Nicolae Ploeșteanu: „ONG-urile sunt cele care trebuie să se implice cel mai mult în România”

INTERVIU EXCLUSIV

Vizualizari: 2494

Facebooktwittergoogle_plusredditpinterestlinkedinmail

Nicolae Ploeșteanu a absolvit studiile juridice în anul 1995, la București și este Doctor în drept din anul 2005, făcând numeroase specializări în țară și în străinătate, în special în domeniul dreptului internațional și al drepturilor omului. Are o practică în domeniul drepturilor omului de aproape 25 de ani și lucrează, totodată, în învățământul superior la UMFST „George Emil Palade” din Târgu Mureș. Este șeful Departamentului de Drept unde predă mai multe discipline, precum Protecția internațională a drepturilor omului și Dreptul constituțional. De asemenea, coordonează Centrul pentru Protecția Datelor din cadrul Universității și a acceptat să ofere un interviu in exclusivitate pentru dpo-net.ro
Scopul GDPR-ului nu este de a da amenzi ci de a proteja persoanele. Cu toate acestea, după 3 ani de la intrarea în vigoare a Regulamentului doar 67% dintre Europeni au auzit de GDPR, în timp ce doar 36% au declarat că știu ce este acest regulament (date prezentate de Comisia Europeana în sondajul Eurobarometru). Credeți ca aceste cifre sunt rezultatul dezinteresului persoanelor în ceea ce privește de protejarea datelor lor?

N.P.:Cred că cifrele arată mai degrabă existența unui interes ridicat a persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal. Există multe alte noțiuni  extrem de puțin cunoscute sub aspect procentual atunci când vorbim de persoana fizică. Unele noțiuni au legătură cu GDPR dar au apărut în alt context. Independent de GDPR, cu excepția copiilor, majoritatea indivizilor sunt interesați de datele lor cu caracter personal.

Care credeți ca vor fi consecințele acestei lipse de conștientizări a importantei datelor în rândul persoanelor, pe termen lung?

N.P.: Aș porni de la premisa întrebării anterioare și aș opina că datorită GDPR începe să se cunoască amplu că suntem într-o „bătălie”! Orice bătălie are renumele ei și,  ca atare, conștientizarea! Odată ce a apărut GDPR și antecesorii săi,  renumele și conștientizarea vin de la sine. Uitați-vă la întreaga avalanșă de informări și simțăminte; aceasta atrage cu sine conștientizarea!  De aici încolo marile provocări sunt altele, despre care vă voi aminti la un moment dat!

Este esențial ca persoanele să identifice prelucrările ilegale de date pentru a-și putea exercita drepturile. Cât este de important sa-ți cunoști drepturile atâta timp cât nu poți identifica o prelucrare ilegală? Pe ce ar trebui să se axeze campaniile de informare a persoanelor?

N.P.:Ei aici este un punct cheie: trebuie să se axeze pe ideea (care trebuie și sprijinită!),  că sistemul european și național le apără drepturile!  Altfel, individul preferă să își urmeze programul de zi cu zi! Un prim semn al acestei susțineri a fost adoptarea GDPR, dar nu este suficient!

Care credeți că ar fi cea mai scurta cale spre creșterea gradului de conștientizare și complianta GDPR: educarea persoanelor sau educarea operatorilor?

N.P.:O cale destul de eficientă este cea actuală, deoarece pune accentul pe sancțiunea operatorilor și pe obligațiile lor! Educarea persoanelor vizate trebuie să accentueze mai degrabă ideea că nu este fiecare în parte un  „soldat” al propriilor drepturi împotriva unei armate sau împotriva unui sistem invizibil, ceea ce din nefericire este adesea adevărat!

Credeți că instituțiile publice ar trebui sa fie un exemplu pentru restul operatorilor? Punem această întrebare pentru că în Romania avem un tratament preferențial pentru instituțiile publice, amenda maxima pentru nerespectarea GDPR-ului fiind de 200.000 lei (aproximativ 42.000 euro), cu mult inferior față de ceea ce risca operatorii privați.

N.P.:Nu cred că o diferențiere în sine între autoritățile publice și operatorii privați este inutilă. Consider că modalitatea de reglementare a diferențierii este greșită. Amenda trebuie să aibă efect disuasiv în primul rând,  iar acesta se raportează la cifra de afaceri în cazul operatorilor privați pe când în cazul autorităților publice trebuie să țină cont de bugetul acesteia. Subiectul este oarecum complex și ar fi necesară o cercetare științifică înainte de o dezbatere publică pentru a cunoaște calea optimă!  Aceasta din prezent oricum este precară!

Cu toate că România înregistrează cel mai scăzut nivel de utilizare a serviciilor de internet dintre statele membre ale UE, 86 % dintre utilizatorii români de internet au conturi pe rețelele sociale, ceea ce ne face campionii Europei la acest capitol. Având în vedere scandalurile imense în care au fost implicate rețelele de socializare, fie prin breșele de securitate, fie prin utilizarea ilicită a datelor, putem considera că suntem și cei mai vulnerabili. Cum considerați ca ar trebui să se comporte un utilizator de internet, dacă ar fi de riscurile pe care internetul le ascunde?

N.P.: Cred că această întrebare ne deschide o nouă cutie a Pandorei! Toate celelalte întrebări sunt extrem de precise și utile practic, dar marea „armată” este în zona informatică și de comunicare electronică!  Ce cred eu este prea puțin important,  deoarece reprezintă doar gândul unui posibil învins într-un război asimetric pe care îl conduce oricine are mijloace asimetrice și care conțin date cu caracter personal! Sistemele etatice trebuie să asigure individul că au capacitatea și avantajele corespondente pentru a combate atacul asimetric! În acest mod va dispare lumea hackerilor bazată pe necunoașterea protectorului! Riscurile internetului nu pot fi evitate la momentul de față în mod individual. Dacă devii o „țintă” poți doar să schimbi dispozitive electronice, parole, adrese de email etc., însă nu te poți opune cu un succes real, iar prejudiciile vor apare în privința economiei propriului timp, a relaționării etc. Toate aceste chestiuni devin totuși mai atenuate datorită GDPR și acest lucru este extrem de important atunci când luăm în considerare media persoanelor.

Accesul copiilor la internet este deja o normalitate. Ar trebui acest lucru sa ne îngrijoreze? Considerați că o educație privind privind accesul la internet al copiilor ar trebui sa fie o sarcina a părinților sau sistemul de învățământ ar trebui să-și asume acest rol?

N.P.:Părinții sunt prima soluție! Cu toate acestea, munca educațională există la nivelul multor sisteme și vârste, așa că și în școală putem găsi multe soluții, mai ales cele preventive și de conștientizare.

Facebook a lansat Study, un program de cercetare de piață bazat pe recompense. Cum vi se pare un asemenea concept: să fim plătiți pentru datele pe care le facem publice? Este acesta direcție una corecta?

N.P.:Toate acestea sunt încercări de a scutura GDPR și a vedea cât de rezistent este. Evident că odată făcute publice anumite date, aspectele legate de utilizarea lor conformă cu principiile Regulamentului devin mult mai prietenoase cu operatorii de date, ceea ce este convenabil pentru operatorii de date. Principial, direcția amintită nu este una corectă însă, în final, economia este aceea care oferă liniile de urmat într-o societate, deoarece se bazează pe necesitățile oamenilor.

Conform unui raport DLA Piper (GDPR data breach survey: February 2019), de la data aplicării GDPR-ului și pana în februarie 2019, Autoritatea de supraveghere din Olanda înregistrase 15,400 de notificări de breșe, în timp ce România număra la acea vreme doar 270. Care credeți că este motivul acestei discrepanțe? Suntem noi romanii un popor norocos și breșele de securitate ne evită, ori nu recunoaștem o breșă de securitate nici dacă ne împiedicăm de ea?

N.P.:Consider că răspunsul este undeva împărțit: în numeroase țări, precum Olanda, există un sistem de justiție și apărare a persoanelor extrem de eficient, activ și transparent; fără nicio supărare, dar în România justiția este fie un lux fie ceva extrem de obositor și neeconomic. Trebuie lucrat la acest aspect. Ne întoarcem la una dintre opiniile pe care le exprimam la una din întrebările anterioare: românul are suficient simț pentru a înțelege ce înseamnă viața privată a celuilalt, el însă are nevoie de un sistem eficient și puternic alături. Dacă există acesta, atunci imediat va notifica autorității de supraveghere ceea ce îl doare. În altă ordine de idei, există mecanisme strâns legate de breșele de securitate dar care sunt prea puțin cunoscute. Spre exemplu, există Centrul Național de Răspuns la Incidente de Securitate Cibernetică, organism care face parte dintr-o rețea europeană și are printre altele rolul de a îndruma toate persoanele, fie fizice fie juridice, pe tărâmul incidentelor de securitate, inclusiv de a avea rol de punct de reacție la incidente. Dacă veți chestiona piața, cu siguranță procentul de cunoaștere și/sau încredere va fi extrem de redus. Oare de ce? Sistemul etatic se comportă ca o entitate lipsită de solidaritate cu cetățeanul iar acest lucru se simte. Este vorba de o greșită cultură etatică, cu rădăcini vechi, dar care încet se schimbă.

Identificarea riscurilor este unul din cei mai importanți pași spre complianta GDPR. Dar dacă noi nu resuim sa identificam nici breșele, cum am putea identifica riscurile?

N.P.:Este vorba de un proces solidar și progresiv la toate nivelele. GDPR cuprinde această idee în dispozițiile sale. Spre exemplu, a prevăzut că periodic se vor întocmi liste cu prelucrările care prezintă riscuri ridicate, deoarece domeniul este în constantă evaluare și dezvoltare ce-i drept astfel că este necesară o muncă de durată pentru a pune la punct toate coordonatele de acțiune pentru conformitate. Rolul autorităților de supraveghere, al operatorilor de date este decisiv pentru conștientizarea noastră. Cred că este util pentru noi să înțelegem ce este aceea o breșă de securitate, ce este conformitatea cu GDPR, dar în final nu cred că trebuie să devenim soldați GDPR. Cred că sistemul, indiferent care ar fi acela, trebuie să ne ofere soluții accesibile și facile pentru a ne ocroti drepturile, printre altele dreptul la protecția datelor. Cui îi este opozabil acest drept sau, altfel spus, cui îi revine obligația finală a acestei protecții? Evident că statelor și sistemelor etatice, printre care Uniunea Europeană. Cu toate acestea, GDPR construiește și soldatul GDPR în persoana vizată, iar acest lucru nu este deloc rău sub aspectul conștientizării, dar prezintă foarte multe riscuri.

A trecut un an de la intrarea în vigoare a GDPR-ului. Ce s-a schimbat în decursul acestui an?

N.P.: S-au schimbat multe, în special toată lumea discută despre GDPR și, implicit, într-un fel, de protecția datelor personale. Schimbări vor exista și mai multe în viitor. Chiar enorme.

Cum vedeți implementarea Directivei NIS în România? Care sunt cele mai mari provocări ? Ce măsuri au fost luate până în prezent ?

N.P.:Ne confruntăm cu un domeniu extrem de puțin cunoscut, înțeles și conștientizat la nivelul populației. Atât timp cât va fi directivă, chiar dacă va exista un nivel de implementare tot nu va exista un obiectiv atins pe termen scurt sau mediu. Cred că Directiva NIS în final va avea aceeași soartă precum Directiva care a fost precursoarea GDPR și era în vigoare din 1995. Altfel spus, este necesar un Regulament care să înlocuiască Directiva NIS și să devină astfel mult mai eficient.

Cine credeți ca ar trebui să se implice mai mult în diseminarea importantei datelor personale? Instituțiile publice, Autoritățile naționale de supraveghere sau ONG-urile din domeniul protecției datelor?

N.P.: Fiind ultima întrebare am să extind oarecum răspunsul. Cred că statul este incapabil să se implice adecvat, în special pentru că este departe de a fi conform, prin instituțiile sale, cu cerințele GDPR și cu ideile pe care acesta le promovează. GDPR reprezintă provocarea unei culturi, nu a unui act juridic inter se. Din nefericire, fiind lăsată această provocare fără o direcționare etatică adecvată, s-a ajuns în România să se „împuște” în toate direcțiile, precum în perioada revoluției din 1989. Rezultatul este că nimeni nu va fi găsit vinovat, în schimb vom avea multe victime. Autoritatea de supraveghere trebuie să caute pe cei care practică fraude mari asupra datelor cu caracter personal iar persoanele vizate să le consilieze fără a se transforma în dușmanul economiei sau într-o nouă supapă exclusiv de atragere a banului la bugetul de stat. Absența coordonării riguroase a aplicării Legii 677/2001 anterioară la nivel național a GDPR și legilor de origine națională specifice a condus la un haos generalizat, care are un efect pozitiv în ceea ce privește conștientizarea populației și un efect sau mai multe adverse, în special faptul că se trage din toate părțile, și cu gloanțe oarbe și cu muniție de toate felurile și calibrele. Nu vreau să fiu înțeles greșit, dar mulți dintre cititorii dumneavoastră vor înțelege foarte bine la ce mă refer. Oricum, răspunsul final la întrebarea dumneavoastră trebuia să aibă această mică introducere: ONG-urile sunt cele care trebuie să se implice cel mai mult în România.

 

INTRA ACUM în grupul WhatsApp "Comunitatea Dpo-NET.ro"!


Iți plac articolele dpo-NET.ro? Poți fi la curent cu toate aceste noutăți dacă ne urmărești zilnic pe paginile noastre de LinkedIn sau Facebook. 


Acest articol este protejat de către dispoziţiile legale incidente și este interzisă copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a acestuia. Articolele publicate pe DPO-NET.RO pot fi preluate doar în limita a maxim 500 de caractere, fără a depăşi jumătate din totalul de caractere, şi cu citarea obligatorie a sursei, cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor și articolelor publicate pe DPO-NET.RO, vă rugăm să ne contactati.

Ce am învățat în primii 2 ani de GDPR în România?

INTERVIU EXCLUSIV

Vizualizari: 2757

Facebooktwittergoogle_plusredditpinterestlinkedinmail

Data de 25 mai 2020 a marcat 2 ani de la implementarea regulamentului GDPR in Uniunea Europeana. Au fost doi ani plini de schimbari, atat pentru utilizatori, cat si pentru companii, dar, mai ales, pentru specialistii in protectia datelor. Cu această ocazie, colegii noștri de la SYPHER au realizat acest articol colaj in patru parti, care prezinta 2 ani de GDPR din perspectiva mai multor profesionisti in domeniul protectiei datelor.

Cum ati caracteriza, pe scurt, cei doi ani care au trecut de la implementarea GDPR in Uniunea Europeana?

Pentru Bogdan Manolea, au fost “doi ani destul de complicati. Pe de o parte, cei care au crezut ca dupa 25 mai 2018 se va sfarsi lumea si va incepe o noua era in protectia datelor personale, pot fi dezamagiti de un sistem greoi, unde de la teorie la practica e cale lunga, iar partea de aplicare arata limitele autoritilor (umane, financiare, de cunostiinte tehnice), dar si al neplanificarii (aplicarea pare mai degraba haotica si selectiva, decat un proces riguros si logic). Pe cealalta parte, cei care au crezut ca dupa 25 mai 2018 nu se va intampla absolut nimic, pot sa se simta si ei dezamagiti.  Amenzi se dau, ba chiar si la cei mici si chiar la persoane fizice. Autoritatile par a fi mai decise sa aplice textele legislative decat inainte, iar subiectul protectiei datelor personale este mult mai vizibil.”

Din punctul sau de vedere, cel mai important castig al industriei a fost ca “Toata lumea din zona de business digital stie de GDPR”.

In opinia lui Serban Popa, consultant GDPR la Unity Solutions, “Principalele caracterisitici dupa intrarea in vigoare a noului regulament au fost lipsa de intelegere, mai ales de partea responsabililor din entitatile ce opereaza cu date cu caracter personal, varietatea si ambiguitatea diverselor solutii de conformare la noul regulament puse la dispozitie de o multime de specialisti, mare majoritate fara expertiza si experienta. Au urmat luni de evenimente ce au produs mici miscari de trupe in anumite domenii; au inceput mai ales in firmele serioase si mari sa se desfasoare procese de analiza complexe”.

Totodata, Serban Popa mentioneaza ca, dupa mai bine de un an, cand au inceput si avertismentele si amenzile din partea autoritatii, “lumea/operatorii au inceput sa inteleaga ca avem o noua entitate de reglementare similara cu cea din domeniul concurentei. Au aparut o serie importanta de clarificari la nivel de EDPB si, mai ales, din partea DPA-urilor vestice cu traditie”.

Pentru Raluca Puscas, avocat asociat la Filip & Company,“Cel mai vizibil efect este cresterea gradului de constientizare, atat la nivelul organizatiilor, dar si la nivelul cetatenilor, asupra aspectelor legate de protectia datelor. GDPR apare in discutie din ce in ce mai des atunci cand sunt abordate subiecte din diverse zone, incepand cu securitatea datelor pe internet, mesaje si campanii de marketing, comert online si, mai recent, in context de telemunca sau al masurilor luate in cadrul starii de urgenta / alerta”.

Ea puncteaza un un alt aspect extrem de important si anume, faptul ca, este vorba despre un proces continu. Raluca Puscas remarca, de asemenea, “ca a crescut preocuparea pentru asigurarea securitatii datelor, prevenirea pierderii datelor si incorporarea cerintelor de privacy in ariile de activitate sau a produsele noi pe care companiile doresc sa le dezvolte”.

Stefan Iancu, consultant GDPR in cadrul companiei iPrivacy, afirma ca legislatia referitoare la GDPR “a determinat acordarea unei atentii sporite protectiei datelor cu caracter personal atat in Europa, cat si in afara ei. Tot mai multe state sunt interesate in implementarea de legislatii similare. Desi majoritatea operatorilor nu au fost atat de pregatiti pe cat era de asteptat, aspect demonstrat si de amenzile aplicate in Europa (peste 270), majoritatea operatorilor continua in mod proactiv eforturile de conformare”.

Din punctul sau de vedere, “Numarul de amenzi aplicate este relativ mic prin comparatie cu numarul sesizarilor, iar cuantumul acestora tinde sa fie mai aproape de minimul prevazut de Regulament, daca le raportam la cifra de afaceri. De exemplu, chiar si cea mai mare amenda, ca valoare nominala, aplicata British Airways, 204,600,000 EUR, reprezinta 1,5%din cifra de afaceri a operatorului”.

Roxana Mitroi, avocat in cadrul bpv GRIGORESCU STEFANICA, observa “o tendinta tot mai mare de constientizare a protectiei ce trebuie oferita datelor cu caracter personal. Acest aspect se remarca la nivelul tuturor organizatiilor, avand in vedere ca prevederile regulamentului se aplica tuturor companiilor, fie ca vorbim de organizatii internationale, fie ca vorbim de organizatii autohtone. Este adevarat, ca in mod cert, unele industrii sunt mai expuse decat altele, in special prin prisma volumului mare de date personale ce sunt prelucrate sau chiar al complexitatii operatiunilor de prelucrare efectuate”.

Un alt aspect important semnalat de Roxana Mitroi  este ca, „principalii jucatori au inteles ca prevederile GDPR nu pot fi ocolite prin formule contractuale care sa aloce raspunderea catre terti, catre persoanele vizate sau chiar sa le inlature raspunderea. Astfel, pentru ca s-au lovit de o constientizare rapida a impactului puternic pe care il poate avea pierderea, stergerea, sustragerea sau chiar un incident de securitate asupra datelor cu caracter personal, pentru unii operatori de date, calatoria spre conformarea cu prevederile GDPR a inceput din timp, dinainte de implementarea prevederilor GDPR la nivelul legislatiilor nationale. De asemenea, dupa doi ani de la aplicabilitatea prevederilor GDPR la nivel national, in acest domeniu se observa un ritm de munca sustinut. Acest ritm de munca continuu vizeaza inclusiv momente ulterioare finalizarii implementarii, datorita fluxurilor si proceselor de prelucrari ce pot suferi diferite modificari in timp.  De asemenea, pot interveni si procese noi de prelucrari a datelor, fapt ce poate duce la noi provocari cu privire la analizarea gradului de conformare cu prevederile GDPR”.

In opinia lui Marius Dumitrescu, specialist GDPR, “GDPR-ul nu este o revolutie, este o evolutie!”. El remarca faptul ca, “In Romania, GDPR-ul a intrat brusc in vietile noastre, acum doi ani de zile, printr-un bombardament al consimtamintelor, lansat de operatori din dorinta de a intra rapid in legalitate. Din pacate, si astazi mai exista operatori care folosesc consimtamantul ca temei legal pentru prelucrarea datelor privind sanatatea persoanelor vizate si deduc, astfel, ca DPO-ul nu si-a castigat inca locul pe care il merita in organizatie si recomandarile lui inca nu sunt ascultate”.

El mai semnaleaza faptul ca “In ultimii doi ani, strategia de vanzari a multor firme de consultanta s-a bazat pe crearea panicii, folosind marketingul inselator care accentua, in primul rand, dimensiunea astronomica a amenzilor, in loc sa promoveze nevoia de instruire a personalului. Platim si astazi campaniile de marketing de acum doi ani care vindeau complianta formala fara a include serviciile de specialitate ale unui DPO”.

Marta Popa, Senior Partner la Voicu si Filipescu SCA, mentioneaza ca: “Regulamentul GDPR a fost <<problema anului 2000>> in domeniul protectiei datelor, nu doar in Europa, ci in intreaga lume. Organizatiile s-au straduit sa se conformeze, de teama consecintelor. Dar limbajul GDPR este foarte sofisticat, uneori vag, astfel incat, procesul de conformitate a fost marcat de incertitudini pentru multe organizatii, publice sau private. Ne asteptam sa apara si alte reglementari in domeniul protectiei datelor, inclusiv in zona de E-Privacy si vom vedea o crestere a impactului si a aplicarii legislatiei, inclusiv in ceea ce  priveste amenzile. Ne putem astepta ca si Brexit-ul sa impacteze unele companii din punct de vedere GDPR. Alte motive de ingrijorare se refera la recomandari in procesarea datelor legate de sanatate in contextul pandemiei de COVID-19 sau inteligenta artificiala (AI).

Marta Popa concluzioneaza: “Cei doi ani de GDPR au adus, cu siguranta, multe beneficii companiilor. In primul rand, GDPR a dus la o mai buna gestionare a datelor si a managementului datelor. In al doilea rand, protectia datelor a fost adusa in atentia managementului superior, ceea ce este o consecinta pozitiva. Si, in al treilea rand, companiile care au investit in conformitate beneficiaza de o crestere a gradului de incredere din partea clientilor si a partenerilor de afaceri”.

 

INTRA ACUM în grupul WhatsApp "Comunitatea Dpo-NET.ro"!


Iți plac articolele dpo-NET.ro? Poți fi la curent cu toate aceste noutăți dacă ne urmărești zilnic pe paginile noastre de LinkedIn sau Facebook. 


Acest articol este protejat de către dispoziţiile legale incidente și este interzisă copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a acestuia. Articolele publicate pe DPO-NET.RO pot fi preluate doar în limita a maxim 500 de caractere, fără a depăşi jumătate din totalul de caractere, şi cu citarea obligatorie a sursei, cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor și articolelor publicate pe DPO-NET.RO, vă rugăm să ne contactati.

Marius Dumitrescu: “Este trist ca a fost nevoie de acest coronavirus pentru a înțelege mai bine GDPR-ul”

INTERVIU EXCLUSIV

Vizualizari: 3449

Facebooktwittergoogle_plusredditpinterestlinkedinmail

Astăzi, 25 mai 2020, se împlinesc doi ani de la aplicarea Regulamentului general privind protecția datelor personale (GDPR), moment prielnic pentru noi toți de a realiza o scurtă retrospectivă și de a trage câteva concluzii esențiale. Au fost multe provocări, atât pentru DPO cât și pentru operatorii de date care și-au propus să obțină și să mențină conformitatea GDPR. Cel mai important  lucru este să folosim pe viitor lecțiile deja învățate și tocmai despre aceste lecții vorbește Marius Dumitrescu, specialist în domeniul protecției datelor, în următorul interviu. 

Cum ai caracteriza, pe scurt, cei doi ani care au trecut de la implementarea GDPR în Uniunea Europeana?

"GDPR-ul nu este o revoluție, este o evoluție!", așa îmi încep majoritatea cursurilor încercând să explic că acest pachet de reglementări legislative există încă din 1995 și a evoluat într-un regulament european unic, influențat mai ales de dezvoltarea tehnologică fără precedent. Mai mult, putem spune că și în acest moment legislația aleargă după tehnologie, dacă ne gândim doar la inteligența artificială și la tehnologia 5G.

Regulamentul UE 679/2016 cunoscut drept GDPR a intrat în vigoare în 2016, acum patru ani de zile, dar se aplică doar din 25 mai 2018, după o perioadă de grație de doi ani, pe care majoritatea statelor europene, inclusiv România, nu au folosit-o pentru a lansa campanii de educare a persoanelor vizate și a operatorilor. Astfel, startul a fost dat în luna mai 2018, la momentul respectiv existând o estimare că doar 20% dintre operatorii europeni au început demersurile pentru a obține conformitatea. Aceste procent a crescut semnificativ valoric, fiind estimat astăzi ca fiind peste 60%, dar am rețineri privind calitatea conformităților obținute la nivel european. Conform studiilor, în 2019 s-a ajuns deja la crearea primelor 500.000 de roluri de DPO, fără a modifica fundamental organigramele și fără a asigura toate resursele necesare pentru a îndeplini cu succes acest rol. Operatorii de date trebuie să renunțe la a mai căuta soluții formale și să înțeleagă faptul că această mult dorită complianță GDPR nu se obține apăsând butonul "Print" și că orice operator care alege această cale rămâne la fel de expus riscurilor.

În România, GDPR-ul a intrat brusc în viețile noastre, acum doi ani de zile, printr-un bombardament al consimțămintelor, lansat de operatori din dorința de a intra rapid în legalitate. Din păcate și astăzi mai există operatori care folosesc consimțământul ca temei legal pentru prelucrarea datelor privind sănătatea persoanelor vizate și deduc, astfel, că DPO-ul nu și-a câștigat încă locul pe care îl merită în organizație și recomandările lui încă nu sunt ascultate.

În ultimii doi ani, strategia de vânzări a multor firme de consultanță s-a bazat pe “crearea panicii”, folosind marketingul înșelător care accentua, în primul rând, dimensiunea astronomică a amenzilor în loc să promoveze nevoia de instruire a personalului. Plătim și astăzi campaniile de marketing de acum doi ani care vindeau complianță formală fără a include serviciile de specialitate ale unui DPO.

Astazi, mai mult ca oricând, trebuie să ne reamintim că în tot acest GDPR este vorba despre oameni, sau mai bine spus despre NOI! Nu este vorba despre creșterea birocrației și despre proceduri sufocante. Este vorba despre respectul pe care trebuie să îl acordăm și să îl obținem unii de la ceilalți, respect de care am uitat datorită banilor obținuți prin tranzacționarea datelor personale și a informațiilor confidențiale, ca efect direct al evoluției exponențiale a tehnologiei. Să nu uităm că toți suntem persoane vizate. Dacă la birou nu simt acest lucru pentru că sunt patron și influențez și decid direct în ce direcție îmi conduc firma, atunci când navighez pe internet sau pur și simplu merg pe stradă, intru într-un supermarket sau într-un hotel, sunt doar o persoană fizică și mă aștept să pot să decid cine, de ce și ce date personale prelucrează despre mine. Cu toții trebuie să punem umărul și să vorbim cu prietenii, rudele, vecinii despre erorile pe care le facem atunci când vânăm gratuități pe internet. Trebuie să încetăm să mai credem că ceva este gratuit și să înțelegem că, de fapt, plătim scump cu datele noastre personale care au devenit o valoroasă monedă de schimb.

Și mai trebuie să învățăm o lecție : „Când ești cunoscut, oamenilor le place să vorbească despre tine. Totuși, nu tot ce se vorbește, este și adevărat!”. Încă trebuie să învățăm ce înseamnă Fakenews, să recunoaștem acest fenomen, să ne protejăm, să nu mai alimentăm cererea și să sancționăm atunci când această practică ne influențează deciziile.

Care consideri că a fost cea mai mare provocare pentru specialiștii în protecția datelor personale?

Persoana fizică în sine a rămas cea mai mare provocare pentru întreg domeniul protecției datelor din România, deoarece, prin lipsa de cultură, întreg corpul profesional se confruntă cu solicitări nejustificate și insuficient documentate privind ștergeri selective sau rectificări neîntemeiate a informațiilor înregistrate în documente. Cu siguranță aceste solicitări nu vor fi soluționate în favoarea persoanei vizate, existând mai multe reglementări specifice în ceea ce privește termenul de retenție și posibilitățile de acces restricționat și condiționat. Gardianul modului în care se respectă confidențialitatea și mecanismele de protecție a datelor cu caracter personal rămâne în continuare Responsabilul cu protecția datelor cu caracter personal (DPO), această meserie nou apărută, care se confruntă probabil cu cele mai mari provocări profesionale datorită caracterului general al Regulamentului (UE) 2016/679 și lipsei unor repere unitare privind interpretarea și implementarea lui.

Poate și denumirea postului, care induce ideea responsabilității concentrate pe umerii unei singure persoane, a îngreunat ascensiunea și recunoașterea profesională, mulți DPO făcând educație managementului în momentul semnării contractelor de consultanță.

Care a fost cea mai mare provocare a companiilor în procesul de obținere și menținere a conformității GDPR?

Angajații reprezintă unul dintre cele mai mari riscuri în ceea ce privește securitatea unei organizații. Și nu spun eu asta, mergând pe principiul 80/20 al lui Pareto, transpus în business (80% din probleme sunt cauzate de 20% dintre angajați), ci studiul State of Cybersecurity 2019 realizat de ISACA.

Din punctul meu de vedere, cea mai mare provocare a companiilor în procesul de obținere și menținere a conformității GDPR este carența unei culturi a responsabilității, în rândul angajaților, privind protecția datelor personale. Acesta carență poate fi diminuată substanțial în urma instituirii unor programe de instruire cu privire la importanța protecției datelor în concordanță cu practicile generale și politicile specifice activității companiei. Responsabilizarea angajaților din perspectiva protecției datelor personale va aduce un plus de valoare companiei. Un angajat conștient și informat este un angajat vigilent și care acționează cu responsabilitate, riscurile unei erori umane scăzând, în același timp în care randamentul muncii crește. Mai mult, identificarea rapidă a eventualelor breșe de securitate și respectarea protocolului de răspuns la incidente va minimiza pierderile companiei.

Rămân un visător și sper ca în următoarea perioadă să vedem campanii de educare a persoanelor vizate din România, și de ce nu, campanii de educație în scoli.

Care a fost cea mai importantă lecție pe care companiile, dar și specialiștii în protecția datelor personale au învățat-o în această perioadă?

Constat că în ultimele două luni, de când a fost recunoscută oficial pandemia Covid -19, s-a vorbit despre GDPR mai mult decât în toată perioada de când a intrat în vigoare Regulamentul UE 679/2016 și este trist că a fost nevoie de acest coronavirus ca să-i acordăm atenția pe care o merită.

Societatea în care trăim s-a schimbat, fiind supusă la unul din cele mai dificile teste de stres. Frica este cea care a obligat societatea noastră să se adapteze și să se maturizeze forțat, făcând, în primul rând, un salt mare către digitalizare. Vorbim astăzi mai mult ca niciodată despre tele-muncă, tele-medicină, tele-educație și mai ales despre știrile false.

Fiind un act de responsabilitate să stăm acasă în aceste condiții, utilizăm din ce în ce mai mult tehnologia, din dorința de a comunica cu cei dragi și cu colegii de serviciu. Am auzit că s-au organizat zile de naștere online, că oamenii au continuat să se întâlnească și să bea o cafea cu prietenii, printr-o conexiune video și că se pot vizita muzee sau chiar să participi la concerte din confortul fotoliului de acasă. Citim cărți pentru care până acum nu găseam timpul necesar. Pentru o parte din oameni, autoizolarea este un test greu de trecut și de suportat și nimeni nu conștientizează, încă, faptul că procesul de autoizolare socială este un fenomen apărut o dată cu rețele de socializare. Se vorbește de ani de zile de această tendință de a petrece mai mult timp în casă, conectat cu mii de prieteni online, cu care poate nu te-ai întâlnit niciodată față în față. Astăzi, mai mult ca niciodată, prețuim interacțiunea fizică și testăm efectul nociv și pervers al dezinformărilor care abundă pe rețelele de socializare. Este o lecție pe care am învățat-o în timpul acestei pandemii și cred că societatea noastră nu va mai fi niciodată la fel ca înainte.

Trebuie să realizăm și că toată această digitalizare, pe repede înainte, vine la pachet cu asumarea unor riscuri de care mi-aș dori să fim conștienți încă de la început.

Nu cred că suntem pregătiți încă să îmbrățișăm digitalizarea și să ne folosim la maxim de beneficiile acesteia. În urma recomandărilor autorităților din România, mai multe companii au decis să accepte, de pe o zi pe alta, ca angajații să lucreze de acasă. Din punct de vedere legal eram pregătiți, legislația română avea prevederi clare privind tele-munca și cele mai multe firme au semnat acum cu fiecare angajat doar un act adițional la contractul de muncă, pentru a îndeplini această formalitate birocratică. Foarte puține firme au investit în securizarea echipamentelor și a căilor de comunicare, alegând deseori soluțiile cele mai rapide și ieftine, utilizând de cele mai multe ori echipamentele proprii ale angajaților.

În ultimele zile chiar am urmărit cum a crescut numărul incidentelor de securitate, prin campanii de phishing, infectând mii de computere, bazându-se pe naivitatea utilizatorilor care acum citesc orice email legat de acest Coronavirus. Din păcate, foarte multe afaceri au de suferit și, mai mult decât efectele acestei pandemii, mă sperie valul de recesiune care ne va lovi peste câteva luni.

Mi-aș fi dorit să vorbim de digitalizarea mediului de business românesc, precum și a administrației publice, în alte condiții decât cele de astăzi.

Revenind la domeniul protecției datelor, chiar dacă DPO-ul este captiv între obligațiile legale impuse de legile organice, care pot limita drepturile persoanelor, și principiile și obligațiile GDPR, există, în opinia mea, o rețetă pentru a asigura un echilibru între toate aceste reglementări:

  1. Implicarea DPO-ului. El este specialistul care astăzi poate să consilieze și să ghideze organizația în respectarea GDPR și păstrarea acestui echilibru cu obligațiile legale și interesele comerciale.
  2. Respectarea celor șapte principii fundamentale ale GDPR. Aceste principii trebuie să devină o realitate, trebuie să fie implementate în orice fel de procedură, ca niște filtre care trebuie aplicate înainte de a lansa orice tip de document, orice fel de procedură.
  3. Informarea persoanelor vizate. Este foarte ușor să investim în această informare prealabilă și să obținem, practic, o implicare și motivarea acestor persoane, pentru că, în fond, toate aceste proceduri restrictive sunt în interesul lor, al protecției datelor lor cu caracter personal.
  4. Instruirea persoanelor și obținerea de garanții adecvate. Trebuie să fim foarte atenți atunci când datele angajaților noștri, sau datele clienților noștri, datele vizitatorilor noștri sunt prelucrate de către împuterniciții noștri ca operatori și să ne asigurăm că sunt implementate măsuri tehnice și organizatorice de protecție și securitate a acestor date personale pe tot procesul de prelucrare.
  5. Evaluarea nivelului de prelucrare a datelor (de exemplu, dacă este excesiv) și identificarea unor metode mai puțin intruzive de prelucrare a datelor personale, fără a creste birocrația. Să nu uităm că DPO-ul este cel care poate evalua dacă discutăm de un nivel excesiv de prelucrare a datelor, trebuie să încercăm să limităm înscrisurile, astfel încât să nu creștem birocrația doar de dragul de a ne acoperi cu documente justificative privind respectarea acestei legi. Respectarea tuturor celorlalte principii GDPR s-ar face mult mai ușor dacă principiul minimizării ar fi respectat întocmai și pun accent mai ales pe acest lucru, deoarece noi, românii, companiile românești, instituțiile statului am ridicat birocrația aproape la nivel de tradiție. Nu tot ce e mult e și bun, un singur document bine întocmit și cu responsabilitate mă protejează la fel de bine ca zece documente pline de date personale nefolositoare, dar colectate pe sistemul „să fie”.

Concluzionez că această rețeta nu se aplică exclusiv în această perioadă de pandemie, cele cinci recomandări fiind aplicabile oricărei organizații care își propune în următorul an să își adapteze cultura organizațională și să îmbrățișeze principiile GDPR.

INTRA ACUM în grupul WhatsApp "Comunitatea Dpo-NET.ro"!


Iți plac articolele dpo-NET.ro? Poți fi la curent cu toate aceste noutăți dacă ne urmărești zilnic pe paginile noastre de LinkedIn sau Facebook. 


Acest articol este protejat de către dispoziţiile legale incidente și este interzisă copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a acestuia. Articolele publicate pe DPO-NET.RO pot fi preluate doar în limita a maxim 500 de caractere, fără a depăşi jumătate din totalul de caractere, şi cu citarea obligatorie a sursei, cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor și articolelor publicate pe DPO-NET.RO, vă rugăm să ne contactati.

Ovidiu Ionescu: Conformarea GDPR, deși nu este aducătoare de profit, este o carte de vizită foarte prețioasă

Ovidiu Ionescu a absolvit Facultatea de Administrație Publică, din cadrul SNSPA, în anul 2013 și Facultatea de Drept, Universitatea Titu Maiorescu, în anul 2017. A urmat 7 ani […]

Daniela Cireașă: „Realizarea cartografierii nu este sarcina exclusivă a DPO-ului”

Daniela Cireasa a absolvit Facultatea de Drept, Universitatea Nicolae Titulescu, este consilier juridic din anul 2001. In 2018 a absolvit cursurile postuniversitare de protectia datelor „Protectia juridica a […]

Alexandru Luca: În acest context, digitalizarea nu este o noutate, este mai mult o oportunitate

Alexandru Luca, în prezent Mobile Division Manager – Cybersecurity BU in cadrul comapaniei certSIGN, are o experiență de peste 15 ani în domeniul IT&C, asumându-și roluri cheie în […]

Alexandru Gheorghe: Nu am găsit în România experți care să realizeze o „autopsie” a unui telefon mobil

Alexandru Gheorghe are o experiență de peste 12 ani în calitate de consilier juridic, DPO / Consultant Protectia Datelor, fiind fondatorul companiei Inperspective. El a format și condus […]

Ovidiu Seceleanu: „Containerizarea, inovația SAMSUNG pentru utilizarea GDPR a terminalelor mobile”

Preocupați de impactul tehnologiei în activitatea operatorilor de date cu caracter personal, specialisti si responsabili cu protectia datelor din întreaga țară sunt invitati sa participe la cea de-a […]

Alexandra Jivan: „În cazul unui litigiu, salariații s-ar putea prevala de lipsa de informare, susținând că nu cunosc procedurile”

Alexandra Jivan (CIPP/E) are o experiență profesională de peste 11 ani, oferind consultanță și reprezentare juridică, atât startup-urilor, precum și companiilor multinaționale. În 2018, a fost inițiatorul proiectului […]

Trevor Hughes, CEO IAPP: „În domeniul protecției datelor, avem o nouă profesie hibridizată”

Participând la cea de-a 13-a ediție a Conferinței pentru informatică, confidențialitate și protecția datelor (CPDP2020), desfășurată la Bruxelles în perioada 22-24 ianuarie 2020, Trevor Hughes, Președintele Asociației Internaționale […]

Cursul postuniversitar UMFST Târgu Mureș de protecția datelor a ajuns la debutul celei de-a treia ediție

Cursul postuniversitar „Formare si pregatire a Responsabilului cu Protecția Datelor”, organizat de Centrul de cercetare pentru protecția datelor, constituit in cadrul Universității de Medicina, Farmacie, Științe și Tehnologie […]

Nicolae Ploeșteanu: „Consider că fiecare practician trebuie să aibă această carte”

In domeniul protecției datelor în România, anul 2020 a debutat cu lansarea pe piață a acestui volum, intituat „GDPR Aplicat. Instrumente de lucru pentru implementarea Regulamentului UE 679/2016”, […]

Stefan Gabriel Iancu: România este in top 3 din Europa la numarul de amenzi GDPR aplicate

Stefan Gabriel Iancu are o experiență de peste 21 ani în calitate de consilier juridic, DPO / Consultant Protectia Datelor, fiind fondatorul companiei iPrivacy. El si-a dezvoltat expertiza […]

„Operatorii ar trebui sancționați pentru desemnarea persoanelor nepotrivite în functia de DPO?”

Alexandru Gheorghe are o experiență de peste 12 ani în calitate de consilier juridic, DPO / Consultant Protectia Datelor, fiind fondatorul companiei Iperspective. El a format și condus […]

Anul 2019 văzut prin ochii unui GDPR-ist, 10 momente memorabile

Este sfarsit de an si fiind un moment de bilant nu pot sa nu ma gandesc la cat de multe lucruri am realizat pe plan profesional si mai […]

Cătălina Lungu: „De Black Friday, vânătorii de chilipiruri se pot transforma în victime”

Cătălina Lungu este Responsabil cu protecția datelor (DPO) si Consultant GDPR la Proactiv Cons SRL , fiind licențiată în managementul firmei și absolventă a cursurilor postuniversitare în protecția […]

Brittany Kaiser: Intervenția străinilor în alegerile din România încă este o amenințare (VIDEO)

În calitate de fost Director de dezvoltare a afacerilor la Cambridge Analytica, Brittany Kaiser este un celebru denuntator, demascând modul în care au fost influențați și manipulați oamenii, […]

Gradul de conformare GDPR, în domeniul sanitar românesc, nu a depășit 15%

Regulamentul General privind Protecția Datelor (GDPR-General Data Protection Regulation) a apărut pentru a oferi un grad de control într-o lume dominată de tehnologie, iar conformarea la acest Regulament […]

Adriana Ceaușescu: „Trebuie să învățăm că implementarea GDPR este un efort de echipă”

Adriana Ceaușescu este Ofiter Securitatea Informatiei si Protectia Datelor pentru companii din domeniul Asigurarilor si Sanatatii și a urmat cursurile IAPP, participând totodată la intocmirea codului de conduita […]

Timis Horea: Frica de amenzi GDPR a oprit inovația în multe domenii

De profesie medic, Timis Horea este expert in Management Sanitar si fost director de proiecte europene pe componenta socio-medicala, la Primaria Alba Iulia, director de spital, director al […]

Radu Crahmaliuc: „Spitalele de stat din România nu sunt pregătite să ne proceseze datele”

Radu Crahmaliuc este fondatorul Cloud☁mania, una dintre cele mai populare platforme independente de cunoștințe și servicii din Europa de Est Centrală care s-a dezvoltat pe următorul principiu: „cele […]

Adrian Munteanu: În România găsim „un număr imens de „consultanți GDPR„ care au apărut de nicăieri”

Cu o experiență de peste 13 ani în proiecte de audit (internet banking, securitate IT, proiecte IT, proiecte finanțate prin fonduri UE), consultanță (continuitatea afacerii, analiză de impact, […]

Filip Truță: „Noua soluție Bitdefender 2020 protejează intimitatea utilizatorilor”

Filip Truță, security analyst la Bitdefender, a acordat un interviu in exclusivitate  pentru dpo-NET .ro despre GDPR și despre tehnologiile noi din soluția de securitate Bitdefender 2020 care […]