Peste 97% dintre români cer sa fie informați despre datele lor personale

Date statistice

Vizualizari: 7556

Facebooktwittergoogle_plusredditpinterestlinkedinmail

Conform unui comunicat de presă primit la redacție, Asociaţia Specialiştilor în Confidențialitate şi Protecţia Datelor (ASCPD) a lansat în luna Februarie 2019, în premieră pentru România, un studiu comparativ ce are drept scop evaluarea gradului de conştientizare în rândul persoanelor fizice (vizate) a importanţei datelor cu caracter personal. Acest studiu s-a desfășurat în perioada 6-28 Februarie 2019, simultan în România și în Republica Moldova. În urma analizei concluziilor acestui studiu, ASCPD a decis inițierea unei campanii naționale de conștientizare a datelor cu caracter personal, prin obținerea statutului și promovarea unui mesaj de interes public către toată populația. Mai mult, ASCPD a realizat, împreună cu Prof. Daniel J. Solove de la Facultatea de Drept a Universității George Washington, o sinteză în limba română a întregului Regulament (UE) 2016/679, într-o singură pagină A4.  

Descrierea eșantionului național din România:

  • 1191 de respondenti în perioada 06.02.2019 – 28.02.2019
  • 4% sex feminin și 40,6% sex masculin
  • 57,7% cu vârsta între 30 și 50 de ani, 28% cu vârsta între 18 și 30 de ani și 14,4% peste 50 de ani.
  • Nivelul de studii absolvit (40.4% facultate, 23.2% studii post universitare, 21.3% liceu, 10.5% studii postliceale și 4.5% ciclu primar)
  • 8% cu domiciliul urban și 16.2% cu domiciliul rural
  • Cu domiciliul stabil în 42 de județe din România

Contextul și premizele de la care s-a pornit în realizarea acestui studiu ASCPD:

  • Începând cu 25 mai 2016a intrat în vigoare Regulamentul UE nr. 679/2016, cunoscut drept Regulamentul General privind Protecția Datelor Personale (GDPR), care spune în principiu că informațiile pe care le deține o companie sau o instituție despre persoanele fizice sunt date cu caracter personal și nu pot circula liber, în mod necondiționat. Aceste date trebuie protejate, iar responsabilitatea protejării lor revine în întregime operatorilor de date.
  • Regulamentul este foarte strict în acest sens și prevede sancțiuni aspre pentru abateri. Specialiștii spun că Regulamentul introduce o adevărată revoluție în domeniu, din prisma impactului pe care îl are asupra bunului mers al tuturor afacerilor, mici sau mari, din Europa și nu numai.
  • Regulamentul se aplica practic oricărei firme, indiferent de domeniul de activitate, conceptul de “date personale” devenind atât de larg încat orice firmă care lucrează cu astfel de date – fie ca e vorba despre datele angajaților sau ale clienților/pacienților – devine instantaneu subiect al Regulamentului.
  • Termenul de grație oferit de Uniunea Europeană pentru oținerea conformității față de principiile enunțate și obligațiile explicite nu a fost folosit decât de un procent mic din operatorii din România, multe dintre instituții încercând să gasească o soluție formală, motivând totodată lipsa unui buget pentru a justifica alegerile rapide privind instruirea și desemnarea obligatorie a Responsabililor privind protecția datelor.
  • Lipsa educației populației și a personalului de specialitate în domeniul protecției datelor, în ceea ce privește identificarea și conștientizarea importaței datelor cu caracter personal, poate fi explicată și prin lipsa unei campanii de informare de impact, care să își propună să crească gradul de cunoștințe a tuturor persoanelor față de modul de indentificare a datelor cu caracter personal și protejarea lor implicită și instinctivă.

 Persoana fizică în sine a devenit o provocare pentru întreg sistemul de protecție a datelor din România, deoarece prin lipsa de educare întreg corpul profesional se confruntă cu solicitări nejustificate și insuficient documentate privind ștergeri selective sau rectificări neîntemeiate a informațiilor înregistrate în documente. Cu siguranță aceste solicitări nu vor fi soluționate în favoarea persoanei vizate, existând mai multe reglementări specifice în ceea ce privește termenul de retenție și posibilitățile de acces restricționat și condiționat. Gardianul modului în care se respectă confidențialitatea și mecanismele de protecție a datelor cu caracter personal rămâne Responsabilul privind protecția datelor, o meserie nou aparută, care se confruntă probabil cu cele mai mari provocări profesionale datorită caracterului general al Regulamentului (UE) 2016/679 și lipsei unor repere unitare privind interpretarea și implementarea lui.”, declară  Marius DUMITRESCU, președintele ASCPD.

 Concluziile studiului ASCPD:

  • Populația României are un acces mărit la tehnologie, utilizănd frecvent internetul, cu o încredere surprinzător de mare în informațiile de pe internet (fenomenul Dr.Google), conform studiilor anterioare. Cu toate acestea, la nivel declarativ, respondenții, în proporție de 76%, au confirmat că nu au încredere în știrile și informațiile primite prin intermediul rețelelor de socializare, pe o scară a încrederii de la 1 la 10 alocând un maxim de 5.
  • Respondeții au un grad redus de conștientizare asupra tuturor tipurilor de date cu caracter personal, dar cu toate acestea au un puternic simț de proprietate, 97.3% afirmând că doresc să fie informați dacă aceste date sunt furate sau pierdute și 87.4% confirmând importanța acestor date pentru ei.
  • 9% declară că este dificil să își protejeze propriile date cu caracter personal în condițiile în care 24.7% nu au auzit încă de Autoritatea din România responsabilă cu protejarea drepturilor privind protecția datelor cu caracter personal (ANSPDCP)
  • 1% consideră ca sunt informați “parțial” privind drepturile în ceea ce privește protecția datelor personale, 10.8% afirmând că nu sunt informați deloc.
  • Gradul de conștientizare asupra tipurilor de date cu caracter personal definite de noul Regulament prin sintagma “ORICE informație privind o persoană fizică identificată sau identificabilă (“persoana vizată”), direct sau indirect” este unul scăzut, explicabil prin lipsa unor campanii de informare de impact.
  • Top 10 date cu caracter personal identificate de respondenți (CNP-ul 98,81%, Datele financiare (salariu, cod bancar) 97.71%, Datele medicale- informații despre sănătate 95%, Amprentele 94.92%, Adresa de domiciliu 91.36%, Informații despre viața sexuală sau orientarea sexuală 90.18%, Data și locul nașterii 88.65%, Numărul de telefon / Email 87.04%, Fotografiile 84.76% și Indentificatorul online-IP 81.88%.)
  • Top 10 date cu caracter personal care nu au fost identificate de respondenți ( Lucrurile pe care le fac ( hobby-uri, sport, locuri pe care le vizitează) 48.94%, Lista de prieteni 48.77%, Opiniile politice 48.01%, Apartenența la organizații (ONG, sindicate) 47.93%, Preferințele 44.20%, Ocupația / Locul de muncă 38.10%, Website-urile pe care le vizitază 36.07%, Confesiunea religiosă 34.38%, Activitatea infracțională ( condamnări penale, infracțiuni, grațieri) 27.27% și Imagini video suprinse de camerele de supraveghere 22.02%.) Din această categorie de date neidentificate ca date cu caracter personal fac parte mai multe tipuri considerate de Regulamentul (UE) 2016/679 ca fiind date cu caracter sensibil și care trebuie protejate prin măsuri suplimentare.

 “Așa cum reiese din studiu asociației noastre, românii înțeleg cât de importante sunt datele personale și ce drepturi au, crescând astfel presiunea asupra companiilor și instituțiilor publice. Trebuie să ținem cont de faptul că majoritatea operatorilor de date din România au încercat conformarea cu prevederile GDPR doar la nivel formal, fiind posibil ca în viitor să ne confruntăm cu un val de procese îndreptate împotriva acestora. Este nevoie de un mesaj de interes public national și unitar care să reamintească operatorilor și persoanelor vizate importanta datelor personale.” declară Cristiana Deca, vicepreședinte ASCPD.

Despre Asociația Specialiștilor în Confidențialitate și Protecția Datelor (ASCPD) – România

 Asociația Specialiștilor în Confidențialitate și Protecția Datelor (ASCPD) este creată cu scopul de a informa și de a reuni profesioniștii care doresc să gestioneze cu succes punerea în aplicare a Regulamentului General privind Protecția Datelor 2016/679 și a legislației aferente, funcționând ca un organism consultativ profesionist pentru persoane și organizații. ASPDC este o organizație non-guvernamentală, autonomă, apolitică și non-profit care ajută la definirea, susținerea și îmbunătățirea profesiei de Responsabil în protecția datelor și a altor specialiști în domeniu și își desfășoară activitatea în conformitate cu prevederile OG nr.26/2000.

ASCPD ghidează persoanele responsabile în protecția datelor și alți specialiști în domeniul confidențialității datelor în rezolvarea numeroaselor probleme juridice, tehnice și organizatorice pentru a obține un echilibru adecvat între interesele persoanelor vizate, care necesită protecție, și cele ale operatorilor.

Obiectivul ASCPD este de a oferi soluții concrete la problemele cu care se confruntă specialiștii în confidențialitate și protecția datelor, de a crește gradul de conștientizare a legislației și de a oferi membrilor săi un forum în care aceste subiecte să poată fi dezbătute, precum și un loc de pregătire profesională continuă. ASCPD militează pentru îmbunătățirea gradului de conștientizare cu privire la tehnologiile și legile care pun în pericol viață privată, pentru a se asigura că publicul este informat și implicat.

Mai multe detalii găsiți pe www.ascpd.ro

Iți plac articolele dpo-NET.ro? Poți fi la curent cu toate aceste noutăți dacă ne urmărești zilnic pe paginile noastre de LinkedIn sau Facebook. 

NOU! Consultă Registrul Amenzilor GDPR pentru mai multe informații despre sancțiunile acordate în baza Regulamentului 2016/679

Ce facem după atacutile cibernetice asupra spitalelor românești? Nimic?

Date statistice

Vizualizari: 7037

Facebooktwittergoogle_plusredditpinterestlinkedinmail

Spitalele sunt o țintă a atacurilor ransomware în toată lumea, nu doar în România. Foarte multe astfel de incidente au fost raportate de spitale în ultimii ani și specialiștii vorbesc despre o creștere exponențială a numărului de cazuri.  Dar de ce sunt vizate spitale din România și de mai ales de ce sunt așa de multe incidente în domeniul sanitar? Și poate cea mai importantă întrebare: putem evita să devenim ținta unui atac cibernetic ? Pentru a răspunde la toate aceste întrebări, în primul rând, trebuie să înțelegem mai bine ce s-a întamplat și mai ales ce este acest tip de atac.

Ransomware-ul este un virus sau mai bine spus un software malițios care blochează accesul la fișierele stocate într-un sistem informatic, solicitând plata unei sume de bani în schimbul redobândirii accesului la acestea. De cele mai multe ori fișierele criptate de malware nu pot fi decriptate nici după efectuarea plății către atacatori. Acest tip de malware nu urmărește o vulnerabilitate a sistemului informatic ci o eroare umană, de cele mai multe ori fiind transmis ca atașament al unui e-mail, sub forma unei facturi, a unei comenzi sau alt tip de document, păcălind astfel utilizatorii mai puțin conștienți sau vigilenți.

Interesant este faptul că acest tip de malware nu ar fi putut depăși filtrele antivirusurilor existente pe piață, ceea ce subliniază o primă problemă din spatele acestui atac în spitalele din România: spitalele atacate nu avea sisteme antivirus actualizate iar angajații acestora nu au fost instruiți cu privire la identificarea unor asemenea atacuri.

Aceste atacuri cibernetice nu sunt ceva nou. Ele se petrec de multă vreme. Se bazează pe neatenția utilizatorilor, care primesc diferite mesaje pe email și accesează atașamentele acestor mesaje, care nu sunt ceea ce par a fi. De exemplu, ei cred că sunt documente word, PDF sau poze, dar în fapt ele sunt niște elemente executabile care pot bloca accesul la calculator sau la alte resurse ale rețelei. Faptul că acest atac se întâmplă în spitale poate fi doar o coincidență sau poate fi în urma unei analize pe care atacatorul a făcut-o cu privire la vulnerabilități. Vulnerabilități vin din faptul că stațiile utilizatorilor nu sunt actualizate la zi, nu au ultimele versiuni de aplicații sau nu au antiviruși instalați corespunzător. Poate că utilizatorii nu sunt instruiți în domeniul securității cibernetice, astfel încât să nu acceseze și să nu aibă încredere în resurse neautorizate. Această analiză o fac și atacatorii. Ei pot să își aleagă victime pe care să le păcălească în acest mod mai ușor. Nu știu să spun cu certitudine de ce sunt vizate spitale, dar știm foarte clar că acestea lucrează cu informații medicale care sunt date personale sensibile. Știm că spitalele au servicii medicale pe care le prezintă și online, au date medicale pe care le transmit pacienților online, fișe medicale, rezultate ale analizelor de laborator și probabil că atacatorul s-a gândit să exploateze vulnerabilități pentru că datele sunt foarte importante și sensibile.” declară Bogdan Savu, director de dezvoltare software la Tremend.

La o analiza mai atentă a infrastructurii din domeniul sanitar românesc identificăm încă un număr mare de echipamente conectate care nu beneficiază de ultimele patchuri de securitate sau chiar folosesc sisteme de securitate care nici măcar nu mai sunt actualizate de producători. De exemplu Windows XP, care nu mai beneficiază de suport și actualizare din partea Microsoft și este folosit în continuare pe scară largă în sistemul sanitar românesc, facând posibila funcționarea aparatelor de radiografii dentare, RMN-uri sau CT-uri. Prin infectarea unuia dintre aceste computere cu sistem de operare învechit se poate infecta apoi foarte simplu întreaga rețea.

Evident ne întrebăm de ce nu sunt așa de ușor de înlocuit aceste sisteme de operare învechite și răspunsul ar trebui sa îl căutăm fie la producătorii de echipamente medicale care ar trebui să actualizeze gratuit softurile de interfață cu echipamentul astfel încât să funcționeze în aceiași parametrii și pe sistemele de operare mai noi, fie la managementul unităților medicale care au amânat investițiile în sisteme noi de operare din lipsă de fonduri sau pur și simplu pentru ca echipamentele funcționează normal chiar dacă sunt vulnerabile în fața atacurilor cibernetice.

 Ce tipuri de malware au infectat sistemele din spitalele românești ?

Primul semnal de alarmă tras de CERT.RO ne anunța că „alerta a fost dată în urma raportării acestor incidente, mai multe într-o perioadă scurtă de timp. Este vizat domeniul sănătății, au fost vizate spitale, dar ne gândim că atacul se poate extinde, tocmai de aceea considerăm utilă alertarea celor care pot fi vizați de aceste atacuri.Vectorul de răspândire al atacului până acum a fost pe mail, reprezentând fișiere care aveau atașate facturi, care nu erau facturi, bilete de avion și tot felul de pseudo fișiere necesare activității curente ”, preciza Cătălin Aramă , directorul general CERT-RO.

"În legătură cu atacurile cibernetice de la spitale, Centrul Naţional Cyberint suspectează că atacatorii sunt de origine chineză. Au fost luate în calcul luând orele la care hackerii chinezi au fost activi şi indiciile lăsate în mesajele de răscumpărare", informează SRI, prin purtătorul de cuvânt al instituţiei, Ovidiu Marincea.

În urma unei investigații derulate de specialiști în securitate cibernetică din cadrul CERT-RO, Cyberint și Bitdefender, s-a constatat că formele de malware responsabile de atacurile cibernetice recente asupra unor spitale din România sunt Maoloa și Phobos. Acești doi malware nu sunt o noutate absolută, Maoloa fiind prima dată descoperit în februarie 2019 iar Phobos era cunoscut încă din decembrie 2018, așa cum reiese din articolul publicat de Playtech, din ianuarie 2019.

Incidentele de securiatate sunt o realitate zilnică

Asociația Specialiștilor în Confidențialitate și Protecția Datelor (ASCPD) a tras un semnal de alarmă încă de la începutul anului 2019, în urma sondajului "GDPR in HEALTH România" realizat în decembrie 2018 (link studiu).

Astfel, ASCPD a semnalat atunci faptul că 37,44% din instituțiile sanitare cuprinse în analiza s-au confruntat cu incidente de securitate și cu toate acestea 73,85% din total nu au  implementat un plan de reacție la incidentele de securitate. 70,26% încă foloseau adrese de email @yahoo.com sau @gmail.com în interes profesional în interiorul rețelei, expunând astfel organizație unor riscuri care pot fi evitate. Mai mult, 11.28% nu aveau implementate sisteme tehnice de protecție antivirus, cel mai des invocând lipsa fondurilor.

Fiecare organizație, nu doar cele din domeniul sanitar, trebuie să implementeze un plan de răspuns la incidente de securitate prin care să identifice și să descrie rolurile și responsabilitățile echipei de răspuns în cazul unei breșe de securitate și apoi să realizeze simulări practice pentru a testa modul de reacție a angajaților în cazul unui atac cibernetic.”, declara atunci Marius Dumitrescu, Președintele Asociației Specialiștilor în Confidențialitate și Protecția Datelor din România.

În contextul atacului derulat în prezent asupra spitalelor din România, Marius Dumitrescu a transmis faptul că “Asociația ASCPD a primit o solicitare de a sprijini un spital care a fost afectat de atacurile din ultimele zile și a oferit consultanță gratuită responsabilului cu protecția datelor pentru a gestiona cat mai eficient acest incident de securitate. Încurajăm operatorii să ne ceara sfaturi care sa-i ajute să prevină astfel de incidente înainte de a ne cere ajutorul în urma unui incident de securitate”.

Masurile întreprinse de Ministerului Sănătății

Sorina Pintea, Ministrul Sănătății, a atras imediat atenția asupra repercursiunilor pe care astfel de incidente le pot avea asupra pacienților spitalelor afectate.

În primul rând toate documentele care sunt eliberate de către un spital sunt eliberate dintr-un sistem informatic care dacă este blocat bineînțeles că îngreunează foarte mult activitatea de internare de exemplu, de eliberare a rețetelor. Până la urmă pierderea datelor ar fi o problemă majoră, de neconceput” a declarat Sorina Pintea pentru Digi24.

Alte declarații apaținând Ministrului Sănătății:

  • “Incidente izolate au mai existat, incidente în care spitalele și-au pierdut datele și care au fost recuperate, după caz, de informaticieni sau contra cost. Ultimul exemplu este spitalul din Huşi, care și-a pierdut toate documentele referitoare la pacienții care au fost internați în spital” (datele încă nu au fost recuperate)
  • “În 2017 a avut loc un atac informatic la un spital din Maramureș, Sighetu Marmației, s-au identificat hackerii respectivi, erau din altă țară, s-a plătit suma de 10.000 de euro”
  • "Este sigur că voi face plângere la DIICOT"
  • Întrebată dacă există o modalitate legală de a plăti sumele solicitate de atacatori, ministrul Sănătății a spus: "Există modalități legale. S-a luat legătura cu Curtea de Conturi. 10.000 de euro sunt nimic față de datele stocate acolo”.

Accesarea datelor pacienților este cruciala pentru îndeplinirea actului medical. Astfel, în urma atacului, sute de pacienți nu au putut beneficia de serviciile medicale în spitalele afectate, fiind invitați sa revină ulterior sau încurajați sa apeleze la serviciile altui spital. Recunoașterea valorii acestor date de către Ministrul Sănătății este un cuțit cu doua tăișuri. Deși semnalul era orientat spre mobilizarea instituțiilor medicale în vederea prevenii altor atacuri, atunci când afirmi că “10.000 de euro sunt nimic față de datele stocate acolo”, recunoscând că în trecut s-a optat pentru plata recompenselor solicitate de atacatori pentru decriptarea datelor, acest mesaj poate fi perceput de atacatori drept o încurajare de a continua atacurile și de a solicita recompense mult mai mari.

Dacă recunoștem importanța datelor pacienților, oare de ce nu au fost luate obligatoriu în fiecare spital măsuri pentru a le proteja, având în vedere că nu este prima dată când întâmpina acest tip de atacuri? Recuperarea datelor, fie că este realizată de specialiști în IT sau prin achitarea recompensei solicitate de atacatori, este mult mai costisitoare decât adoptarea măsurilor de securitate necesare prevenirii unor asemenea atacuri.

În totală contradicție cu mesajul Ministrului Sîănătății, instituțiile și companii cu competențe în domeniul securității cibernetice, printre care CERT-RO, Cyberint și Bitdefender, sfătuiesc utilizatorii infectați “să nu plătească atacatorilor taxele de decriptare solicitate”. Plata recompensei nu reprezintă o garanție că infractorii își vor onora promisiunea și le vor reda accesul la date și, în plus, ar putea fi țintite din nou de aceeași grupare, întrucât au deja un istoric de bun platnici”.

Raportarea incidentelor de securitate

Echipa CERT-RO îndeamnă fiecare operator să raporteze astfel de incidentele de securitate la numărul de telefon 1911 sau pe mail (alerts@cert.ro), cu includerea a două fișiere infectate (criptate) pentru analiză. Se recomandă să atașați acele fișiere într-o arhivă, protejate cu o parolă, pe care să o specificați în textul mesajului.

Mai mult, Art. 4 alin. (12) din Regulamentul UE 2016/679 definește "încălcarea securităţii datelor cu caracter personal" ca o încălcare a securităţii care duce, în mod accidental sau ilegal, la distrugerea, pierderea, modificarea, sau divulgarea neautorizată a datelor cu caracter personal transmise, stocate sau prelucrate într-un alt mod, sau la accesul neautorizat la acestea. Regulamentul UE 2016/679 care a intrat in vigoare la 25 mai 2016 și se aplică în toate statele membre din 25 mai 2018 prevede că „în cazul în care are loc o încălcare a securității datelor cu caracter personal, operatorul notifică acest lucru autorității de supraveghere competente (...), fără întârzieri nejustificate și, dacă este posibil, în termen de cel mult 72 de ore de la data la care a luat cunoștință de aceasta, cu excepția cazului în care este susceptibilă să genereze un risc pentru drepturile și libertățile persoanelor fizice". În acest sens, Autoritatea Naţională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal a emis Decizia nr. 128/2018 privind aprobarea formularului tipizat al notificării de încălcare a securităţii datelor cu caracter personal în conformitate cu Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecţia persoanelor fizice în ceea ce priveşte prelucrarea datelor cu caracter personal şi privind libera circulaţie a acestor date şi de abrogare a Directivei 95/46/CE precum și Decizia nr. 161 din 9 Octombrie 2018 privind aprobarea Procedurii de efectuare a investigațiilor. Formularul online de raportare a incidentelor de securitate este accesibil AICI.

Recomandări din partea specialiștilor

Conform surselor noastre, Ministerul Sănătății a transmis o adresa în data de 19.06.2019 prin care a informat unitățile spitalicești din subordinea sa cu privire la măsurile pe care acestea trebuie sa le implementeze pentru a preveni atacurile cibernetice, recomandări inițial emise de Centrul Național de Răspuns la Incidente de Securitate Cibernetică CERT-RO (CERT-RO)

CERT-RO, Cyberint și Bitdefender, precum și instituțiile cu competențe în domeniul securității cibernetice sfătuiesc utilizatorii infectați să nu plătească atacatorilor taxele de decriptare solicitate, ci să creeze copii ale datelor compromise și să se adreseze organelor de poliție. Odată ce plătesc recompensa, victimele nu au nicio garanție că infractorii își vor onora promisiunea și le vor reda accesul la date și, în plus, ar putea fi țintite din nou de aceeași grupare, întrucât au deja un istoric de bun platnici. Nu în ultimul rând, încasările îi vor ajuta pe atacatori să dezvolte amenințări informatice din ce în ce mai sofisticate, ceea ce va duce pe termen lung la și mai multe victime infectate.

Pentru a preveni infectarea cu ransomware, utilizatorilor li se recomandă să păstreze copii ale datelor importante, să folosească o soluție de securitate performantă și să evite să acceseze linkuri sau fișiere din email-uri nesolicitate.

CERT-RO atrage atenția, atât utilizatorilor cât și personalului care se ocupa de serviciile IT, asupra următoarelor măsuri imediate ce pot fi luate pentru a preveni infectarea cu aceste tipuri de aplicații malițioase:

  • nu deschideți fișierele primite prin e-mail decât în situația în care cunoașteți expeditorul iar în cazul unei suspiciuni adresați-vă personalului de specialitate
  • evitați accesarea ”ofertelor ” irezistibile din mediul online, indiferent de forma prin care le primiți (email, whatsapp, messenger, facebook etc.)
  • asigurați-vă că aveți un backup al fișierelor pe un dispozitiv care nu este conectat la rețea
  • asigurați-vă că dispozitivele pe care le utilizați atunci când navigați online sunt updatate și au instalate soluții de securitate (firewall, antivirus, antimalware etc.)
  • apelați numărul unic 1911 pentru raportarea acestor incidente
  • accesați ghidurile puse la dispoziție pe site-ul CERT-RO

Apreciem ca foarte importante aceste recomandări însa atragem atenția ca prevenirea atacurilor cibernetice nu ar trebui sa se limite doar la acestea, motiv pentru care am mai sublinia câteva măsuri importante:

  • auditarea sistemelor IT în vederea identificării vulnerabilităților
  • implementarea unor politici clare privind prelucrarea datelor personale
  • criptare datelor stocate pe dispozitivele mobile (laptop, tableta, memorii USB) pentru a împiedica accesarea datelor in caz de pierdere sau furt
  • criptarea datelor personale transmise prin e-mail
  • interzicerea accesării datelor de pe CD, DVD, stick-uri USB sau altele asemenea, dacă provin din surse nesigure.
  • echipamentele de lucru care stochează date personale vor fi parolate vor fi blocate atunci când nu vor fi utilizare (ctrl+alt+del → lock this computer)
  • asigurarea unui sistem de management al accesului, astfel încât fiecare utilizator să se logheze la echipamentul de lucru cu user și parolă proprii.

Una din cele mai importante aspecte pe care nu am regăsit-o în adresa Ministerului este necesitatea instruirii personalului. Un personal instruit va fi mult mai vigilent, va identifica eventuale pericole și va cunoaște procedurile pe care trebuie sa le urmeze pentru a identifica, semnala sau limita efectele unui atac cibernetic.

“În multe cazuri de ransomware, succesul acestora se bazează pe 4 mari tipuri de probleme: nu pe toate sistemele din reţea rulează un antivirus; sistemele de operare sunt vechi şi neactualizate; parolele folosite de administrator şi utilizatori sunt slabe; utilizatorii deschid fişiere anexate la e-mail fără să verifice sursa lor", precizează reprezentanţii Kaspersky.

Recomandările Kaspersky pentru protejarea clinicilor de accesul neautorizat, care poate avea consecinţe grave sunt:folosirea de parole complexe pentru a proteja toate punctele externe ale conexiunii; protejarea aplicaţiilor echipamentului medical din reţeaua locală cu parole, în cazul în care o persoană neautorizată ar avea acces în zonele considerate de încredere; protejarea infrastructurii de ameninţări cum sunt programele malware şi atacurile hackerilor, cu o soluţie de securitate complexă; actualizarea politicilor de securitate IT, dezvoltare unui management al patch-urilor, în timp real, şi realizarea de evaluări ale vulnerabilităţilor dar şi a unui backup la informaţiile critice, cu regularitate, şi păstrarea unei copii a backup-ului offline.

Eroarea umana și lipsa de instruire este adevarata problema

Conștientizarea pericolelor în domeniul securității este o parte esențială a formării angajaților și este cel mai eficient mod de a menține companiile în siguranță de la intruși și hackeri.

Atacurile cibernetice prejudiciază anual economia globală cu 400 miliarde de euro. Mai mult, impactul economic al criminalităţii cibernetice a crescut de cinci ori din 2013 până în prezent şi este considerată o provocare pentru securitatea internă a Uniunii Europene (UE). Totodată, în Europa, peste 50% din cetăţeni se consideră neinformaţi privind ameninţările cibernetice astfel că educaţia digitală, în domeniul securităţii cibernetice, este încă deficitară. În Europa peste 50% din cetăţeni se consideră neinformaţi privind ameninţările cibernetice, iar 70% din interprinderi au cunoştinţe minime despre aceste riscuri. În România educaţia digitală în domeniul securităţii informaţiilor continuă să fie deficitară. În anul 2018, România a fost atât generatoare de incidente de securitate cibernetică, cât şi ţintă, riscul fiind evaluat la nivel mediu, iar tendinţa fiind crescătoare.

Fiecare operator de date este obligat să protejeze în mod corespunzător toate informațiile referitoare la angajații săi, precum și să protejeze informațiile comerciale confidențiale (inclusiv informații referitoare la clienți, angajați, afiliați). Pentru a atinge acest obiectiv și pentru a  minimiza riscul pierderii, furtului sau compromiterii informațiilor legate de afaceri sau de clienți, sistemele, procedurile operaționale și politicile corespunzătoare care sunt în vigoare trebuie revizuite și actualizate în mod regulat. Problemele de securitate sunt inregistrate zilnic, in absolut toate domeniile de activitate.

Procesul de digitalizare atrage după el și metode tehnice avansate de securitate, care cresc gradul de protecție al vieții private, dar trebuie să conștientizăm în primul rând că cea mai mare vulnerabilitate în cadrul unei organizații este chiar resursa umană. Este nevoie de educație a personalului mai mult decât investiții mari în soluții tehnice de securitate.

“În ultimele zile am avut ocazia sa vorbesc cu mai multi manageri de spital despre efectul atacurilor cibernetice si despre recomandarile Ministerului Sănătății și ale CERT.RO transmise în ultima perioada. Cu dezamagire pot spune că efectul acestor întamplari nefericite este unul redus, nu am semnalat nici o stare de alerta la nici un spital și nu am auzit să fie luate masuri de reevaluare sau testare a soluțiilor implementate ci mai degraba am auzit “noua nu ni se poate întampla acest lucru” și că “avem baieți tineri care sunt pregătiți”. Nimeni nu contesta pregatirea angajaților, spun doar ca este nevoie de o implicare mult mai mare a managementului și implementarea unui plan de raspuns la incidente de securitate care nu implică doar informaticienii. Mai mult decât investiții mari în soluții tehnice de securitate este nevoie de educație a personalului. Sa nu uitam ca acestia de cele mai multe ori semneaza formal documente prin care sunt informati ce masuri trebuie luate si nu sunt verificati ulterior si mai ales nu sunt luate hotarari drastice precum interzicerea utilizarii emailurilor personale pe echipamentele de la servici, de teama unor reactii negative din partea angajatilor la astfel de masuri nepopulare..Cursurile de specialitate si simularile de atacuri cibernetice ar trebuie facute periodic pentru a implementa in mod real proceduri de prevenire a incidentelor si proceduri de lucru pentru diminuare pierderilor si efectelor in aceste cazuri. Cred ca trebuie sa invatam din aceste cazuri si sa luam masurile necesare pentru a preintampina pierderea de date cu caracter personal a pacientilor si a angajatilor, renuntand totodata sa crede ca noua nu ni se poate intampla ”, a declarat Marius Dumitrescu,  Președintele Asociației Specialiștilor în Confidențialitate și Protecția Datelor din România.

“ În companiile responsabile se fac traininguri periodice de securitate la incendiu, în care ești învățat ce să faci și ce să nu faci când observi foc în clădire – pe unde s-apuci, cum să te ferești de pericol, ce să nu faci, pe cine s-anunți etc. Tot așa, ar trebui să fie organizate traininguri periodice se cybersecurity, în care angajații să învețe cum să identifice o tentativă de phishing, de ce să nu dea click pe orice link, oriunde, ce să facă și pe cine să anunțe când ceva merge prost. Apoi, testări permanente, controlate, pe angajați, cărora le întinzi capcane de phishing, să zicem, după care vezi ce se întâmplă, evaluezi progresul și o corectezi ce e de corectat”, explică Bogdan Botezatu, director de cercetare amenințări informatice la Bitdefender

În concluzie, spitalele din România sunt atacate pentru că sunt vulnerabile și este profitabil având în vedere valoarea informațiilor și caracterul sensibil și mai ales  precedentele create prin plata rascumpărării accesului la date. Putem evita aceste incidente dacă în primul rând renunțăm la mentalitatea ca “mie nu mi se poate întâmpla” și investim în instruirea resurselor umane, implementând planuri și proceduri de lucru în caz de atac cibernetic și alocând fonduri pentru a impune măsuri adecvate de protecție tehnică și organizatorică. 

Un nou curs ONLINE - Planul de răspuns la incidente de securitate

Conștientizarea pericolelor în materie de securitate este o problemă de conformitate și este necesară pentru a asigura respectarea unor standarde precum ISO27001. De aceea am lansat un nou curs pe platforma de E-learning DPO-NET.ro, intitulat „Planul de răspuns la incidente de securitate„.

Scopul acestui curs este de a a furniza o abordare cât mai clar definită și organizată pentru a gestiona amenințările reale sau potențiale asupra procesului de prelucrare a datelor cu caracter personal.Fiecare organizație trebuie să implementeze un plan de răspuns la incidente de securitate care să identifice și să descrie rolurile și responsabilitățile echipei de răspuns în cazul unei breșe de securitate care va pune planul în acțiune.

Cost curs: 190 LEI 

La finalul cursului se va accesa un chestionar grila cu zece intrebari alese aleatoriu din baza de date si daca rezultatul final al raspunsurilor corecte depaseste procentul de 70%, cursantul obtine automat un Certificat de Absolvire. 

Acest curs poate fi utilizat de Responsabilul cu Protectia Datelor (DPO) pentru a asigura informarea angajatilor operatorului de date, obtinand astfel si dovada instruirii acestora prin obtinerea Certificatului de Absolvire emis de dpo-NET.ro. Pentru inscrierea la curs este nevoie sa aveti un cont cu acces la cursurile online dpo-NET.ro.

Daca nu ati solicitat inca un astfel de cont, o puteti face prin completarea urmatorului formular: https://dpo-net.ro/solicitare-cont-acces-cursuri-online/, urmand ca in maxim 48 de ore sa primiti un email de confirmare privind inregistrarea, cu detalii despre autentificarea in sistem. 

Dacă aveți deja un cont creat, este necesar să achiziționați două unități (190 lei) pentru a vă putea înscrie. O puteți face completând următorul formular: https://dpo-net.ro/solicitare-unitati-cursuri/

Cuprinsul cursului online Planul de răspuns la incidente de securitate„:

1. Introducere
2. Etapele unui plan de răspuns la incidente de securitate
3. Cum recunoaștem un incident de securitate ?
4. Echipa de management a incidentelor de securitate
5. Cronologia evenimentelor în cazul unui incident de securitate
6. Exemple de incidentele care ar trebui raportate
7. Identificarea incidentelor de securitate,
8. Implicarea departamentelor de management și  IT / Conformitate
9. Notificările în regim de urgență
10 Actvități inițiale
10.1. Izolarea incidentelor de securitate
10.2.Cyber-Asigurări și externalizarea serviciilor de răspuns la inciente de securitate
10.3 Documentarea  și deschiderea rapoartelor de incident de securitate
10.4 Înființarea echipei de management a incidentului și analiza planurilor alternative
11. Activități port-incident
11.1 Analiza și planificarea
11.2 Investigația
11.3 Reducerea riscurilor și adoptarea măsurilor corective
11.4 Notificarea
11.5 Închiderea dosarului deschis pentru incidentul de securitate
11.6 Raportarea

ANEXA A -Formular de raportare a incidentelor de securitate
ANEXA B -Notificare de încălcare a securității datelor cu caracter personal
ANEXA C – Lista a celor mai frecvente amenințări de securitate

 

Iți plac articolele dpo-NET.ro? Poți fi la curent cu toate aceste noutăți dacă ne urmărești zilnic pe paginile noastre de LinkedIn sau Facebook. 

NOU! Consultă Registrul Amenzilor GDPR pentru mai multe informații despre sancțiunile acordate în baza Regulamentului 2016/679

Ce loc ocupă România în clasamentul performanței digitale?

Date statistice

Vizualizari: 512

Facebooktwittergoogle_plusredditpinterestlinkedinmail

Comisia Europeană a publicat rezultatele indicelui economiei și societății digitale (DESI) pentru 2019, care monitorizează performanța digitală globală din Europa și urmărește progresele înregistrate de țările UE în ceea ce privește competitivitatea digitală.

Indicele economiei și societății digitale (DESI) măsoară progresele realizate de statele membre ale UE în direcția unei economii și a unei societăți digitale, în principal pe baza datelor furnizate de Eurostat. Acesta ajută țările din UE să identifice sectoarele care necesită investiții și măsuri prioritare.

Raportul Comisiei arată că investițiile bine direcționate și politicile digitale solide îmbunătățesc performanțele statelor membre, ni se arată în comunicatul de presă al Comisiei Europene.

Indicele economiei și societății digitale din acest an demonstrează că viteza transformării digitale trebuie să crească, astfel încât UE să rămână competitivă la nivel mondial. Pentru a reuși acest lucru, trebuie să continuăm să colaborăm în vederea unei economii digitale mai incluzive și să garantăm tuturor cetățenilor UE accesul neîngrădit la competențe digitale, pentru ne bucura de prosperitate și pentru a construi o Europă mai digitală.” a declarat Comisarul pentru economie digitală și societate digitală, Mariya Gabriel.

Câteva concluzii extrase din comunicatul de presă al Comisiei Europene:

  • Conectivitatea s-a îmbunătățit, dar este încă insuficientă pentru a răspunde creșterii rapide a nevoilor din acest domeniu.
  • Tehnologiile digitale sunt mai prezente în întreprinderi în timp ce comerțul electronic înregistrează o creștere lentă.
  • Un număr tot mai mare de întreprinderi utilizează servicii de cloud (18 % în comparație cu 11 % în 2014) și platforme de comunicare socială pentru a interacționa cu clienții lor și cu alte părți interesate (21 % în comparație cu 15 % în 2013).
  • În ceea ce privește serviciile publice digitale, 64 % dintre utilizatorii de internet trimit online formulare administrației lor publice, reprezentând o creștere de 7 procente față de 2014.
  • Mai mult de o treime dintre cetățenii europeni în cadrul forței de muncă active nu au competențe digitale elementare

România – urca o poziție, de pe ultimul pe penultimul loc în UE

Situându-se pe locul 27 din cele 28 de state membre ale UE în cadrul Indicelui economiei și societății digitale (DESI) pentru 2019 al Comisiei Europene, România înregistrează un progres general lent al performanței în aproape toate domeniile.

1.    Conectivitate

Punctul forte al României este„Conectivitatea”, datorită disponibilității pe scară largă a rețelelor fixe de mare viteză (în special în zonele urbane), 45 % dintre locuințele din România fiind abonate la internet de mare viteză. “Cu toate acestea, digitalizarea economiei a rămas în urmă, în condițiile în care mai mult de o cincime dintre români nu au utilizat niciodată internetul și mai puțin de o treime au competențe digitale elementare”, precizează raportul.

În ceea ce privește serviciile publice digitale în ciuda faptului că stăm bine la capitolu specialiștilor din domeniul IT 1,3 % din cetățenii români lucrând în acest domeniu, România are cea mai scăzută performanță dintre statele membre.

În prag de implementarea a tehnologiilor 5G în România, aflăm că România a rămas în urmă în ceea ce privește acoperirea 4G (77 %), clasându-se cu mult sub media UE de 94 %. Și că tot am adus vorba de 5G, raportul trage un semnal de alarma asupra rolul pe care pe care modificarile legislative il joaca în subminarea potențialului de dezvoltarea a viitoarelor rețele 5G.

2.    Capital uman

Nivelurile competențelor digitale de bază și avansate rămân cele mai scăzute în rândul statelor membre ale UE, clasându-ne cu mult sub media UE.

“Doar 29 % dintre persoanele cu vârsta cuprinsă între 16 și 74 de ani au competențe digitale de bază (57 % la nivelul UE în ansamblu) iar 10 % au competențe digitale avansate (față de o medie a UE de 31 %)”.

Cu toate acestea, deși numărul de absolvenți din domeniul IT este insuficient, înregistrăm rezultatele bune în educație, numărul absolvenții din IT clasându-ne pe locul 6 în Europa. Din păcate în raport nu se precizează și câți dintre aceștia rămân să lucreze în țară și câți devin “marfa de export”.

3.    Utilizarea serviciilor de internet

“România înregistrează în continuare cel mai scăzut nivel de utilizare a serviciilor de internet dintre statele membre ale UE. 21 % dintre persoanele cu vârste cuprinse între 16 și 74 de ani nu au utilizat niciodată internetul (față de media UE de 11 %)”, aflăm din raportul Comisiei. Fascinant este faptul că, în ciuda cifrelor deloc lăudabile, suntem campionii Europei la utilizarea rețelelor de socializare, 86 % dintre utilizatorii români de internet utilizând rețelele sociale, față de doar 65% la nivelul UE.

4.    Integrarea tehnologiei digitale

Acesta este un alt capitol la care suntem codași, România situându-se “pe locul

27 în rândul țărilor UE, cu mult sub media UE”. Deși în paragraful anterior ne declaram “fascinați” de numărul mare de utilizatori ai rețelelor sociale, suntem readuși cu picioarele pe pământ de faptul că doar 9 % dintre întreprinderile din România utilizează rețelele de socializare.

5.    Servicii publice digitale

Când credeam ca ce a fost mai rău a trecut, ajungem la ultimul domeniu analizat și aflăm că “În ceea ce privește serviciile publice digitale, situația s-a înrăutățit, România ajungând pe ultimul loc în clasamentul UE”. Punctajele scăzute obținute în ceea ce privește formularele precompletate și serviciile realizate integral online, contrastează cu rezultare bune în ceea ce privește utilizatorii de e-guvernare, respectiv 82 % dintre utilizatorii de internet, față de media UE de 64 %, ceea ce raportul Comisiei identificând a fi o problemă sistemică în ceea ce privește calitatea și ușurința cu care pot fi utilizate serviciile oferite. Mai simplu spus, avem terenul de fotbal, jucătorii, arbitrul însa nu avem mingea.

Nici în sistemul medical lucrurile nu stau mai bine, doar 19 % dintre medicii generaliști utilizarea schimbului de date medicale față de 43 % la nivelul UE.

Una dintre principalele concluzii ale indicelui economiei și societății digitale (DESI) este că “Țările care și-au stabilit obiective ambițioase în conformitate cu Strategia privind piața unică digitală a UE și le-au combinat cu investiții adaptate au obținut performanțe mai bune într-o perioadă de timp relativ scurtă”. Păcat că România nu se numără printre ele..

Puteți studia sau descărca Raportul Comisiei Europene aici

 

Iți plac articolele dpo-NET.ro? Poți fi la curent cu toate aceste noutăți dacă ne urmărești zilnic pe paginile noastre de LinkedIn sau Facebook. 

NOU! Consultă Registrul Amenzilor GDPR pentru mai multe informații despre sancțiunile acordate în baza Regulamentului 2016/679

Care este poziția României în Eurobarometrul special privind protecția datelor ?

În data de 22 mai 2019 au fost publicate primele rezultate ale sondajului Eurobarometru special privind protecția datelor, în cadrul căruia au fost colectate opiniile a peste 27 […]

Cum arată GDPR-ul în Europa după un an de la aplicare ?

Regulamentul general privind protecția datelor este un set unic de norme cu o abordare comună la nivelul UE în ceea ce privește protecția datelor cu caracter personal, care se aplică […]

Germania 75 – România 0

Nu, nu este vorba de un meci de baschet și nici măcar nu este vorba despre o competiție, ci despre rezultatele a doua modele diferite de aplicare a […]

Valoarea reală a confidențialității digitale

Evoluția digitală a ultimului deceniu a condus la un nou model de interacțiune dintre clienți și organizații migrând tot mai accentuat către platforme online. Luând exemplul domeniului bancar, […]

60% dintre organizații suferă pierderi de date din cauza lipsei securității imprimantelor sau faxurilor

Quocirca este o firmă de cercetare specializată în analiza convergenței la nivel global a tehnologiilor tipărite și digitale la locul de muncă. În raportul său numit Global Print […]

Cum stăm până acum cu GDPR-ul în Europa ?

Regulamentul general privind protecția datelor (GDPR) se aplică începând cu 25 mai 2018. Primele analize realizate de European Data Protection Board asupra breselor de securitate, printre care si pierderile […]

CERT-RO, Microsoft și Poliția Română colaborează pentru oprirea fraudelor de tip ‘suport tehnic fals’

Cu ocazia Safer Internet Day, Microsoft, Poliția Română și Centrul Național de Răspuns la Incidente de Securitate Cibernetică (CERT-RO) au susținut un eveniment dedicat prevenirii și combaterii înșelăciunilor […]

Aproape 50 % din populaţie, îngrijorată de riscul unui atac cibernetic

Conform AGERPRES, Aproape jumătate din populaţie (46%) este îngrijorată de criminalitatea informatică, nivelul îngrijorării fiind cel mai ridicat în Spania (47%), România (40%) şi Italia (39%). Potrivit cyber barometrului […]

37% dintre români declară că au fost ținta unui atac de tip phishing

Aproape jumătate dintre români (49%) sunt interesați să protejeze datele financiare, accesul la internet banking sau datele din carduri, în timp ce peste o treime (37%) au fost […]

Lansarea studiului comparativ privind gradul de conștientizare a importanței datelor

Asociaţia Specialiştilor în Confidentialitate şi Protecţia Datelor (ASCPD) şi Asociaţia pentru Protecţia Vieţii Private din Republica Moldova, lansează în premieră un studiu comparativ ce are drept scop evaluarea […]

Studiu statistic privind gradul de conformitate GDPR în sistemul sanitar românesc

Pentru a marca Ziua Europeană a protecției datelor, Asociația SURYAM și Universitatea de Medicină, Farmacie, Stiinte si Tehnologie Tîrgu Mureș – Centrul de Cercetare pentru Politici de Sănătate […]

Garantarea vieții private a murit ! Poate GDPR-ul să o reanimeze ?

Începând cu data de 25 mai 2018 a intrat în vigoare Regulamentul 679/2016 cunoscut sub numele de GDPR. Această nouă lege nu aduce o revoluție în domenul protecției […]