Filip Truță: „Noua soluție Bitdefender 2020 protejează intimitatea utilizatorilor”

INTERVIU EXCLUSIV

Vizualizari: 2296

Facebooktwittergoogle_plusredditpinterestlinkedinmail

Filip Truță, security analyst la Bitdefender, a acordat un interviu in exclusivitate  pentru dpo-NET .ro despre GDPR și despre tehnologiile noi din soluția de securitate Bitdefender 2020 care feresc utilizatorii de folosirea intruzivă a datelor personale și îi protejează de atacuri informatice sofisticate.

Credeți ca aceste cifre sunt rezultatul dezinteresului persoanelor în ceea ce privește de protejarea datelor lor?

FT: Responsabilitatea conștientizării cade în primul rând pe autorități, instituții publice și pe entitățile care lucrează cu datele personale ale cetățenilor Uniunii Europene. Exemple primare pot fi instituțiile de stat, companiile de telecomunicații, instituțiile financiare, magazinele online sau orice procesator de date personale. Întrebarea legitimă este în ce măsură reușesc acestea să educe publicul cu privire la drepturile nou-dobândite. Studiile arată că entitățile aflate sub incidența GDPR încă se luptă cu unele fațete ale noii legi, inclusiv cu propria conformitate.

Care credeți ca vor fi consecințele acestei lipse de conștientizări a importantei datelor în rândul persoanelor, pe termen lung?

FT: Cetățenii oricărei țări, nu doar cei din UE, au o răspundere personală cu privire la cunoașterea drepturilor și libertăților în fața legii. GDPR nu este o excepție. În era digitală, a devenit imperativ sa ne autoeducăm cu privire la amenințările informatice, iar studierea GDPR este un început bun. De exemplu, toți cetățenii UE ar trebui să știe că, începând cu 25 mai, 2018, au dreptul să ceară informații cu privire la cum sunt colectate, procesate și în ce scop sunt folosite datele lor personale. Entitățile vizate au la dispoziție o lună sa se conformeze. De asemenea, un cetățean UE poate solicita oricând, oricărei entități vizate de GDPR, încetarea colectării datelor personale și chiar ștergerea acestora. Lipsa conștientizării acestor drepturi poate duce la abuzuri din partea celor care le colectează și prelucrează datele.

Care credeți că ar fi cea mai scurta cale spre creșterea gradului de conștientizare și complianta GDPR: educarea persoanelor sau educarea operatorilor?

FT: Educarea persoanelor sau educarea operatorilor nu trebuie luate ca două premise separate. Cele două tabere sunt interdependente. Desigur, eforturile încep cu instituțiile ce prelucrează date cu caracter personal către utilizatori. În același timp, persoanele fizice au responsabilitatea de a se informa cu privire la legile de protecția datelor în vigoare. Este în interesul tuturor ca efortul să fie unul concomitent, făcut de toate părțile vizate.

Anul acesta s-au dat primele amenzi pentru nerespectarea GDPR. Considerați că amenzile au un rol important în aplicarea GDPR-ului? Din experiența dvs practică, cei mai mulți operatori se conformează cu GDPR-ul din responsabilitate sau de frica amenzilor?

FT: Scopul GDPR este de a asigura un cadru preventiv – ca entitățile să implementeze măsuri de colectarea și securizare a datelor specifice obiectului lor de activitate, împotriva potențialelor breșe. În primul an de la intrarea in vigoare a noii legi, autoritățile au fost indulgente, permisive chiar, pentru că entitățile încă se luptau cu cerințele de conformitate – un aspect reflectat la nivel mondial, nu doar în România. Începând cu iulie 2019, situația s-a schimbat radical. In doar 3 zile, autoritățile responsabile cu protecția datelor in UE au dat amenzi de sute de milioane de Euro. Printre companiile amendate se numără compania aeriană British Airways, lanțul hotelier Marriott, sau Unicredit România, ca sa amintim și una din „victimele” GDPR de pe teritoriul țării noastre. Tot in România, Autoritatea Națională de Supraveghere a finalizat o investigație la operatorul World Trade Center care s-a soldat cu o amenda de 71.028 lei, echivalentul sumei de 15.000 euro. Amenzile cu siguranța au un rol important in aplicarea legii. Odată ce conștientizarea GDPR atinge nivelul scontat, amenințarea amenzilor va deveni un stimul puternic pentru cei încă rămași în urmă cu conformitatea.

Mai este important de menționat că GDPR nu impune standarde tehnologice de securitate. Totuși, conformitatea cu GDPR ajută la încrederea clienților în respectiva entitate. Astfel, operatorii devin din ce în ce mai conștienți de importanța investițiilor în tehnologii noi și personal calificat pentru a oferi servicii de calitate în regim de siguranță, cu scopul final de a spori încrederea clienților.

Conform unui raport DLA Piper (GDPR data breach survey: February 2019), de la data aplicării GDPR-ului și pana în februarie 2019, Autoritatea de supraveghere din Olanda înregistrase 15,400 de notificări de breșe, în timp ce România număra la acea vreme doar 270. Care credeți că este motivul acestei discrepanțe? Suntem noi romanii un popor norocos și breșele de securitate ne evită, ori nu recunoaștem o breșă de securitate nici dacă ne împiedicăm de ea?

FT: România suferă atacuri cibernetice cot la cot cu restul lumii. Uneori, însă, în funcție de scopurile atacatorilor, o țară, o instituție, sau o anumită industrie poate fi vizată mai mult decât alta într-o anumită perioadă de timp. De exemplu, dacă atacul are ca scop șantajul financiar (ransomware), victimele vizate sunt cele care dețin date valoaroase, cu potențial ridicat de rascumpărare. De regulă, țările dezvoltate economic, precum SUA, Marea Britanie, Germania, Olanda, etc., care au și o putere ridicată de cumpărare, sunt mult mai vizate de astfel de atacuri. Diferențele de dezvoltare digitală dintre țări, din nou, pot reflecta discrepanțe în ceea ce privește interesul infractorilor informatici. Totodată, o problemă reală cu care se confruntă unele entități este că nu dețin sisteme informatice performante de detecție și raportare iar, astfel, nu își dau seama dacă au avut o breșă de securitate. Această situație se reflectă atât la nivel european, cât și la nivel mondial.

A trecut un an de la intrarea în vigoare a GDPR-ului. Ce s-a schimbat în decursul acestui an?

FT: În ultimul an, au fost duse campanii de informare în rândul entităților prin diverse conferințe, au apărut cursuri de formare cu privire la prevederile GDPR, iar majoritatea entităților și-au desemnat o persoană specializată in protecția datelor sau au externalizat servicii în acest sens. Formularele de confidențialitate au devenit imperative, iar cei care aveau o asemenea politică și-au consolidat-o conform noilor reglementări. Prin cerința de minimizare a colectării datelor, entitățile nu mai cer o sumedenie de date ce pot identifica personal un individ, ci doar strictul necesar. Înainte de intrarea în vigoare a GDPR nu exista o cultură a protecției datelor. Poate cea mai importantă schimbare adusă de GDPR este însăși responsabilizarea entităților și conștientizarea la nivel public că entitățile care ne dețin datele personale sunt obligate să fie mult mai atente cu colectarea, stocarea și folosirea acestor date. Totodată, publicul de azi este mai conștient cu privire la drepturile sale asupra datelor personale.

Ce noutăți ne pregătește Bitdefender în perioada următoare? 

FT: Bitdefender a lansat suita de soluții de securitate informatică pentru familii Bitdefender 2020, capabilă să ofere utilizatorilor confidențialitate completă pe internet. Noile tehnologii integrate în produs sunt construite să combată cele mai sofisticate atacuri informatice, să protejeze viața digitală de infractori informatici, site-uri intruzive, dar și de cele mai sofisticate amenințări informatice concepute să cripteze datele utilizatorilor sau să le fure identitatea. Bitdefender 2020 aduce nou un modul anti-tracking pentru Windows și mac OS., care notifică utilizatorul despre instrumentele de monitorizare din spatele fiecărei pagini vizitate și îl ajută să controleze informațiile personale compilate de către companii.

Astfel, site-urile nu vor mai putea afișa către utilizatori reclame concepute pornind de la datele personale sau istoricul de navigare. Noua funcționalitate de monitorizare a microfonului se alătură celei de protecție a camerei video și va notifica utilizatorul despre orice încercare de acces neautorizat al unor aplicații sau programe la funcția de înregistrare audio, folosită adeseori în scopuri de spionaj.

Motoarele de detecție a amenințărilor informatice sunt capabile să oprească cele mai noi variante ale amenințărilor informatice actuale, precum ransomware și minerii de monedă virtuală.

Bitdefender 2020 introduce în premieră și protecția în timp real pentru dispozitive cu iOS față de tentative de înșelătorie. Indiferent de browser, noul feature va bloca orice încercare de sustragere a datelor de card sau altor date personale de către o pagină de internet frauduloasă.

INTRA ACUM în grupul WhatsApp "Comunitatea Dpo-NET.ro"!


Iți plac articolele dpo-NET.ro? Poți fi la curent cu toate aceste noutăți dacă ne urmărești zilnic pe paginile noastre de LinkedIn sau Facebook. 


Acest articol este protejat de către dispoziţiile legale incidente și este interzisă copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a acestuia. Articolele publicate pe DPO-NET.RO pot fi preluate doar în limita a maxim 500 de caractere, fără a depăşi jumătate din totalul de caractere, şi cu citarea obligatorie a sursei, cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor și articolelor publicate pe DPO-NET.RO, vă rugăm să ne contactati.

Ce am învățat în primii 2 ani de GDPR în România?

INTERVIU EXCLUSIV

Vizualizari: 2765

Facebooktwittergoogle_plusredditpinterestlinkedinmail

Data de 25 mai 2020 a marcat 2 ani de la implementarea regulamentului GDPR in Uniunea Europeana. Au fost doi ani plini de schimbari, atat pentru utilizatori, cat si pentru companii, dar, mai ales, pentru specialistii in protectia datelor. Cu această ocazie, colegii noștri de la SYPHER au realizat acest articol colaj in patru parti, care prezinta 2 ani de GDPR din perspectiva mai multor profesionisti in domeniul protectiei datelor.

Cum ati caracteriza, pe scurt, cei doi ani care au trecut de la implementarea GDPR in Uniunea Europeana?

Pentru Bogdan Manolea, au fost “doi ani destul de complicati. Pe de o parte, cei care au crezut ca dupa 25 mai 2018 se va sfarsi lumea si va incepe o noua era in protectia datelor personale, pot fi dezamagiti de un sistem greoi, unde de la teorie la practica e cale lunga, iar partea de aplicare arata limitele autoritilor (umane, financiare, de cunostiinte tehnice), dar si al neplanificarii (aplicarea pare mai degraba haotica si selectiva, decat un proces riguros si logic). Pe cealalta parte, cei care au crezut ca dupa 25 mai 2018 nu se va intampla absolut nimic, pot sa se simta si ei dezamagiti.  Amenzi se dau, ba chiar si la cei mici si chiar la persoane fizice. Autoritatile par a fi mai decise sa aplice textele legislative decat inainte, iar subiectul protectiei datelor personale este mult mai vizibil.”

Din punctul sau de vedere, cel mai important castig al industriei a fost ca “Toata lumea din zona de business digital stie de GDPR”.

In opinia lui Serban Popa, consultant GDPR la Unity Solutions, “Principalele caracterisitici dupa intrarea in vigoare a noului regulament au fost lipsa de intelegere, mai ales de partea responsabililor din entitatile ce opereaza cu date cu caracter personal, varietatea si ambiguitatea diverselor solutii de conformare la noul regulament puse la dispozitie de o multime de specialisti, mare majoritate fara expertiza si experienta. Au urmat luni de evenimente ce au produs mici miscari de trupe in anumite domenii; au inceput mai ales in firmele serioase si mari sa se desfasoare procese de analiza complexe”.

Totodata, Serban Popa mentioneaza ca, dupa mai bine de un an, cand au inceput si avertismentele si amenzile din partea autoritatii, “lumea/operatorii au inceput sa inteleaga ca avem o noua entitate de reglementare similara cu cea din domeniul concurentei. Au aparut o serie importanta de clarificari la nivel de EDPB si, mai ales, din partea DPA-urilor vestice cu traditie”.

Pentru Raluca Puscas, avocat asociat la Filip & Company,“Cel mai vizibil efect este cresterea gradului de constientizare, atat la nivelul organizatiilor, dar si la nivelul cetatenilor, asupra aspectelor legate de protectia datelor. GDPR apare in discutie din ce in ce mai des atunci cand sunt abordate subiecte din diverse zone, incepand cu securitatea datelor pe internet, mesaje si campanii de marketing, comert online si, mai recent, in context de telemunca sau al masurilor luate in cadrul starii de urgenta / alerta”.

Ea puncteaza un un alt aspect extrem de important si anume, faptul ca, este vorba despre un proces continu. Raluca Puscas remarca, de asemenea, “ca a crescut preocuparea pentru asigurarea securitatii datelor, prevenirea pierderii datelor si incorporarea cerintelor de privacy in ariile de activitate sau a produsele noi pe care companiile doresc sa le dezvolte”.

Stefan Iancu, consultant GDPR in cadrul companiei iPrivacy, afirma ca legislatia referitoare la GDPR “a determinat acordarea unei atentii sporite protectiei datelor cu caracter personal atat in Europa, cat si in afara ei. Tot mai multe state sunt interesate in implementarea de legislatii similare. Desi majoritatea operatorilor nu au fost atat de pregatiti pe cat era de asteptat, aspect demonstrat si de amenzile aplicate in Europa (peste 270), majoritatea operatorilor continua in mod proactiv eforturile de conformare”.

Din punctul sau de vedere, “Numarul de amenzi aplicate este relativ mic prin comparatie cu numarul sesizarilor, iar cuantumul acestora tinde sa fie mai aproape de minimul prevazut de Regulament, daca le raportam la cifra de afaceri. De exemplu, chiar si cea mai mare amenda, ca valoare nominala, aplicata British Airways, 204,600,000 EUR, reprezinta 1,5%din cifra de afaceri a operatorului”.

Roxana Mitroi, avocat in cadrul bpv GRIGORESCU STEFANICA, observa “o tendinta tot mai mare de constientizare a protectiei ce trebuie oferita datelor cu caracter personal. Acest aspect se remarca la nivelul tuturor organizatiilor, avand in vedere ca prevederile regulamentului se aplica tuturor companiilor, fie ca vorbim de organizatii internationale, fie ca vorbim de organizatii autohtone. Este adevarat, ca in mod cert, unele industrii sunt mai expuse decat altele, in special prin prisma volumului mare de date personale ce sunt prelucrate sau chiar al complexitatii operatiunilor de prelucrare efectuate”.

Un alt aspect important semnalat de Roxana Mitroi  este ca, „principalii jucatori au inteles ca prevederile GDPR nu pot fi ocolite prin formule contractuale care sa aloce raspunderea catre terti, catre persoanele vizate sau chiar sa le inlature raspunderea. Astfel, pentru ca s-au lovit de o constientizare rapida a impactului puternic pe care il poate avea pierderea, stergerea, sustragerea sau chiar un incident de securitate asupra datelor cu caracter personal, pentru unii operatori de date, calatoria spre conformarea cu prevederile GDPR a inceput din timp, dinainte de implementarea prevederilor GDPR la nivelul legislatiilor nationale. De asemenea, dupa doi ani de la aplicabilitatea prevederilor GDPR la nivel national, in acest domeniu se observa un ritm de munca sustinut. Acest ritm de munca continuu vizeaza inclusiv momente ulterioare finalizarii implementarii, datorita fluxurilor si proceselor de prelucrari ce pot suferi diferite modificari in timp.  De asemenea, pot interveni si procese noi de prelucrari a datelor, fapt ce poate duce la noi provocari cu privire la analizarea gradului de conformare cu prevederile GDPR”.

In opinia lui Marius Dumitrescu, specialist GDPR, “GDPR-ul nu este o revolutie, este o evolutie!”. El remarca faptul ca, “In Romania, GDPR-ul a intrat brusc in vietile noastre, acum doi ani de zile, printr-un bombardament al consimtamintelor, lansat de operatori din dorinta de a intra rapid in legalitate. Din pacate, si astazi mai exista operatori care folosesc consimtamantul ca temei legal pentru prelucrarea datelor privind sanatatea persoanelor vizate si deduc, astfel, ca DPO-ul nu si-a castigat inca locul pe care il merita in organizatie si recomandarile lui inca nu sunt ascultate”.

El mai semnaleaza faptul ca “In ultimii doi ani, strategia de vanzari a multor firme de consultanta s-a bazat pe crearea panicii, folosind marketingul inselator care accentua, in primul rand, dimensiunea astronomica a amenzilor, in loc sa promoveze nevoia de instruire a personalului. Platim si astazi campaniile de marketing de acum doi ani care vindeau complianta formala fara a include serviciile de specialitate ale unui DPO”.

Marta Popa, Senior Partner la Voicu si Filipescu SCA, mentioneaza ca: “Regulamentul GDPR a fost <<problema anului 2000>> in domeniul protectiei datelor, nu doar in Europa, ci in intreaga lume. Organizatiile s-au straduit sa se conformeze, de teama consecintelor. Dar limbajul GDPR este foarte sofisticat, uneori vag, astfel incat, procesul de conformitate a fost marcat de incertitudini pentru multe organizatii, publice sau private. Ne asteptam sa apara si alte reglementari in domeniul protectiei datelor, inclusiv in zona de E-Privacy si vom vedea o crestere a impactului si a aplicarii legislatiei, inclusiv in ceea ce  priveste amenzile. Ne putem astepta ca si Brexit-ul sa impacteze unele companii din punct de vedere GDPR. Alte motive de ingrijorare se refera la recomandari in procesarea datelor legate de sanatate in contextul pandemiei de COVID-19 sau inteligenta artificiala (AI).

Marta Popa concluzioneaza: “Cei doi ani de GDPR au adus, cu siguranta, multe beneficii companiilor. In primul rand, GDPR a dus la o mai buna gestionare a datelor si a managementului datelor. In al doilea rand, protectia datelor a fost adusa in atentia managementului superior, ceea ce este o consecinta pozitiva. Si, in al treilea rand, companiile care au investit in conformitate beneficiaza de o crestere a gradului de incredere din partea clientilor si a partenerilor de afaceri”.

 

INTRA ACUM în grupul WhatsApp "Comunitatea Dpo-NET.ro"!


Iți plac articolele dpo-NET.ro? Poți fi la curent cu toate aceste noutăți dacă ne urmărești zilnic pe paginile noastre de LinkedIn sau Facebook. 


Acest articol este protejat de către dispoziţiile legale incidente și este interzisă copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a acestuia. Articolele publicate pe DPO-NET.RO pot fi preluate doar în limita a maxim 500 de caractere, fără a depăşi jumătate din totalul de caractere, şi cu citarea obligatorie a sursei, cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor și articolelor publicate pe DPO-NET.RO, vă rugăm să ne contactati.

Marius Dumitrescu: “Este trist ca a fost nevoie de acest coronavirus pentru a înțelege mai bine GDPR-ul”

INTERVIU EXCLUSIV

Vizualizari: 3457

Facebooktwittergoogle_plusredditpinterestlinkedinmail

Astăzi, 25 mai 2020, se împlinesc doi ani de la aplicarea Regulamentului general privind protecția datelor personale (GDPR), moment prielnic pentru noi toți de a realiza o scurtă retrospectivă și de a trage câteva concluzii esențiale. Au fost multe provocări, atât pentru DPO cât și pentru operatorii de date care și-au propus să obțină și să mențină conformitatea GDPR. Cel mai important  lucru este să folosim pe viitor lecțiile deja învățate și tocmai despre aceste lecții vorbește Marius Dumitrescu, specialist în domeniul protecției datelor, în următorul interviu. 

Cum ai caracteriza, pe scurt, cei doi ani care au trecut de la implementarea GDPR în Uniunea Europeana?

"GDPR-ul nu este o revoluție, este o evoluție!", așa îmi încep majoritatea cursurilor încercând să explic că acest pachet de reglementări legislative există încă din 1995 și a evoluat într-un regulament european unic, influențat mai ales de dezvoltarea tehnologică fără precedent. Mai mult, putem spune că și în acest moment legislația aleargă după tehnologie, dacă ne gândim doar la inteligența artificială și la tehnologia 5G.

Regulamentul UE 679/2016 cunoscut drept GDPR a intrat în vigoare în 2016, acum patru ani de zile, dar se aplică doar din 25 mai 2018, după o perioadă de grație de doi ani, pe care majoritatea statelor europene, inclusiv România, nu au folosit-o pentru a lansa campanii de educare a persoanelor vizate și a operatorilor. Astfel, startul a fost dat în luna mai 2018, la momentul respectiv existând o estimare că doar 20% dintre operatorii europeni au început demersurile pentru a obține conformitatea. Aceste procent a crescut semnificativ valoric, fiind estimat astăzi ca fiind peste 60%, dar am rețineri privind calitatea conformităților obținute la nivel european. Conform studiilor, în 2019 s-a ajuns deja la crearea primelor 500.000 de roluri de DPO, fără a modifica fundamental organigramele și fără a asigura toate resursele necesare pentru a îndeplini cu succes acest rol. Operatorii de date trebuie să renunțe la a mai căuta soluții formale și să înțeleagă faptul că această mult dorită complianță GDPR nu se obține apăsând butonul "Print" și că orice operator care alege această cale rămâne la fel de expus riscurilor.

În România, GDPR-ul a intrat brusc în viețile noastre, acum doi ani de zile, printr-un bombardament al consimțămintelor, lansat de operatori din dorința de a intra rapid în legalitate. Din păcate și astăzi mai există operatori care folosesc consimțământul ca temei legal pentru prelucrarea datelor privind sănătatea persoanelor vizate și deduc, astfel, că DPO-ul nu și-a câștigat încă locul pe care îl merită în organizație și recomandările lui încă nu sunt ascultate.

În ultimii doi ani, strategia de vânzări a multor firme de consultanță s-a bazat pe “crearea panicii”, folosind marketingul înșelător care accentua, în primul rând, dimensiunea astronomică a amenzilor în loc să promoveze nevoia de instruire a personalului. Plătim și astăzi campaniile de marketing de acum doi ani care vindeau complianță formală fără a include serviciile de specialitate ale unui DPO.

Astazi, mai mult ca oricând, trebuie să ne reamintim că în tot acest GDPR este vorba despre oameni, sau mai bine spus despre NOI! Nu este vorba despre creșterea birocrației și despre proceduri sufocante. Este vorba despre respectul pe care trebuie să îl acordăm și să îl obținem unii de la ceilalți, respect de care am uitat datorită banilor obținuți prin tranzacționarea datelor personale și a informațiilor confidențiale, ca efect direct al evoluției exponențiale a tehnologiei. Să nu uităm că toți suntem persoane vizate. Dacă la birou nu simt acest lucru pentru că sunt patron și influențez și decid direct în ce direcție îmi conduc firma, atunci când navighez pe internet sau pur și simplu merg pe stradă, intru într-un supermarket sau într-un hotel, sunt doar o persoană fizică și mă aștept să pot să decid cine, de ce și ce date personale prelucrează despre mine. Cu toții trebuie să punem umărul și să vorbim cu prietenii, rudele, vecinii despre erorile pe care le facem atunci când vânăm gratuități pe internet. Trebuie să încetăm să mai credem că ceva este gratuit și să înțelegem că, de fapt, plătim scump cu datele noastre personale care au devenit o valoroasă monedă de schimb.

Și mai trebuie să învățăm o lecție : „Când ești cunoscut, oamenilor le place să vorbească despre tine. Totuși, nu tot ce se vorbește, este și adevărat!”. Încă trebuie să învățăm ce înseamnă Fakenews, să recunoaștem acest fenomen, să ne protejăm, să nu mai alimentăm cererea și să sancționăm atunci când această practică ne influențează deciziile.

Care consideri că a fost cea mai mare provocare pentru specialiștii în protecția datelor personale?

Persoana fizică în sine a rămas cea mai mare provocare pentru întreg domeniul protecției datelor din România, deoarece, prin lipsa de cultură, întreg corpul profesional se confruntă cu solicitări nejustificate și insuficient documentate privind ștergeri selective sau rectificări neîntemeiate a informațiilor înregistrate în documente. Cu siguranță aceste solicitări nu vor fi soluționate în favoarea persoanei vizate, existând mai multe reglementări specifice în ceea ce privește termenul de retenție și posibilitățile de acces restricționat și condiționat. Gardianul modului în care se respectă confidențialitatea și mecanismele de protecție a datelor cu caracter personal rămâne în continuare Responsabilul cu protecția datelor cu caracter personal (DPO), această meserie nou apărută, care se confruntă probabil cu cele mai mari provocări profesionale datorită caracterului general al Regulamentului (UE) 2016/679 și lipsei unor repere unitare privind interpretarea și implementarea lui.

Poate și denumirea postului, care induce ideea responsabilității concentrate pe umerii unei singure persoane, a îngreunat ascensiunea și recunoașterea profesională, mulți DPO făcând educație managementului în momentul semnării contractelor de consultanță.

Care a fost cea mai mare provocare a companiilor în procesul de obținere și menținere a conformității GDPR?

Angajații reprezintă unul dintre cele mai mari riscuri în ceea ce privește securitatea unei organizații. Și nu spun eu asta, mergând pe principiul 80/20 al lui Pareto, transpus în business (80% din probleme sunt cauzate de 20% dintre angajați), ci studiul State of Cybersecurity 2019 realizat de ISACA.

Din punctul meu de vedere, cea mai mare provocare a companiilor în procesul de obținere și menținere a conformității GDPR este carența unei culturi a responsabilității, în rândul angajaților, privind protecția datelor personale. Acesta carență poate fi diminuată substanțial în urma instituirii unor programe de instruire cu privire la importanța protecției datelor în concordanță cu practicile generale și politicile specifice activității companiei. Responsabilizarea angajaților din perspectiva protecției datelor personale va aduce un plus de valoare companiei. Un angajat conștient și informat este un angajat vigilent și care acționează cu responsabilitate, riscurile unei erori umane scăzând, în același timp în care randamentul muncii crește. Mai mult, identificarea rapidă a eventualelor breșe de securitate și respectarea protocolului de răspuns la incidente va minimiza pierderile companiei.

Rămân un visător și sper ca în următoarea perioadă să vedem campanii de educare a persoanelor vizate din România, și de ce nu, campanii de educație în scoli.

Care a fost cea mai importantă lecție pe care companiile, dar și specialiștii în protecția datelor personale au învățat-o în această perioadă?

Constat că în ultimele două luni, de când a fost recunoscută oficial pandemia Covid -19, s-a vorbit despre GDPR mai mult decât în toată perioada de când a intrat în vigoare Regulamentul UE 679/2016 și este trist că a fost nevoie de acest coronavirus ca să-i acordăm atenția pe care o merită.

Societatea în care trăim s-a schimbat, fiind supusă la unul din cele mai dificile teste de stres. Frica este cea care a obligat societatea noastră să se adapteze și să se maturizeze forțat, făcând, în primul rând, un salt mare către digitalizare. Vorbim astăzi mai mult ca niciodată despre tele-muncă, tele-medicină, tele-educație și mai ales despre știrile false.

Fiind un act de responsabilitate să stăm acasă în aceste condiții, utilizăm din ce în ce mai mult tehnologia, din dorința de a comunica cu cei dragi și cu colegii de serviciu. Am auzit că s-au organizat zile de naștere online, că oamenii au continuat să se întâlnească și să bea o cafea cu prietenii, printr-o conexiune video și că se pot vizita muzee sau chiar să participi la concerte din confortul fotoliului de acasă. Citim cărți pentru care până acum nu găseam timpul necesar. Pentru o parte din oameni, autoizolarea este un test greu de trecut și de suportat și nimeni nu conștientizează, încă, faptul că procesul de autoizolare socială este un fenomen apărut o dată cu rețele de socializare. Se vorbește de ani de zile de această tendință de a petrece mai mult timp în casă, conectat cu mii de prieteni online, cu care poate nu te-ai întâlnit niciodată față în față. Astăzi, mai mult ca niciodată, prețuim interacțiunea fizică și testăm efectul nociv și pervers al dezinformărilor care abundă pe rețelele de socializare. Este o lecție pe care am învățat-o în timpul acestei pandemii și cred că societatea noastră nu va mai fi niciodată la fel ca înainte.

Trebuie să realizăm și că toată această digitalizare, pe repede înainte, vine la pachet cu asumarea unor riscuri de care mi-aș dori să fim conștienți încă de la început.

Nu cred că suntem pregătiți încă să îmbrățișăm digitalizarea și să ne folosim la maxim de beneficiile acesteia. În urma recomandărilor autorităților din România, mai multe companii au decis să accepte, de pe o zi pe alta, ca angajații să lucreze de acasă. Din punct de vedere legal eram pregătiți, legislația română avea prevederi clare privind tele-munca și cele mai multe firme au semnat acum cu fiecare angajat doar un act adițional la contractul de muncă, pentru a îndeplini această formalitate birocratică. Foarte puține firme au investit în securizarea echipamentelor și a căilor de comunicare, alegând deseori soluțiile cele mai rapide și ieftine, utilizând de cele mai multe ori echipamentele proprii ale angajaților.

În ultimele zile chiar am urmărit cum a crescut numărul incidentelor de securitate, prin campanii de phishing, infectând mii de computere, bazându-se pe naivitatea utilizatorilor care acum citesc orice email legat de acest Coronavirus. Din păcate, foarte multe afaceri au de suferit și, mai mult decât efectele acestei pandemii, mă sperie valul de recesiune care ne va lovi peste câteva luni.

Mi-aș fi dorit să vorbim de digitalizarea mediului de business românesc, precum și a administrației publice, în alte condiții decât cele de astăzi.

Revenind la domeniul protecției datelor, chiar dacă DPO-ul este captiv între obligațiile legale impuse de legile organice, care pot limita drepturile persoanelor, și principiile și obligațiile GDPR, există, în opinia mea, o rețetă pentru a asigura un echilibru între toate aceste reglementări:

  1. Implicarea DPO-ului. El este specialistul care astăzi poate să consilieze și să ghideze organizația în respectarea GDPR și păstrarea acestui echilibru cu obligațiile legale și interesele comerciale.
  2. Respectarea celor șapte principii fundamentale ale GDPR. Aceste principii trebuie să devină o realitate, trebuie să fie implementate în orice fel de procedură, ca niște filtre care trebuie aplicate înainte de a lansa orice tip de document, orice fel de procedură.
  3. Informarea persoanelor vizate. Este foarte ușor să investim în această informare prealabilă și să obținem, practic, o implicare și motivarea acestor persoane, pentru că, în fond, toate aceste proceduri restrictive sunt în interesul lor, al protecției datelor lor cu caracter personal.
  4. Instruirea persoanelor și obținerea de garanții adecvate. Trebuie să fim foarte atenți atunci când datele angajaților noștri, sau datele clienților noștri, datele vizitatorilor noștri sunt prelucrate de către împuterniciții noștri ca operatori și să ne asigurăm că sunt implementate măsuri tehnice și organizatorice de protecție și securitate a acestor date personale pe tot procesul de prelucrare.
  5. Evaluarea nivelului de prelucrare a datelor (de exemplu, dacă este excesiv) și identificarea unor metode mai puțin intruzive de prelucrare a datelor personale, fără a creste birocrația. Să nu uităm că DPO-ul este cel care poate evalua dacă discutăm de un nivel excesiv de prelucrare a datelor, trebuie să încercăm să limităm înscrisurile, astfel încât să nu creștem birocrația doar de dragul de a ne acoperi cu documente justificative privind respectarea acestei legi. Respectarea tuturor celorlalte principii GDPR s-ar face mult mai ușor dacă principiul minimizării ar fi respectat întocmai și pun accent mai ales pe acest lucru, deoarece noi, românii, companiile românești, instituțiile statului am ridicat birocrația aproape la nivel de tradiție. Nu tot ce e mult e și bun, un singur document bine întocmit și cu responsabilitate mă protejează la fel de bine ca zece documente pline de date personale nefolositoare, dar colectate pe sistemul „să fie”.

Concluzionez că această rețeta nu se aplică exclusiv în această perioadă de pandemie, cele cinci recomandări fiind aplicabile oricărei organizații care își propune în următorul an să își adapteze cultura organizațională și să îmbrățișeze principiile GDPR.

INTRA ACUM în grupul WhatsApp "Comunitatea Dpo-NET.ro"!


Iți plac articolele dpo-NET.ro? Poți fi la curent cu toate aceste noutăți dacă ne urmărești zilnic pe paginile noastre de LinkedIn sau Facebook. 


Acest articol este protejat de către dispoziţiile legale incidente și este interzisă copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a acestuia. Articolele publicate pe DPO-NET.RO pot fi preluate doar în limita a maxim 500 de caractere, fără a depăşi jumătate din totalul de caractere, şi cu citarea obligatorie a sursei, cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor și articolelor publicate pe DPO-NET.RO, vă rugăm să ne contactati.

Ovidiu Ionescu: Conformarea GDPR, deși nu este aducătoare de profit, este o carte de vizită foarte prețioasă

Ovidiu Ionescu a absolvit Facultatea de Administrație Publică, din cadrul SNSPA, în anul 2013 și Facultatea de Drept, Universitatea Titu Maiorescu, în anul 2017. A urmat 7 ani […]

Daniela Cireașă: „Realizarea cartografierii nu este sarcina exclusivă a DPO-ului”

Daniela Cireasa a absolvit Facultatea de Drept, Universitatea Nicolae Titulescu, este consilier juridic din anul 2001. In 2018 a absolvit cursurile postuniversitare de protectia datelor „Protectia juridica a […]

Alexandru Luca: În acest context, digitalizarea nu este o noutate, este mai mult o oportunitate

Alexandru Luca, în prezent Mobile Division Manager – Cybersecurity BU in cadrul comapaniei certSIGN, are o experiență de peste 15 ani în domeniul IT&C, asumându-și roluri cheie în […]

Alexandru Gheorghe: Nu am găsit în România experți care să realizeze o „autopsie” a unui telefon mobil

Alexandru Gheorghe are o experiență de peste 12 ani în calitate de consilier juridic, DPO / Consultant Protectia Datelor, fiind fondatorul companiei Inperspective. El a format și condus […]

Ovidiu Seceleanu: „Containerizarea, inovația SAMSUNG pentru utilizarea GDPR a terminalelor mobile”

Preocupați de impactul tehnologiei în activitatea operatorilor de date cu caracter personal, specialisti si responsabili cu protectia datelor din întreaga țară sunt invitati sa participe la cea de-a […]

Alexandra Jivan: „În cazul unui litigiu, salariații s-ar putea prevala de lipsa de informare, susținând că nu cunosc procedurile”

Alexandra Jivan (CIPP/E) are o experiență profesională de peste 11 ani, oferind consultanță și reprezentare juridică, atât startup-urilor, precum și companiilor multinaționale. În 2018, a fost inițiatorul proiectului […]

Trevor Hughes, CEO IAPP: „În domeniul protecției datelor, avem o nouă profesie hibridizată”

Participând la cea de-a 13-a ediție a Conferinței pentru informatică, confidențialitate și protecția datelor (CPDP2020), desfășurată la Bruxelles în perioada 22-24 ianuarie 2020, Trevor Hughes, Președintele Asociației Internaționale […]

Cursul postuniversitar UMFST Târgu Mureș de protecția datelor a ajuns la debutul celei de-a treia ediție

Cursul postuniversitar „Formare si pregatire a Responsabilului cu Protecția Datelor”, organizat de Centrul de cercetare pentru protecția datelor, constituit in cadrul Universității de Medicina, Farmacie, Științe și Tehnologie […]

Nicolae Ploeșteanu: „Consider că fiecare practician trebuie să aibă această carte”

In domeniul protecției datelor în România, anul 2020 a debutat cu lansarea pe piață a acestui volum, intituat „GDPR Aplicat. Instrumente de lucru pentru implementarea Regulamentului UE 679/2016”, […]

Stefan Gabriel Iancu: România este in top 3 din Europa la numarul de amenzi GDPR aplicate

Stefan Gabriel Iancu are o experiență de peste 21 ani în calitate de consilier juridic, DPO / Consultant Protectia Datelor, fiind fondatorul companiei iPrivacy. El si-a dezvoltat expertiza […]

„Operatorii ar trebui sancționați pentru desemnarea persoanelor nepotrivite în functia de DPO?”

Alexandru Gheorghe are o experiență de peste 12 ani în calitate de consilier juridic, DPO / Consultant Protectia Datelor, fiind fondatorul companiei Iperspective. El a format și condus […]

Anul 2019 văzut prin ochii unui GDPR-ist, 10 momente memorabile

Este sfarsit de an si fiind un moment de bilant nu pot sa nu ma gandesc la cat de multe lucruri am realizat pe plan profesional si mai […]

Cătălina Lungu: „De Black Friday, vânătorii de chilipiruri se pot transforma în victime”

Cătălina Lungu este Responsabil cu protecția datelor (DPO) si Consultant GDPR la Proactiv Cons SRL , fiind licențiată în managementul firmei și absolventă a cursurilor postuniversitare în protecția […]

Brittany Kaiser: Intervenția străinilor în alegerile din România încă este o amenințare (VIDEO)

În calitate de fost Director de dezvoltare a afacerilor la Cambridge Analytica, Brittany Kaiser este un celebru denuntator, demascând modul în care au fost influențați și manipulați oamenii, […]

Gradul de conformare GDPR, în domeniul sanitar românesc, nu a depășit 15%

Regulamentul General privind Protecția Datelor (GDPR-General Data Protection Regulation) a apărut pentru a oferi un grad de control într-o lume dominată de tehnologie, iar conformarea la acest Regulament […]

Adriana Ceaușescu: „Trebuie să învățăm că implementarea GDPR este un efort de echipă”

Adriana Ceaușescu este Ofiter Securitatea Informatiei si Protectia Datelor pentru companii din domeniul Asigurarilor si Sanatatii și a urmat cursurile IAPP, participând totodată la intocmirea codului de conduita […]

Timis Horea: Frica de amenzi GDPR a oprit inovația în multe domenii

De profesie medic, Timis Horea este expert in Management Sanitar si fost director de proiecte europene pe componenta socio-medicala, la Primaria Alba Iulia, director de spital, director al […]

Radu Crahmaliuc: „Spitalele de stat din România nu sunt pregătite să ne proceseze datele”

Radu Crahmaliuc este fondatorul Cloud☁mania, una dintre cele mai populare platforme independente de cunoștințe și servicii din Europa de Est Centrală care s-a dezvoltat pe următorul principiu: „cele […]

Adrian Munteanu: În România găsim „un număr imens de „consultanți GDPR„ care au apărut de nicăieri”

Cu o experiență de peste 13 ani în proiecte de audit (internet banking, securitate IT, proiecte IT, proiecte finanțate prin fonduri UE), consultanță (continuitatea afacerii, analiză de impact, […]

Gordon Wade: “ANSPDCP este pregătită să treacă de la o abordare tolerantă la una activă”

Gordon Wade este avocat specializat în confidentíalitatea și protecția datelor la PwC Legal Middle East, cu sediul în Dubai, și a acceptat cu entuziasm să ofere un interviu […]