Provocările GDPR în sectorul public

Administratie Publica

Vizualizari: 5101

Facebooktwittergoogle_plusredditpinterestlinkedinmail

Autor: Alina Crăciun, Coordonator Editorial Wolters Kluwer Romania

Autoritățile publice au drepturi și obligații specifice în domeniul GDPR, uneori diferite de cele pe care le au entitățile private. În administrația publică responsabilitatea este mai mare și datele cu caracter personal nu sunt doar stocate dar sunt, de cele mai multe ori și transferate. În plus există și legislația specifică care trebuie integrată cu principiile GDPR.

Prof. univ. dr. Daniel-Mihail ȘANDRU analizează în revista Pandectele Române nr. 2/2019, editată de Wolters Kluwer România, principalele probleme cu care se confruntă sectorul public în domeniul GDPR: colectarea și transferul datelor, drepturile persoanelor vizate, desemnarea responsabilului cu protecția datelor (DPO), proceduri specifice autorităților și organismelor publice, regimul sancționator.

Operatorii de date personale din sectorul public

Potrivit autorului: „pentru operatorii definiți prin legislație națională ca fiind autoritate sau organism public se aplică unele reguli specifice, reguli care au în vedere poziția entităților publice.”

Potrivit Legii nr. 190/2018 prin autorități și organisme publice se înțelege:

– Camera Deputaților și Senatul
– Administrația Prezidențială
– Guvernul, ministerele, celelalte organe de specialitate ale administrației publice centrale
– autoritățile și instituțiile publice autonome
– autoritățile administrației publice locale și deja la nivel județean
– alte autorități publice, precum și instituțiile din subordinea/coordonarea acestora.
– unitățile de cult și asociațiile și fundațiile de utilitate publică (asimilate autorităților/organismelor publice în sensul legii).

Pentru domeniul penal, se aplică o lege specială și anume Legea nr. 363 din 28 decembrie 2018privind protecția persoanelor fizice referitor la prelucrarea datelor cu caracter personal de către autoritățile competente în scopul prevenirii, descoperirii, cercetării, urmăririi penale și combaterii infracțiunilor sau al executării pedepselor, măsurilor educative și de siguranță, precum și privind libera circulație a acestor date.

Principalele probleme din sectorul public în domeniul GDPR

Daniel Mihai Șandru precizează care sunt, în prezent, principalele probleme în sectorul public:

– Colectarea de date și transferul de date, întrucât încă există dispoziții legale care obligă aceste entități să colecteze și să transfere date.

 Demonstrarea consimțământului persoanelor vizate: „Chiar dacă cele mai multe date sunt prelucrate în temeiul legii și eventual al contractului, rămân situații în care entitățile publice trebuie să demonstreze consimțământul persoanelor vizate. Este necesar consimțământul și nu este suficientă informarea pentru site (cookies, chestionare și alte sondaje, dacă nu sunt anonime, software, apps, transferul datelor în afara scopului pentru care au fost stocate/ colectate).”

– Verificarea surselor fizice pe care sunt stocate datele: „Entitățile publice trebuie să verifice, precum orice operator, într-o măsură rezonabilă, sursele fizice pe care sunt stocate datele, mai ales mediile informatice utilizate. Verificarea este, desigur, intelectuală, la nivelul clauzelor contractuale pentru a se asigura că încălcarea securității datelor este limitată la maxim.

 Problema licitațiilor: „Pentru a obține un preț scăzut la licitație sau pentru a stoca gratuit date personale uneori se apelează la cloud, pentru care, dacă nu este încheiat un contract riscurile rămân la entitățile publice. Licitațiile reprezintă o problemă când sunt achiziționate produse ieftine, care nu au implementat GDPR (sub forma impactului asupra vieții private pentru produs) și care pot conduce la incidente și încălcări de securitate a datelor.”

 Minimizarea prelucrării datelor: „Entitățile publice trebuie să justifice de ce prelucrează anumite date și să ia măsurile tehnice și organizatorice pentru eliminarea riscurilor.”

 Transparența prelucrării datelor: «este esențială pentru conformarea cu GDPR, având în vedere că potrivit Orientărilor GL29, „transparența este o obligație atotcuprinzătoare potrivit GDPR și se aplică în trei domenii de bază: (1) norma juridică prin care se stabilește informarea persoanelor vizate cu privire la prelucrarea echitabilă; (2) cum anume operatorii de date comunică cu persoanele vizate în ceea ce privește drepturile lor potrivit GDPR; (3) cum anume operatorii de date facilitează exercitarea drepturilor persoanelor vizate.” »

Drepturile persoanelor vizate – GDPR sector public

În articolul publicat în Pandectele Române nr. 2/2019 se precizează că în sectorul public există două riscuri, care cu greu se regăsesc în cel privat:

1. multitudinea de situații în care sunt prelucrate date ale unor persoane vizate vulnerabile

2. imposibilitatea utilizării temeiului prevăzut de art. 6 lit. f), interesul legitim (nu se aplică în cazul prelucrării efectuate de autorități publice în îndeplinirea atribuțiilor lor).

Potrivit autorului: „Exercitarea drepturilor persoanelor vizate prin solicitări va crește.” În acest context există următoarele probleme:

– managementul informației și verificarea identității solicitantului

– solicitările abuzive: „Trebuie verificate toate modalitățile legale prin care să fie descurajate solicitările abuzive cu mențiunea că operatorul, inclusiv autoritate sau organism public, este cel care trebuie să demonstreze caracterul abuziv. Cereri repetitive, solicitări anonime, solicitări ale datelor pe care persoana vizată le cunoaște deja sunt modalități de hărțuire a entităților publice, dar pe care acestea trebuie să le demonstreze”.  Excepțiile, prevăzute în art. 12 GDPR, nu trebuie să încalce dreptul la informare și dreptul la exprimare, precizează autorul, întrucât dreptul la protecția datelor nu este un drept absolut: „În cazul în care cererile din partea unei persoane vizate sunt în mod vădit nefondate sau excesive, în special din cauza caracterului lor repetitiv, operatorul poate fie să perceapă o taxă rezonabilă ținând cont de costurile administrative pentru furnizarea informațiilor sau a comunicării sau pentru luarea măsurilor solicitate, fie să refuze să dea curs cererii. În aceste cazuri, operatorului îi revine sarcina de a demonstra caracterul vădit nefondat sau excesiv al cererii.”

– dreptul la ștergere: „atât de cunoscut și de (a)clamat aproape că nu se aplică în sectorul public, având în vedere excepțiile prevăzute de regulament, și anume nu poate fi exercitat cu privire la aplicarea dreptului la liberă exprimare și la informare, pentru respectarea unei obligații legale care prevede prelucrarea în temeiul dreptului Uniunii sau al dreptului intern care se aplică operatorului sau pentru îndeplinirea unei sarcini executate în interes public sau în cadrul exercitării unei autorități oficiale cu care este învestit operatorul, din motive de interes public în domeniul sănătății publice, în scopuri de arhivare în interes public, în scopuri de cercetare științifică sau istorică ori în scopuri statistice sau pentru constatarea, exercitarea sau apărarea unui drept în instanță [art. 17 alin. (3)]. Desigur, acest drept s-ar putea exercita în situația în care datele sunt prelucrate de autoritatea sau organismul public în scopuri de marketing, când persoana vizată și-a dat consimțământul pentru prelucrare. Entitățile publice trebuie să pună în practică dreptul la ștergere fără solicitarea persoanelor vizate în situația în care aplică alte reglementări, cum ar cele referitoare la liberul acces la informațiile de interes public sau din Legea nr. 109/2007 privind reutilizarea informațiilor din instituțiile publice.

 răspunsul la cereri: „Operatorul trebuie să răspundă într-o lună de la formularea cererii, însă trebuie observat cu atenție temeiul cererii. Dacă solicitantul formulează cererea în temeiul unei alte legi, de exemplu, a Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public dar solicitarea se referă la exercitarea drepturilor asupra datelor cu caracter personal ale persoanei vizate, atunci cererea va fi corect încadrată și se va răspunde potrivit legislației proprii.

Exercitarea anumitor drepturi, nu pun doar probleme de calificare din punctul de vedere al termenelor dar și din punctul de vedere al exercitării drepturilor. Aceasta are influență și asupra activității responsabilului cu protecția datelor care nu trebuie să avizeze toate contractele doar pentru că, evident, conțin date cu caracter personal. Dreptul la rectificare are conotații specifice pentru că poate infera cu reglementări speciale care privesc drepturi civile.”

Desemnarea responsabilului cu protecția datelor (DPO) – GDPR sector public

Referitor la desemnarea DPO în cadrul autorităților publice, Daniel Mihai Șandru precizează care sunt elementele specifice: «Pentru toate entitățile publice, fără excepție, desemnarea unui responsabil cu protecția datelor (DPO) este obligatorie, cu excepția instanțelor care acționează în exercițiul funcției lor jurisdicționale.

Anumite dispoziții din Regulament facilitează desemnarea responsabilului însă mai rămân elemente necunoscute la nivelul legislației naționale dar și probleme de ordin practic privind desemnarea unui DPO pentru mai multe autorități și organisme publice, în conformitate cu art. 37 alin. (3) din GDPR: „În cazul în care operatorul sau persoana împuternicită de operator este o autoritate publică sau un organism public, poate fi desemnat un responsabil cu protecția datelor unic pentru mai multe dintre aceste autorități sau organisme, luând în considerare structura organizatorică și dimensiunea acestora.”

Proceduri specifice autorităților și organismelor publice în domeniul GDPR

În ceea ce privește procedurile specifice autorităților publice în domiul GDPR, Daniel Mihai Șandru expune câteva recomandări, necesare în contextul actual al reglementărilor naționale:

– Coduri de conduită: „Din punctul de vedere al procedurilor, este necesar să se discute prin organizațiile reprezentate, în special asociații, elaborarea de coduri de conduită pentru anumite tipuri de entități din administrația publică, de exemplu, pentru primării. Dacă entitatea are pagini pe rețele sociale, va trebui să informeze în mod corespunzător persoanele avizate despre aceasta pe pagina web proprie dar și pe rețelele sociale.”

– Actualizarea constantă a informațiilor importante: „Chiar dacă a trecut un an de la punerea în aplicare, toate entitățile trebuie să evalueze constant datele, să actualizeze registrul activităților (art. 30), impactul asupra vieții private (art. 35) și să depună un efort suficient de coerent pentru conștientizarea întregului personal în privința aplicării regulamentului, dar și a sancțiunilor sau daunelor pe care persoanele vizate le pot solicita.”

– Tratarea posibilelor încălcări de securitate a datelor: acestea „trebuie să se facă în condițiile legii, prin solicitarea ajutorului instituțiilor abilitate sau cu competențe. Angajații trebuie instruiți în direcția informării imediate a responsabilului cu protecția datelor a oricărui incident de securitate și asupra faptului că aceștia nu trebuie să acționeze individual pentru a înlătura posibilele consecințe. Trebuie documentate toate monitorizările pe scară largă pe care unele dintre entități sau împuterniciți se realizează pentru acestea.”

Regimul sancționator în domeniul GDPR – sector public

Regimul sancționator în domeniul GDPR este, potrivit autorului Daniel Mihail Șandru unul derogator, principalele elemente fiind expuse mai jos:

„Într-unul din puținele comunicate ale autorității române de supravegherea datelor cu caracter personal, din cele 15 exemple, niciunul nu se referă la o entitate publică. Cu toate acestea, după intrarea în vigoare a GDPR, una dintre sancțiunile cunoscute, este un avertisment pentru Primăria Cluj-Napoca (din păcate decizia nu este disponibilă, până în prezent pe site-ul autorității) pentru utilizarea e-mailului personal al funcționarului în comunicările oficiale cu petenții.

Regimul sancționator derogator pentru autorități și organisme publice pare discriminatoriu. În afara sancțiunilor aplicate de autoritatea de supraveghere trebuie luată în considerare posibilitatea persoanelor vizate de a introduce acțiune în instanță pentru daune morale.

Aplicarea sancțiunilor are două etape, reglementate distinct de Legea nr. 190/2018:

I. Aplicarea măsurilor corective autorităților și organismelor publice (art. 13)

1. În cazul constatării încălcării prevederilor Regulamentului general privind protecția datelor și ale Legii nr. 190/2018 de către autoritățile/organismele publice, Autoritatea națională de supraveghere încheie un proces-verbal de constatare și sancționare a contravenției prin care se aplică sancțiunea avertismentului și la care anexează un plan de remediere. Situația Primăriei Cluj-Napoca este unul dintre primele exemple, menționate în mediul jurnalistic, în care unul din funcționari a răspuns petentului de pe e-mailul personal. Decizia sau măsurile autorității nu sunt disponibile public. În Norvegia, unde se aplică GDPR în temeiul apartenenței la Spațiul Economic European, o amendă a vizat Primăria Bergan pentru că nu a luat măsuri tehnice și organizatorice referitoare la datele a aproximativ 35000 de peroane, respectiv elevii si profesorii școlilor.

2. Termenul de remediere se stabilește în funcție de riscurile asociate prelucrării, precum și demersurile necesar a fi îndeplinite pentru asigurarea conformității prelucrării.

3. În termen de 10 zile de la data expirării termenului de remediere, Autoritatea națională de supraveghere poate să reia controlul.

4. Responsabilitatea îndeplinirii măsurilor de remediere revine autorității/organismului public care, potrivit legii, poartă răspunderea contravențională pentru faptele constatate.

5. Modelul planului de remediere care se anexează la procesul-verbal de constatare și sancționare a contravenției este prevăzut în anexa Plan de remediere, care face parte integrantă din prezenta lege.

II. Constatarea contravențiilor și aplicarea de sancțiuni autorităților și organismelor publice (art. 14)

1. Dacă în urma controlului se constată faptul că autoritățile/organismele publice nu au adus la îndeplinire în totalitate măsurile prevăzute în planul de remediere, Autoritatea națională de supraveghere, în funcție de circumstanțele fiecărui caz în parte, poate aplica sancțiunea contravențională a amenzii, cu luarea în considerare a criteriilor prevăzute la art. 83 alin. (2) din Regulamentul general privind protecția datelor.

2. Constituie contravenție care se sancționează cu amendă de la 10.000 lei până la 100.000 lei:

2.1. încălcarea de către autoritățile/organismele publice a următoarelor dispoziții din Regulamentul general privind protecția datelor, referitoare la:

a) obligațiile operatorului și ale persoanei împuternicite de operator în conformitate cu prevederile art. 8, art. 11, art. 25-39, art. 42 și art. 43;

b) obligațiile organismului de certificare în conformitate cu art. 42 și art. 43;

c) obligațiile organismului de monitorizare în conformitate cu art. 41 alin. (4).

2.2. Constituie contravenție încălcarea de către autoritățile/organismele publice a dispozițiilor art. 3-9 din Legea nr. 190/2018, și anume prelucrarea datelor genetice, a datelor biometrice sau a datelor privind sănătatea (art. 3), prelucrarea unui număr de identificare național (art. 4), prelucrarea datelor cu caracter personal în contextul relațiilor de muncă (art. 5), prelucrarea datelor cu caracter personal și de categorii speciale de date cu caracter personal, în contextul îndeplinirii unei sarcini care servește unui interes public (art. 6), prelucrarea datelor cu caracter personal în scopuri jurnalistice sau în scopul exprimării academice, artistice sau literare (art. 7), prelucrarea datelor cu caracter personal în scopuri de cercetare științifică sau istorică, în scopuri statistice ori în scopuri de arhivare în interes public (art. 8) și prelucrarea datelor de către partide politice și organizații neguvernamentale (art. 9).

3. Constituie contravenție, care se sancționează cu amendă de la 10.000 lei până la 200.000 lei, încălcarea de către autoritățile/organismele publice a următoarelor dispoziții din Regulamentul general privind protecția datelor, referitoare la:

a) principiile de bază pentru prelucrare, inclusiv condițiile privind consimțământul, în conformitate cu art. 5-7 și art. 9;
Prima amendă a autorității belgiene de protecția datelor se referă la o primărie care nu a respectat principiile privind scopul prelucrării datelor personale. EDPB, First Belgian GDPR fine, disponibil la adresa EDPB Europa 

b) drepturile persoanelor vizate în conformitate cu art. 12-22;

c) transferurile de date cu caracter personal către un destinatar dintr-o țară terță sau o organizație internațională, în conformitate cu art. 44-49;

d) orice obligații în temeiul legislației naționale adoptate în temeiul capitolului IX;

e) nerespectarea unei decizii sau a unei limitări temporare sau definitive asupra prelucrării sau a suspendării fluxurilor de date, emisă de către Autoritatea națională de supraveghere în temeiul art. 58 alin. (2), sau neacordarea accesului, prin încălcarea dispozițiilor art. 58 alin. (1).

f) încălcarea de către autoritățile/organismele publice a unei decizii emise de Autoritatea națională de supraveghere în conformitate cu art. 58 alin. (2) coroborat cu art. 83 alin. (2) din Regulamentul general privind protecția datelor.”

Concluziile autorului

La un an de la punerea în aplicare a acestui Regulament general privind protecția datelor, în România, autoritățile și organismele publice au început și unele au și realizat conformarea cu noua legislație. Nu sunt disponibile statistici oficiale și nici măsuri sau concluzii ale autorității naționale de supraveghere a prelucrării datelor personale. Sunt încă probleme în ceea ce privește temeiurile prelucrării, în special atunci când acesta este legea, întrucât este posibil să interfereze cu unele principii, în special acela al minimizării datelor.

Adaptare după articolul Protecția datelor în cadrul autorităților și organismelor publice în România, autor Prof. univ. dr. Daniel Mihai ȘANDRU, publicat în revista Pandectele Române nr. 2/2019.

INTRA ACUM în grupul WhatsApp "Comunitatea Dpo-NET.ro"!


Iți plac articolele dpo-NET.ro? Poți fi la curent cu toate aceste noutăți dacă ne urmărești zilnic pe paginile noastre de LinkedIn sau Facebook. 


Acest articol este protejat de către dispoziţiile legale incidente și este interzisă copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a acestuia. Articolele publicate pe DPO-NET.RO pot fi preluate doar în limita a maxim 500 de caractere, fără a depăşi jumătate din totalul de caractere, şi cu citarea obligatorie a sursei, cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor și articolelor publicate pe DPO-NET.RO, vă rugăm să ne contactati.

Președintele Republicii Moldova a făcut public numele unui pacient infectat cu coronavirus

Administratie Publica

Vizualizari: 9569

Facebooktwittergoogle_plusredditpinterestlinkedinmail

Conform site-ului de striri realitatea.md,  Igor Dodon, Președintele Republicii Moldova,  a dezvăluit în timpul conferinței de presă  numele si prenumele femeii care a fost diagnosticată pozitiv cu coronavirus și care se află internată în prezent la Spitalul Clinic Republican, pentru tratament și monitorizare permanentă.

Conform aceleiasi surse, fiul pacientei, care a decis să ofere o explicație presei despre mama sa, a rugat portalul de știri să-i păstreze identitatea în anonimat pentru eventuale comentarii negative în spațiul public.

Conform legislatiei naționale in vigoare in Republica Moldova, " Culegerea ilegală sau răspîndirea cu bună-ştiinţă a informaţiilor, ocrotite de lege, despre viaţa personală ce constituie secret personal sau familial al altei persoane fără consimţămîntul ei se pedepseşte cu amendă în mărime de pînă la 650 unităţi convenţionale sau cu muncă neremunerată în folosul comunităţii de la 180 la 240 de ore."

Intr-o postare publica, Sergiu Bozianu, Președinte al Asociației pentru Protecția Vieții Private, a declarat:

"Publicarea numelui pacientului NU se admite și reprezintă o încălcare a drepturilor pacientului și a regimului juridic al protecției datelor cu caracter personal. În raport cu această persoană au fost comunicate suficiente detalii: nume, prenume, vârsta, țara de unde a venit și orașul, diagnoza, instituția medicală în care se tratează - informații care identifică în mod inerent persoana fizică. Urmează să vedem cum va reacționa CNPDCP, însă este un prim caz expus tranșat publicului larg. Trebuie să ținem cont că această persoană în primul rând este pacient (persoană care are nevoie de îngrijire medicală), inclusiv are copii, rude, prieteni - care într-un final vor avea de suferit.

Mai mult, Art. 6 alin (2) din Legea nr 133 privind protecția datelor cu caracter personal stabilește că Centrul Naţional pentru Protecţia Datelor cu Caracter Personal poate dispune, din motive întemeiate, interzicerea prelucrării categoriilor speciale de date cu caracter personal, chiar dacă subiectul datelor şi-a dat consimţămîntul, iar acesta nu a fost retras, cu condiţia ca interdicţia să nu fie înlăturată prin unul din cazurile stabilite la alin. (1) lit. b)–g)."

 

INTRA ACUM în grupul WhatsApp "Comunitatea Dpo-NET.ro"!


Iți plac articolele dpo-NET.ro? Poți fi la curent cu toate aceste noutăți dacă ne urmărești zilnic pe paginile noastre de LinkedIn sau Facebook. 


Acest articol este protejat de către dispoziţiile legale incidente și este interzisă copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a acestuia. Articolele publicate pe DPO-NET.RO pot fi preluate doar în limita a maxim 500 de caractere, fără a depăşi jumătate din totalul de caractere, şi cu citarea obligatorie a sursei, cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor și articolelor publicate pe DPO-NET.RO, vă rugăm să ne contactati.

Fenomenul FAKENEWS pierdut de sub control. „Spălați-vă mâinile, nu creierele!”

Administratie Publica

Vizualizari: 45837

Facebooktwittergoogle_plusredditpinterestlinkedinmail

Acum câteva zile am citit întâmplător pe Fecebook un îndemn, "Spălați-vă mâinile, nu creierele!". Acesta a fost și momentul în care am realizat că fenomenul Fakenews în România a fost pierdut iar de sub control, fiind bombardați de informații false menite să crească nivelul de panică a populației. Efectul imediat pe care îl constat este fuga după măști de protecție care au ajuns să coste cât un gram de aur. Mai mult, comercianții de alimente înregistrează vanzări record, influențate artificial de această isterie. Interesant este cum rafturile de dezinfectanți pe baza de alcool sunt aproape intacte dar conservele sunt deja o raritate.

Ieri s-a confirmat și primul caz de infecție cu coronavirus în România și dacă nu menținem starea de normalitate, riscăm să pierdem de sub control acest fenomen. Mă bucur totuși că Organizația Mondială a Sănătății (OMS) investește timp și resurse în campanii publice, alocând un interes marit dezamorsării bombelor de dezinformare care au devenit virale pe rețelele de socializare. Cred că este sarcina noastră, a fiecăruia, este să combatem acest fenomen Fakenews și să distribuim cât mai mult informațiile din surse oficiale, precum cele de mai jos.

FAKENEWS: Coronavirusul  (2019-nCoV) poate fi transmis prin mușcături de țânțari

Răspuns OMS (Organizația Mondială a sănătății): Noul coronavirus NU poate fi transmis prin mușcături de țânțar.

Noul coronavirus este un virus respirator care se răspândește în principal prin contactul cu o persoană infectată, prin picăturile respiratorii emise atunci când o persoană, tușește sau strănută, sau prin salivă sau picături de secreție nazală. Până în prezent, nu există informații sau dovezi care să sugereze că 2019-nCov ar putea fi transmis de către țânțari. Pentru a vă proteja, evitați contactul cu cineva care are febră sau tuse și practicați o bună igienă a mâinilor și igienă respiratorie.

FAKENEWS: Urina copiilor vă poate proteja împotriva noului coronavirus (2019-nCoV)

Răspuns OMS (Organizația Mondială a sănătății): Urina copiilor NU poate fi utilizată ca protecție împotriva noului coronavirus.

Urina nu ucide virusurile și bacteriile. De fapt, urina poate conține cantități mici de material viral sau bacterian. Spălarea mâinilor cu urina unui copil sau utilizarea acestei urine pentru a spala suprafețele nu vă protejează de noul coronavirus (2019-nCoV). Spălați-vă des pe mâini cu un produs hidroalcoolic sau cu apă și săpun. Curățați suprafețele cu dezinfectanți simpli.

FAKENEWS: Vremea rece și zăpada pot ucide noul coronavirus (2019-nCoV)

Răspuns OMS (Organizația Mondială a sănătății): Vremea rece și zăpada nu pot ucide noul coronavirus (2019-nCoV).

Temperatura normală a corpului uman rămâne în jurul valorii de 36,5 ° C și 37 ° C, indiferent de temperatură sau de vremea exterioară. Prin urmare, nu există niciun motiv să credem că vremea rece poate ucide noul coronavirus sau alți agenți patogeni. Cel mai eficient mod de a vă proteja de 2019-nCoV este să vă spălați frecvent mâinile cu un produs pe bază de alcool sau cu săpun și apă.

FAKENEWS: Cocaina poate proteja împotriva noului coronavirus (2019-nCoV)

Răspuns OMS (Organizația Mondială a sănătății): Cocaina NU protejează împotriva noului coronavirus și poate fi periculoasă.

Cocaina este un produs stimulant care creează dependență. Utilizarea sa provoacă efecte nedorite grave și dăunează sănătății umane.

FAKENEWS: Noul coronavirus (2019-nCoV) poate fi transmis și prin obiecte, cum ar fi monede și bancnote

Răspuns OMS (Organizația Mondială a sănătății): Riscul de a fi infectat cu noul coronavirus (2019-nCoV) prin atingerea obiectelor, inclusiv monede, bancnote sau carduri de credit, este foarte mic. 

Datele preliminare indică faptul că noul coronavirus (2019-nCoV) poate supraviețui pe suprafețe timp de câteva ore sau mai multSe poate întâmpla ca un obiect să fie contaminat de 2019-nCoV de o persoană infectată care tușește sau strănută sau care atinge obiectul. Cu o igienă bună a mâinilor, riscul de a fi infectat cu noul coronavirus (2019-nCoV) prin atingerea obiectelor, inclusiv monede, bancnote sau cărți de credit, este foarte mic. Cea mai bună protecție este să vă spălați frecvent mâinile cu un produs hidroalcoolic sau cu săpun și apă.

FAKENEWS: Noul coronavirus (2019-nCoV) se poate proiecta până la 8 metri de o persoană care tușește sau strănută

Răspuns OMS (Organizația Mondială a sănătății): Picături respiratorii pot fi proiectate aproximativ 1 metru de către o persoană care tușește sau strănută.

Atunci când o persoană infectată cu 2019-nCoV tușește sau strănută, virusul este expulzat în picături care pot parcurge o anumită distanță față de acea persoană. Prin urmare, pentru a vă proteja de orice virus respirator, evitați contactul strâns cu cineva care are febră sau tușește și spălați-vă frecvent mâinile cu produs hidroalcoolic sau săpun și apă.

FAKENEWS: Coronavirusul (2019-nCoV) se poate răspândi parcurgând distanțe lungi prin aer

Răspuns OMS (Organizația Mondială a sănătății): Coronavirusurile sunt viruși care NU se răspândesc parcurgând distanțe mari prin aer. 

Noul coronavirus (2019-nCoV) este un virus respirator care se răspândește în principal prin picăturile eliberate atunci când o persoană infectată tușeste sau strănută, sau prin picături de salivă sau secreții nazale. Aceste picături sunt prea grele pentru a călători prin aer distanțe semnificative. De asemenea, vă puteți infecta dacă vă atingeți ochii, gura sau nasul după ce intrați în contact cu o suprafață contaminată. Protejați-vă și spălați-vă frecvent pe mâini cu un produs hidroalcoolic sau cu săpun și apă.

FAKENEWS: Uscătoarele de mână sunt eficiente pentru a ucide 2019 nCoV

Răspuns OMS (Organizația Mondială a sănătății): Nu. Uscătoarele de mână nu sunt eficiente pentru a ucide 2019-nCoV. Pentru a vă proteja de noul coronavirus, trebuie să vă spălați frecvent pe mâini cu un produs pe bază de alcool sau cu săpun și apă. Odată ce mâinile tale sunt curate, ar trebui să le usuci bine cu prosoape de hârtie sau un uscător de aer cald.

FAKENEWS: Pot reutiliza o mască N95. O poți spala și o poți steriliza cu dezinfectanți pentru mâini

Răspuns OMS (Organizația Mondială a sănătății): Nu. Măștile de față, inclusiv măști medicale plate sau măști N95, nu trebuie reutilizate. Dacă ați fost în contact strâns cu cineva infectat cu noul coronavirus sau care are o altă infecție respiratorie, partea din față a măștii dvs. trebuie considerată contaminată. Trebuie să îndepărtați masca fără să-i atingeți partea din față și să o eliminați corect. După îndepărtarea măștii, trebuie să vă curățați mâinile cu un produs hidroalcoolic sau cu săpun și apă.

FAKENEWS: O lampă de dezinfectare ultravioletă (UV) poate să omoare noul coronavirus (nCoV) 

Răspuns OMS (Organizația Mondială a sănătății): Lămpile UV nu trebuie utilizate pentru sterilizarea mâinilor sau a altor părți ale corpului, deoarece razele UV pot provoca eritem (iritarea pielii). Pentru a vă proteja de noul coronavirus, rămâneți la curent cu toate măsurile pe care le puteți lua.

FAKENEWS: Pulverizarea  de alcool sau clor pe tot corpul poate ucide noul coronavirus (nCoV)

Răspuns OMS (Organizația Mondială a sănătății): Nu. Stropirea cu alcool sau clor pe tot corpul nu va ucide virusurile care au intrat deja în corpul vostru. Pulverizarea acestor substanțe poate fi dăunătoare pentru îmbrăcăminte sau mucoase (adică ochi, gură). Fiți conștienți că atât alcoolul, cât și clorul pot fi utile în dezinfectarea suprafețelor, dar ar trebui utilizate conform recomandărilor corespunzătoare.

Există mai mulți pași pe care îi puteți face pentru a vă proteja de noul coronavirus. Începeți să vă curățați frecvent mâinile folosind un produs hidroalcoolic - cum ar fi un gel - sau cu săpun și apă.

FAKENEWS: Sunteți în siguranță dacă primiți o scrisoare sau un pachet din China

Răspuns OMS (Organizația Mondială a sănătății): Da, sunteți în siguranță. Persoanele care primesc pachete din China nu prezintă riscul de a contracta noul coronavirus. Din analizele anterioare, știm că coronavirusurile nu supraviețuiesc mult timp asupra obiectelor, cum ar fi scrisori sau pachetele.

FAKENEWS: Animalele de companie pot răspândi noul coronavirus (2019-nCoV)

Răspuns OMS (Organizația Mondială a sănătății): În prezent, nu există dovezi că animalele de companie, cum ar fi câinii sau pisicile, pot fi infectate cu noul coronavirus. Cu toate acestea, este întotdeauna o idee bună să te speli pe mâini cu apă și săpun după contactul cu animalele de companie. Acest lucru vă protejează de diverse bacterii comune, cum ar fi E.coli și Salmonella, care pot trece de la animale de companie la om.

FAKENEWS: Vaccinurile împotriva pneumoniei protejează împotriva noului coronavirus

Răspuns OMS (Organizația Mondială a sănătății): Nu. Vaccinurile împotriva pneumoniei, cum ar fi vaccinul pneumococic și vaccinul Haemophilus influenzae de tip B (Hib), nu protejează împotriva noului coronavirus.

Virusul este atât de nou și diferit încât necesită propriul său vaccin. Cercetătorii lucrează în prezent la dezvoltarea unui vaccin împotriva 2019-nCoV, iar OMS îi sprijină în activitatea lor.

Deși aceste vaccinuri nu sunt eficiente împotriva 2019-nCoV, vaccinarea împotriva bolilor respiratorii este foarte recomandată pentru a vă proteja sănătatea.

FAKENEWS: Poți clăti nasul în mod regulat cu soluție salină care ajută la prevenirea infecției cu noul coronavirus

Răspuns OMS (Organizația Mondială a sănătății): Nu. Nu există nicio dovadă că clătirea în mod regulat a nasului cu soluție salină protejează oamenii de infecțiile cu noul coronavirus.

Există unele dovezi că această practică poate ajuta oamenii să se recupereze mai rapid dintr-o răceală comună. Cu toate acestea, nu s-a demonstrat clătirea regulată a nasului pentru a preveni infecțiile respiratorii

FAKENEWS: Dacă mănânc usturoi pot preveni infecția cu noul coronavirus

Răspuns OMS (Organizația Mondială a sănătății): Usturoiul este un aliment sănătos care poate avea anumite proprietăți antimicrobiene. Cu toate acestea, în actuala epidemie nu există dovezi conform cărora consumul de usturoi îi protejează pe oameni de noul coronavirus.

FAKENEWS: Utilizarea uleiului de susan împiedică coronavirusul să intre în organism

Răspuns OMS (Organizația Mondială a sănătății): Nu. Uleiul de susan nu ucide noul coronavirus. Există dezinfectanți chimici care pot ucide 2019-nCoV pe suprafețe. Acestea includ dezinfectanți pe bază de înălbitor sau clor, solvenți, etanol 75%, acid peracetic și cloroform.  Cu toate acestea, acestea au un impact mic asupra virusului dacă le pui pe piele sau sub nas. Poate fi chiar periculos să obții aceste substanțe chimice pe pielea ta.

FAKENEWS: Noul coronavirus afectează mai ales vârstnicii

Răspuns OMS (Organizația Mondială a sănătății): Persoanele de toate vârstele pot fi infectate cu noul coronavirus (2019-nCoV). Persoanele în vârstă și persoanele cu afecțiuni preexistente (cum ar fi astmul, diabetul, bolile de inimă) par mai susceptibile de a se îmbolnăvi grav de acest virus.   OMS recomandă persoanelor de toate vârstele să ia măsuri pentru a se proteja de virus, de exemplu, urmând igiena respiratorie bună a mâinilor și a căilor respiratorii.

FAKENEWS: Antibiotice sunt eficiente în prevenirea și tratarea infecției cu noul coronavirus

Răspuns OMS (Organizația Mondială a sănătății): Nu, antibioticele nu funcționează împotriva virusurilor, ci doar împotriva bacteriilor.

Noul coronavirus (2019-nCoV) este un virus și, prin urmare, antibioticele nu trebuie utilizate ca mijloc de prevenire sau tratament.

Cu toate acestea, dacă sunteți spitalizat pentru infecția 2019-nCoV, este posibil să vi se administreze antibiotice, deoarece este posibilă co-infecția bacteriană.

FAKENEWS: Există medicamente specifice pentru prevenirea sau tratarea infecției cu noul coronavirus

Răspuns OMS (Organizația Mondială a sănătății): Până în prezent, nu este recomandat niciun medicament specific pentru prevenirea sau tratarea infecției cu noul coronavirus (2019-nCoV).

Cu toate acestea, persoanele infectate cu virusul ar trebui să primească îngrijiri adecvate pentru ameliorarea și tratarea simptomelor, iar cei care sunt grav bolnavi ar trebui să beneficieze de îngrijire optimă de susținere. Anumite tratamente specifice sunt studiate și vor fi testate în studiile clinice. OMS ajută la accelerarea eforturilor de cercetare și dezvoltare cu o gamă largă de parteneri.

INTRA ACUM în grupul WhatsApp "Comunitatea Dpo-NET.ro"!


Iți plac articolele dpo-NET.ro? Poți fi la curent cu toate aceste noutăți dacă ne urmărești zilnic pe paginile noastre de LinkedIn sau Facebook. 


Acest articol este protejat de către dispoziţiile legale incidente și este interzisă copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a acestuia. Articolele publicate pe DPO-NET.RO pot fi preluate doar în limita a maxim 500 de caractere, fără a depăşi jumătate din totalul de caractere, şi cu citarea obligatorie a sursei, cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor și articolelor publicate pe DPO-NET.RO, vă rugăm să ne contactati.

Participa la DPO TOOLS Workshop – 23 / 24 Martie 2020 – „Mobilitatea, o provocare pentru aplicarea GDPR”

La nivelul dispozitivelor mobile, au aparut in ultima perioada noi variante de atacuri informatice menite de a extrage informatii cu caracter personal cunoscute sub forma furtului de identitate […]

Trevor Hughes, CEO IAPP: „În domeniul protecției datelor, avem o nouă profesie hibridizată”

Participând la cea de-a 13-a ediție a Conferinței pentru informatică, confidențialitate și protecția datelor (CPDP2020), desfășurată la Bruxelles în perioada 22-24 ianuarie 2020, Trevor Hughes, Președintele Asociației Internaționale […]

MODELE SI FORMULARE GDPR – O nouă carte în webshop-ul dpo-NET.ro

O nouă lucrare de mare interes a fost adaugată în webshop-ul dpo-NET.ro, fiind o contributie a membrilor Centrului de cercetare pentru protectia datelor, constituit in cadrul Universitatii de […]

Nicolae Ploeșteanu: „Consider că fiecare practician trebuie să aibă această carte”

In domeniul protecției datelor în România, anul 2020 a debutat cu lansarea pe piață a acestui volum, intituat „GDPR Aplicat. Instrumente de lucru pentru implementarea Regulamentului UE 679/2016”, […]

PECB semnează un acord de parteneriat cu NeoPrivacy România și lansează cursuri de certificare recunoscute internațional

PECB Group Inc. Canada a anunțat semnarea un nou acord de parteneriat cu NeoPrivacy România, pentru a distribui cursuri de formare PECB, recunoscute internațional. „Suntem foarte încântați de […]

Facebook forțat să amâne lansarea noului serviciu de dating în Europa

Cu numai 36 de ore înainte de Ziua Îndrăgostiților, Facebook a fost forțat să amâne lansarea in Europa a noului său serviciu, Facebook Dating, în urma intervenției Autoritatii […]

Dispozițiile legale care au permis accesul partidelor la listele suplimentare sunt neconstituționale

Conform unui comunicat de presă transmis de ASCPD – Asociația Specialiștilor în Confidențialitate și Protecția Datelor, suntem informati ca avocatul Poporului a sesizat Curtea Constituțională cu privire la dispozițiile […]

Anul 2019 văzut prin ochii unui GDPR-ist, 10 momente memorabile

Este sfarsit de an si fiind un moment de bilant nu pot sa nu ma gandesc la cat de multe lucruri am realizat pe plan profesional si mai […]

EDPB a realizat cea mai mare arhivă digitală dedicată specialiștilor în PDP

Deși a trecut abia un an și jumătate de la intrarea în vigoare a Regulamentului (UE) 2016/679, mulți dintre cei implicați implicați în procesul de aliniere la acest […]

Un funcționar public condamnat la 6 luni cu suspendare pentru încalcarea GDPR

Conform unui comunicat transmis de Autoritata de Supraveghere din Marea Britanie (ICO),  un fost angajat în cadrul Departamentului de asistență și servicii sociale din Dorset a fost urmărit […]

A început Războiul de independență al operatorilor de date din România

Nu știu alții cum sunt dar eu când mă gândesc la operatorii de date cu caracter personal care își proclamă independența peste noapte mă apucă panica. Numai în […]

Legea care a permis partidelor să copieze listele suplimentare încalcă GDPR-ul!?

Legea nr. 190/2018 privind măsuri de punere în aplicare a Regulamentului (UE) 2016/679 (Regulamentului general privind protecţia datelor), în vigoare de la 31 iulie 2018, „riscă” să fie […]

ACTIVITATEA AUTORITĂȚII CERT-RO CONTINUĂ SĂ FIE FINANȚATĂ DE LA BUGETUL DE STAT ȘI ÎN ANUL 2020

Legea nr. 362/2018 privind asigurarea unui nivel comun ridicat de securitate a rețelelor și sistemelor informatice (sau „Legea NIS”), a suferit câteva modificări prin Legea nr. 231 din […]

Dacă ai votat pe listele suplimentare partidele au aflat totul despre tine. Iată ce poți face

Peste 1.700.000 de votanți au fost înscriși pe listele suplimentare din țară și din străinătate în timpul alegerilor pentru Președintele României din data de 10 Noiembrie 2019. Dacă […]

Protecția datelor personale, subiect controversat în practica instituțiilor publice și a agenților economici din România

Deși a trecut un și jumătate de punere în aplicare a Regulamentului general privind Protecția Datelor cu Caracter Personal (GDPR), încă există multe semne de întrebare cu privire […]

ANAF-ul impune actualizarea documentelor pentru a respecta GDPR

Clienții IFN-urilor si a CAR-urilor trebuie să semneze un nou acord​ prin care sunt de acord ca împrumutătorul să transmită datele personale la ANAF în vederea interogării informațiilor […]

15 recomandări GDPR pentru managerul de spital

“Mie nu mie se poate intampla, am băieți tineri și destepti la IT”  este argumentul unui manager de spital pentru a justifica lipsa de interes, resurse și timp […]

55.000 euro amenda GDPR aplicată unui SPITAL pentru nedesemnarea DPO-ului

Conform unui comunicat al Comitetul European pentru Protecția Datelor, la 12 august 2019, Autoritatea de supraveghere austriacă a aplicat o amendă administrativă unui operator care activează în sectorul […]

ANSPDCP a publicat Raportul activității sale în decursul anului 2018

Autoritatea Națională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal a publicat pe site-ul său un Raport al activității sale în decursul anului 2018. Conform Raportului, în anul […]

Poliția Română interzice utilizarea Whatsapp în interes de serviciu

Una rece, alta caldă După ce am criticat modul în care Inspectoratul General al Poliției Române (IGPR) a întocmit caietul de sarcini al achiziției controversatului sistem de recunoaștere […]