Principiile GDPR pe înțelesul tuturor

Editorial

Vizualizari: 2744

Facebooktwittergoogle_plusredditpinterestlinkedinmail

După câteva mii de ore petrecute împreună cu GDPR-ul, am ajuns la concluzia ca totul ar trebui sa înceapă de la înțelegerea principiilor Protecției Datelor cu Caracter Personal (aka art. 5 din GDPR). Mai jos găsiți o interpretare a acestora, așa cum le-a înțeles un inginer :)

La sfârșitul articolului găsiți informațiile și sub forma unui infografic.

  • Aveți curajul să le spuneți clienților dvs. ce faceți cu datele lor personale și de ce ... Sper că aveți un scop legitim. Dacă nu ... nu vă deranjați cu restul restul. E problema cea mai mică. Chiar și atunci când aveți un scop definit, ar putea sa fie nevoie să cereți permisiunea, și să-i lasați să-și schimbe părerea ... oricând.
  • Vorbiți-le într-un mod clar, nu vă ascundeți după de exprimări generale sau “legaliste” - cum ar fi "de exemplu, dar fără a se limita la ... bla, bla, bla” sau “ pentru exercitarea intereselor noastre legitime conform GDPR. Art.6.1 (f)” sau “ asigurăm securitatea adecvată a datelor”
  • Fiți cât se poate de specifici, nu utilizați ca justificare pentru datele colectate formule de genul “pentru ușurința navigării pe site-ul nostru… pentru îmbunătățirea serviciilor noastre”, că nu oricum nu crede numeni că aveți nevoie de toate datele colectate numai pentru comfortul lor.
  • Dacă tocmai ați adăugat noi servicii afacerii dvs., permiteți-le să decidă dacă sunt interesați. Au avut încredere în voi pentru un scop. Trebuie să le câștigați încrederea și / sau consimțământul în alte scopuri.
  • De asemenea, spuneți-le dacă împărțiți datele și cu alții și de ce? În afara organelor statului, la care oricum aveți obligația. Aici intră toți partenerii de business, ca și deținătorii aplicațiilor sau serviciilor online pe care le utilizați, incluzând cookie-urile terțe, despre care e posibil să nici nu știți ce date transmit și unde…
  • Colectați strict doar ceea ce aveți nevoie si puteți folosi. Cu alte cuvinte, nu mușcați mai mult decât puteți mesteca. Dacă nu aveți nevoie de date,mai bine nu colectați, mai ales dacă nu aveți absolută nevoie de ele pentru a presta  serviciul.
  • Aveți grijă de datele lor ca și de ale dumneavoastră. ... sau chiar mai bine. Datele lor – proprietatea lor, responsabilitatea voastră, odată ce le-ați colectat.
  • Dar nu toate datele sunt egale. Unele sunt mai sensibile decât altele. Toti avem “secrete". Pastrati-le "secretele" chiar mai bine, daca le-au impărtășit cu voi.
  • Păstrați datele corecte, actualizate și disponibile. Aruncați-le când nu mai aveți nevoie. Nu deveniți un colecționar de date. Atunci când acestea nu mai au nici o utilizare exactă, ștergeți-le ... cu excepția cazului în care aveți permisiunea de a păstra datele ... doar pentru scopul declarat, nu oricum.
  • Spuneți-le ce date personale aveți stocate până acum, dacă întreabă. Au dreptul să știe. Dacă nu le plac serviciile dvs., lăsați-i să plece. Nu insistați! Lăsați-i să plece dacă doresc ... și niciodată să nu-i mai deranjați.
  • Dacă se întâmplă ceva nedorit cu datele lor, în ciuda eforturilor dumneavoastră și ar putea avea un impact nedorit asupra lor (se mai întâmplă), spuneți-le înainte de a se confrunta cu problem și încercați să minimizați impactul.

Iți plac articolele dpo-NET.ro? Poți fi la curent cu toate aceste noutăți dacă ne urmărești zilnic pe paginile noastre de LinkedIn sau Facebook. 

NOU! Consultă Registrul Amenzilor GDPR pentru mai multe informații despre sancțiunile acordate în baza Regulamentului 2016/679


Acest articol este protejat de către dispoziţiile legale incidente și este interzisă copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a acestuia. Articolele publicate pe DPO-NET.RO pot fi preluate doar în limita a maxim 500 de caractere, fără a depăşi jumătate din totalul de caractere, şi cu citarea obligatorie a sursei, cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor și articolelor publicate pe DPO-NET.RO, vă rugăm să ne contactati.

A început Războiul de independență al operatorilor de date din România

Editorial

Vizualizari: 3716

Facebooktwittergoogle_plusredditpinterestlinkedinmail

Nu știu alții cum sunt dar eu când mă gândesc la operatorii de date cu caracter personal care își proclamă independența peste noapte mă apucă panica. Numai în ultimele trei luni mi-au trecut prin mână mai multe clauze contractuale care spuneau că

  • "Fiecare parte prelucrează date cu caracter personal exclusiv în baza Contractului principal. Părțile declară și convin că ambele vor acționa în calitate de operatori independenți în ce privește activitățile de prelucrare a datelor realizate în temeiul prezentului Acord" sau că
  • "Fiecare Parte acționează ca Operator separat de cealaltă Parte, și niciuna dintre Părți nu va accepta vreo răspundere pentru o încălcare de către cealaltă Parte a Legislației privind Protecția Datelor cu Caracter Personal. Pentru evitarea oricărui dubiu, Părțile își determină în mod independent scopurile și mijloacele de prelucrare a Datelor cu Caracter Personal. Mai mult, nicio prevedere din Contract sau din prezentul Acord nu va fi interpretată ca instituind o relație de tipul operatori asociați sau operator-persoană împuternicită de operator "

Am intuit motivația unor operatori de a se poziționa cât mai departe de partenerul cu care a încheiat un contract, mai ales pentru a evita măsurile de control sau monitorizare, auditurile organizatorice sau tehnice care ar putea fi solicitate de acest partener. Și totuși, o astfel de clauză strecurată într-un contract de colaborare sau prestări servicii legalizează această practică sau ne poziționează chiar înafara legii ?

In mintea mea răspunsul e simplu: NU, Nu putem să transferăm responsabilitatea respectării principiilor GPDR nici către DPO sau consultant și nici către o altă companie. Statutul de operator sau împuternicit este ceva clar definit de Regulament și exista situații când doua organizații sunt pe rând fie operator, fie împuternicit, în funcție de fluxul de date analizat.

Nu este posibil ca mâine dimineață să convoc AGA și să hotărâm cu unanimitate de voturi că noi nu suntem operatori și astfel nu avem obligațiile ce ne revin din acest statut. Deci, indiferent ce scriem noi într-un contract, orice procesare de date are operatori și împuterniciți la fel cum un copil are părinți. Dar în ziua de azi am văzut și mame surogat, mame care apelează la inseminare artificială și părinți de același sex. Deci poate că există și operatori independenți, doar că nu i-am cunoscut eu încă.

Voi avea ocazia de a aprofunda acest subiect săptămâna viitoare la București, în data de 11 Decembrie 2019, când se organizează a doua ediție a evenimentui dpo.Tools care și-a propus să analizeze motivele pentru care a apărut în România acest nou tip de operator, cu toate că nu se regăsește definit  în Regulamentul 679/2016.

Acest eveniment este organizat de Portalul dpo-NET.ro - Data Protection Officers Network în parteneriat cu Wolters Kluwer RomâniaNeoPrivacy RomâniaDecalex și unCommon Sense Advisory  și se desfășoară sub forma unui workshop, punându-se accent pe analize și studii de caz din domenii precum recrutarea resurselor umane, audit și marketing. Voi avea ocazia să coordonez acest workshop alături de Cristiana Deca, IAPP Romanian KnowledgeNet Chair, Data Protection Specialist și Legal Advisor Decalex  și Daniel Suciu, GDPR Implementation Consultant, unCommon Sense Advisory.  Locurile sunt limitate, taxa de participare fiind de 90 de lei.

Încă vă mai puteți înscrie la Workshop-ul dpo.TOOLS (București, 11.12.2019) „Operatorii independenti, realitate sau inventie ?”.

Ca să mă asigur că am ințeles bine tipurile de procesatori de date și mai ales ca să mă pregătesc pentru workshop-ul de săptămâna viitoare, am fugit la paginile Regulamentului  679/2016 crezând că este undeva o propoziție care mi-a scăpat. Recitesc cu atenție că Operatorul de date stabilește scopurile și mijloacele prelucrării datelor cu caracter personal. Altfel spus, dacă societatea/organizația Dumneavoastră decide „de ce” și „cum” ar trebui prelucrate datele cu caracter personal, aceasta este operatorul de date. Angajații care prelucrează date cu caracter personal în cadrul organizației Dumneavoastră fac acest lucru pentru a îndeplini sarcinile Dumneavoastră  în calitate de operator de date.

Există și situația când societatea/organizația Dumneavoastră este operator asociat în cazul în care, împreună cu una sau mai multe organizații, stabilește în comun „de ce” și „cum” ar trebui prelucrate datele cu caracter personal. Operatorii asociați trebuie să încheie un acord care să stabilească responsabilitățile fiecăruia în ceea ce privește îndeplinirea normelor cuprinse în GDPR. Principalele aspecte ale acordului trebuie comunicate persoanelor fizice ale căror date se prelucrează.

Persoana împuternicită de operator prelucrează date cu caracter personal numai în numele operatorului. De obicei, persoana împuternicită de operator este un terț din afara societății. Cu toate acestea, în cazul grupurilor de întreprinderi, o întreprindere poate îndeplini rolul de persoană împuternicită de operator pentru o altă întreprindere.

Atribuțiile persoanei împuternicite de operator în raport cu operatorul trebuie precizate într-un contract sau într-un alt act juridic. De exemplu, contractul trebuie să precizeze ce se întâmplă cu datele cu caracter personal în momentul încetării contractului. O activitate tipică a persoanelor împuternicite de operatori este furnizarea de soluții informatice, inclusiv de stocare în cloud. Persoana împuternicită de operator poate subcontracta o parte a sarcinii sale la o altă persoană împuternicită de operator sau poate numi o persoană asociată împuternicită de operator numai dacă a primit în prealabil o autorizație scrisă din partea operatorului de date. Există situații în care o entitate poate fi operator de date, persoană împuternicită de operator sau ambele.

Uitați și două exemple clare de relații între operatori:

Operator și persoană împuternicită de operator

O fabrică de bere are numeroși angajați. Aceasta semnează un contract cu o societate de administrare a statelor de plată, pentru efectuarea plății salariilor angajaților. Fabrica de bere îi spune societății de administrare a statelor de plată când trebuie plătite salariile, când un angajat părăsește fabrica sau primește o mărire de salariu și îi furnizează toate celelalte date pentru fluturașul de salariu și pentru plată. Societatea de administrare a statelor de plată furnizează sistemul informatic și stochează datele angajaților. Fabrica de bere este operatorul de date, iar societatea de administrare a statelor de plată este persoana împuternicită de operator.

Operatori asociați

Societatea/organizația Dumneavoastră oferă servicii de babysitting printr-o platformă online. În același timp, societatea/organizația Dumneavoastră are un contract cu o altă societate, care vă permite să oferiți servicii cu valoare adăugată. Aceste servicii includ posibilitatea ca părinții nu doar să aleagă ce babysitter doresc, ci și să închirieze jocuri și DVD-uri pe care să le aducă babysitterul. Ambele societăți sunt implicate în organizarea tehnică a site-ului. În acest caz, cele două societăți au decis să utilizeze platforma în ambele scopuri (servicii de babysitting și închirierea de DVD-uri/jocuri) și vor partaja foarte frecvent numele clienților. Prin urmare, cele două societăți sunt operatori asociați, pentru că ele nu doar că au convenit să ofere posibilitatea unor „servicii combinate”, ci și proiectează și utilizează o platformă comună.

Vă promit că voi reveni săptămâna viitoare cu concluziile participanților la acest workshop care m-au avertizat deja că s-au pregătit cu argumente privind existența acestui timp de operator de date. Până cădem la pace, Războiul de independență al operatorilor din România continuă.

 

 

Iți plac articolele dpo-NET.ro? Poți fi la curent cu toate aceste noutăți dacă ne urmărești zilnic pe paginile noastre de LinkedIn sau Facebook. 

NOU! Consultă Registrul Amenzilor GDPR pentru mai multe informații despre sancțiunile acordate în baza Regulamentului 2016/679


Acest articol este protejat de către dispoziţiile legale incidente și este interzisă copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a acestuia. Articolele publicate pe DPO-NET.RO pot fi preluate doar în limita a maxim 500 de caractere, fără a depăşi jumătate din totalul de caractere, şi cu citarea obligatorie a sursei, cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor și articolelor publicate pe DPO-NET.RO, vă rugăm să ne contactati.

Legea care a permis partidelor să copieze listele suplimentare încalcă GDPR-ul!?

Editorial

Vizualizari: 2413

Facebooktwittergoogle_plusredditpinterestlinkedinmail

Legea nr. 190/2018 privind măsuri de punere în aplicare a Regulamentului (UE) 2016/679 (Regulamentului general privind protecţia datelor), în vigoare de la 31 iulie 2018, „riscă” să fie iar modificată, după ce miercurea trecută (27.11.2019) Președintele României a semnat Decretul privind promulgarea Legii pentru modificarea art. 8 alin. (1) al acestei legi.

În prezent, în Senat se află în lucru, încă de la jumătatea lunii septembrie a acestui an, o propunere de lege „care ar anula cecul în alb dat partidelor politice de prelucrare a datelor cu caracter personal”, a anunțat săptămâna trecută Asociația pentru Tehnologie și Internet (ApTI), pe contul său de social media.

Propunerea legislativă L554/2019 vizează abrogarea art.6 și 9 din Legea nr.190/2018 privind unele măsuri de punere în aplicare a Regulamentului (UE) 2016/679.

Conform Expunerii de motive la inițiativa legislativă, „dispozițiile art. 6 și 9 din Regulamentul (UE) 2016/679 stabilesc în mod expres condițiile de legalitate a prelucrării datelor, fără a acorda statelor membre posibilitatea de a adopta măsuri naționale în acest sens”.

În încheierea Expunerii de motive, inițiatorii au concluzionat că „ținând cont de implicațiile legii nr. 190/2018 în asigurarea unei aplicări corecte a Regulamentului (UE) 2016/679, rezultă că articolele 6 și 9 din această lege nu sunt în concordanță cu Regulamentul (UE) 2016/679 și încalcă dispozițiile acestuia, astfel că se impune abrogarea lor”.

Propunerea legislativă a avize favorabile favorabile din partea Consiliului Legislativ, Consiliului Economic şi Social, Comisiei pentru drepturile omului, egalitate de şanse, culte şi minorităţi, Comisiei pentru afaceri europene. În cazul în care aceasta nu va fi supusă unei dezbateri în Senat până la data de 11.12.2019, va fi adoptata tacit, urmând a fi transmisă spre dezbatere în Camera Deputaților, în calitate de Cameră decizională. 

Nu avem indicii că ar avea vreo legătură, însă ăa reamintim că legea nr. 190/2018 a făcut obiectul unei Reclamații înaintată Comisiei Europene de către ApTI ,la data de 14 februarie 2019, prin care semnala faptul că derogările pe care le introduce Legea nr. 190/2018 ridică probleme grave în ceea ce privește respectarea principiilor de prelucrare a datelor, asigurarea protecției individului și respectarea valorilor democratice. Unul dintre punctele reclamației a vizat chiar articolul 9 care stabilește modul în care partidele politice pot prelucra date personale, ApTI semnalând riscuri majore nu numai pentru protecția individuală, dar și pentru asigurarea unor procese democratice și neinfluențate.

Art. 9 a constituit pârghia de care s-au folosit partidele politice pentru a accesa datele votanților înscriși pe listele suplimentare 

Al doilea alineat al acestui articol prevede că „Prelucrarea datelor cu caracter personal și special este permisă partidelor politice şi organizațiilor cetățenilor aparținând minorităților naționale, organizațiilor neguvernamentale, în vederea realizării obiectivelor acestora, fără consimțământul expres al persoanei vizate, dar cu condiția să se prevadă garanțiile corespunzătoare, menționate la alineatul precedent”. 

Astfel, acest articol permite (printre altele) partidelor politice să acceseze datele alegătorilor fără consimțământul expres al acestora, motiv pentru care partidele și nu s-au sfiit să se folosească din plin de această prevedere legală.

De curând, cu ocazia alegerilor pentru desemnarea Președintelui României, care au avut loc în 10 și 24 Noiembrie, ne-am trezit că datele înscrise pe listele suplimentare (semnătura, numele și prenumele, codul numeric personal, domiciliul, seria și numărul actului de identitate) au fost solicitate de partidele politice, aproape toate aceste solicitări fiind soluționate favorabil.

Iată ce scrie într-o cerere depusă de unul dintre partidele politice: „Partidul XXX  solicită copia listei electorale suplimentare conform interesului legitim conferit de art. 9 alin (2) din legea 190/2018 [...]”.

Accesul partidelor politice la listele suplimentare a fost posibilă pentru că, în data de 4 Noiembrie 2019, cu doar 4 zile înaintea alegerilor pentru președinția României, Biroul Electoral Central pentru alegerea Președintelui României din anul 2019 a emis Decizia nr. 84 / D / 04.11.2019 prin care se stabilesc condițiile în care reprezentanții formațiunilor politice în birourile electorale ale secțiilor de votare pot primi, la cerere, copii ale listelor electorale suplimentare, în conformitate cu dispozițiile art. VII din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 64/2019.

În data de 19 Noiembrie, Asociația Specialiștilor în Confidențialitate și Protecția Datelor împreună cu Asociația Expert Forum, organizație care luptă pentru drepturile omului și libertățile fundamentale, au sesizat Avocatul Poporului cu privire la prevederile care permit reprezentanților partidelor politice din secțiile de votare să copieze listele suplimentare.

vezi aici sesizarea înaintă Avocatului Poporului

Timeline-ul unei greșeli în lanț (sau a unui act premeditat)!

  • Iulie 2018 - Parlamentul României adoptată legea 190/2018
  • Septembrie 2019 - Guvernul adoptă Ordonanța de urgență  64/2019 prin care stabilește că „Reprezentanții formațiunilor politice în birourile electorale ale secțiilor de votare pot primi, la cerere, copii ale listelor electorale suplimentare, în condițiile stabilite prin decizie a Biroului Electoral Central
  • Septembrie 2019 - se înregistrează la Senat propunerea legislativă pentru abrogarea art. 6 și 9 din legea 190/2018, pe motiv că acestea încalcă dispozițiile Regulamentului general privind protecţia datelor
  • Noiembrie 2019 - cu doar 4 zile înainte de alegerile prezidențiale, BEC emite o decizie prin care dă frâu liber partidelor politice la a solicita datele înscrise în listele suplimentare, invocând art. 9 din legea 190/2018.

Cât de mare este impactul articolului 9 din L190/2018? 

Putem considera că datele noastre au fost numai bune de recoltat. Iar recolta a fost bogată! Conform statisticilor BEC, în turul I al alegerilor pentru Președintele României 1.721.911 de votanți au fost înscriși pe listele suplimentare, în timp ce în turul II au fost înscriși 2.094.401 de votanți.

Asociația Specialiștilor în Confidențialitate și Protecția Datelor a făcut eforturi pentru a estima amploarea la nivel național a invocării art. 9 din L190/2019, iar cifrele sunt cu adevărat alarmante.

Spre exemplu, în județul Mureș, în turul I al alegerilor prezidențiale, în cele 568 de secții de votare din acest județ au fost înregistrate 1247 de cereri de acces la listele suplimentare, deși nu au fost înregistrate suspiciuni de fraudare a alegerilor. Aproape toate aceste cereri au fost și aprobate.

Biroului Electoral Central răspuns unei solicitări a Asociației Specialiștilor în Confidențialitate și Protecția Datelor, comunicând faptul că va solicita formațiunilor politice să transmită Autorității Electorale Permanente, în termen de 30 de zile de la data primului tur de scrutin, „informații privind numărul cererilor” formulate de partidele politice pentru obținerea listelor suplimentare, „precum și numărul cererilor aprobate”.

Prin urmare, peste două săptămâni vom ști cu exactitate dimensiunea impactului art. 9 în timpul alegerilor prezidențiale și câte de mare este amploarea a ceea ce eu presimt că se va dovedi a fi cea mai mare încălcare a protecției datelor din istoria României.

Probabil sună a teorie conspirativă, însă nu ar trebui să uităm scandalurile ce au urmat votului prin care s-a decis ieșirea Marii Britanii din Uniunea Europeană. Îmi tot revine în minte o replică din filmul Brexit: The Uncivil War pe care HBO ni-l prezintă drept o dramă actuală și captivantă despre ce s-a întâmplat în culisele campaniei referendumului pentru Brexit: “Banii sunt una, domnule Banks. Dar datele înseamnă putere.

Lipsa de reacție, o consecință a faptului că românii sunt obișnuiți să le fie încălcate drepturile?

Faptul că în spațiul public nu au existat reacții articulate cu privire la accesul partidelor politice la listele suplimentare își poate găsi cu ușurință o explicație, având în vedere că probabil toate partidele care au susținut un candidat la alegerile prezidențiale s-au prevalat de art. 9 din L190/2018 pentru a obține listele suplimentare. Doar nu ne puteam aștepta ca lupul să strige „Lupii!”. 

Însă lipsa de reacție a persoanelor înscrise pe acele liste nu reușesc să mi-o explic. Oare când vom renunța la a ne mai mulțumi cu statutul de victimă a sistemului și ne vom recăpăta curajul să ne apărăm drepturile? Regulamentul general privind protecția datelor este scutul pe care Uniunea Europeană l-a construit pentru a ne proteja datele personale, dar este esențial să învățăm să-l folosim. Dar iată că indolența noastră ne-a adus în situația în care GDPR-ul a fost folosit împotriva noastră, pentru a satisface interesele mai puțin legitime ale partidelor politice. 

Avem drepturi, iar GDPR-ul ne oferă instrumentele necesare și eficiente încât să ne putem opune atunci când considerăm că datele noastre sunt supuse unei prelucrări abuzive, ilegale. Oare de ce nu folosim aceste instrumente?

 

Iți plac articolele dpo-NET.ro? Poți fi la curent cu toate aceste noutăți dacă ne urmărești zilnic pe paginile noastre de LinkedIn sau Facebook. 

NOU! Consultă Registrul Amenzilor GDPR pentru mai multe informații despre sancțiunile acordate în baza Regulamentului 2016/679


Acest articol este protejat de către dispoziţiile legale incidente și este interzisă copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a acestuia. Articolele publicate pe DPO-NET.RO pot fi preluate doar în limita a maxim 500 de caractere, fără a depăşi jumătate din totalul de caractere, şi cu citarea obligatorie a sursei, cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor și articolelor publicate pe DPO-NET.RO, vă rugăm să ne contactati.

ORIZONTUL SECURITATII CIBERNETICE

„If you spend more on coffee than on IT security, you will be hacked. What’s more, you deserve to be hacked” (Richard Clarke) Cunoașteți vreo persoană care a […]

Operatorul GDPR în Epoca Internetului

Devine accesul liber la internet în era GDPR o problemă pentru operatori? Într-o proporție covârșitoare operatorii au pagini web de prezentare, contact sau  magazine online, pagini de Facebook, […]

Conformitatea GDPR se construiește cărămidă cu cărămidă

Ce presupune această schimbare din 25 mai 2018 și care este rolul ei? O întrebare cu o greutate, cu părere de rău pentru multe persoane este încă o […]

Principiile prelucrării datelor personale și rolul auditului preliminar

Celebrul GDPR este deja în aplicare de mai bine de un an de zile, suficient pentru ca fiecare antreprenor conectat on-line sau la diverse centre de afaceri să […]

15 recomandări GDPR pentru managerul de spital

“Mie nu mie se poate intampla, am băieți tineri și destepti la IT”  este argumentul unui manager de spital pentru a justifica lipsa de interes, resurse și timp […]

Când viața îți oferă lămâii, apelezi la GDPR

Un link postat de Cristiana Deca pe unul dintre conturile ei de social media m-a făcut să mă prăbușesc de râs, dar până să apuc să mă opresc […]

Societatea civila contestă legalitatea implementării tehnologiei de recunoaștere facială

Mai multe organizații nonguvernamentale au transmis autorităților o SCRISOARE DESCHISĂ prin care îți exprimă îngrijorarea cu privire la respectarea principiilor fundamentale ce țin de respectarea vieții private, prin punerea în […]

Cum ajunge o copie de buletin să coste 10.000 €? Încălcând GDPR-ul, desigur!

În data de 19 septembrie 2019, autoritatea de supraveghere belgiană a publicat un comunicat prin care a anunțat o sancțiune de 10.000 de euro pentru nerespectarea minimizării datelor […]

De ce românilor nu le pasă de viața lor privată ?

La începutul săptămânii trecute citeam despre implementarea unui sistem de recunoaștere facială care va folosi camerele de monitorizare video (CCTV), webcam-urile, telefoane mobile, rețele de socializare și camere […]

Românii vor fi monitorizați de un sistem de recunoașterea facială

Camerele de monitorizare video (CCTV), webcam-urile, telefoane mobile, rețele de socializare, camere ATM din România vor fi monitorizate de un sistem de recunoaștere facială. Controversele din jurul acestei tehnologii […]

Facebook riscă și îi fură job-ul lui Cupidon

Proaspătul lansat Facebook Dating ridică mai multe semne de întrebare privind confidențialitatea.  Cupidon a fost scos forțat la pensie când Facebook a anunțat ieri lansarea noului sau serviciu […]

Cine sunt campionii GDPR Summer Challenge 2019 ?

68 de participanți, grupati in 14 echipe, au luat startul in concursul GDPR Summer Challenge 2019 GDPR Summer Challenge este o competitie organizata de Dpo-NET.ro – Data Protection […]

Curtea de Justiție a hotărât: amprentarea angajatilor contravine GDPR-ului

Decizia Curții de Justiție din Amsterdam din 12 august 2019 pune pe jar mulți dintre angajatori. Control accesul angajatilor sau sistemele de autorizare care utilizează cititoare biometrice sunt, în cele mai […]

Giovanni Buttarelli (1957-2019)

Giovanni Buttarelli, liderul Autorității Europene pentru Protecția Datelor (EDPS), a murit înconjurat de familia sa în Italia, la vârsta de 62 de ani. Înmormântarea va avea loc sâmbătă, […]

A început GDPR Summer Challenge 2019!

68 de participanți din 14 echipe au luat startul in concursul GDPR Summer Challenge 2019. GDPR Summer Challenge este o simulare de caz la care participă mai multe […]

Ești DPO ? S-a lansat un MANUAL pentru tine!

Autoritatea de supraveghere italiană (Il Garante per la protezione dei dati personali) a publicat un manual în limba engleză menit să sprijine responsabilii cu protecția datelor (DPO) ai […]

Cine scapă de GDPR?

Autor: Alina Crăciun, Coordonator Editorial Wolters Kluwer Romania La mai bine de un an de la intrarea în vigoare a Regulamentului nr. 679/2016 privind protecția datelor cu caracter […]

GDPR Summer Challenge este pregătit de lansare!

Sâmbătă, 10 August 2019, începe primul concurs național din România destinat aprofundarii și mai ales verificării cunoștințelor în domeniul protecției datelor. Scopul este ca participantii să dobândească cât […]

Te-ai înscris la GDPR Summer Challenge?

Peste 50 de persoane s-au înscris până acum în concursul „GDPR Summer Challenge”, motiv pentru care organizatorii au decis creșterea numărului de membrii într-o echipă la 5 persoane, […]

Ghidul turistului GDPResponsabil. Află cum îți protejezi datele în concediu!

Vacanțele sunt acele momente în care încercăm să fugim de grijile de zi cu zi, însă una dintre ele ne va urmări oriunde am pleca: protejarea datelor noastre. […]