficiale ce-i drept dar sigure, confirmate de la persoane care au fost membri în comisiile secțiilor de votare, peste 90% din președinții secțiilor de votare au aprobat astfel de cereri. În proporție covârșitoare, tot din informații neoficiale, cererile au venit preponderent din partea unui singur partid, pe care nu-l vom numi, însă acest fapt ne-a trezit suspiciunea că cineva își dorea cu ardoare aceste date. 

De ce a fost nevoie de o asemenea decizie cu doar câteva zile înainte de alegeri? De ce până acum partidele nu au avut dreptul de a accesa listele suplimentare? Acestea sunt întrebări care cu siguranță vor rămâne fără răspuns.

Dar asta nu înseamnă ca nu putem să reacționăm. Iată cum îți poți proteja drepturile:

Într-un comunicat de presă în care Asociația Specialiștilor în Confidențialitate și Protecția Datelor din România (ASCPD) atrage atenția asupra faptului ca accesul partidelor politice la datele alegătorilor, fără a exista un interes legitim real al partidelor, este o ingerință în viața privată și constituie o încălcare a drepturile omului și implicit o încălcare a Regulamentului General privind Protecția Datelor, ASCPD a inclus 3 modele de cereri care îți vor fi de folos în cazul în care ești curios dacă partidele au obținut datele tale, dacă au făcut-o în mod legal și cum poți preveni astfel de abuzuri în viitor, mai ales ca duminica mergem iar la vot. 

  • Înainte de toate trebuie să obții confirmarea că datele tale au ajuns pe mana partidelor politice

Poți afla dacă partidele politice au avut acces la listele suplimentare trimițănd către BEC o solicitare de acces la informații în baza art. 13-14 din GDPR.

  • Eventual, în același timp, puteți trimite o solicitare de acces la informații și partidelor politice.

Dacă ai bănuiala că un anumit partid ti-a accesat datele și vrei sa te convingi de acest lucru sau sa aflii ce fac cu datele tale, poți trimite o solicitare de acces la date și acestora.

Atenție! Dacă BEC-ul sau partidele politice nu va oferă un răspuns în termen de o lună (sau maxim doua luni în situația în care vă comunica în prima lună că termenul inițial insuficiente pentru a răspunde cererii dumneavoastră) aveți dreptul de a înainta o plângere autorității naționale de supraveghere.

Mai mult, va puteți adresa Autorității naționale de supraveghere (ANSPDCP) și dacă considerați (iar noi așa considerăm) că transmiterea datelor personale de pe listele suplimentare către partidele politice v-au încălcat drepturile și s-au realizat cu încălcarea Regulamentului general privind protectia datelor (GDPR). 

  • Restricționarea accesului la datele în perspectiva turului 2 al alegerilor prezidențiale

În prag de alegeri în turul 2, pentru a preveni ca astfel de ingerințe a partidelor politice în viața dvs. privată să nu se mai repete, puteți depune, în momentul în care mergeți la vot o solicitare de restricționare a accesului a partidelor politice la datele dvs. dacă acestea nu demonstrează existența unui interes legitim real, în conformitate cu art. 18 din GDPR.

 

Iți plac articolele dpo-NET.ro? Poți fi la curent cu toate aceste noutăți dacă ne urmărești zilnic pe paginile noastre de LinkedIn sau Facebook. 

NOU! Consultă Registrul Amenzilor GDPR pentru mai multe informații despre sancțiunile acordate în baza Regulamentului 2016/679


Acest articol este protejat de către dispoziţiile legale incidente și este interzisă copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a acestuia. Articolele publicate pe DPO-NET.RO pot fi preluate doar în limita a maxim 500 de caractere, fără a depăşi jumătate din totalul de caractere, şi cu citarea obligatorie a sursei, cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor și articolelor publicate pe DPO-NET.RO, vă rugăm să ne contactati.

Protecția datelor personale, subiect controversat în practica instituțiilor publice și a agenților economici din România

Administratie Publica

Vizualizari: 1923

Facebooktwittergoogle_plusredditpinterestlinkedinmail

Deși a trecut un și jumătate de punere în aplicare a Regulamentului general privind Protecția Datelor cu Caracter Personal (GDPR), încă există multe semne de întrebare cu privire la rolul responsabilului cu protecția datelor, înțelegerea și implementarea politicilor de protecție a datelor la nivelul instituțiilor publice și agenților economici din România, semnificația sancțiunilor contravenționale și a altor măsuri dispuse de Autoritatea Națională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal  (ANSPDCP), consecințele nerespectării prevederilor GDPR precum și cu privire la aspecte sectoriale precum jurnalism, relații de muncă, dreptul la uitare/ stergere, avocaturii etc.

GDPR 1

A treia ediție a Conferinței naționale cu tema ”Comunități virtuale în epoca Regulamentului general privind protecția datelor cu caracter personal (GDPR)”, eveniment organizat de Universitatea ”Danubius” în colaborare cu Institutul de Cercetări Juridice ”Acad. Andrei Rădulescu”al Academiei Române,  Asociația Română de Drept și Afaceri Europene (ARDAE)a oferit ocazia unor dezbateri deosebit de interesante cu privire la problematica repsectării reglementărilor care protejează datele cu caracter personal.

GDPR SALA

Au fost prezentate chestiuni de actualitate de către specialiști în domeniul juridic și în domeniul protecției datelor cu caracter personal, din perspective multiple, pornind de la principiile enunțate în GDPR,  la aspecte controversate din practica tuturor instituțiilor și  agenților economici care au calitatea de operatori și până la hotărârile recente ale Curții de Justiție a Uniunii Europene și ale Curții Europene a Drepturilor Omului, în această materie.

Reafirmând onoarea și plăcerea de a organiza asemenea evenimente științifice cu adevărat utile comunității, Rectorul Universității ”Danubius”, Conf. univ. dr. Andy Corneliu PUȘCĂ,  a deschis Conferința prin prezentarea unor rezultate ale propriei cercetări științifice, abordând problematica respectării datelor cu caracter personal în contextul inteligenței artificiale.

Protecția datelor cu caracter personal în cadrul relațiilor de muncă a fost dezbatută  din perspectiva principiilor generale ale GDPR, domnul prof. univ. dr. Daniel Mihail ȘANDRU, prezentând auditoriului principalele situații concrete din domeniul relațiilor de muncă cu referire la temeiul prelucrării datelor. Astfel, s-au discutat aspecte practice privind procesul de recrutare (prin surse proprii, prin site-uri specializate, societăți de consultanță, cv-uri nesolicitate), stabilirea documentelor necesare în procesul de recrutare și principiul reducerii la minimum a datelor, programele de monitorizare (geolocalizare, monitorizare video, monitorizarea activității efective la locul de muncă). S-a subliniat faptul că temeiul juridic al prelucrării datelor prin consimțământul angajatului ar trebui evitat. În final, s-a subliniat importanța ședințelor de conștientizare pe care responsabilul cu protecția datelor trebuie să le realizeze cu personalul propriu, ca măsură de evitare a riscurilor.

GDPR AVOCAT BV

De asemenea, păstrând registrul  protecției datelor cu caracter personal în domeniul relațiilor de muncă,  doamna Lect. univ. dr. Ana Alina IONESCU DUMITRACHE, Decan al Facultății de Drept a Universității ”Danubius” a prezentat două studii de caz din practica judiciară recentă a Curții Europene a Drepturilor Omului, cauza Bărbulescu c. Romania și Lopez Ribalda c. Spania, subliniind aspecte controversate din aceste hotărâri ale instanței europene în materia încălcării art. 8 al Convenției Europene a Drepturilor Omului care protejează dreptul la  viața privată și de familie.

Dr. Irina ALEXEcerectător științific asociat la Institutul de Cercetări Juridice al Academiei Române,  abordând tema Experiențe ale amenzilor administrative din România în domeniul GDPR,  a subliniat elemente de interes pentru operatori cu privire la consecințele încălcării dispozițiilor GDPR, astfel:

  • nu au fost aplicate amenzi contravenționale autorităților sau organismelor publice ori asimilaților acestora
  • 7 operatori sancționați prin amenzi contravenționale, toți din sectorul privat: 3 în domeniul serviciilor financiar-bancare ; 2 în domeniul juridic; 1 în domeniul industrial ; 1 în domeniul hotelier.
  • 8 amenzi aplicate în România – GDPR
  • totalizează echivalentul în lei a 329.500 euro
  • valori cuprinse între 1.000 și 150.000 euro
  • 3 amenzi au fost aplicate împreună cu alte măsuri corective
  • importanța respectării și garantării, de către operator, a drepturilor persoanelor vizate dar și a principiilor de protecție a datelor
  • luarea acelor măsuri tehnice și organizatorice adecvate, care să garanteze că riscul de prelucrare a datelor a fost evaluat în mod corect pentru a asigura o protecție adecvată a drepturilor și libertăților fundamentale ale persoanelor fizice
  • capacitatea administrativă a ANSPDCP nu este foarte ridicată pentru a putea efectua investigații la toți operatorii și, în context este foarte important modul de sesizare a acesteia.
  • absența unui registru public, ușor accesibil și facil de înțeles, al tuturor măsurilor corective aplicate în temeiul regulamentului
  • chiar și în lipsa registrului, este important ca informațiile publice furnizate să se refere de fiecare dată la temeiul legal, la descrierea faptelor, la descrierea tuturor măsurilor dispuse pentru fiecare caz în parte, la eventualele contestări ale măsurilor corective aplicate și la modul de soluționare a contestațiilor
  • comunicate publice, un tabel incomplet sau un ghid general cu întrebări și răspunsuri nu sunt suficiente
  • scopul: prevenirea încălcărilor și îndrumarea aplicării unitare a dispozițiilor în materia protecției datelor
  • GDPR ALEXANDRA

Despre Rolul factorului uman în asigurarea protecției datelor personale prelucrate în cadrul comunităților virtuale,  drd. Alexandra PANĂ – Universitatea Carlos III Madrid, Spania, a concluzionat: ”în tot acest circuit, rolul factorului uman este primordial: de la momentul proiectării platformei digitale, pe tot parcursul creării și gestionării comunității virtuale, dar și în fiecare activitate ce implică membrii comunității, se va reflecta necesitatea de a acționa cu bună credință și în spiritul protejării dreptului la viață privată. Așadar, deși la prima vedere întreaga activitate a unei comunități virtuale pare a fi susținută de platforme digitale și aplicații informatice specifice, în realitate factorul uman joacă cel mai important rol în procesul de prelucrare a datelor personale încredințate de membrii comunității: pornind de la proiectarea instrumentelor digitale, apoi de la decizia de colectare, la decizia de prelucrare și stabilirea scopului prelucrării, până la momentul ștergerii sau transferului acestor date către un alt operator, factorul uman analizează, decide și acționează, afectând sau respectând dreptul fundamental al omului de a fi protejat în toate aspectele ce țin de viața sa privată și, implicit, de securitatea datelor personale. ”

GDPR FLORIAN

Lect. univ. dr. Raul Felix HODOȘ , cadru didactic la Universitatea de Medicină, Farmacie, Științe și Tehnologie „George Emil Palade”, a prezentat lucrarea Libertatea de exprimare și limitele ei în spațiul Comunităților virtuale, realizând o comparație între două tipuri de mesaje publice postate pe o rețea socială, soluțiile fiind divergente în cele două studii de caz prezentate.

Domnul Av. Dr. Andrei SĂVESCU a prezentat tema Vânzarea datelor personale cu respectarea GDPR, concluzionând: aprecierea cu privire la compatibilitatea scopurilor lasă deschisă posibilitatea transmiterii datelor cu caracter personal, însă preocuparea pentru protejarea nu doar a drepturilor, ci și a susceptibilității persoanelor vizate trebuie să fie constantă. Transmiterea datelor justificată de interesul legitim este posibilă, însă nivelul de exigență trebuie să fie ridicat. Avem convingerea că Autoritatea Națională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal, precum și instanțele judecătorești, vor găsi un just echilibru între, pe de o parte, interesul operatorilor de a funcționa normal și, pe de alte parte, drepturile și susceptibilitățile  persoanelor vizate.

Daniela CIREAȘĂ,  consultant în protectia datelor,  a prezentat tema Relații și atitudini între responsabilul cu protecția datelor (DPO) și operator precum și în raporturile dintre operatori - aspecte practice, realizând o radiografie a relației dintre operator și responsabilul cu protecția datelor prezentând cazuri practice în care DPO este angrenat în impunerea respectării GDPR.

gdpr dana

Domna Daniela CIREAȘĂ a anunțat apariția unui instrument util responsabililor cu protecția datelor: un volum de  GDPR aplicat.

Deosebit de interesante au fost si intervențiile:

Silviu - Dorin ŞCHIOPU – Asist. univ. dr. Universitatea Transilvania – Brașov: Spre o reconfigurare a dreptului la uitare digitală după hotărârile Curţii de Justiție a Uniunii Europene în cauzele GC şi alții (C‑136/17) şi Google (C‑507/17)? Towards a Re-Configuration of the Right to be Digitally Forgotten after the Court of Justice of the European Union’s Judgments in Cases GC and Others (C‑136/17) and Google (C‑507/17)?

Bogdan PANAIT –  ”Jurnalismul sub efectele GDPR: libertatea de exprimare și dreptul la protecția datelor”

Drd. Alexandru GEORGESCU:  Prelucrarea datelor cu caracter personal în contextul monitorizării salariaților

Conf. univ. dr. Nicolae Dragos PLOEȘTEANU (Universitatea de Medicină, Farmacie, Științe și Tehnologie „George Emil Palade”) , Darius FARCAS – expert achiziții publice, Aspecte privind principiul privacy by design și achizițiile publice. Studiu de caz

Raul MIRON, Privire critică asupra ghidului de bune practici privind principalele obligații ale avocaților conform GDPR.

Lucrările prezentate în cadrul acestei conferințe vor fi publicate în Revista Pandectele Române, editată de WOLTERS KLUWER .

 

Sursa: http://www.univ-danubius.ro/nout%C4%83%C5%A3i/protec%C8%9Bia-datelor-personale,-subiect-controversat-%C3%AEn-practica-institu%C8%9Biilor-publice-%C8%99i-a-agen%C8%9Bilor-economici-din-rom%C3%A2nia.html?fbclid=IwAR3eNzXQsZbpadFN8I09jNsDkrtkyH1l6fkGoNyp7hyzQhcA25KxilDbjw8

Iți plac articolele dpo-NET.ro? Poți fi la curent cu toate aceste noutăți dacă ne urmărești zilnic pe paginile noastre de LinkedIn sau Facebook. 

NOU! Consultă Registrul Amenzilor GDPR pentru mai multe informații despre sancțiunile acordate în baza Regulamentului 2016/679


Acest articol este protejat de către dispoziţiile legale incidente și este interzisă copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a acestuia. Articolele publicate pe DPO-NET.RO pot fi preluate doar în limita a maxim 500 de caractere, fără a depăşi jumătate din totalul de caractere, şi cu citarea obligatorie a sursei, cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor și articolelor publicate pe DPO-NET.RO, vă rugăm să ne contactati.

ANAF-ul impune actualizarea documentelor pentru a respecta GDPR

Clienții IFN-urilor si a CAR-urilor trebuie să semneze un nou acord​ prin care sunt de acord ca împrumutătorul să transmită datele personale la ANAF în vederea interogării informațiilor […]

15 recomandări GDPR pentru managerul de spital

“Mie nu mie se poate intampla, am băieți tineri și destepti la IT”  este argumentul unui manager de spital pentru a justifica lipsa de interes, resurse și timp […]

55.000 euro amenda GDPR aplicată unui SPITAL pentru nedesemnarea DPO-ului

Conform unui comunicat al Comitetul European pentru Protecția Datelor, la 12 august 2019, Autoritatea de supraveghere austriacă a aplicat o amendă administrativă unui operator care activează în sectorul […]

ANSPDCP a publicat Raportul activității sale în decursul anului 2018

Autoritatea Națională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal a publicat pe site-ul său un Raport al activității sale în decursul anului 2018. Conform Raportului, în anul […]

Poliția Română interzice utilizarea Whatsapp în interes de serviciu

Una rece, alta caldă După ce am criticat modul în care Inspectoratul General al Poliției Române (IGPR) a întocmit caietul de sarcini al achiziției controversatului sistem de recunoaștere […]

Societatea civila contestă legalitatea implementării tehnologiei de recunoaștere facială

Mai multe organizații nonguvernamentale au transmis autorităților o SCRISOARE DESCHISĂ prin care îți exprimă îngrijorarea cu privire la respectarea principiilor fundamentale ce țin de respectarea vieții private, prin punerea în […]

Guvernul dorește îngreunarea accesului la informații publice

APADOR-CH (Asociaţia pentru Apărarea Drepturilor Omului în România, Comitetul Helsinki) atrage atenția print-o postare pe site-ul său asupra faptului că „Secretariatul General al Guvernului vrea ca cetățenii care […]

Soluții pentru managementul și securitatea dispozitivelor mobile

Telefoanele mobile și tabletele nu mai sunt doar simple gadget-uri pe care le folosim ocazional ci au devenit extensii ale noastre, fără de care nu mai putem lipsi. […]

Cum păstrăm evidența activităților de prelucrare? Bonus: FORMULAR GRATUIT

Evidența activităților de prelucrare este pilonul central al proiectului implementării GDPR. Atunci când pornim pe lungul traseu al conformității GDPR important este primul pas pe care îl facem. […]

Avocatul Poporului atacă OUG privind vânzarea cartelelor prepay doar cu buletinul

În urma petiției depuse de Asociația pentru Tehnologie și Internet (ApTI), Asociația pentru Apărarea Drepturilor Omului – Comitetul Helsinki (APADOR – CH) și Centrul pentru Inovare Publică despre […]

De ce românilor nu le pasă de viața lor privată ?

La începutul săptămânii trecute citeam despre implementarea unui sistem de recunoaștere facială care va folosi camerele de monitorizare video (CCTV), webcam-urile, telefoane mobile, rețele de socializare și camere […]

Cine sunt campionii GDPR Summer Challenge 2019 ?

68 de participanți, grupati in 14 echipe, au luat startul in concursul GDPR Summer Challenge 2019 GDPR Summer Challenge este o competitie organizata de Dpo-NET.ro – Data Protection […]

Provocările GDPR în sectorul public

Autor: Alina Crăciun, Coordonator Editorial Wolters Kluwer Romania Autoritățile publice au drepturi și obligații specifice în domeniul GDPR, uneori diferite de cele pe care le au entitățile private. În […]

Petiție împotriva obligativității înregistrarii utilizatorilor de cartele pre-pay

În data de 8 August 2019, pe site-ul Ministerului Comunicațiilor și Societății Informaționale (MCSI) a apărut proiectul de “Ordonanţă de urgenţă pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă […]

A început GDPR Summer Challenge 2019!

68 de participanți din 14 echipe au luat startul in concursul GDPR Summer Challenge 2019. GDPR Summer Challenge este o simulare de caz la care participă mai multe […]

Ești DPO ? S-a lansat un MANUAL pentru tine!

Autoritatea de supraveghere italiană (Il Garante per la protezione dei dati personali) a publicat un manual în limba engleză menit să sprijine responsabilii cu protecția datelor (DPO) ai […]

GDPR Summer Challenge este pregătit de lansare!

Sâmbătă, 10 August 2019, începe primul concurs național din România destinat aprofundarii și mai ales verificării cunoștințelor în domeniul protecției datelor. Scopul este ca participantii să dobândească cât […]

Te-ai înscris la GDPR Summer Challenge?

Peste 50 de persoane s-au înscris până acum în concursul „GDPR Summer Challenge”, motiv pentru care organizatorii au decis creșterea numărului de membrii într-o echipă la 5 persoane, […]

Înscrie-te acum la GDPR Summer Challenge!

Acceptă GDPRovocarea acestui sfârșit de vară! 5 echipe formate din pasionați de GDPR vor concura pentru titlul de GDPR Summer Challenge Champion 2019. Nu este doar un concurs, […]

Când trebuie instituțiile europene să realizeze o evaluare a impactului (DPIA)?

Autoritatea Europeană pentru Protecția Datelor (EDPS) a adoptat și a publicat astăzi, 17/07/2019, listele cu privire la tipurile de operațiuni de prelucrare care necesită o evaluare a impactului […]