Petiție împotriva obligativității înregistrarii utilizatorilor de cartele pre-pay

Comunicate de presa

Vizualizari: 4539

Facebooktwittergoogle_plusredditpinterestlinkedinmail

În data de 8 August 2019, pe site-ul Ministerului Comunicațiilor și Societății Informaționale (MCSI) a apărut proiectul de “Ordonanţă de urgenţă pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 34/2008 privind organizarea şi funcţionarea Sistemului naţional unic pentru apeluri de urgenţă şi a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 111/2011 privind comunicaţiile electronice”, având un termen de consultare publică de 10 zile. Acest protect propune înregistrarea obligatorie a tuturor persoanelor care cumpără o cartelă de comunicații mobile pre-plătită (Art. II din proiect). Acest proiect nu este o premieră în România, măsuri similare fiind  propuse deja de peste 5 ori de către diverse instituții publice sau parlamentari din România.

Conform ultimelor date statistice ale ANCOM (din 2018), există 13,6 milioane de cartele pre-plătite valabile în România, din care 9,9 milioane de cartele pre-plătite sunt active.

În 2014 ina dintre încercări a fost adoptată ca proiect de lege de către Parlamentuil României însă Avocatul Poporului a sesizat la acea dată Curtea Constituțională, considerând că proiectul “aduce atingere principiului garantării și ocrotirii vieții intime familiale și private de către autoritățile publice și principiului proporționalității prevăzut expres de art. 53 alin. (2) din Constituţie.“ Curtea Constituțională a confirmat opinia Avocatului Poporului prin decizia 461/2014 (nota 5) și a constatat neconstituționalitatea actului normativ în ansamblul său, considerând, inter alia, că “reținerea și păstrarea datelor constituie în mod evident o limitare a dreptului la protecția datelor cu caracter personal, respectiv a drepturilor fundamentale protejate constituțional referitoare la viață intimă, familială și privată, la secretul corespondenței, precum și libertatea de exprimare.“

Conform celor de mai sus dar având în vedere și art. 115 (6) din Constituție confom căruia “ordonanțele de urgență nu pot fi adoptate în domeniul legilor constituționale, nu pot afecta regimul instituțiilor fundamentale ale statului, drepturile, libertățile și îndatoririle prevăzute de Constituție, drepturile electorale și nu pot viza măsuri de trecere silită a unor bunuri în proprietate publică, un grup de trei asociații (Asociația pentru Tehnologie și Internet (ApTI), Asociația pentru Apărarea Drepturilor Omului - Comitetul Helsinki (APADOR - CH) și Centrul pentru Inovare Publică) au depus în data de 12 August 2019 o noua petiție în atenția Avocatului Poporului, Doamna Renate Weber. Prin acest demers este solicitată intervenția acestei instituții în propunerea legislativă de a se înregistra obligatoriu datele personale ale utilizatorilor de cartele de telefonie prepay și a nu permita adoptarea de OUG care limiteaza drepturile și libertățile. 

 

Iți plac articolele dpo-NET.ro? Poți fi la curent cu toate aceste noutăți dacă ne urmărești zilnic pe paginile noastre de LinkedIn sau Facebook. 

NOU! Consultă Registrul Amenzilor GDPR pentru mai multe informații despre sancțiunile acordate în baza Regulamentului 2016/679


Acest articol este protejat de către dispoziţiile legale incidente și este interzisă copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a acestuia. Articolele publicate pe DPO-NET.RO pot fi preluate doar în limita a maxim 500 de caractere, fără a depăşi jumătate din totalul de caractere, şi cu citarea obligatorie a sursei, cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor și articolelor publicate pe DPO-NET.RO, vă rugăm să ne contactati.

Dacă ai votat pe listele suplimentare partidele au aflat totul despre tine. Iată ce poți face

Comunicate de presa

Vizualizari: 941

Facebooktwittergoogle_plusredditpinterestlinkedinmail

Peste 1.700.000 de votanți au fost înscriși pe listele suplimentare din țară și din străinătate în timpul alegerilor pentru Președintele României din data de 10 Noiembrie 2019. Dacă te numeri printre ei, trebuie să știi ca este foarte probabil ca datele tale personale (nume, CNP, domiciliu, semnătura, seria și numărul actului de identitate) să fi ajuns ilegal în posesia partidelor politice. 

Eroare sau legalizarea furtului? Povestea pas cu pas, pe scurt

  • 12 Septembrie 2019 - Guvernul adoptă Ordonanța de urgență nr. 64/2019 prin care a fost modificată legea privind alegerea Președintelui și legea privind alegerea Senatului și a Camerei Deputaților, introducand prin art. VII al Ordonanței posibilitatea ca „Reprezentanții formațiunilor politice în birourile electorale ale secțiilor de votare pot primi, la cerere, copii ale listelor electorale suplimentare, în condițiile stabilite prin decizie a Biroului Electoral Central”.
  • În data de 4 Noiembrie 2019, cu doar 4 zile înaintea alegerilor pentru Președintele României, Biroul Electoral Central pentru alegerea Președintelui din anul 2019 (numit în continuare BEC) a emis Decizia nr. 84 / D / 04.11.2019 (numită în continuare decizia BEC) prin care se stabilesc condițiile în care reprezentanții formațiunilor politice în birourile electorale ale secțiilor de votare pot primi, la cerere, copii ale listelor electorale suplimentare.
  • În ziua votului, partidele politice au solicitat accesul la datele votanților înscriși pe listele suplimentare, fără a exista în toate cazurile indicii ale unei posibile fraude electorale, care ar valid interesul legitim invocat de partid. Vezi model solicitare.

De ce este periculos acest lucru? 

Strategiile campaniilor electorale se bazează în proporție covârșitoare pe datele statistice. Odată finalizat votul aceștia pot afla cu aproximare care a fost intenția de vot pe anumite zone, în funcție de vârsta etc., însă niciodată nu au putut identifica intenția de vot a unui votant. Până acum. Acum, având acces la datele celor care au votat pe listele suplimentare, partidele vor putea stabili, procentual, care a fost intenția de vor a fiecăruia dintre cei aflați pe aceste liste.

Ce pot face cu aceste informații? Scandalul Cambridge Analytica ne-a arătat cum pot fi influențate alegerile prin micro-targetarea alegătorilor. Este cunoscut faptul că atât Cambridge Analytica cât și alte companii de consultanță politică au acționat în România și probabil încă o fac, departe de urechile și ochii alegătorilor. Vezi prima parte a interviului dat de curând de Brittany Kaiser (fost Director fost Director la Cambridge Analytica), pentru  dpo-NET.ro, în care confirma cele afirmate anterior - LINK VIDEO.

Chiar am asistat de curând la o campanie care instigă la boicotarea alegerilor din turul 2. Am observat pe pielea noastră faptul că prezenta masiva la vot de obicei înclină balanța alegerilor într-o direcția inversă față de o prezență scăzută. Vezi aici un articol publicat de G4Media pe acest subiect.   

Cum a fost posibil ca partidele politice să aibă acces la listele suplimentare?

Cum spuneam mai sus, Decizia BEC, emisă cu doar 4 zile înainte de ziua alegerilor, acordă dreptul reprezentanților partidelor politice în secțiile de votare să solicite, „prin ORICE mijloace, inclusiv prin fotografierea sau filmareacopii ale listelor suplimentare, sau copii electronice a listei electronice suplimentare în cazul secțiilor de votare din străinătate. Asta înseamnă că reprezentanții partidelor politice au putut fotografia listele suplimentare cu telefonul personal, fotografii pe care le-au transmis ulterior către „Centru” prin WhatsApp sau similare. 

Sunt curios cum ar putea cineva să susțină că fotografierea cu telefoanele personale a listelor care conțin atâtea date personale și transmiterea acestora prin canale nesecurizate, poate fi realizata cu respectarea principiilor impuse de Regulamentul General Privind Protecția Datelor (mai cunoscut fiind sub acronimul de GPDR). 

Zis și făcut! 

Din informațiile noastre, neoficiale ce-i drept dar sigure, confirmate de la persoane care au fost membri în comisiile secțiilor de votare, peste 90% din președinții secțiilor de votare au aprobat astfel de cereri. În proporție covârșitoare, tot din informații neoficiale, cererile au venit preponderent din partea unui singur partid, pe care nu-l vom numi, însă acest fapt ne-a trezit suspiciunea că cineva își dorea cu ardoare aceste date. 

De ce a fost nevoie de o asemenea decizie cu doar câteva zile înainte de alegeri? De ce până acum partidele nu au avut dreptul de a accesa listele suplimentare? Acestea sunt întrebări care cu siguranță vor rămâne fără răspuns.

Dar asta nu înseamnă ca nu putem să reacționăm. Iată cum îți poți proteja drepturile:

Într-un comunicat de presă în care Asociația Specialiștilor în Confidențialitate și Protecția Datelor din România (ASCPD) atrage atenția asupra faptului ca accesul partidelor politice la datele alegătorilor, fără a exista un interes legitim real al partidelor, este o ingerință în viața privată și constituie o încălcare a drepturile omului și implicit o încălcare a Regulamentului General privind Protecția Datelor, ASCPD a inclus 3 modele de cereri care îți vor fi de folos în cazul în care ești curios dacă partidele au obținut datele tale, dacă au făcut-o în mod legal și cum poți preveni astfel de abuzuri în viitor, mai ales ca duminica mergem iar la vot. 

  • Înainte de toate trebuie să obții confirmarea că datele tale au ajuns pe mana partidelor politice

Poți afla dacă partidele politice au avut acces la listele suplimentare trimițănd către BEC o solicitare de acces la informații în baza art. 13-14 din GDPR.

  • Eventual, în același timp, puteți trimite o solicitare de acces la informații și partidelor politice.

Dacă ai bănuiala că un anumit partid ti-a accesat datele și vrei sa te convingi de acest lucru sau sa aflii ce fac cu datele tale, poți trimite o solicitare de acces la date și acestora.

Atenție! Dacă BEC-ul sau partidele politice nu va oferă un răspuns în termen de o lună (sau maxim doua luni în situația în care vă comunica în prima lună că termenul inițial insuficiente pentru a răspunde cererii dumneavoastră) aveți dreptul de a înainta o plângere autorității naționale de supraveghere.

Mai mult, va puteți adresa Autorității naționale de supraveghere (ANSPDCP) și dacă considerați (iar noi așa considerăm) că transmiterea datelor personale de pe listele suplimentare către partidele politice v-au încălcat drepturile și s-au realizat cu încălcarea Regulamentului general privind protectia datelor (GDPR). 

  • Restricționarea accesului la datele în perspectiva turului 2 al alegerilor prezidențiale

În prag de alegeri în turul 2, pentru a preveni ca astfel de ingerințe a partidelor politice în viața dvs. privată să nu se mai repete, puteți depune, în momentul în care mergeți la vot o solicitare de restricționare a accesului a partidelor politice la datele dvs. dacă acestea nu demonstrează existența unui interes legitim real, în conformitate cu art. 18 din GDPR.

 

Iți plac articolele dpo-NET.ro? Poți fi la curent cu toate aceste noutăți dacă ne urmărești zilnic pe paginile noastre de LinkedIn sau Facebook. 

NOU! Consultă Registrul Amenzilor GDPR pentru mai multe informații despre sancțiunile acordate în baza Regulamentului 2016/679


Acest articol este protejat de către dispoziţiile legale incidente și este interzisă copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a acestuia. Articolele publicate pe DPO-NET.RO pot fi preluate doar în limita a maxim 500 de caractere, fără a depăşi jumătate din totalul de caractere, şi cu citarea obligatorie a sursei, cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor și articolelor publicate pe DPO-NET.RO, vă rugăm să ne contactati.

ANSPDCP a publicat Raportul activității sale în decursul anului 2018

Comunicate de presa

Vizualizari: 5789

Facebooktwittergoogle_plusredditpinterestlinkedinmail

Autoritatea Națională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal a publicat pe site-ul său un Raport al activității sale în decursul anului 2018.

Conform Raportului, în anul 2018, acțiunile Autorității au urmărit în mod special:
  • finalizarea adoptării cadrului normativ național în concordanță cu noile reglementări ale Uniunii Europene, prin implicare alături de instituțiile responsabile;
  • consolidarea capacității administrative interne prin luarea măsurilor necesare destinate aplicării noilor acte normative europene și naționale;
  • monitorizarea aplicării Regulamentului General privind Protecția Datelor și a celorlalte reglementări aplicabile în domeniu;
  • asigurarea conștientizării publice cu privire la noile reguli de prelucrare a datelor personale

Raportul de activitate pe anul 2018 al Autorității naționale de supraveghere, întins pe nu mai puțin de 116 pagini, a fost structurat în șapte capitole, după cum urmează:

  • Capitolul I asigură o prezentare sintetică a raportului pe principalele aspecte.
  • Capitolului al II-lea prezintă principalele aspecte reglementate prin acte normative adoptate la nivel european
  • Capitolul al III-lea cuprinde informații relevante referitoare la activitatea de avizare a proiectelor de acte normative şi la aceea de consultare referitoare la aplicarea regulilor de protecţie a datelor personale, inclusiv de clarificare a unor chestiuni semnalate de diverşi operatori.
  • Capitolul al IV-lea constă într-o prezentare a principalelor aspecte din activitatea de control, în privinţa investigaţiilor din oficiu şi a celor efectuate pe baza plângerilor ori sesizărilor primite.
  • Capitolul al V-lea prezintă activitatea de relaţii externe a Autorităţii naţionale de supraveghere.
  • Capitolul al VI-lea prezintă activitatea de supraveghere a prelucrărilor de date cu caracter personal cuprinde principalele concluziile rezultate din analizarea formularelor transmise de operatorii de date, persoane fizice şi juridice, care au avut obligaţia depunerii acestora.
  • Capitolul al VII-lea  conţine informaţii privind creditele bugetare puse la dispoziţia Autorităţii naţionale de supraveghere şi cheltuielile aferente.

Cele mei interesante cifre prezentate în Raport:

  • în anul 2018, au fost emise 778 de puncte de vedere, ca urmare a solicitărilor primite de la persoane fizice, persoane juridice de drept privat și de drept public, referitoare la aplicarea dispozițiilor reglementărilor naționale incidente, aproape dublu față de anul 2017
  • autoritatea a soluționat 7.114 solicitări din partea operatorilor de date cu caracter personal, reprezentate de notificări şi cereri prin care se solicita punctul de vedere sau clarificarea unor aspecte privind
    prelucrările de date cu caracter personal efectuate
  • cele mai multe solicitări au vizat prelucrarea datelor privind starea de sănătate, monitorizarea angajaților la locul de muncă, calitatea de operator, împuternicit sau operatori asociați, transferul datelor cu caracter personal într-un stat terț, prelucrarea datelor cu caracter personal de către asociațiile de proprietari în scopul supravegherii video
  • în urma investigațiilor efectuate au fost aplicate sancțiuni contravenționale constând în 56 amenzi și 124 avertismente. De asemenea, au fost aplicate o serie de măsuri corective
  • cuantumul total al amenzilor aplicate în 2018 a fost de 631.500 lei.
  • ulterior intrării în vigoare a Regulamentului au fost efectuate 64 de investigații din oficiu, ca urmare a notificării incidentelor de securitate, respectiv ca urmare a primirii de sesizări
  • după 25 mai 2018, au fost demarate 336 de investigații din oficiu, în aplicarea Regulamentului, 64 dintre acestea fiind finalizate prin transmiterea de recomandări operatorilor
  • autoritatea a primit un număr total de 312 notificări de încălcare a securității datelor cu caracter personal
  • media lunară (mai-decembrie) a notificărilor de încălcare a securității a fost de 42
  • 168 de notificări a încălcărilor de securitate au vizat sectorul public și 144 sectorul privat. Totodată, 286 de notificări reprezinta incidente de securitate la nivel național
  • numărul petițiilor soluționate: 4822 plângeri (față de 3543 în 2017), 176 sesizări, 33 de solicitări informații și 80 de alte petiții
  • după data de 25 mai 2018 au fost înregistrate 2922 de plângeri și 120 de sesizări.
  • pentru soluționarea plângerilor și sesizărilor primite, în anul 2018 au fost efectuate 625 de investigații, din care 604 de investigații în scris
  • în 82 cazuri investigațiile au fost finalizate prin încheierea unor procese verbale de constatare/sancționare la sediul instituției
  • au fost efectuate investigații pentru soluționarea unui număr de peste 1800 de plângeri considerate admisibile
  • în cursul anului 2018 au fost aplicate în total 120 de avertismente, dintre care un avertisment a fost stabilit după aplicarea Regulamentului
  • 7225 de operatori au comunicat Autorității responsabilii cu protecția datelor desemnați

Descărcă Raportul Autorității accesând butonul de mai jos:

 

Iți plac articolele dpo-NET.ro? Poți fi la curent cu toate aceste noutăți dacă ne urmărești zilnic pe paginile noastre de LinkedIn sau Facebook. 

NOU! Consultă Registrul Amenzilor GDPR pentru mai multe informații despre sancțiunile acordate în baza Regulamentului 2016/679


Acest articol este protejat de către dispoziţiile legale incidente și este interzisă copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a acestuia. Articolele publicate pe DPO-NET.RO pot fi preluate doar în limita a maxim 500 de caractere, fără a depăşi jumătate din totalul de caractere, şi cu citarea obligatorie a sursei, cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor și articolelor publicate pe DPO-NET.RO, vă rugăm să ne contactati.

EDPB: Orientări privind baza legală pentru prelucrarea serv. online bazate pe contracte

European Data Protection Board a publicat un comunicat de presă anunțând concluziile sesiunii plenare, desfășurată în 8 și 9 noiembrie, la care au participat autoritățile naționale de supraveghere […]

Societatea civila contestă legalitatea implementării tehnologiei de recunoaștere facială

Mai multe organizații nonguvernamentale au transmis autorităților o SCRISOARE DESCHISĂ prin care îți exprimă îngrijorarea cu privire la respectarea principiilor fundamentale ce țin de respectarea vieții private, prin punerea în […]

Facebook amendată în Germania pentru sub-raportarea plângerilor

Autoritățile germane au sancționat Facebook cu o amendă de 2 milioane de euro pentru sub-raportarea plângerilor privind conținutul ilegal pe platforma social media, încălcând astfel legislația țării privind […]

Avocatul Poporului atacă OUG privind vânzarea cartelelor prepay doar cu buletinul

În urma petiției depuse de Asociația pentru Tehnologie și Internet (ApTI), Asociația pentru Apărarea Drepturilor Omului – Comitetul Helsinki (APADOR – CH) și Centrul pentru Inovare Publică despre […]

Românii vor fi monitorizați de un sistem de recunoașterea facială

Camerele de monitorizare video (CCTV), webcam-urile, telefoane mobile, rețele de socializare, camere ATM din România vor fi monitorizate de un sistem de recunoaștere facială. Controversele din jurul acestei tehnologii […]

Cine sunt campionii GDPR Summer Challenge 2019 ?

68 de participanți, grupati in 14 echipe, au luat startul in concursul GDPR Summer Challenge 2019 GDPR Summer Challenge este o competitie organizata de Dpo-NET.ro – Data Protection […]

CERT-RO a organizat conferința finală a proiectului “Enhanced National Cyber Security Services and Capabilities for Interoperability – eCSI”

Marți, 20 August 2019, la hotel Marriott din București, CERT-RO a organizat o conferință cu ocazia finalizării proiectului “Enhanced National Cyber Security Services and Capabilities for Interoperability – eCSI”  Evenimentul […]

A început GDPR Summer Challenge 2019!

68 de participanți din 14 echipe au luat startul in concursul GDPR Summer Challenge 2019. GDPR Summer Challenge este o simulare de caz la care participă mai multe […]

GDPR Summer Challenge este pregătit de lansare!

Sâmbătă, 10 August 2019, începe primul concurs național din România destinat aprofundarii și mai ales verificării cunoștințelor în domeniul protecției datelor. Scopul este ca participantii să dobândească cât […]

Te-ai înscris la GDPR Summer Challenge?

Peste 50 de persoane s-au înscris până acum în concursul „GDPR Summer Challenge”, motiv pentru care organizatorii au decis creșterea numărului de membrii într-o echipă la 5 persoane, […]

Înscrie-te acum la GDPR Summer Challenge!

Acceptă GDPRovocarea acestui sfârșit de vară! 5 echipe formate din pasionați de GDPR vor concura pentru titlul de GDPR Summer Challenge Champion 2019. Nu este doar un concurs, […]

Proiectul de lege privind facturarea electronică în domeniul achizițiilor publice, adoptat de Guvern

Guvernul României a adoptat în ședința de joi, 20 iunie 2019, proiectul de Lege privind facturarea electronică în domeniul achizițiilor publice. Actul normativ inițiat de Ministerul Comunicațiilor și […]

Participarea ministrului Comunicațiilor și Societății Informaționale la “CYBER WEEK” Tel Aviv

Alexandru Petrescu, ministrul Comunicațiilor și Societății Informaționale, participă în perioada 24-26 iunie 2019 la cea de-a IX-a ediție a conferinței “CYBER WEEK”, desfășurată la Universitatea Tel Aviv, Israel, […]

Un val de atacuri cibernetice vizează instituții sanitare din România

Din notificările primite, CERT-RO a identificat o creștere semnificativă a atacurilor cu aplicații malițioase de tip ransomware la nivel național în ultima perioadă, observându-se că, pe lângă utilizatorii […]

Reacția rapidă la atacurile cibernetice este vitală pentru limitarea pagubelor și protejarea utilizatorilor

Ministerul Comunicațiilor și Societății Informaționale (MCSI) organizează în perioada 27-31 mai 2019, în parteneriat cu Universitatea Politehnica din București (UPB) și sub auspiciile Președinției României la Consiliul Uniunii […]

Așteptăm prima amendă sau ne ocupăm de conformitate înainte să ni se întâmple ceva?

GDPR Talks a fost primul eveniment din Romania organizat anul acesta pe tema noilor reglementari GDPR, după un an de la intrarea in vigoare. La discuții  au participat […]

România aderă la Recomandările privind Inteligența Artificială

Alexandru Petrescu, ministrul Comunicațiilor și Societății Informaționale, prezent miercuri, 22 mai 2019, la Paris, la reuniunea Consiliului Ministerial 2019 al Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE) având […]

Unele formulare medicale din România nu respectă principiile GDPR

Conform Agerpres, Asociaţia Română Anti SIDA solicită modificarea fişei medicale pentru obţinerea permisului auto, astfel încât să nu mai fie specificat diagnosticul, ci să fie menţionat doar “apt”, […]

De ce se retrage UniCredit de pe Facebook ?

Reprezentanții UniCredit Bank România au anunțat că, începând din 1 iunie, se vor retrage complet de pe toate canalele social media. „UniCredit a suspendat orice fel de publicitate pe […]

Facebook anunță schimbări majore privind confidențialitatea

În cadrul conferinței anuale F8, Facebook a anuntat schimbari majore ale produselor sale, în special ale aplicațiilor Facebook Messenger si WhatsApp. Schimbările vin după un an 2018 dificil, […]