Filip Truță: „Noua soluție Bitdefender 2020 protejează intimitatea utilizatorilor”

INTERVIU EXCLUSIV

Vizualizari: 1981

Facebooktwittergoogle_plusredditpinterestlinkedinmail

Filip Truță, security analyst la Bitdefender, a acordat un interviu in exclusivitate  pentru dpo-NET .ro despre GDPR și despre tehnologiile noi din soluția de securitate Bitdefender 2020 care feresc utilizatorii de folosirea intruzivă a datelor personale și îi protejează de atacuri informatice sofisticate.

Credeți ca aceste cifre sunt rezultatul dezinteresului persoanelor în ceea ce privește de protejarea datelor lor?

FT: Responsabilitatea conștientizării cade în primul rând pe autorități, instituții publice și pe entitățile care lucrează cu datele personale ale cetățenilor Uniunii Europene. Exemple primare pot fi instituțiile de stat, companiile de telecomunicații, instituțiile financiare, magazinele online sau orice procesator de date personale. Întrebarea legitimă este în ce măsură reușesc acestea să educe publicul cu privire la drepturile nou-dobândite. Studiile arată că entitățile aflate sub incidența GDPR încă se luptă cu unele fațete ale noii legi, inclusiv cu propria conformitate.

Care credeți ca vor fi consecințele acestei lipse de conștientizări a importantei datelor în rândul persoanelor, pe termen lung?

FT: Cetățenii oricărei țări, nu doar cei din UE, au o răspundere personală cu privire la cunoașterea drepturilor și libertăților în fața legii. GDPR nu este o excepție. În era digitală, a devenit imperativ sa ne autoeducăm cu privire la amenințările informatice, iar studierea GDPR este un început bun. De exemplu, toți cetățenii UE ar trebui să știe că, începând cu 25 mai, 2018, au dreptul să ceară informații cu privire la cum sunt colectate, procesate și în ce scop sunt folosite datele lor personale. Entitățile vizate au la dispoziție o lună sa se conformeze. De asemenea, un cetățean UE poate solicita oricând, oricărei entități vizate de GDPR, încetarea colectării datelor personale și chiar ștergerea acestora. Lipsa conștientizării acestor drepturi poate duce la abuzuri din partea celor care le colectează și prelucrează datele.

Care credeți că ar fi cea mai scurta cale spre creșterea gradului de conștientizare și complianta GDPR: educarea persoanelor sau educarea operatorilor?

FT: Educarea persoanelor sau educarea operatorilor nu trebuie luate ca două premise separate. Cele două tabere sunt interdependente. Desigur, eforturile încep cu instituțiile ce prelucrează date cu caracter personal către utilizatori. În același timp, persoanele fizice au responsabilitatea de a se informa cu privire la legile de protecția datelor în vigoare. Este în interesul tuturor ca efortul să fie unul concomitent, făcut de toate părțile vizate.

Anul acesta s-au dat primele amenzi pentru nerespectarea GDPR. Considerați că amenzile au un rol important în aplicarea GDPR-ului? Din experiența dvs practică, cei mai mulți operatori se conformează cu GDPR-ul din responsabilitate sau de frica amenzilor?

FT: Scopul GDPR este de a asigura un cadru preventiv – ca entitățile să implementeze măsuri de colectarea și securizare a datelor specifice obiectului lor de activitate, împotriva potențialelor breșe. În primul an de la intrarea in vigoare a noii legi, autoritățile au fost indulgente, permisive chiar, pentru că entitățile încă se luptau cu cerințele de conformitate – un aspect reflectat la nivel mondial, nu doar în România. Începând cu iulie 2019, situația s-a schimbat radical. In doar 3 zile, autoritățile responsabile cu protecția datelor in UE au dat amenzi de sute de milioane de Euro. Printre companiile amendate se numără compania aeriană British Airways, lanțul hotelier Marriott, sau Unicredit România, ca sa amintim și una din „victimele” GDPR de pe teritoriul țării noastre. Tot in România, Autoritatea Națională de Supraveghere a finalizat o investigație la operatorul World Trade Center care s-a soldat cu o amenda de 71.028 lei, echivalentul sumei de 15.000 euro. Amenzile cu siguranța au un rol important in aplicarea legii. Odată ce conștientizarea GDPR atinge nivelul scontat, amenințarea amenzilor va deveni un stimul puternic pentru cei încă rămași în urmă cu conformitatea.

Mai este important de menționat că GDPR nu impune standarde tehnologice de securitate. Totuși, conformitatea cu GDPR ajută la încrederea clienților în respectiva entitate. Astfel, operatorii devin din ce în ce mai conștienți de importanța investițiilor în tehnologii noi și personal calificat pentru a oferi servicii de calitate în regim de siguranță, cu scopul final de a spori încrederea clienților.

Conform unui raport DLA Piper (GDPR data breach survey: February 2019), de la data aplicării GDPR-ului și pana în februarie 2019, Autoritatea de supraveghere din Olanda înregistrase 15,400 de notificări de breșe, în timp ce România număra la acea vreme doar 270. Care credeți că este motivul acestei discrepanțe? Suntem noi romanii un popor norocos și breșele de securitate ne evită, ori nu recunoaștem o breșă de securitate nici dacă ne împiedicăm de ea?

FT: România suferă atacuri cibernetice cot la cot cu restul lumii. Uneori, însă, în funcție de scopurile atacatorilor, o țară, o instituție, sau o anumită industrie poate fi vizată mai mult decât alta într-o anumită perioadă de timp. De exemplu, dacă atacul are ca scop șantajul financiar (ransomware), victimele vizate sunt cele care dețin date valoaroase, cu potențial ridicat de rascumpărare. De regulă, țările dezvoltate economic, precum SUA, Marea Britanie, Germania, Olanda, etc., care au și o putere ridicată de cumpărare, sunt mult mai vizate de astfel de atacuri. Diferențele de dezvoltare digitală dintre țări, din nou, pot reflecta discrepanțe în ceea ce privește interesul infractorilor informatici. Totodată, o problemă reală cu care se confruntă unele entități este că nu dețin sisteme informatice performante de detecție și raportare iar, astfel, nu își dau seama dacă au avut o breșă de securitate. Această situație se reflectă atât la nivel european, cât și la nivel mondial.

A trecut un an de la intrarea în vigoare a GDPR-ului. Ce s-a schimbat în decursul acestui an?

FT: În ultimul an, au fost duse campanii de informare în rândul entităților prin diverse conferințe, au apărut cursuri de formare cu privire la prevederile GDPR, iar majoritatea entităților și-au desemnat o persoană specializată in protecția datelor sau au externalizat servicii în acest sens. Formularele de confidențialitate au devenit imperative, iar cei care aveau o asemenea politică și-au consolidat-o conform noilor reglementări. Prin cerința de minimizare a colectării datelor, entitățile nu mai cer o sumedenie de date ce pot identifica personal un individ, ci doar strictul necesar. Înainte de intrarea în vigoare a GDPR nu exista o cultură a protecției datelor. Poate cea mai importantă schimbare adusă de GDPR este însăși responsabilizarea entităților și conștientizarea la nivel public că entitățile care ne dețin datele personale sunt obligate să fie mult mai atente cu colectarea, stocarea și folosirea acestor date. Totodată, publicul de azi este mai conștient cu privire la drepturile sale asupra datelor personale.

Ce noutăți ne pregătește Bitdefender în perioada următoare? 

FT: Bitdefender a lansat suita de soluții de securitate informatică pentru familii Bitdefender 2020, capabilă să ofere utilizatorilor confidențialitate completă pe internet. Noile tehnologii integrate în produs sunt construite să combată cele mai sofisticate atacuri informatice, să protejeze viața digitală de infractori informatici, site-uri intruzive, dar și de cele mai sofisticate amenințări informatice concepute să cripteze datele utilizatorilor sau să le fure identitatea. Bitdefender 2020 aduce nou un modul anti-tracking pentru Windows și mac OS., care notifică utilizatorul despre instrumentele de monitorizare din spatele fiecărei pagini vizitate și îl ajută să controleze informațiile personale compilate de către companii.

Astfel, site-urile nu vor mai putea afișa către utilizatori reclame concepute pornind de la datele personale sau istoricul de navigare. Noua funcționalitate de monitorizare a microfonului se alătură celei de protecție a camerei video și va notifica utilizatorul despre orice încercare de acces neautorizat al unor aplicații sau programe la funcția de înregistrare audio, folosită adeseori în scopuri de spionaj.

Motoarele de detecție a amenințărilor informatice sunt capabile să oprească cele mai noi variante ale amenințărilor informatice actuale, precum ransomware și minerii de monedă virtuală.

Bitdefender 2020 introduce în premieră și protecția în timp real pentru dispozitive cu iOS față de tentative de înșelătorie. Indiferent de browser, noul feature va bloca orice încercare de sustragere a datelor de card sau altor date personale de către o pagină de internet frauduloasă.

Iți plac articolele dpo-NET.ro? Poți fi la curent cu toate aceste noutăți dacă ne urmărești zilnic pe paginile noastre de LinkedIn sau Facebook. 

NOU! Consultă Registrul Amenzilor GDPR pentru mai multe informații despre sancțiunile acordate în baza Regulamentului 2016/679


Acest articol este protejat de către dispoziţiile legale incidente și este interzisă copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a acestuia. Articolele publicate pe DPO-NET.RO pot fi preluate doar în limita a maxim 500 de caractere, fără a depăşi jumătate din totalul de caractere, şi cu citarea obligatorie a sursei, cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor și articolelor publicate pe DPO-NET.RO, vă rugăm să ne contactati.

Alexandru Gheorghe: Nu am găsit în România experți care să realizeze o „autopsie” a unui telefon mobil

INTERVIU EXCLUSIV

Vizualizari: 787

Facebooktwittergoogle_plusredditpinterestlinkedinmail

Alexandru Gheorghe are o experiență de peste 12 ani în calitate de consilier juridic, DPO / Consultant Protectia Datelor, fiind fondatorul companiei Inperspective. El a format și condus departamentul juridic al Fashion Days pentru mai bine de 6 ani, având colaborări cu Miniprix, Best Value și Crew Shop, BusinessMark, Ollie Gang Shop, Modarena, Northfinder și Nooh Media, precum și cu un startup din Irlanda denumit PowerTiz. Este certificat ca și Data Protection Officer (Responsabil cu Protecția Datelor) de PECB Europe și este certificat ca și Formator de adulți (Trainer). Este unul din moderatorii Workshop-ulului dpo.Tools  organizat de Portalul dpo-NET.ro - Data Protection Officers Network, în data de 24 Martie 2020, în parteneriat cu Wolters Kluwer RomâniaNeoPrivacy RomâniaSAMSUNG, Inperspective, Reimens si IJV& Partners Law Firm și care abordează o tema de mare interes, "Mobilitatea, o provocare pentru aplicarea GDPR, analizând intr-un mod pragmatic avantajele si riscurile privind securitatea informatiilor si a datelor personale in contextul utilizarii din ce in ce mai mult a tehnologiei mobile pentru a comunica. Alexandru Gheorghe a acceptat să ofere un interviu în exclusivitate pentru cititorii și abonații dpo-net.ro, reușind să surprindă realitatea cu care se confruntă operatorii din Romania după aproape doi ani de când se aplică Regulamentul 2016/679.  

Participi ca speaker în cadrul workshop-ului dpo.Tools organizat în data de 24.03.2020 în parteneriat cu SAMSUNG ROMÂNIA, având titlul “MOBILITATEA, O PROVOCARE PENTRU APLICAREA GDPR”, cu o temă privind conceptul de “Mobile Forensics”. Ne poți spune despre ce este vorba?

Alex Gheorghe: Sigur. Sunt contrariat de ușurința cu care organizațiile tratează modul de utilizare al telefonului mobil personal sau de serviciu al personalului propriu. Telefoanele mobile sunt utilizate de cea mai mare parte a populației de pe glob: 5,11 miliarde de oameni utilizau telefoane smart la sfârșitul anului 2019, din care 4,39 miliarde erau utilizatori de internet unici; din aceștia 3,48 miliarde erau utilizatori ai unor rețele de socializare si 3,26 miliarde de oameni utilizau rețelele sociale pe telefoanele mobile la sfârșitul anului 2019 (cu o creștere anuala de 297 de milioane de noi utilizatori – aproape 10% creștere de la an la an).

Raportul „Digital 2019: Global Internet Use Accelerates” concluzionează că „în ciuda controverselor din jurul conceptului de viață privată, a industriei hackerilor, a realității fake news și a tuturor celorlalte aspecte negative ale vieții online, lumea continuă să îmbrățișeze utilizarea internetului și a rețelelor social media”. Predicțiile criminalității cibernetice în anul 2020 în opinia noastră, se vor intensifica în zona utilizatorului final (end-user) al unui dispozitiv smartphone.

Am descoperit conceptul de „Mobile Forensics” în Austria, unde există specialiști care examinează telefoane mobile utilizate ca mijloace ale unor infracțiuni (cybercrime sau nu), experți care colaborează cu organele de urmărire penală, instanțele de judecată și orice alte organizații private interesate de expertizarea criminalistică a dispozitivelor mobile. De asemenea, acești specialiști oferă cursuri de inițiere, examinare și perfecționare în domeniul „Mobile Forensics” personalului organizațiilor de profil.

În România există în prezent astfel de specialiști?

Alex Gheorghe: Ei bine, nu mi-e clar. După ce am descoperit conceptul Mobile Forensics în Viena, am cercetat ce oferă piața din România în acest domeniu, limitându-mă, ce-i drept, la internet. Pe site-ul Ministerului Justiției, există un tabel nominal actualizat cu experți criminaliști. Printre ei, găsim probabil câțiva experți în analiza aplicațiilor și datelor informatice, însă, având în vedere că lista nu precizează specializarea fiecărui expert, pare că lista nu este întocmită pentru a verifica locația expertului, existența certificării teritoriale a acestuia și.... informații privind actul de identitate și seria fiecărui expert – ceea ce în opinia noastră constituie o încălcare flagrantă a drepturilor și libertăților experților criminaliști conform GDPR de către Ministerul Justiției.

Nu am găsit însă specialiști individuali, experți care să realizeze o „autopsie” a unui telefon mobil în România. Dar, mă întreb și eu, dacă internetul nu îmi oferă informații, atunci unde aș putea să mai caut în anul 2020 astfel de experți la noi în țară?...

Spuneai că te surprinde ușurința cu care organizațiile tratează modul în care personalul utilizează telefonul mobil. Poți aprofunda afirmația?

 Alex Gheorghe: În toate companiile cu care am colaborat, angajații care primesc telefon de serviciu utilizează dispozitivul și în scop personal, adică introduc date personale în memoria telefonului de serviciu, sau, dacă nu le este pus la dispoziție un telefon de serviciu, utilizează în relațiile profesionale telefonul personal. Spuneai chiar tu o dată, că în momentul în care introduci informații aparținând locului de muncă, sau în relație cu locul de muncă pe telefonul personal, respectivul dispozitiv nu mai întrunește condițiile unui telefon de serviciu. Sunt de acord cu asta și se aplică și vice-versa. Telefoanele mobile smartphone utilizate de angajați în scop profesional, devin baze de date complexe, care găzduiesc informațiile are aparțin companiei (sau datele cu caracter personal prelucrate de aceasta), iar aceste baze de date se multiplică cu numărul de telefoane utilizate de angajați. Astfel, mijloacele de securitate ale acestor dispozitive precum cele care vor fi prezentate în cadrul workshop-ului, aplicarea la nivel intern procedural cel puțin a măsurilor de securitate de bază pentru dispozitive cu sistem de operare IoS sau Android și nu în cele din urmă, asigurarea unei instrucții periodice a angajaților cu privire la modul de utilizare și de „îngrijire” a telefonului mobil, reprezintă o dovadă de igienă cibernetică (cyber-hygene) obligatorie.

Ca să nu mai spun că, în opina noastră, dacă telefonul este „de serviciu”, atunci ar trebui să rămână, la sfârșitul programului de lucru, la serviciu...

Vorbeai despre masurile de securitate de baza ale dispozitivelor mobile. Poți sa detaliezi?

Alex Gheorghe: Asta ar însemna să intrăm în amănunt în legătură cu subiectul nostru, ceea ce aș vrea să extindem în cadrul workshop-ului. Însă, vom detalia aceste măsuri de securitate de bază ale dispozitivelor mobile, și vom pune la dispoziția participanților documente amănunțite privind aplicarea măsurilor de securitate inițiale (security controls benchmarks) particularizate pentru cele două sisteme de operare ale dispozitivelor mobile din cadrul celor mai multe dintre organizații: IoS și/sau Android.

Totuși, sunt întotdeauna plăcut surprins atunci când utilizatorii finali (angajații) își introduc PIN pe telefon ca măsură de securitate a accesului la dispozitiv, sau când o companie utilizează ca telefon de serviciu un dispozitiv NOKIA 3310 în locul unui smartphone.

 

Iți plac articolele dpo-NET.ro? Poți fi la curent cu toate aceste noutăți dacă ne urmărești zilnic pe paginile noastre de LinkedIn sau Facebook. 

NOU! Consultă Registrul Amenzilor GDPR pentru mai multe informații despre sancțiunile acordate în baza Regulamentului 2016/679


Acest articol este protejat de către dispoziţiile legale incidente și este interzisă copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a acestuia. Articolele publicate pe DPO-NET.RO pot fi preluate doar în limita a maxim 500 de caractere, fără a depăşi jumătate din totalul de caractere, şi cu citarea obligatorie a sursei, cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor și articolelor publicate pe DPO-NET.RO, vă rugăm să ne contactati.

Trevor Hughes, CEO IAPP: „În domeniul protecției datelor, avem o nouă profesie hibridizată”

INTERVIU EXCLUSIV

Vizualizari: 5986

Facebooktwittergoogle_plusredditpinterestlinkedinmail

Participând la cea de-a 13-a ediție a Conferinței pentru informatică, confidențialitate și protecția datelor (CPDP2020), desfășurată la Bruxelles în perioada 22-24 ianuarie 2020, Trevor Hughes, Președintele Asociației Internaționale a Profesioniștilor în Confidențialitate (IAPP), a oferit un interviu exclusiv pentru DpoNET - Data Protection Officers Network. Prin intermediul răspunsurilor oferite, avem ocazia să înțelegem mai bine viziunea sa despre evoluția protecției datelor în ultimii 20 de ani și despre cum arată viitorul, având în vedere utilizarea tot intensă a tehnologiei bazate pe Inteligența Artificială, ajungând la concluzia că DPO-ul este o nouă profesie hibridizată care presupune înțelegerea tehnologiei, a modului în care este utilizata tehnologia in afaceri și cu siguranță, cunoasterea legii.

În lumina aniversării a 20 de ani de la înființarea IAPP, vreau să vă lansez prima întrebare și să discutăm despre cum au evoluat domeniul protecției vieții private, în ultimii 20 de ani.

IAPP sărbătorește într-adevăr 20 de ani în acest an. Suntem foarte mândri, mai ales când realizăm ce incredibili au fost ultimii 20 de ani. Am crescut de la zero, de la o organizație foarte mică, la o organizație cu 52000 de membri din 120 de țări din întreaga lume. Creșterea organizației IAPP este o dovadă a creșterii complexității probemelor care fac din ce în ce mai dificilă protejarea vieții private. Aceaste provocări s-au intensificat din mai multe motive diferite și, cu siguranță tehnologia este pe primul loc. Noile tehnologii creează noi așteptări, noi provocări, în privința protecției vieții private. Avem nevoie de profesioniști care să ne ajute în fața acestor noi provocări. Așadar, cred că ceea ce vedem astăzi este o creștere continuă a provocărilor tehnologice asupra domeniului protecției vieții private și observăm nevoia tot mai mare de profesioniști care au abilități pentru a răspunde cu succes acestor noi provocări, reducând riscurile și identificând soluții mai bune pentru cetățeni, pentru consumatori, crescând totodată gradul de încredere în economia digitală.

Ce părere aveți despre viitorul domeniului Inteligenței Artificiale. La ce ar trebui să ne așteptăm? În ce direcție se îndreaptă acest domeniu în următorii ani?

Viitorul Inteligenței Artificiale, ca și domeniul confidențialității și protecției datelor, este foarte complicat și cred că este plin de riscuri pentru organizații. Știm că Inteligența Artificială folosește cantități masive de date și astfel pot exista probleme legate de protecția acestor date. Trebuie să ne asigurăm că procesarea algoritmică este transparentă și știm de ce Inteligeța Artificială ia anumite decizii. Trebuie să ne asigurăm că rezultatele proceselor decizionale automate nu sunt discriminatorii. Cred că putem învața multe din lecțiile pe care ni le-a oferit domeniul confidențialității și protecției datelor și va trebui să implementăm măsuri astfel încât lansarea acestor noi tehnologii să fie confortabile și acceptate de toată lumea.

Care sunt poveștile din acest domeniu care nu primesc suficientă atenție, există ceva la care jurnaliștii nu s-au gândit?

Este o întrebare grozavă. Există întradevăr povești care nu primesc suficientă atenție. Când mă gândesc la protecția datelor, realizez că în tot acest timp ne-am concentrat cel mai mult pe încălcările de securitate a vieții private și provocările pentru domeniul protecției datelor introduse de noile tehnologii.

Dar ce văd în fiecare zi este în primul rând volumul mare de munca, văd foarte multe organizații care investesc în oameni, în tehnologii și procese, în managementul riscurilor, pentru a ajuta la îmbunătățirea protecției datelor și a vieții private. Așadar, unul dintre lucrurile pe care cred că trebuie să le promovăm mai mult este existența celor 52000 de membri IAPP din întreaga lume care lucrează în fiecare zi pentru a crește nivelul de protecție a vieții private. Există tehnologii și instrumente pe care companiile le utilizează deja în acest scop și suntem foarte departe fața de cum am fost acum 20 de ani în ceea ce privește protecțiea vieții private în cadrul organizațiilor. Responsabilul cu protecția datelor este o profesie a viitorului și cred că ar trebui să promovăm mai mult aceste povești.

Aveți câteva sfaturi personale pentru profesioniștii în domeniul confidențialității datelor și implicit pentru cei care sunt DPO?

Da. Sfaturile pe care le dau oricărui tânăr care se gândește la o carieră în acest domeniu și oricărui profesionist care se gândește la o specializare în aceste domeniu este că nu este suficient să fii avocat, nu este suficient să fii manager, nu este suficient să fii un informatician. Cu siguranță, puteți obține o diplomă într-unul din aceste domenii, dar trebuie să fiți un profesionist hibrid. Dacă ești avocat, trebuie să înțelegi managementul afacerii, să te specializezi în managementul riscului și să obții cât mai mult cunoștințe în informatica pentru a avea succes și a fi eficient. Ceea ce vedem astăzi este o nouă profesie hibrid. Sfatul meu este fiecare profesionist trebuie să înțelegă tehnologia și modul în care este utilizata in afaceri, să cunoască legea și astfel va avea o carieră lungă de succes.

Mulțumesc foarte mult.

 

 

Iți plac articolele dpo-NET.ro? Poți fi la curent cu toate aceste noutăți dacă ne urmărești zilnic pe paginile noastre de LinkedIn sau Facebook. 

NOU! Consultă Registrul Amenzilor GDPR pentru mai multe informații despre sancțiunile acordate în baza Regulamentului 2016/679


Acest articol este protejat de către dispoziţiile legale incidente și este interzisă copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a acestuia. Articolele publicate pe DPO-NET.RO pot fi preluate doar în limita a maxim 500 de caractere, fără a depăşi jumătate din totalul de caractere, şi cu citarea obligatorie a sursei, cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor și articolelor publicate pe DPO-NET.RO, vă rugăm să ne contactati.

Cursul postuniversitar UMFST Târgu Mureș de protecția datelor a ajuns la debutul celei de-a treia ediție

Cursul postuniversitar „Formare si pregatire a Responsabilului cu Protecția Datelor”, organizat de Centrul de cercetare pentru protecția datelor, constituit in cadrul Universității de Medicina, Farmacie, Științe și Tehnologie […]

Nicolae Ploeșteanu: „Consider că fiecare practician trebuie să aibă această carte”

In domeniul protecției datelor în România, anul 2020 a debutat cu lansarea pe piață a acestui volum, intituat „GDPR Aplicat. Instrumente de lucru pentru implementarea Regulamentului UE 679/2016”, […]

Stefan Gabriel Iancu: România este in top 3 din Europa la numarul de amenzi GDPR aplicate

Stefan Gabriel Iancu are o experiență de peste 21 ani în calitate de consilier juridic, DPO / Consultant Protectia Datelor, fiind fondatorul companiei iPrivacy. El si-a dezvoltat expertiza […]

„Operatorii ar trebui sancționați pentru desemnarea persoanelor nepotrivite în functia de DPO?”

Alexandru Gheorghe are o experiență de peste 12 ani în calitate de consilier juridic, DPO / Consultant Protectia Datelor, fiind fondatorul companiei Iperspective. El a format și condus […]

Anul 2019 văzut prin ochii unui GDPR-ist, 10 momente memorabile

Este sfarsit de an si fiind un moment de bilant nu pot sa nu ma gandesc la cat de multe lucruri am realizat pe plan profesional si mai […]

Cătălina Lungu: „De Black Friday, vânătorii de chilipiruri se pot transforma în victime”

Cătălina Lungu este Responsabil cu protecția datelor (DPO) si Consultant GDPR la Proactiv Cons SRL , fiind licențiată în managementul firmei și absolventă a cursurilor postuniversitare în protecția […]

Brittany Kaiser: Intervenția străinilor în alegerile din România încă este o amenințare (VIDEO)

În calitate de fost Director de dezvoltare a afacerilor la Cambridge Analytica, Brittany Kaiser este un celebru denuntator, demascând modul în care au fost influențați și manipulați oamenii, […]

Gradul de conformare GDPR, în domeniul sanitar românesc, nu a depășit 15%

Regulamentul General privind Protecția Datelor (GDPR-General Data Protection Regulation) a apărut pentru a oferi un grad de control într-o lume dominată de tehnologie, iar conformarea la acest Regulament […]

Adriana Ceaușescu: „Trebuie să învățăm că implementarea GDPR este un efort de echipă”

Adriana Ceaușescu este Ofiter Securitatea Informatiei si Protectia Datelor pentru companii din domeniul Asigurarilor si Sanatatii și a urmat cursurile IAPP, participând totodată la intocmirea codului de conduita […]

Timis Horea: Frica de amenzi GDPR a oprit inovația în multe domenii

De profesie medic, Timis Horea este expert in Management Sanitar si fost director de proiecte europene pe componenta socio-medicala, la Primaria Alba Iulia, director de spital, director al […]

Radu Crahmaliuc: „Spitalele de stat din România nu sunt pregătite să ne proceseze datele”

Radu Crahmaliuc este fondatorul Cloud☁mania, una dintre cele mai populare platforme independente de cunoștințe și servicii din Europa de Est Centrală care s-a dezvoltat pe următorul principiu: „cele […]

Adrian Munteanu: În România găsim „un număr imens de „consultanți GDPR„ care au apărut de nicăieri”

Cu o experiență de peste 13 ani în proiecte de audit (internet banking, securitate IT, proiecte IT, proiecte finanțate prin fonduri UE), consultanță (continuitatea afacerii, analiză de impact, […]

Gordon Wade: “ANSPDCP este pregătită să treacă de la o abordare tolerantă la una activă”

Gordon Wade este avocat specializat în confidentíalitatea și protecția datelor la PwC Legal Middle East, cu sediul în Dubai, și a acceptat cu entuziasm să ofere un interviu […]

Nicolae Ploeșteanu: „ONG-urile sunt cele care trebuie să se implice cel mai mult în România”

Nicolae Ploeșteanu a absolvit studiile juridice în anul 1995, la București și este Doctor în drept din anul 2005, făcând numeroase specializări în țară și în străinătate, în […]

Ana-Maria Udriște: “ Este foarte important să alegi o persoană care să te ajute în implementarea GDPR și să te facă să înțelegi că documentația nu este suficientă”

“România, trei amenzi GDPR, două premiere europene”, așa am putea sintetiza contextul în care se află țara noastră, asistând în ultimele zile la o lecție GDPR în trei […]

Daniel Suciu: A fost nevoie de două amenzi pentru a readuce GDPR-ul în vizorul operatorilor

În cei peste 30 de ani de activitate profesională, Daniel Suciu s-a implicat activ în aproape toate ariile de interes pentru Protecția datelor. A avut curiozitatea și oportunitatea […]

Andrei Săvescu: Uniunea Europeană încearcă să pună presiune pe operatori, prin intermediul cetățenilor

Andrei Săvescu este membru în Baroul București din 1994 și are o vastă experiență atât ca avocat, cât și ca arbitru la Curtea de Arbitraj Comercial de pe […]

Analizăm prima amendă GDPR din România împreună cu Cristiana Deca

Anunțul primei amenzi GDPR în România a răsunat pe toate canalele de știri, stârnind interesul multora, motiv pentru care am rugat-o pe Cristiana Deca, unul dintre primii specialiști […]

Sergiu Bozianu: În Republica Moldova putem aplica amenzi contravenționale persoanelor cu funcție de răspundere

Sergiu Bozianu este în primul rând un profesionist în domeniul protecției datelor din Republica Moldova, ultima funcție publică fiind cea de director adjunct în Direcția Generală Supraveghere și […]