Pandemia Covid-19 a impus maturizarea forțată a societății românești

Editorial

Vizualizari: 6761

Facebooktwittergoogle_plusredditpinterestlinkedinmail

Nimic nu va mai fi ca înainte. Societatea în care trăim s-a schimbat deja, fiind supusă la unul din cele mai dificile teste de stres. Frica este cea care a obligat societatea noastră să se adapteze și sa se maturizeze forțat, făcând în primul rând un salt mare către digitalizare. A fost nevoie de acest virus ca să acordăm o atenție mărită beneficiilor digitalizării. Vorbim astăzi mai mult ca niciodată despre tele-muncă, tele-medicină, tele-educație și mai ales despre știrile false.

Fiind un act de responsabilitate să stăm acasă în aceste condiții, utilizam din ce în ce mai mult tehnologia, din dorința de a comunica cu cei dragi și cu colegii de serviciu. Am auzit ca s-au organizat zile de naștere online, că oamenii au continuat să se întâlnească și sa bea o cafea cu prietenii, printr-o conexiune video, și că se pot vizita muzee sau chiar să participi la concerte din confortul fotoliului de acasă. Citim cărți pentru care până acum nu găseam timpul necesar.

Pentru o parte din oameni, autoizolarea este un test greu de trecut și de suportat și nimeni nu conștientizează înca faptul că procesul de autoizolare socială este un fenomen apărut o dată cu rețele de socializare. Se vorbește de ani de zile de această tendință de a petrece mai mult timp în casă, conectat cu mii de prieteni online, cu care poate nu te-ai întâlnit niciodată față în față. Astăzi, mai mult ca niciodată, prețuim interacțiunea fizică și testăm efectul nociv și pervers al dezinformărilor care abundă pe rețelele de socializare. Este o lecție pe care am învațat-o în timpul acestei pandemii și cred că societatea noastră nu va mai fi niciodată la fel ca înainte.

Trebuie sa realizam și ca toată această digitalizare, pe repede înainte, vine la pachet cu asumarea unor riscuri de care mi-aș dori să fim conștienți încă de la început. Nu cred că suntem pregătiți încă să îmbrațișăm digitalizarea și să ne folosim la maxim de beneficiile acesteia. În urma recomandărilor autorităților din România, mai multe companii au decis să accepte, de pe o zi pe alta, ca angajații să lucreze de acasă. Din punct de vedere legal eram pregătiți, legislația română avea prevederi clare privind tele-munca, și cele mai multe firme au semnat acum cu fiecare angajat doar un act adițional la contractul de munca, pentru a îndeplini aceasta formalitate birocratică. Foarte puține firme au investit în securizarea echipamentelor și a căilor de comunicare, alegând deseori soluțiile cele mai rapide și ieftine, utilizând de cele mai multe ori echipamentele proprii ale angajaților. În ultimele zile chiar am urmărit cum a crescut numărul incidentelor de securitate, prin campanii de phishing, infectând mii de computere, bazându-se pe naivitatea utilizatorilor care acum citesc orice email legat de acest Coronavirus. Din păcate, foarte multe afaceri au de suferit, și mai mult decât efectele acestei pandemii, mă sperie valul de recesiune care ne va lovi peste câteva luni.

Mi-aș fi dorit să vorbim de digitalizarea mediului de business românesc, precum și a administrației publice, în alte condiții decât cele de astăzi. De ani de zile urmăresc Estonia cum anunță cifre record și prezintă studii de caz de succes privind integrarea a cât mai multor servicii ale administrației publice într-o singura platformă națională, reușind să facă importante economii de timp și de resurse. Îmi imaginez astăzi, in acest context epidemiologic, cât de ușor este pentru o astfel de țară să comunice cu proprii cetățeni, care deja și-au creat o obișnuință din a comunica cu autoritățile exclusiv online. Fenomenul Fakenews în Estonia nu are nici o șansă. Panica și isteria în țările digitalizate sunt putin probabile.

Pe de alta parte mă uit la China care a impus măsuri absurde și greu de înțeles pentru cineva ca mine care iubește democrația. Dar astăzi, privesc nepunticios cum democrația greșit înteleasă omoară zilnic sute de oameni. Numărul de decese din Italia a depășit China cu peste 1500 de persoane și mi-e teama ca acest număr va continua să crească. Ajung inevitabil să mă întreb de ce frica nu funcționează în România. De ce oamenii se plimbă prin parcuri în timp ce autoritățile recomandă să stea în casă. De ce autoritățile nu impun în mod ferm un program de prevenție, acum că starea de urgență este declarată oficial și există posibilitatea limitării anumitor drepturi în condiții de legalitate. De ce ne purtam iresponsabil, asumându-ne riscuri inutil și expunându-ne în fața pericolului de infectare, atîâ pe noi cât si pe cei cu care intrăm în contact? Ce s-a întamplat cu societatea noastră? Unde a dispărut respectul dintre noi? Astăzi am ajuns să apeciem și mai mult anumite resurse, la care până acum aveam acces neîngrădit. Cel mai bun exemplu este hârtia igienică și alimentele. Cei mai multi dintre noi și-au făcut stocuri acasă fără a se gândi și la ceilalți. Cred că societatea noastră se va schimba radical și sper că vom plătim cu cât mai puţine vieţi şi că vom învăţa să ne redescoperim pe noi şi sa-i respectam pe cei din jurul nostru.

 

INTRA ACUM în grupul WhatsApp "Comunitatea Dpo-NET.ro"!


Iți plac articolele dpo-NET.ro? Poți fi la curent cu toate aceste noutăți dacă ne urmărești zilnic pe paginile noastre de LinkedIn sau Facebook. 


Acest articol este protejat de către dispoziţiile legale incidente și este interzisă copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a acestuia. Articolele publicate pe DPO-NET.RO pot fi preluate doar în limita a maxim 500 de caractere, fără a depăşi jumătate din totalul de caractere, şi cu citarea obligatorie a sursei, cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor și articolelor publicate pe DPO-NET.RO, vă rugăm să ne contactati.

Hai să facem împreună analiza unei tentative de phishing

Editorial

Vizualizari: 5679

Facebooktwittergoogle_plusredditpinterestlinkedinmail

Cred că nu ne preocupă îndeajuns de mult o realitate infracțională care capătă proporții sub ochii noștri, fără a sesiza impactul pe care îl are asupra vieților noastre în fiecare zi. Este vorba despre atacurile cibernetice (cyber attacks).Nu acordăm încă importanța pe care o merită această dimensiune cibernetică a infracțiunilor (cybercrime) care este internetul (cyberspace). Ar trebui să vorbim despre infracționalitatea cibernetică în fiecare săptămână pentru a (ne) educa populația.

Propunerea mea este aceea de a împărtăși experiențe, contribuind la educarea populației, și vizez prin acest demers specialiștii care intră în contact cu tentative de infracțiuni care au loc în lumea digitală în cadrul companiilor la care aceștia muncesc și care sunt vizate de aceste atacuri cibernetice. Informațiile confidențiale ale companiei atacate ar trebui evident anonimizate însă modul de operare al rău făcătorilor ar trebui împărtășit cu oamenii, analizând public modul în care o activitate infracțională de tip „phishing scam”, „ransomware”, „spyware”, „trojan horse” sau alte asemenea inițiative sunt depistate, prevenite ori demascate.

De regulă, articolele publicate în presă trec în revistă tipurile de atacuri cibernetice, le clasifică, fără a explica însă contextul pe care noi îl creăm pentru a favoriza producerea acestor infracțiuni, nu ne responsabilizează, nu ne învață în concret cum să abordam tentativele infracționale, nu ne învață cum să le recunoaștem. Prevenția trebuie să fie scopul principal al acestor demersuri. Intenția noastră este aceea de a da un exemplu în prezentul articol, analizând astfel un caz întâlnit în practică, respectiv o tentativă de phishing, totodată urmărind să atragem atenția companiilor (sunt vizate în special companiile de e-commerce) cu privire la acest caz particular, pe care dacă îl întâlnesc în activitatea de zi cu zi, îl vor recunoaște ca fiind o tentativă de înșelăciune informatică.

Un atac de tip „phishing” este o tentativă de a fura informații sensibile aparținând unei organizații, sub forma unor parole, nume de utilizatori, numere de carduri de credit, informații despre conturile bancare si alte date importante, pentru a le utiliza în scopuri infracționale sau a vinde aceste informații (până la urmă în același scop infracțional). Persoana rău intenționată (hackerul) se deghizează într-o sursă credibilă cu o ofertă tentantă, atrăgând victima într-o înșelătorie. Aceste modalități de deghizare, au loc sub forma unor e-mailuri sau a unor adrese transmise fizic la registratura companiei.

Vom analiza în continuare, cazul în care o adresă în format fizic (pe hârtie) este transmisă la registratura companiei. Pe scurt, o companie a primit documentul de mai jos la recepție, în care i se solicită transmiterea unor informații, urmând a primi o factură pentru suma de 977 de euro, intrând într-un așa zis contact pe o perioadă de trei ani. În spațiile marcate cu negru erau înscrise datele companiei, obținute de rău făcători de pe internet.

  1. Analiza formei documentului. Adresa a fost primită cu o oarecare teamă, de înțeles având în vedere formatul acesteia ca un formular tipizat utilizat de obicei de autoritățile publice. La prima vedere, denumirea „European Register of Commerce” alături de datele de contact ale companiei pe adresa căreia a fost trimis documentul din partea Departamentului de Reglementare a Protecției Datelor (Data Protection Regulation), creează aparența unui document oficial emis de o autoritate publică Europeană.

Iar acesta este scopul imediat al acestui tip de adresă, să inducă în eroare, să determine reacții rapide și negândite, iar în acest cadru apar greșelile iar tentativa de înșelăciune se transformă astfel într-o reușită a hackerilor (și totodată în infracțiune).

Documentul conține o serie de chenare, în care se află numere de referință, date de contact ale organizației emitente și există chiar și un cod de bare specific de regulă facturilor. Aceste multiple căsuțe au același scop, de a crea impresia ca documentul este oficial, întocmai precum pescarul prinde pește cu firmituri de mâncare autentică.

  1. Analiza de fond a documentului. În centrul adresei se află spații punctate în care datele companiei sunt solicitate. După ce ar fi completate aceste date și după semnarea și transmiterea documentului conform indicațiilor, datele urmează a fi folosite pentru emiterea de către hacker a facturii pentru suma de 977 euro. Este de reținut că scopul imediat al acestei acțiuni este acela de a primi de la compania atacată suma de 977 euro pentru o presupusă înregistrare în Registrul Comerțului European și eventual a transmite informații care vor fi folosite din nou într-un mod similar.

Textul adresei folosește climatul de ambiguitate creat în jurul GDPR, care în continuare sperie personalul neinstruit al companiilor din România care (încă) nu înțeleg contextul generat de aplicarea GDPR, făcând astfel trimitere la o presupusă obligație care derivă din acest Regulament, respectiv acela că organizația dumneavoastră trebuie să fie contactată în vederea actualizării și confirmării de către dumneavoastră a datelor care sunt deja obținute de European Register of Commerce...

Este absolut obișnuit ca adresele de tip phishing să imprime un caracter de urgență prin utilizarea unor texte scoase în evidență (“as soon as possible” sau “urgent”) ori care fac trimitere la termene foarte scurte de reacție sau de răspuns, utilizând formulări de genul „în termen de 24 de ore” sau „imediat ce intrați în posesia prezentei notificări”, scopul fiind același, de a crea panică și a determina o reacție rapidă și negândita, oferind rău făcătorului tot ceea ce solicită.

  1. Priviți astfel de adrese cu suspiciune si realizați o investigație înainte de a reacționa. Am citit textul adresei și am accesat website-ul European Register of Commerce. Am observat că deși sunt (aparent) bine construite ca și formă, conținutul (textul) secțiunilor de pe website nu oferă nicio informație concretă despre domeniul de activitate al acestei organizații, care pare a fi o inițiativă privată cu sediul în Hamburg, Germania. Secțiunea „Întrebări frecvente” (FAQ) de pe website, este la fel de ambiguă, răspunsurile fiind foarte generale și expeditive, fără avea conexiuni în celelalte secțiuni ale website-ului.

Este un website bine documentat, având o politică de drepturi de autor și o politică de prelucrare a datelor personale, conținutul acestora fiind însă frânturi de texte adunate din alte politici publicate pe website-uri autentice (că doar cărțile din cărți se scriu, zice proverbul!), în care au fost introduse datele companiei care operează acest (pseudo) Registru European, denumită DAD Deutscher Adressdienst GmbH care se traduce prin “Serviciul de adrese German”.

Căutând în continuare pe internet detalii despre diferite informații menționate în adresă și pe website, am ajuns la câteva linkuri prin care mai multe publicații online informau în anul 2018 despre această tentativă de phishing a cărei trăsături le recunoaștem și noi în prezentul articol.

În concluzie, este important să fim vigilenți atunci când primim astfel de adrese, notificări, informări scrise, in format fizic sau electronic, să realizăm o „anchetă”, iar scepticismul trebuie să fie principala modalitate de abordare a acestor demersuri. Bineînțeles, recomandarea noastră este aceea de a apela la specialiști din domeniul securității datelor de fiecare dată când recunoașterea unei astfel de inițiative vă pune probleme.

Stéphane Nappo, Directorul Global de Securitate informatică al Société Générale spunea că „este nevoie de 20 de ani pentru a construi o reputație și câteva minute pentru ca un incident cibernetic să o distrugă”. Specialiștii din domeniul securității informatice, al prelucrării datelor cu caracter personal și specialiștii în tehnologia informației ar trebui să contribuie în mod constant alături de autoritățile publice (Autoritatea Națională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal și organele de poliție care investighează infracțiunile economice) pentru a educa oamenii cu privire la identificarea riscurilor la care se supun în lumea virtuală în care trăiesc în cea mai pare parte a timpului.

Ar trebui creat un ecosistem de prevenție, de promovare a riscurilor generate de fenomenul infracționalității cibernetice, prin organizarea unor conferințe dedicate acestui subiect accesibile publicului, organizarea workshop-urilor gratuite la inițiativa companiilor de specialitate și a organizațiilor interesate de a-și desfășura activitate într-o piață mai sigură, sa vândă produse și să presteze servicii pentru oameni care dobândesc cunoștințe despre securitatea informatică. Ar trebui dezbătut public acest subiect în cadrul unor emisiuni televizate, iar presa ar trebui să se implice mai mult în susținerea acestor demersuri. Astfel de activități erau desfășurate la începutul anului 2017 în Irlanda și Marea Britanie pentru a educa populația în privința Regulamentului General privind Protecția Datelor care avea să intre în vigoare aproximativ un an mai târziu, iar la data aplicării Regulamentului activitățile comerciale și raporturile economice, pe scurt, întreaga lume de afaceri din aceste țări știa ce are de făcut, oamenii erau pregătiți să gestioneze schimbarea de mentalitate și adoptau conduita promovate de acest Regulament European.

Același Stéphane Nappo ne oferă rezoluția cu care încheiem acest articol: „Specialiștii din domeniul protecției datelor trebuie să împartă mai mult decât o fac hackerii”.

 

INTRA ACUM în grupul WhatsApp "Comunitatea Dpo-NET.ro"!


Iți plac articolele dpo-NET.ro? Poți fi la curent cu toate aceste noutăți dacă ne urmărești zilnic pe paginile noastre de LinkedIn sau Facebook. 


Acest articol este protejat de către dispoziţiile legale incidente și este interzisă copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a acestuia. Articolele publicate pe DPO-NET.RO pot fi preluate doar în limita a maxim 500 de caractere, fără a depăşi jumătate din totalul de caractere, şi cu citarea obligatorie a sursei, cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor și articolelor publicate pe DPO-NET.RO, vă rugăm să ne contactati.

Fenomenul FAKENEWS pierdut de sub control. „Spălați-vă mâinile, nu creierele!”

Editorial

Vizualizari: 37787

Facebooktwittergoogle_plusredditpinterestlinkedinmail

Acum câteva zile am citit întâmplător pe Fecebook un îndemn, "Spălați-vă mâinile, nu creierele!". Acesta a fost și momentul în care am realizat că fenomenul Fakenews în România a fost pierdut iar de sub control, fiind bombardați de informații false menite să crească nivelul de panică a populației. Efectul imediat pe care îl constat este fuga după măști de protecție care au ajuns să coste cât un gram de aur. Mai mult, comercianții de alimente înregistrează vanzări record, influențate artificial de această isterie. Interesant este cum rafturile de dezinfectanți pe baza de alcool sunt aproape intacte dar conservele sunt deja o raritate.

Ieri s-a confirmat și primul caz de infecție cu coronavirus în România și dacă nu menținem starea de normalitate, riscăm să pierdem de sub control acest fenomen. Mă bucur totuși că Organizația Mondială a Sănătății (OMS) investește timp și resurse în campanii publice, alocând un interes marit dezamorsării bombelor de dezinformare care au devenit virale pe rețelele de socializare. Cred că este sarcina noastră, a fiecăruia, este să combatem acest fenomen Fakenews și să distribuim cât mai mult informațiile din surse oficiale, precum cele de mai jos.

FAKENEWS: Coronavirusul  (2019-nCoV) poate fi transmis prin mușcături de țânțari

Răspuns OMS (Organizația Mondială a sănătății): Noul coronavirus NU poate fi transmis prin mușcături de țânțar.

Noul coronavirus este un virus respirator care se răspândește în principal prin contactul cu o persoană infectată, prin picăturile respiratorii emise atunci când o persoană, tușește sau strănută, sau prin salivă sau picături de secreție nazală. Până în prezent, nu există informații sau dovezi care să sugereze că 2019-nCov ar putea fi transmis de către țânțari. Pentru a vă proteja, evitați contactul cu cineva care are febră sau tuse și practicați o bună igienă a mâinilor și igienă respiratorie.

FAKENEWS: Urina copiilor vă poate proteja împotriva noului coronavirus (2019-nCoV)

Răspuns OMS (Organizația Mondială a sănătății): Urina copiilor NU poate fi utilizată ca protecție împotriva noului coronavirus.

Urina nu ucide virusurile și bacteriile. De fapt, urina poate conține cantități mici de material viral sau bacterian. Spălarea mâinilor cu urina unui copil sau utilizarea acestei urine pentru a spala suprafețele nu vă protejează de noul coronavirus (2019-nCoV). Spălați-vă des pe mâini cu un produs hidroalcoolic sau cu apă și săpun. Curățați suprafețele cu dezinfectanți simpli.

FAKENEWS: Vremea rece și zăpada pot ucide noul coronavirus (2019-nCoV)

Răspuns OMS (Organizația Mondială a sănătății): Vremea rece și zăpada nu pot ucide noul coronavirus (2019-nCoV).

Temperatura normală a corpului uman rămâne în jurul valorii de 36,5 ° C și 37 ° C, indiferent de temperatură sau de vremea exterioară. Prin urmare, nu există niciun motiv să credem că vremea rece poate ucide noul coronavirus sau alți agenți patogeni. Cel mai eficient mod de a vă proteja de 2019-nCoV este să vă spălați frecvent mâinile cu un produs pe bază de alcool sau cu săpun și apă.

FAKENEWS: Cocaina poate proteja împotriva noului coronavirus (2019-nCoV)

Răspuns OMS (Organizația Mondială a sănătății): Cocaina NU protejează împotriva noului coronavirus și poate fi periculoasă.

Cocaina este un produs stimulant care creează dependență. Utilizarea sa provoacă efecte nedorite grave și dăunează sănătății umane.

FAKENEWS: Noul coronavirus (2019-nCoV) poate fi transmis și prin obiecte, cum ar fi monede și bancnote

Răspuns OMS (Organizația Mondială a sănătății): Riscul de a fi infectat cu noul coronavirus (2019-nCoV) prin atingerea obiectelor, inclusiv monede, bancnote sau carduri de credit, este foarte mic. 

Datele preliminare indică faptul că noul coronavirus (2019-nCoV) poate supraviețui pe suprafețe timp de câteva ore sau mai multSe poate întâmpla ca un obiect să fie contaminat de 2019-nCoV de o persoană infectată care tușește sau strănută sau care atinge obiectul. Cu o igienă bună a mâinilor, riscul de a fi infectat cu noul coronavirus (2019-nCoV) prin atingerea obiectelor, inclusiv monede, bancnote sau cărți de credit, este foarte mic. Cea mai bună protecție este să vă spălați frecvent mâinile cu un produs hidroalcoolic sau cu săpun și apă.

FAKENEWS: Noul coronavirus (2019-nCoV) se poate proiecta până la 8 metri de o persoană care tușește sau strănută

Răspuns OMS (Organizația Mondială a sănătății): Picături respiratorii pot fi proiectate aproximativ 1 metru de către o persoană care tușește sau strănută.

Atunci când o persoană infectată cu 2019-nCoV tușește sau strănută, virusul este expulzat în picături care pot parcurge o anumită distanță față de acea persoană. Prin urmare, pentru a vă proteja de orice virus respirator, evitați contactul strâns cu cineva care are febră sau tușește și spălați-vă frecvent mâinile cu produs hidroalcoolic sau săpun și apă.

FAKENEWS: Coronavirusul (2019-nCoV) se poate răspândi parcurgând distanțe lungi prin aer

Răspuns OMS (Organizația Mondială a sănătății): Coronavirusurile sunt viruși care NU se răspândesc parcurgând distanțe mari prin aer. 

Noul coronavirus (2019-nCoV) este un virus respirator care se răspândește în principal prin picăturile eliberate atunci când o persoană infectată tușeste sau strănută, sau prin picături de salivă sau secreții nazale. Aceste picături sunt prea grele pentru a călători prin aer distanțe semnificative. De asemenea, vă puteți infecta dacă vă atingeți ochii, gura sau nasul după ce intrați în contact cu o suprafață contaminată. Protejați-vă și spălați-vă frecvent pe mâini cu un produs hidroalcoolic sau cu săpun și apă.

FAKENEWS: Uscătoarele de mână sunt eficiente pentru a ucide 2019 nCoV

Răspuns OMS (Organizația Mondială a sănătății): Nu. Uscătoarele de mână nu sunt eficiente pentru a ucide 2019-nCoV. Pentru a vă proteja de noul coronavirus, trebuie să vă spălați frecvent pe mâini cu un produs pe bază de alcool sau cu săpun și apă. Odată ce mâinile tale sunt curate, ar trebui să le usuci bine cu prosoape de hârtie sau un uscător de aer cald.

FAKENEWS: Pot reutiliza o mască N95. O poți spala și o poți steriliza cu dezinfectanți pentru mâini

Răspuns OMS (Organizația Mondială a sănătății): Nu. Măștile de față, inclusiv măști medicale plate sau măști N95, nu trebuie reutilizate. Dacă ați fost în contact strâns cu cineva infectat cu noul coronavirus sau care are o altă infecție respiratorie, partea din față a măștii dvs. trebuie considerată contaminată. Trebuie să îndepărtați masca fără să-i atingeți partea din față și să o eliminați corect. După îndepărtarea măștii, trebuie să vă curățați mâinile cu un produs hidroalcoolic sau cu săpun și apă.

FAKENEWS: O lampă de dezinfectare ultravioletă (UV) poate să omoare noul coronavirus (nCoV) 

Răspuns OMS (Organizația Mondială a sănătății): Lămpile UV nu trebuie utilizate pentru sterilizarea mâinilor sau a altor părți ale corpului, deoarece razele UV pot provoca eritem (iritarea pielii). Pentru a vă proteja de noul coronavirus, rămâneți la curent cu toate măsurile pe care le puteți lua.

FAKENEWS: Pulverizarea  de alcool sau clor pe tot corpul poate ucide noul coronavirus (nCoV)

Răspuns OMS (Organizația Mondială a sănătății): Nu. Stropirea cu alcool sau clor pe tot corpul nu va ucide virusurile care au intrat deja în corpul vostru. Pulverizarea acestor substanțe poate fi dăunătoare pentru îmbrăcăminte sau mucoase (adică ochi, gură). Fiți conștienți că atât alcoolul, cât și clorul pot fi utile în dezinfectarea suprafețelor, dar ar trebui utilizate conform recomandărilor corespunzătoare.

Există mai mulți pași pe care îi puteți face pentru a vă proteja de noul coronavirus. Începeți să vă curățați frecvent mâinile folosind un produs hidroalcoolic - cum ar fi un gel - sau cu săpun și apă.

FAKENEWS: Sunteți în siguranță dacă primiți o scrisoare sau un pachet din China

Răspuns OMS (Organizația Mondială a sănătății): Da, sunteți în siguranță. Persoanele care primesc pachete din China nu prezintă riscul de a contracta noul coronavirus. Din analizele anterioare, știm că coronavirusurile nu supraviețuiesc mult timp asupra obiectelor, cum ar fi scrisori sau pachetele.

FAKENEWS: Animalele de companie pot răspândi noul coronavirus (2019-nCoV)

Răspuns OMS (Organizația Mondială a sănătății): În prezent, nu există dovezi că animalele de companie, cum ar fi câinii sau pisicile, pot fi infectate cu noul coronavirus. Cu toate acestea, este întotdeauna o idee bună să te speli pe mâini cu apă și săpun după contactul cu animalele de companie. Acest lucru vă protejează de diverse bacterii comune, cum ar fi E.coli și Salmonella, care pot trece de la animale de companie la om.

FAKENEWS: Vaccinurile împotriva pneumoniei protejează împotriva noului coronavirus

Răspuns OMS (Organizația Mondială a sănătății): Nu. Vaccinurile împotriva pneumoniei, cum ar fi vaccinul pneumococic și vaccinul Haemophilus influenzae de tip B (Hib), nu protejează împotriva noului coronavirus.

Virusul este atât de nou și diferit încât necesită propriul său vaccin. Cercetătorii lucrează în prezent la dezvoltarea unui vaccin împotriva 2019-nCoV, iar OMS îi sprijină în activitatea lor.

Deși aceste vaccinuri nu sunt eficiente împotriva 2019-nCoV, vaccinarea împotriva bolilor respiratorii este foarte recomandată pentru a vă proteja sănătatea.

FAKENEWS: Poți clăti nasul în mod regulat cu soluție salină care ajută la prevenirea infecției cu noul coronavirus

Răspuns OMS (Organizația Mondială a sănătății): Nu. Nu există nicio dovadă că clătirea în mod regulat a nasului cu soluție salină protejează oamenii de infecțiile cu noul coronavirus.

Există unele dovezi că această practică poate ajuta oamenii să se recupereze mai rapid dintr-o răceală comună. Cu toate acestea, nu s-a demonstrat clătirea regulată a nasului pentru a preveni infecțiile respiratorii

FAKENEWS: Dacă mănânc usturoi pot preveni infecția cu noul coronavirus

Răspuns OMS (Organizația Mondială a sănătății): Usturoiul este un aliment sănătos care poate avea anumite proprietăți antimicrobiene. Cu toate acestea, în actuala epidemie nu există dovezi conform cărora consumul de usturoi îi protejează pe oameni de noul coronavirus.

FAKENEWS: Utilizarea uleiului de susan împiedică coronavirusul să intre în organism

Răspuns OMS (Organizația Mondială a sănătății): Nu. Uleiul de susan nu ucide noul coronavirus. Există dezinfectanți chimici care pot ucide 2019-nCoV pe suprafețe. Acestea includ dezinfectanți pe bază de înălbitor sau clor, solvenți, etanol 75%, acid peracetic și cloroform.  Cu toate acestea, acestea au un impact mic asupra virusului dacă le pui pe piele sau sub nas. Poate fi chiar periculos să obții aceste substanțe chimice pe pielea ta.

FAKENEWS: Noul coronavirus afectează mai ales vârstnicii

Răspuns OMS (Organizația Mondială a sănătății): Persoanele de toate vârstele pot fi infectate cu noul coronavirus (2019-nCoV). Persoanele în vârstă și persoanele cu afecțiuni preexistente (cum ar fi astmul, diabetul, bolile de inimă) par mai susceptibile de a se îmbolnăvi grav de acest virus.   OMS recomandă persoanelor de toate vârstele să ia măsuri pentru a se proteja de virus, de exemplu, urmând igiena respiratorie bună a mâinilor și a căilor respiratorii.

FAKENEWS: Antibiotice sunt eficiente în prevenirea și tratarea infecției cu noul coronavirus

Răspuns OMS (Organizația Mondială a sănătății): Nu, antibioticele nu funcționează împotriva virusurilor, ci doar împotriva bacteriilor.

Noul coronavirus (2019-nCoV) este un virus și, prin urmare, antibioticele nu trebuie utilizate ca mijloc de prevenire sau tratament.

Cu toate acestea, dacă sunteți spitalizat pentru infecția 2019-nCoV, este posibil să vi se administreze antibiotice, deoarece este posibilă co-infecția bacteriană.

FAKENEWS: Există medicamente specifice pentru prevenirea sau tratarea infecției cu noul coronavirus

Răspuns OMS (Organizația Mondială a sănătății): Până în prezent, nu este recomandat niciun medicament specific pentru prevenirea sau tratarea infecției cu noul coronavirus (2019-nCoV).

Cu toate acestea, persoanele infectate cu virusul ar trebui să primească îngrijiri adecvate pentru ameliorarea și tratarea simptomelor, iar cei care sunt grav bolnavi ar trebui să beneficieze de îngrijire optimă de susținere. Anumite tratamente specifice sunt studiate și vor fi testate în studiile clinice. OMS ajută la accelerarea eforturilor de cercetare și dezvoltare cu o gamă largă de parteneri.

INTRA ACUM în grupul WhatsApp "Comunitatea Dpo-NET.ro"!


Iți plac articolele dpo-NET.ro? Poți fi la curent cu toate aceste noutăți dacă ne urmărești zilnic pe paginile noastre de LinkedIn sau Facebook. 


Acest articol este protejat de către dispoziţiile legale incidente și este interzisă copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a acestuia. Articolele publicate pe DPO-NET.RO pot fi preluate doar în limita a maxim 500 de caractere, fără a depăşi jumătate din totalul de caractere, şi cu citarea obligatorie a sursei, cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor și articolelor publicate pe DPO-NET.RO, vă rugăm să ne contactati.

Participa la DPO TOOLS Workshop – 23 / 24 Martie 2020 – „Mobilitatea, o provocare pentru aplicarea GDPR”

La nivelul dispozitivelor mobile, au aparut in ultima perioada noi variante de atacuri informatice menite de a extrage informatii cu caracter personal cunoscute sub forma furtului de identitate […]

Trevor Hughes, CEO IAPP: „În domeniul protecției datelor, avem o nouă profesie hibridizată”

Participând la cea de-a 13-a ediție a Conferinței pentru informatică, confidențialitate și protecția datelor (CPDP2020), desfășurată la Bruxelles în perioada 22-24 ianuarie 2020, Trevor Hughes, Președintele Asociației Internaționale […]

MODELE SI FORMULARE GDPR – O nouă carte în webshop-ul dpo-NET.ro

O nouă lucrare de mare interes a fost adaugată în webshop-ul dpo-NET.ro, fiind o contributie a membrilor Centrului de cercetare pentru protectia datelor, constituit in cadrul Universitatii de […]

Nicolae Ploeșteanu: „Consider că fiecare practician trebuie să aibă această carte”

In domeniul protecției datelor în România, anul 2020 a debutat cu lansarea pe piață a acestui volum, intituat „GDPR Aplicat. Instrumente de lucru pentru implementarea Regulamentului UE 679/2016”, […]

PECB semnează un acord de parteneriat cu NeoPrivacy România și lansează cursuri de certificare recunoscute internațional

PECB Group Inc. Canada a anunțat semnarea un nou acord de parteneriat cu NeoPrivacy România, pentru a distribui cursuri de formare PECB, recunoscute internațional. „Suntem foarte încântați de […]

Despre AUDIT în contextul GDPR

O scurtă definiție AUDIT – Examinare profesională a unor informații cu scopul de a exprima o opinie responsabilă și independentă în raport cu un anumit standard. În funcție de standard […]

Ce planuri ți-ai făcut pentru 2020 în privința protecției datelor?

La începutul noului an mulți dintre noi ne facem planuri pentru a ne îndepărta de obiceiurile proaste sau pentru a finaliza proiecte începute în anul precedent. Dar câți […]

Anul 2019 văzut prin ochii unui GDPR-ist, 10 momente memorabile

Este sfarsit de an si fiind un moment de bilant nu pot sa nu ma gandesc la cat de multe lucruri am realizat pe plan profesional si mai […]

Conceptul de „operatori independenți” este sinonim cu fuga de responsabilitate

Portalul dpo-NET.ro – Data Protection Officers Network în parteneriat cu Wolters Kluwer România, NeoPrivacy România, Decalex și unCommon Sense Advisory a organizat in data de 11 Decembrie 2019, în Sala de cursuri Wolters Kluwer România din București, a doua ediție […]

Curtea de Justiție a UE nu a utilizat niciodată expresia de „operatori independenți” în sensul practicii din România

Repere privind dobândirea calității de „operator”, „împuternicit al operatorului”, „operatori asociați” și atribuirea vreunei alte calități a unei entități care prelucrează date cu caracter personal Sumar: Prezentul articol […]

A început Războiul de independență al operatorilor de date din România

Nu știu alții cum sunt dar eu când mă gândesc la operatorii de date cu caracter personal care își proclamă independența peste noapte mă apucă panica. Numai în […]

Legea care a permis partidelor să copieze listele suplimentare încalcă GDPR-ul!?

Legea nr. 190/2018 privind măsuri de punere în aplicare a Regulamentului (UE) 2016/679 (Regulamentului general privind protecţia datelor), în vigoare de la 31 iulie 2018, „riscă” să fie […]

ORIZONTUL SECURITATII CIBERNETICE

„If you spend more on coffee than on IT security, you will be hacked. What’s more, you deserve to be hacked” (Richard Clarke) Cunoașteți vreo persoană care a […]

5G este o nouă energie electrică și va fi factorul cheie al lumii inteligente

WebSummit este evenimentul în care an de an giganții HiTech îsi prezintă inovațiile, prin care viața noastra ar trebui să devină mai simplă, mai confortabilă, mai sigură. Totodată […]

Minutul de năduf al unui DPO

Data Protection Officer (DPO) la nivel european ajunge să fie un Responsabil cu Protecția Datelor în România. Mi se întâmplă adesea să mă surprind antamată cu gândul în […]

Operatorul GDPR în Epoca Internetului

Devine accesul liber la internet în era GDPR o problemă pentru operatori? Într-o proporție covârșitoare operatorii au pagini web de prezentare, contact sau  magazine online, pagini de Facebook, […]

Conformitatea GDPR se construiește cărămidă cu cărămidă

Ce presupune această schimbare din 25 mai 2018 și care este rolul ei? O întrebare cu o greutate, cu părere de rău pentru multe persoane este încă o […]

Principiile prelucrării datelor personale și rolul auditului preliminar

Celebrul GDPR este deja în aplicare de mai bine de un an de zile, suficient pentru ca fiecare antreprenor conectat on-line sau la diverse centre de afaceri să […]

15 recomandări GDPR pentru managerul de spital

“Mie nu mie se poate intampla, am băieți tineri și destepti la IT”  este argumentul unui manager de spital pentru a justifica lipsa de interes, resurse și timp […]

Când viața îți oferă lămâii, apelezi la GDPR

Un link postat de Cristiana Deca pe unul dintre conturile ei de social media m-a făcut să mă prăbușesc de râs, dar până să apuc să mă opresc […]