• România ocupă locul al doilea în acest top, întrucât 84% dintre români nu au nici o idee despre cum să raporteze o infracțiune cibernetică sau un comportament online ilegal
• În mod îngrijorător, 67% dintre români nu se simt bine informați cu privire la riscurile criminalității cibernetice
• Cetățenii spanioli (86%) și danezi (86%) sunt cei care declară că au cele mai puține cunoștințe despre cum să raporteze o infracțiune cibernetică sau orice comportament online ilegal
• În ansamblu, ca medie în toate țările evaluate, 77% dintre europeni nu au idee despre modul în care ar raporta o crimă cibernetică sau orice comportament ilegal online.

În ultimul deceniu, problema criminalității informatice a apărut din ce în ce mai des în atenția publicului larg astfel că, guvernele din întreaga lume au luat decizia de a înființa organisme specializate pentru a se ocupa în mod special de toate problemele legate de criminalitatea informatică. În ciuda acestei măsuri, gradul de conștientizare a populației în privința riscurilor cibernetice nu a cunoscut o îmbunătățire seminificativă.

Interesat de siguranța online, Reboot Online a analizat cele mai recente date publicate de Comisia Europeană, pentru a descoperi care europeni nu știu cum să raporteze o infracțiune cibernetică sau orice alt comportament ilegal online în țara lor respectivă. A fost evaluat practic dacă europenii știu sau nu de  existența unui site web, a unei adrese de e-mail, a unui formular online și / sau a unui număr de contact în țara lor pentru a raporta o infracțiune cibernetică sau orice alt comportament ilegal online, cum ar fi hărțuirea / agresiunea cibernetică.

Reboot Online a constatat că Spania și Danemarca se află pe primul loc împreună, întrucât 86% dintre cetățenii din fiecare țară respectivă nu au nicio idee despre cum să raporteze o infracțiune cibernetică.

Pe a doua poziție se află România, unde 84% dintre români recunosc că nu au nicio idee pe cine să contacteze sau cum ar trebuie să raporteze o infracțiune cibernetică. În plus, 67% dintre români recunosc că nu se simt bine informați cu privire la riscurile criminalității cibernetice. Pentru acest studiu au fost chestionați 1.089 români. 

Franța se află pe locul trei, 82% dintre cetățenii francezi declarând că nu sunt conștienți de căile relevante pe care ar putea să le exploreze pentru a raporta că sunt victime sau martori ai criminalității informatice.

În al patrulea loc se află Suedia, unde 81% dintre suedezi mărturisesc că nu au cunoștințele adecvate pentru a alerta părțile relevante cu privire la o crimă cibernetică.

Interesant este că 80% dintre cetățenii care locuiesc în Lituania, Portugalia și Polonia nu știu cum să raporteze o infracțiune cibernetică, respectiv pe locul al cincilea.

La celălalt capăt, cei din Malta par a fi cei mai pregătiți să facă față consecințelor unei infracțiuni informatice, doar 46% dintre cetățeni nu știind cum să raporteze o infracțiune informatică.

Per total, în medie din toate țările evaluate, 77% dintre europeni nu știu cum să raporteze criminalitatea informatică sau comportamentul ilegal online.

Shai Aharony, cofondatorul și directorul general al Reboot Online a comentat:

„Pe măsură ce criminalitatea cibernetică devine mai sofisticată și periculoasă, trebuie să devenim mai vigilenți pentru a ne proteja online. Luarea unor acțiuni mici, cum ar fi familiarizarea cu agențiile / organismele de criminalitate informatică susținute de guvern și aplicarea celor mai bune practici recomandate acțiunilor dvs. online, poate juca un rol monumental în reducerea riscului de a deveni victimă a criminalității informatice. Dar această cercetare demonstrează, de asemenea, că aceste agenții / organisme guvernamentale de criminalitate informatică trebuie să se promoveze mai bine în fața publicului pentru a-i face conștienți de rolul, operațiunile și serviciile lor de sprijin în ceea ce privește criminalitatea informatică. Deși necunoașterea cu privire la modul de raportare a criminalității cibernetice în unele țări europene este mai slabă decât altele, o acțiune activă a agențiilor / organismelor relevante în domeniul criminalității cibernetice pentru a ieși din umbră și pentru a educa publicul cu privire la ce protocoale să urmeze în caz de criminalitate cibernetică va remedia această problemă ”.

A cincea amendă GDPR a fost inclusă în "palmaresul" Telekom România. Singura noutate este că, față de cele patru amenzi anterioare, Autoritatea Națională de Supraveghere a constatat, de data aceasta,  încălcarea dispozițiilor art. 6 și art. 21 GDPR și a emis un avertisment și o amendă în cuantum de 9,851.40 lei (echivalentul sumei de 2000 EURO). Cele 4 amenzi GDPR anterioare, totalizând 18,000 euro, la care se aplica și o amendă de 15,000 lei pentru săvârşirea contravenţiei prevăzută de art. 13 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 506/2004, au fost aplicate pentru măsurile tehnice și organizatorice insuficiente.

Nu putem să nu remarcăm faptul că există operatori care parcă sunt “abonați” la amenzi, cum e cazul Vodafone Spania și Telekom în România iar explicația nu poate fi decât faptul că amenzile aplicate nu îndeplinesc criteriul caracterului disuasiv al acestora, care este prevăzut explicit de Regulament.

De data aceasta, sancțiunile au fost aplicate operatorului Telekom România ca urmare a unei plângeri prin care se reclama faptul că petentul a fost contactat pe numărul său de telefon în scop de marketing de către un reprezentant Telekom, deși acesta își retrăsese consimțământul pentru utilizarea datelor sale cu caracter personal odată cu încetarea relației contractuale cu operatorul. Ulterior, petentul și-a exercitat dreptul de opoziție față de prelucrarea datelor sale personale în scop de marketing și publicitate solicitând operatorului ștergerea numărului său de telefon și a adresei de e-mail din baza de date a Telekom. Cu toate acestea, petentul a fost din nou contactat de un reprezentant Telekom în scop de marketing. Astfel, petentul a transmis operatorului o nouă solicitare de a nu mai fi contactat și de a i se șterge numărul de telefon și adresa de e-mail din baza de date.

Urmare a acestei solicitări, operatorul i-a comunicat petentului că adresa sa de e-mail și numărul de telefon au fost șterse din sistemul de gestionare a clienților confirmând, totodată, că a fost apelat de un reprezentant Telekom, care, dintr-o eroare umană, nu și-a dat seama că nu avea permisiunea petentului de a-l apela.

În cursul desfășurării investigației Autoritatea Națională de Supraveghere a constatat că Telekom Romania Communications SA  a prelucrat datele cu caracter personal ale petentului în scop de marketing fără a avea temei legal, încălcându-se astfel prevederile art. 6 din GDPR. De asemenea, operatorul a contactat telefonic petentul deși acesta își exercitase dreptul de opoziție, încălcându-se astfel prevederile art. 21 din RGPD.

In domeniul protecției datelor în România, anul 2021 a debutat cu relansarea pe piață a carții "GDPR Aplicat. Instrumente de lucru pentru implementarea Regulamentului UE 679/2016" ( Editia 1, Editura Wolters Kluwer). Cartea este disponibilă în webshop-ul dpo-net.ro si poate fi comandată la prețul promoțional de 110 lei. 

Conf. Univ. Dr. Nicolae Ploeșteanu - Directorul Centrului pentru Protecția Datelor - Universitatea de Medicină, Farmacie, Științe și Tehnologie „George Emil Palade” din Târgu Mureș a avut amabilitatea sa semneze prefața acestei ediții:

"Apariția volumului GDPR Aplicat, ediția a I-a, elaborat de autorii Daniela Simionovici, Daniela-Irina Cireașă, Cătălina Pantilimon și Marius-Florian Dan, reprezintă valorificarea de către aceștia, într-o editură de prestigiu precum Wolters Kluwer, a unui „succes editorial”. Prima ediție a apărut în editura Lumen și, cred eu, că datorită confirmării valorii practice a volumului, autorii au trecut de faza „timidității” începutului editorial și se adresează în prezent prin elaborarea acestei a doua ediții către dimensiunea reală a publicului interesat de domeniul protecției datelor cu caracter personal și, mai ales, către nevoile pieței de a implementa exhaustiv Regulamentul General privind Protecția Datelor, la nivelul operatorilor de date din România.

Volumul GDPR Aplicat este o idee strălucită a unui colectiv de persoane cu experiență practică și însuflețite să își pună amprenta proprie într-un domeniu în emergență, anume domeniul protecției datelor cu caracter personal. Legislația specifică pe care o abordează într-o manieră utilă și formativă este aceea care privește mai ales „GDPR”. Autorii doresc atât să se implice cât și să ofere un instrument antrenant și imediat pentru probleme practice serioase și multiplicate în activitățile curente ale operatorilor de date cu caracter personal. Toate entitățile publice și private sunt interesate să se pună de acord cu ceea ce la momentul de față este „sperietoarea” activității lor. Această intenție are sinuozități și îndoieli dar, în final, se impune practic asemănător unui standard de calitate și, în același timp, complet diferit: este diferența dintre un tablou pictat, privit ca o operă și, pe de altă parte, evoluția și inițierea unui proces juridic; oare cine are dreptate? Răspunsul este oferit cu precauție în paginile volumului acestor pionieri….În final, practica și viitorul vor fi circumstanțele în baza cărora vom argumenta liniile decisive ale acestei îndrăznețe acțiuni: protecția datelor din perspectiva unei societăți mai sigure și a unei vieți private intime fiecărei persoane fizice.

Este necesară această lucrare și îi felicit pe autori și pe cei care au contribuit pe această linie, într-un fel sau altul, la formarea acestora, iar aici mă gândesc în special la cei care au avut inițiativa de a întreprinde la Universitatea suceveană un curs postuniversitar de protecție a datelor, pe care toți autorii acestui volum l-au urmat!

Volumul este consistent: are 752 de pagini și, în esență, 14 capitole tematice, la care se adaugă anexe, bibliografie, figuri și tabele. Volumul se remarcă prin utilitate, nu prin argumentare științifică. Principala metodă de investigație utilizată în realizarea volumului este metoda experimentală.  În cele 14 capitole se tratează atât ideile de esență și directoare ale protecției datelor, precum și măsurile, acțiunile care trebuie întreprinse pentru a asigura implementarea GDPR la nivelul entităților, oferindu-se în mod constant exemple. În partea finală, referitoare la proceduri, modele și tabele ni se prezintă o varietate de exemple. Legat de structura volumul în acest context de evaluare pot fi extrem de încrezător în a afirma că este complet antamat pe necesitățile practice. Demersul autorilor va fi îmbogățit în edițiile viitoare, prin practica viitoare și abordarea unor tematici de nișă, cum este aceea a transferului internațional de date.

Pentru elaborarea volumului GDPR aplicat este cert că autorii au alocat un timp prețios și o disponibilitate aparte, poate chiar încercată și deloc ușoară. La momentul de față, astfel  cum se numește în partea secundă a sa, „Instrument de lucru pentru implementarea Regulamentului UE 679/2016” este instrumentul cel mai valoros de pe piața din România, pentru toți cei implicați în acest fenomen. Nu este un volum științific ci este exact ceea ce se numește: „Instrument de lucru…”. Dar este cel mai bun în domeniul GDPR. Îndrăznesc să afirm, pentru întreaga masă de profesioniști și interesați în domeniu, că utilizând acest volum pot să aibă siguranța conformității pentru o medie a entităților, într-un procent de aproximativ 90%. Oricum, până la apariția vreunui volum mai exhaustiv sau sintetic, acesta este, în opinia mea, sub aspect practic numărul 1 în România.

În mod interesant, lucrarea este utilă atât pentru practicieni cât și pentru directorii executivi ai companiilor. În prima parte, se oferă lecții nenumărate pentru management cum ar trebui să regândească sistemul propriu în care activează și, sigur că da, în același timp practicienii vor avea nenumărate soluții și documente la dispoziție pentru a sprijini companiile sau autoritățile în implementarea GDPR. Spre exemplu, la nivel de management este expusă povestea așteptării unui standard cumpărat și implementat imediat, cu deziluzia că așa ceva nu s-a putut întâmpla…Se caută vina la consultant și nu se poate direcționa juridic. Ce facem de aici încolo? Cât mai trebuie să stăm împiedicați de protecția datelor?

La nivel de executiv, lucrurile se complică deoarece pe lângă aceste instruiri, adevăratul specialist în protecția datelor trebuie să devină un real confident al companiei și să contribuie la rebreduirea acesteia. Va fi acceptat? Va fi înghițit? Volumul răspunde acestor întrebări într-o manieră sinceră și corectă!

Autorii au investit pasiune și interes suprapuse pe ideea importanței formării continue și a observației și cercetării cu demonstrații. Spuneam că autorii sunt într-o mare măsură pionieri: au simțit flexibilitatea și dinamica domeniului și au considerat că pot să afirme reguli, aspect care s-a confirmat în mod evident. De aici, apare una din primele trăsături ale lucrării, anume că la fiecare domeniu și secțiune se începe cu o „poveste” legată de ce se întâmplă în practică atunci când se urmărește implementarea GDPR: totul prinde contur și devine extrem de narativ și util în același timp. Spre exemplu, cuvântul introductiv debutează exact cu cea mai importantă parte a implementării GDPR, anume aceea a conștientizării și educației: „Etica reprezintă o invitație la conștientizarea consecințelor a ceea ce se face”

În al doilea rând, se face o descriere juridică a fiecărui concept principal utilizat în GDPR, inclusiv descrierea faptică alăturată. Dacă deschid la întâmplare volumul, ajung, spre exemplu la pagina 59, unde se vorbește de pseudonimizare, despre care se afirmă în mod corect că „are o componentă obligatorie și anume reversibilitatea acesteia. Reversibilitatea este tehnica inversă pseudonimizării, adică, folosind informații suplimentare, pe care doar operatorul le are, datele pot deveni, din nou, „clare”(…)” Aceasta este o obligație specifică în anumite condiții a operatorului de date.

În al treilea rând se oferă de către autori la fiecare argumentare sistematic prezentată, un exemplu, de regulă referit de ghidurile de implementare și orientare realizate de fostul Grup de lucru articolul 29, în prezent înlocuit de Comitetul european pentru protecția datelor stabilit prin GDPR. Această modalitate de expunere conferă instruire și înțelegere cititorului și practicianului, deoarece exemplele sunt extrem de relevante și fin relevate.

Nu în ultimul rând, trebuie remarcată referirea la practica instanțelor din România și a instanțelor europene în domeniul protecției datelor cu caracter personal, chestiune utilă deoarece contribuie la statuarea definitivă a unor linii de interpretare a domeniului analizat.

Consider că fiecare practician trebuie să aibă această lucrare pentru că îl va ajuta în implementarea GDPR. Lucrarea conține atât conținut cu documentare științifică cât și conținut aplicativ corect dar orientativ și specific ghidurilor.

În ceea ce mă privește, sunt încântat că autorii  Daniela Simionovici, Daniela-Irina Cireașă, Cătălina Lungu și Marius-Florian Dan, mi-au fost pentru o scurtă perioadă „studenți”, deoarece orice dascăl este împlinit când este depășit de proprii studenți. I-am întâlnit cu ocazia unei competiții în domeniul protecției datelor, desfășurată la Târgu Mureș, și am simțit că este vorba de un grup cu potențial reformator. Au demonstrat în interesul comunității din România acest lucru. Le doresc mult succes și felicitări pentru demersurile continue pe care le întreprind în domeniul protecției datelor cu caracter personal."