Peste 97% dintre români cer sa fie informați despre datele lor personale

Juridic / Legislativ

Vizualizari: 8480

Facebooktwittergoogle_plusredditpinterestlinkedinmail

Conform unui comunicat de presă primit la redacție, Asociaţia Specialiştilor în Confidențialitate şi Protecţia Datelor (ASCPD) a lansat în luna Februarie 2019, în premieră pentru România, un studiu comparativ ce are drept scop evaluarea gradului de conştientizare în rândul persoanelor fizice (vizate) a importanţei datelor cu caracter personal. Acest studiu s-a desfășurat în perioada 6-28 Februarie 2019, simultan în România și în Republica Moldova. În urma analizei concluziilor acestui studiu, ASCPD a decis inițierea unei campanii naționale de conștientizare a datelor cu caracter personal, prin obținerea statutului și promovarea unui mesaj de interes public către toată populația. Mai mult, ASCPD a realizat, împreună cu Prof. Daniel J. Solove de la Facultatea de Drept a Universității George Washington, o sinteză în limba română a întregului Regulament (UE) 2016/679, într-o singură pagină A4.  

Descrierea eșantionului național din România:

  • 1191 de respondenti în perioada 06.02.2019 – 28.02.2019
  • 4% sex feminin și 40,6% sex masculin
  • 57,7% cu vârsta între 30 și 50 de ani, 28% cu vârsta între 18 și 30 de ani și 14,4% peste 50 de ani.
  • Nivelul de studii absolvit (40.4% facultate, 23.2% studii post universitare, 21.3% liceu, 10.5% studii postliceale și 4.5% ciclu primar)
  • 8% cu domiciliul urban și 16.2% cu domiciliul rural
  • Cu domiciliul stabil în 42 de județe din România

Contextul și premizele de la care s-a pornit în realizarea acestui studiu ASCPD:

  • Începând cu 25 mai 2016a intrat în vigoare Regulamentul UE nr. 679/2016, cunoscut drept Regulamentul General privind Protecția Datelor Personale (GDPR), care spune în principiu că informațiile pe care le deține o companie sau o instituție despre persoanele fizice sunt date cu caracter personal și nu pot circula liber, în mod necondiționat. Aceste date trebuie protejate, iar responsabilitatea protejării lor revine în întregime operatorilor de date.
  • Regulamentul este foarte strict în acest sens și prevede sancțiuni aspre pentru abateri. Specialiștii spun că Regulamentul introduce o adevărată revoluție în domeniu, din prisma impactului pe care îl are asupra bunului mers al tuturor afacerilor, mici sau mari, din Europa și nu numai.
  • Regulamentul se aplica practic oricărei firme, indiferent de domeniul de activitate, conceptul de “date personale” devenind atât de larg încat orice firmă care lucrează cu astfel de date – fie ca e vorba despre datele angajaților sau ale clienților/pacienților – devine instantaneu subiect al Regulamentului.
  • Termenul de grație oferit de Uniunea Europeană pentru oținerea conformității față de principiile enunțate și obligațiile explicite nu a fost folosit decât de un procent mic din operatorii din România, multe dintre instituții încercând să gasească o soluție formală, motivând totodată lipsa unui buget pentru a justifica alegerile rapide privind instruirea și desemnarea obligatorie a Responsabililor privind protecția datelor.
  • Lipsa educației populației și a personalului de specialitate în domeniul protecției datelor, în ceea ce privește identificarea și conștientizarea importaței datelor cu caracter personal, poate fi explicată și prin lipsa unei campanii de informare de impact, care să își propună să crească gradul de cunoștințe a tuturor persoanelor față de modul de indentificare a datelor cu caracter personal și protejarea lor implicită și instinctivă.

 Persoana fizică în sine a devenit o provocare pentru întreg sistemul de protecție a datelor din România, deoarece prin lipsa de educare întreg corpul profesional se confruntă cu solicitări nejustificate și insuficient documentate privind ștergeri selective sau rectificări neîntemeiate a informațiilor înregistrate în documente. Cu siguranță aceste solicitări nu vor fi soluționate în favoarea persoanei vizate, existând mai multe reglementări specifice în ceea ce privește termenul de retenție și posibilitățile de acces restricționat și condiționat. Gardianul modului în care se respectă confidențialitatea și mecanismele de protecție a datelor cu caracter personal rămâne Responsabilul privind protecția datelor, o meserie nou aparută, care se confruntă probabil cu cele mai mari provocări profesionale datorită caracterului general al Regulamentului (UE) 2016/679 și lipsei unor repere unitare privind interpretarea și implementarea lui.”, declară  Marius DUMITRESCU, președintele ASCPD.

 Concluziile studiului ASCPD:

  • Populația României are un acces mărit la tehnologie, utilizănd frecvent internetul, cu o încredere surprinzător de mare în informațiile de pe internet (fenomenul Dr.Google), conform studiilor anterioare. Cu toate acestea, la nivel declarativ, respondenții, în proporție de 76%, au confirmat că nu au încredere în știrile și informațiile primite prin intermediul rețelelor de socializare, pe o scară a încrederii de la 1 la 10 alocând un maxim de 5.
  • Respondeții au un grad redus de conștientizare asupra tuturor tipurilor de date cu caracter personal, dar cu toate acestea au un puternic simț de proprietate, 97.3% afirmând că doresc să fie informați dacă aceste date sunt furate sau pierdute și 87.4% confirmând importanța acestor date pentru ei.
  • 9% declară că este dificil să își protejeze propriile date cu caracter personal în condițiile în care 24.7% nu au auzit încă de Autoritatea din România responsabilă cu protejarea drepturilor privind protecția datelor cu caracter personal (ANSPDCP)
  • 1% consideră ca sunt informați “parțial” privind drepturile în ceea ce privește protecția datelor personale, 10.8% afirmând că nu sunt informați deloc.
  • Gradul de conștientizare asupra tipurilor de date cu caracter personal definite de noul Regulament prin sintagma “ORICE informație privind o persoană fizică identificată sau identificabilă (“persoana vizată”), direct sau indirect” este unul scăzut, explicabil prin lipsa unor campanii de informare de impact.
  • Top 10 date cu caracter personal identificate de respondenți (CNP-ul 98,81%, Datele financiare (salariu, cod bancar) 97.71%, Datele medicale- informații despre sănătate 95%, Amprentele 94.92%, Adresa de domiciliu 91.36%, Informații despre viața sexuală sau orientarea sexuală 90.18%, Data și locul nașterii 88.65%, Numărul de telefon / Email 87.04%, Fotografiile 84.76% și Indentificatorul online-IP 81.88%.)
  • Top 10 date cu caracter personal care nu au fost identificate de respondenți ( Lucrurile pe care le fac ( hobby-uri, sport, locuri pe care le vizitează) 48.94%, Lista de prieteni 48.77%, Opiniile politice 48.01%, Apartenența la organizații (ONG, sindicate) 47.93%, Preferințele 44.20%, Ocupația / Locul de muncă 38.10%, Website-urile pe care le vizitază 36.07%, Confesiunea religiosă 34.38%, Activitatea infracțională ( condamnări penale, infracțiuni, grațieri) 27.27% și Imagini video suprinse de camerele de supraveghere 22.02%.) Din această categorie de date neidentificate ca date cu caracter personal fac parte mai multe tipuri considerate de Regulamentul (UE) 2016/679 ca fiind date cu caracter sensibil și care trebuie protejate prin măsuri suplimentare.

 “Așa cum reiese din studiu asociației noastre, românii înțeleg cât de importante sunt datele personale și ce drepturi au, crescând astfel presiunea asupra companiilor și instituțiilor publice. Trebuie să ținem cont de faptul că majoritatea operatorilor de date din România au încercat conformarea cu prevederile GDPR doar la nivel formal, fiind posibil ca în viitor să ne confruntăm cu un val de procese îndreptate împotriva acestora. Este nevoie de un mesaj de interes public national și unitar care să reamintească operatorilor și persoanelor vizate importanta datelor personale.” declară Cristiana Deca, vicepreședinte ASCPD.

Despre Asociația Specialiștilor în Confidențialitate și Protecția Datelor (ASCPD) – România

 Asociația Specialiștilor în Confidențialitate și Protecția Datelor (ASCPD) este creată cu scopul de a informa și de a reuni profesioniștii care doresc să gestioneze cu succes punerea în aplicare a Regulamentului General privind Protecția Datelor 2016/679 și a legislației aferente, funcționând ca un organism consultativ profesionist pentru persoane și organizații. ASPDC este o organizație non-guvernamentală, autonomă, apolitică și non-profit care ajută la definirea, susținerea și îmbunătățirea profesiei de Responsabil în protecția datelor și a altor specialiști în domeniu și își desfășoară activitatea în conformitate cu prevederile OG nr.26/2000.

ASCPD ghidează persoanele responsabile în protecția datelor și alți specialiști în domeniul confidențialității datelor în rezolvarea numeroaselor probleme juridice, tehnice și organizatorice pentru a obține un echilibru adecvat între interesele persoanelor vizate, care necesită protecție, și cele ale operatorilor.

Obiectivul ASCPD este de a oferi soluții concrete la problemele cu care se confruntă specialiștii în confidențialitate și protecția datelor, de a crește gradul de conștientizare a legislației și de a oferi membrilor săi un forum în care aceste subiecte să poată fi dezbătute, precum și un loc de pregătire profesională continuă. ASCPD militează pentru îmbunătățirea gradului de conștientizare cu privire la tehnologiile și legile care pun în pericol viață privată, pentru a se asigura că publicul este informat și implicat.

Mai multe detalii găsiți pe www.ascpd.ro

Iți plac articolele dpo-NET.ro? Poți fi la curent cu toate aceste noutăți dacă ne urmărești zilnic pe paginile noastre de LinkedIn sau Facebook. 

NOU! Consultă Registrul Amenzilor GDPR pentru mai multe informații despre sancțiunile acordate în baza Regulamentului 2016/679


Acest articol este protejat de către dispoziţiile legale incidente și este interzisă copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a acestuia. Articolele publicate pe DPO-NET.RO pot fi preluate doar în limita a maxim 500 de caractere, fără a depăşi jumătate din totalul de caractere, şi cu citarea obligatorie a sursei, cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor și articolelor publicate pe DPO-NET.RO, vă rugăm să ne contactati.

Societatea civila contestă legalitatea implementării tehnologiei de recunoaștere facială

Juridic / Legislativ

Vizualizari: 5310

Facebooktwittergoogle_plusredditpinterestlinkedinmail

Mai multe organizații nonguvernamentale au transmis autorităților o SCRISOARE DESCHISĂ prin care îți exprimă îngrijorarea cu privire la respectarea principiilor fundamentale ce țin de respectarea vieții private, prin punerea în aplicare a sistemului de recunoaștere facială ce urmează a fi achiziționat de Inspectoratul General al Poliției Române, formulând totodată mai multe cereri în mod public.

„Subliniem faptul că organizațiile semnatare nu se poziționează împotriva implementării de noi tehnologii menite să aducă un plus de siguranță locuitorilor României, susținând în schimb o abordare responsabilă a acestora, respectând dreptul la viață privată, conform legislației naționale și europene aplicabile.”

Redactarea caietului de sarcini desconsiderând obligațiile privind instituirea unor garanții adecvate pentru drepturile și libertățile persoanelor va avea drept consecință achiziția unui sistem de recunoaștere facială care nu va putea fi folosit în condiții de legalitate.

„Inspectoratul General al Poliției Române, din subordinea Ministerului Afacerilor Interne, trebuia să facă o analiză de impact înainte de a demara orice acțiune legată de prelucrarea datelor cu caracter personal, cum ar fi achiziționarea aplicației software, și să includă criterii fundamentale care să asigure respectarea principiilor “privacy by design” și ”privacy by default”, se arată în scrisoare deschisă.

Organizațiile semnatare consideră că decizia implementării unui sistem de monitorizare în masă, care vizează toți locuitorii României, ar fi trebuit luată, conform cerințelor legale, în urma unui proces real și transparent de evaluare a riscurilor, care să implice atât Autoritatea Națională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal, cât și societatea civilă.

"Lipsa acestui proces ne determină să privim cu scepticism atât legalitatea implementării acestui sistem, cât și capacitatea de a-și îndeplini scopul fără a aduce atingeri drepturilor tuturor locuitorilor României.", concluzionează semnatarii.

Pentru conformitatea soluției tehnice ONG-urile solicită analiza următoarele acțiuni propuse:

  1. anularea procedurii de achiziție în cauză;
  2. identificarea sau elaborarea unui cadru legal care să reglementeze expres un astfel de sistem de monitorizare în masă;
  3. efectuarea unei evaluări a impactului prelucrărilor de date pentru acest tip de prelucrare;
  4. consultarea societății civile cu privire la utilizarea unui sistem de recunoaștere facială;
  5. consultarea autorității cu privire la rezultatul evaluării impactului prelucrărilor pentru a stabili împreuna cu aceasta măsurile corespunzătoare care vor fi instituite pentru protejarea drepturilor, a libertăților și a intereselor legitime ale persoanei vizate;
  6. redactarea unui nou Caiet de sarcini care să cuprindă cerințe exprese privind măsurile tehnice și organizatorice pe care sistemul trebuie sa le cuprindă încă din momentul conceperii;
  7. stabilirea la cel puțin 70% a ponderii criteriului de selecție privind „Eficacitatea algoritmului de căutare/comparare”, acesta fiind de departe cel mai important aspect al acestui sistem;
  8. impunerea de criterii de selecție în ceea ce privește demonstrarea capacității tehnice și profesionale prin solicitarea demonstrării existenței unei experiențe similare prin implementarea unui sistem similar și solicitarea de recomandări emise de beneficiari, precum și solicitarea dovezilor privind deținerea unui specialist în data privacy care va asista pe toată perioada de implementare a sistemului și a training-ului personalului autorității contractante.

Organizațiile care au înaintat scrisoarea deschisa autorităților sunt:

dpo-NET.ro a tras un semnal de alarmă asupra riscurilor și a controverselor asociate utilizării acestui tip de sistem de monitorizare în masă într-un articol publicat în urmă cu o lună, în care am analizat și trendurile contradictorii în ceea ce privește utilizarea acestei tehnologii la nivel mondial.

Ne bucurăm că un subiect atât de sensibil și totodată atât de important nu a trecut neobservat de societatea civila.

Vom urmări îndeaproape efectele acestei scrisori deschise, cu speranța că autoritățile vor luat în serios acest demers și vor înțelege, în cel de-al 12-lea ceas, că ignorarea obligațiilor legale ce le revin atunci când discutăm despre implementarea unei asemena tehnologii va avea efectul mărului otrăvit, împingând spre noi borne neîncrederea populației în capacitatea Poliției Române de a le asigura siguranța.

 

Iți plac articolele dpo-NET.ro? Poți fi la curent cu toate aceste noutăți dacă ne urmărești zilnic pe paginile noastre de LinkedIn sau Facebook. 

NOU! Consultă Registrul Amenzilor GDPR pentru mai multe informații despre sancțiunile acordate în baza Regulamentului 2016/679


Acest articol este protejat de către dispoziţiile legale incidente și este interzisă copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a acestuia. Articolele publicate pe DPO-NET.RO pot fi preluate doar în limita a maxim 500 de caractere, fără a depăşi jumătate din totalul de caractere, şi cu citarea obligatorie a sursei, cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor și articolelor publicate pe DPO-NET.RO, vă rugăm să ne contactati.

Decizie CJUE. Furnizorii de servicii de internet obligați să elimine conținutul ilicit 

Juridic / Legislativ

Vizualizari: 2227

Facebooktwittergoogle_plusredditpinterestlinkedinmail

La nici două zile după ce Curtea de Justiție a Uniunii Europene a confirmat faptul că check-box-urle pre-bifate sunt insuficiente, fiind necesar acordul activ al utilizatorilor pentru stocarea cookie-urilor, o nouă decizie pune pe jar giganții din mediul online.

Conform comunicatului de presă publicat ieri, 03.09.2019, Curtea de Justiție a Uniunii Europene a decis că „Dreptul Uniunii nu se opune ca un furnizor de servicii de stocare-hosting precum Facebook să fie obligat să elimine comentarii identice și, în anumite condiții, echivalente cu un comentariu care a fost declarat anterior ilicit”. Mai mult, „Dreptul Uniunii nu se opune nici ca o astfel de somație să producă efecte la scară mondială, în cadrul dreptului internațional relevant, de care statele membre au sarcina să țină seama”.

Eva Glawischnig-Piesczek/Facebook Ireland Limited

Doamna Eva Glawischnig-Piesczek, deputat în Nationalrat (Consiliul Național, Austria), președintă a grupului parlamentar „die Grünen” (Verzii) și purtător de cuvânt la nivel federal al acestui partid politic, a chemat în judecată Facebook Ireland solicitând ca Facebook să fie obligat să șteargă un comentariu publicat de un utilizator al acestei rețele sociale care aducea atingere onoarei sale, precum și afirmațiile identice și/sau cu conținut echivalent.

Curtea Supremă din Austria a solicitat Curții de Justiție să interpreteze Directiva privind comerțul electronic.

Potrivit acestei directive, furnizorii serviciilor de stocare, precum Facebook, nu sunt responsabili pentru informațiile stocate atunci când nu au cunoștință de caracterul lor ilicit sau atunci când acționează prompt pentru a le retrage sau pentru a bloca accesul la acestea de îndată ce iau cunoștință de acest caracter. Această exonerare nu aduce însă atingere posibilității ca furnizorul de servicii de stocare să fie obligat să pună capăt unei încălcări sau să o prevină, inclusiv prin eliminarea informațiilor ilicite sau prin blocarea accesului la acestea din urmă. În schimb, directiva interzice să se impună furnizorilor serviciilor de stocare obligația de a supraveghea, în general, informațiile pe care le stochează sau de a căuta în mod activ fapte sau circumstanțe din care să rezulte că activitățile sunt ilicite. 

Decizia curții

Prin hotărârea pronunțată ieri, Curtea răspunde Oberster Gerichtshof că Directiva privind comerțul electronic, care urmărește să instaureze un echilibru între diferitele interese existente, nu se opune posibilității ca o instanță dintr-un stat membru să oblige un furnizor de servicii de stocare-hosting:

  • să elimine informațiile pe care le stochează și al căror conținut este identic cu cel al unei informații declarate anterior ilicite sau să blocheze accesul la acestea, oricare ar fi autorul cererii de stocare a acestor informații;
  • să elimine informațiile pe care le stochează și al căror conținut este echivalent cu cel al unei informații declarate anterior ilicite sau să blocheze accesul la acestea, în măsura în care supravegherea și căutarea informațiilor vizate de o astfel de somație sunt limitate la informații care transmit un mesaj al cărui conținut rămâne în esență neschimbat în raport cu cel care a condus la constatarea caracterului ilicit și care cuprind elementele specificate în somație, iar diferențele din formularea acestui conținut echivalent în raport cu cea care caracterizează informația declarată anterior ilicită nu sunt de natură să îl constrângă pe furnizorul serviciilor de stocare-hosting să efectueze o apreciere autonomă a acestui conținut (furnizorul serviciilor poate astfel să recurgă la tehnici și la mijloace de căutare automatizate);
  • să elimine informațiile la care se referă somația sau să blocheze accesul la acestea la nivel mondial, în cadrul dreptului internațional relevant de care statele membre au sarcina să țină seama.

 

 

Iți plac articolele dpo-NET.ro? Poți fi la curent cu toate aceste noutăți dacă ne urmărești zilnic pe paginile noastre de LinkedIn sau Facebook. 

NOU! Consultă Registrul Amenzilor GDPR pentru mai multe informații despre sancțiunile acordate în baza Regulamentului 2016/679


Acest articol este protejat de către dispoziţiile legale incidente și este interzisă copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a acestuia. Articolele publicate pe DPO-NET.RO pot fi preluate doar în limita a maxim 500 de caractere, fără a depăşi jumătate din totalul de caractere, şi cu citarea obligatorie a sursei, cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor și articolelor publicate pe DPO-NET.RO, vă rugăm să ne contactati.

Guvernul dorește îngreunarea accesului la informații publice

APADOR-CH (Asociaţia pentru Apărarea Drepturilor Omului în România, Comitetul Helsinki) atrage atenția print-o postare pe site-ul său asupra faptului că „Secretariatul General al Guvernului vrea ca cetățenii care […]

Decizie CJEU: Stocarea cookie-urilor necesită acordul activ al utilizatorilor. Check-box-urle pre-bifate sunt insuficiente!

Stocarea cookie-urilor necesită „acordul activ” din partea utilizatorilor de internet, a hotărât Curtea de Justiție a Uniunii Europene marți (1 octombrie). Decizia a venit în urma  litigiului dintre […]

Google obligată să respecte „Dreptul de a fi uitat“ doar pe teritoriul UE

Curtea de Justiție a Uniunii Europene a decis că Google nu trebuie să aplice dreptul de a fi uitat la nivel global, relatează BBC Înseamnă că motorul de […]

Cum păstrăm evidența activităților de prelucrare? Bonus: FORMULAR GRATUIT

Evidența activităților de prelucrare este pilonul central al proiectului implementării GDPR. Atunci când pornim pe lungul traseu al conformității GDPR important este primul pas pe care îl facem. […]

De ce românilor nu le pasă de viața lor privată ?

La începutul săptămânii trecute citeam despre implementarea unui sistem de recunoaștere facială care va folosi camerele de monitorizare video (CCTV), webcam-urile, telefoane mobile, rețele de socializare și camere […]

Românii vor fi monitorizați de un sistem de recunoașterea facială

Camerele de monitorizare video (CCTV), webcam-urile, telefoane mobile, rețele de socializare, camere ATM din România vor fi monitorizate de un sistem de recunoaștere facială. Controversele din jurul acestei tehnologii […]

Cine sunt campionii GDPR Summer Challenge 2019 ?

68 de participanți, grupati in 14 echipe, au luat startul in concursul GDPR Summer Challenge 2019 GDPR Summer Challenge este o competitie organizata de Dpo-NET.ro – Data Protection […]

A început GDPR Summer Challenge 2019!

68 de participanți din 14 echipe au luat startul in concursul GDPR Summer Challenge 2019. GDPR Summer Challenge este o simulare de caz la care participă mai multe […]

GDPR Summer Challenge este pregătit de lansare!

Sâmbătă, 10 August 2019, începe primul concurs național din România destinat aprofundarii și mai ales verificării cunoștințelor în domeniul protecției datelor. Scopul este ca participantii să dobândească cât […]

Te-ai înscris la GDPR Summer Challenge?

Peste 50 de persoane s-au înscris până acum în concursul „GDPR Summer Challenge”, motiv pentru care organizatorii au decis creșterea numărului de membrii într-o echipă la 5 persoane, […]

Înscrie-te acum la GDPR Summer Challenge!

Acceptă GDPRovocarea acestui sfârșit de vară! 5 echipe formate din pasionați de GDPR vor concura pentru titlul de GDPR Summer Challenge Champion 2019. Nu este doar un concurs, […]

Atenție la falsele certificări GDPR!

Înainte de a parcurge acest articol-manifest vă invit să răspundeți singuri la o întrebare: „Dacă ideea de a fi tratat de un fals doctor vă înspăimântă, v-ați lăsa […]

Ce facem după atacutile cibernetice asupra spitalelor românești? Nimic?

Spitalele sunt o țintă a atacurilor ransomware în toată lumea, nu doar în România. Foarte multe astfel de incidente au fost raportate de spitale în ultimii ani și […]

Decizia Curții de Apel Iași: GDPR NU împiedică accesul la informații publice

Unul dintre miturile ce au luat naștere odată cu intrarea în vigoare a Regulamentului General Pentru Protecția Datelor (GDPR) este că acesta va restricționa accesul la date personale. […]

Regulamentul UE privind securitatea informatică intră în vigoare la 27 iunie 2019

“Regulamentul (UE) 2019/881 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 aprilie 2019 privind ENISA și privind certificarea securității cibernetice pentru tehnologia informației și comunicațiilor și de abrogare […]

Implementarea Directivei NIS (Network Internet Security) în România

În timp ce Regulamentul UE 2016/679 (GDPR) este preocupat de protectia datelor cu caracter personal, Directiva NIS  se concentrează asupra menținerii funcționării serviciilor esențiale. Să presupunem că un […]

„Directiva UE privind Drepturile de Autor: un pas inainte, doi pasi inapoi” ?

Noile reguli, propuse inițial cu mai mult de doi ani în urmă, dar aprobate în sfârșit de Parlamentul European în luna martie 2019 și Comisia Europeană în luna […]

Booking.com isi actualizează Politica de Confidențialitate

„Dorim să ajutăm la îmbunătățirea serviciilor tuturor brandurilor Booking Holdings, dezvoltarea de noi mărci și să vă oferim serviciile de care aveți nevoie și pe care le doriți. […]

[1 Aprilie 2019]: O mare firma de recrutare din România, iese din afaceri, acuzând GDPR

Acest articol este un pamflet si trebuie tratat ca atare.    Recruiting Great People SRL, agenție de recrutare cu peste 50 de ani de activitate in România,  a […]

ASCPD: Știrile false, adevărate bombe invizibile

În contextul Zilei Internaționale a Păcălelilor, anunțul Asociației Specialiștilor în Confindențialitate și Protecția Datelor (ASCPD) prin care se anunța lansarea pe data de 1 Aprilie 2019 a unei […]