Nicolae Ploeșteanu: „Consider că fiecare practician trebuie să aibă această carte”

Evenimente

Vizualizari: 13791

Facebooktwittergoogle_plusredditpinterestlinkedinmail

In domeniul protecției datelor în România, anul 2020 a debutat cu lansarea pe piață a acestui volum, intituat "GDPR Aplicat. Instrumente de lucru pentru implementarea Regulamentului UE 679/2016", despre care Conf. Univ. Dr. Nicolae Ploeșteanu - Directorul Centrului pentru Protecția Datelor - Universitatea de Medicină, Farmacie, Științe și Tehnologie „George Emil Palade” din Târgu Mureș a avut amabilitatea sa publice următoarea recenzie.  Cartea este disponibilă în webshop-ul dpo-net.ro.  

"Contextul apariției volumului GDPR Aplicat, editura LUMEN, elaborat prin eforturile autorilor Daniela Simionovici, Daniela-Irina Cireașă, Cătălina Lungu și Marius-Florian Dan

Volumul GDPR Aplicat este o idee strălucită a unui colectiv de persoane cu experiență practică și însuflețite să își pună amprenta proprie într-un domeniu în emergență, anume domeniul protecției datelor cu caracter personal. Legislația specifică pe care o abordează într-o manieră utilă și formativă este aceea care privește mai ales „GDPR”. Dacă este util demersul ar fi una dintre întrebările unui recenzor modest? Răspunsul este DA! Autorii doresc atât să se implice cât și să ofere un instrument antrenant și imediat pentru probleme practice serioase și înmiit multiplicate. Toate entitățile publice și private sunt interesate să se pună de acord cu ceea ce la momentul de față este „sperietoarea” activității lor. Această intenție are sinuozități și îndoieli dar în final se impune practic asemănător unui standard de calitate și, în același timp, complet diferit: este diferența dintre un tablou pictat, privit ca o operă și, pe de altă parte, evoluția și inițierea unui proces juridic; oare cine are dreptate? Răspunsul este oferit precauționar în paginile volumului acestor pionieri….În final, practica și viitorul vor fi circumstanțele în baza cărora vom argumenta liniile decisive ale acestei îndrăznețe acțiuni, protecția datelor din perspectiva unei societăți mai sigure și a unei vieți private intime fiecărei persoane fizice.

Este necesară această lucrare și îi felicit pe autori și pe cei care au contribuit într-un fel sau altul la formarea acestora pe această linie, iar aici mă gândesc în special la cei care au avut inițiativa de a întreprinde la Universitatea suceveană un curs postuniversitar de protecție a datelor, pe care toți autorii acestui volum l-au urmat!

Structura volumului.

Volumul este imens: are 752 de pagini și în esență 14 capitole focalizate la care se adaugă anexe, bibliografie, figuri și tabele. NU este un volum științific, dar este Un volum Extraordinar de Util. În cele 14 capitole se tratează atât ideile de esență și directoare ale protecției datelor, precum și măsurile, acțiunile care trebuie întreprinse pentru a asigura implementarea GDPR la nivelul entităților, oferindu-se în mod constant exemple. În partea finală referitoare la proceduri, modele și tabele ni se prezintă o varietate de exemple. Îmi doresc ca toate acestea să fie produsul științific de inovare a autorilor, deoarece este extrem de prețios și util. Legat de structura volumul în acest context de evaluare pot fi extrem de încrezător în a afirma că este complet antamat pe necesitățile practice.

Utilitatea practică.

Sunt oarecum „invidios”, deoarece am avut în minte un asemenea volum dar nu am avut disponibilitatea necesară pentru elaborarea sa. La momentul de față, astfel cum se numește în partea secundă a sa, „Instrument de lucru pentru implementarea Regulamentului UE 679/2016” este instrumentul cel mai valoros de pe piața din România, pentru toți cei implicați în acest fenomen. Nu este un volum științific ci este exact ceea ce se numește „Instrument de lucru". Dar este cel mai bun în domeniul GDPR. Îndrăznesc să afirm, pentru întreaga masă de profesioniști și persoane interesate din domeniu, că utilizând acest volum pot să aibă siguranța conformității pentru o medie a entităților, într-un procent de 90%. Oricum, până la apariția vreunui volum mai exhaustiv sau sintetic, acesta va rămâne sub aspect practic numărul 1 în România.

În mod interesant, lucrarea este utilă atât pentru practicieni cât și pentru directorii executivi ai companiilor. În prima parte, se oferă lecții nenumărate pentru management cum ar trebui să regândească sistemul propriu în care activează și, sigur că da, în același timp practicienii vor avea nenumărate soluții și documente la dispoziție pentru a sprijini companiile sau autoritățile în implementarea GDPR. Spre exemplu, la nivel de management este expusă povestea așteptării unui standard cumpărat și implementat imediat, cu deziluzia că așa ceva nu s-a putut întâmpla…Se caută vina la consultant și nu se poate direcționa juridic. Ce facem de aici încolo? Cât mai trebuie să stăm împiedicați de protecția datelor?

La nivel de executiv, lucrurile se complică deoarece pe lângă aceste instruiri, adevăratul specialist în protecția datelor trebuie să devină un real confident al companiei și să contribuie la rebreduirea acesteia. Va fi acceptat? Va fi înghițit? Volumul răspunde acestor întrebări într-o manieră sinceră și corectă!

Metodologia utilizată.

Autorii au investit pasiune și interes suprapuse pe ideea importanței formării continue și a observației și cercetării cu demonstrații. Spuneam că autorii sunt într-o mare măsură pionieri: au simțit flexibilitatea și dinamica domeniului și au considerat că pot să afirme reguli, aspect care s-a confirmat în mod evident. De aici apare una din primele trăsături ale lucrării, anume că la fiecare domeniu și secțiune se începe cu o „poveste” legată de ce se întâmplă în practică atunci când se urmărește implementarea GDPR: totul prinde contur și devine extrem de narativ și util în același timp. Spre exemplu, cuvântul introductiv debutează în liminar exact cu cea mai importantă parte a implementării GDPR, anume aceea a conștientizării și educației: „Etica reprezintă o invitație la conștientizarea consecințelor a ceea ce se face”

În al doilea rând, se face o descriere juridică a fiecărui concept principal utilizat în GDPR, inclusiv descrierea faptică alăturată. Dacă deschid la întâmplare volumul, ajung, spre exemplu la pagina 59, unde se vorbește de pseudonimizare, despre care se afirmă în mod corect că „are o componentă obligatorie și anume reversibilitatea acesteia. Reversibilitatea este tehnica inversă pseudonimizării, adică, folosind informații suplimentare, pe care doar operatorul le are, datele pot deveni, din nou, „clare”(…)” Aceasta este o obligație specifică în anumite condiții a operatorului de date.

În al treilea rând se oferă de către autori la fiecare argumentare sistematic prezentată, un exemplu, de regulă referit de ghidurile de implementare și orientare realizate de fostul Grup de lucru articolul 29, în prezent relocuit de Comitetul european pentru protecția datelor stabilit prin GDPR. Această modalitate de expunere conferă instruire și înțelegere cititorului și practicianului, deoarece exemplele sunt extrem de relevante și fin relevate.

Nu în ultimul rând, trebuie remarcată referirea la practica instanțelor din România și a instanțelor europene în domeniul protecției datelor cu caracter personal, chestiune utilă deoarece contribuie la statuarea definitivă a unor linii de interpretare a domeniului analizat.

Spre concluzii temporale.

Consider că fiecare practician trebuie să aibă această carte pentru că îl va ajuta cel mai mult în implementarea GDPR. Lucrarea conține atât conținut cu documentare științifică cât și conținut aplicativ corect dar orientativ și specific ghidurilor.

În ceea ce mă privește, extrem de personal, sunt încântat că autorii  Daniela Simionovici, Daniela-Irina Cireașă, Cătălina Lungu și Marius-Florian Dan, mi-au fost pentru o scurtă perioadă „studenți”, deoarece orice dascăl este împlinit când este depășit de proprii studenți. I-am întâlnit, din nefericire fără a le aloca timpul cuvenit, și am simțit că este vorba de un grup cu potențial reformator. Au demonstrat în interesul comunității din România acest lucru.

Pe această cale le adresez mulțumiri domnului Marius Dumitrescu, care se înscrie pe aceeași linie de abordare, cu un potențial extrem de reformator, colegilor mei Fărcaș Darius și Hilda Șumălan și altor colaboratori, care i-au inspirat pe autori, prof.dr. Mihai Șandru, cercetător dr. Irina Alexe, prof. Dr. Felix Hodoș, care, cu toții, au sprijinit o reală abordare și originală și de pionierat a implementării legislației protecției datelor cu caracter personal în România."

 

INTRA ACUM în grupul WhatsApp "Comunitatea Dpo-NET.ro"!


Iți plac articolele dpo-NET.ro? Poți fi la curent cu toate aceste noutăți dacă ne urmărești zilnic pe paginile noastre de LinkedIn sau Facebook. 


Acest articol este protejat de către dispoziţiile legale incidente și este interzisă copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a acestuia. Articolele publicate pe DPO-NET.RO pot fi preluate doar în limita a maxim 500 de caractere, fără a depăşi jumătate din totalul de caractere, şi cu citarea obligatorie a sursei, cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor și articolelor publicate pe DPO-NET.RO, vă rugăm să ne contactati.

Alexandra Jivan: „În cazul unui litigiu, salariații s-ar putea prevala de lipsa de informare, susținând că nu cunosc procedurile”

Evenimente

Vizualizari: 3366

Facebooktwittergoogle_plusredditpinterestlinkedinmail

Alexandra Jivan (CIPP/E) are o experiență profesională de peste 11 ani, oferind consultanță și reprezentare juridică, atât startup-urilor, precum și companiilor multinaționale. În 2018, a fost inițiatorul proiectului GDPRO, cea mai mare platformă online românească care oferă seturi de documente adaptate pentru mai mult de 35 de domenii de practică diferite, concepute pentru IMM-uri și ONG-uri (www.protectia‐datelor‐imm.ro). Din 2020, este unul dintre membrii fondatori ai proiectului Timișoara Legal Hackers.

Este și unul din moderatorii Workshop-ulului dpo.Tools organizat de Portalul dpo-NET.ro - Data Protection Officers Network, în data de 23 și 24 Martie 2020, în parteneriat cu Wolters Kluwer RomâniaNeoPrivacy RomâniaSAMSUNG, Inperspective, Reimens si IJV& Partners Law Firm și care abordează o tema de mare interes, "Mobilitatea, o provocare pentru aplicarea GDPR, analizând intr-un mod pragmatic avantajele si riscurile privind securitatea informatiilor si a datelor personale in contextul utilizarii din ce in ce mai mult a tehnologiei mobile pentru a comunica. Alexandra Jivan a acceptat să ofere un interviu în exclusivitate pentru cititorii dpo-NET.ro, reușind să ne trezească interesul tuturor pentru un subiect atât de important pentru orice compananie care își propune să adopte și să implementeze principiile GDPR: implicarea, motivarea și responsabilizarea angajaților. 

În cadrul workshop-ului dpo.Tools organizat în data de 23 și 24 Martie 2020 în parteneriat cu SAMSUNG ROMÂNIA, având titlul “MOBILITATEA, O PROVOCARE PENTRU APLICAREA GDPR”ne vei vorbi despre reglementarea responsabilităților angajaților cu privire la utilizarea tehnologiei mobile pe dispozitive personale și pe cele ale angajatorilor. Ce te-a atras la această temă?

Atunci când am primit invitația de a fi speaker la acest eveniment, am acceptat cu mare bucurie, unul dintre motivele care au stat la baza deciziei mele fiind chiar tema generală a workshop-ului: mobilitatea în contextul GDPR. În ziua de astăzi nu mai putem vorbi despre un business fără dispozitivrlr de comunicare mobile. Mai mult, punerea la dispoziția angajatului a unui telefon sau laptop de serviciu nu mai reprezintă de mult un bonus care să facă diferența între angajatori. S-a trecut chiar la pasul următor, acela în care utilizarea device-urilor personale în interes de serviciu (BYOD - Bring Your Own Device) e tot mai des întâlnită.

Normalitatea este deci utilizarea tehnologiei mobile, cu toate consecințele firești ale acestui fapt, fie ele bune sau mai puțin bune.

La ce consecințe te referi?

Fără a dezvolta toate situațiile de fapt cu care m-am confruntat de-a lungul activității, despre care voi vorbi însă pe larg la workshop, este important să conștientizăm că folosirea tehnologiei mobile (a telefonului mobil spre exemplu) de către un angajat poate fi de un real folos societății deoarece va facilita modul în care își desfășoară acel salariat activitatea, însă va genera totodată și un risc din perspectiva securității datelor. Fotografierea unui baze de date cuprinzând datele de contact ale clienților societății sau alte angajaților acesteia, folosirea acelor date în alt scop decât cel asumat de societate, permiterea accesării bazei de date a societății de pe un laptop privat virusat ce afectează ulterior întregul sistem al angajatorului, sunt exemple simple de consecințe grave cu care orice societate se poate confrunta.

Dacă vom analiza rapoartele ANSPDCP (Autoritatea Naţională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal) din ultima vreme, vom putea constata că există societăți care au fost deja obligate la plata de amenzi pentru neluarea de măsuri tehnice și organizatorice adecvate în vederea evitării unor situații de tipul celor amintite anterior.

Ce înseamnă “măsuri tehnice și organizatorice adecvate”?

GDPR oferă câteva exemple de măsurile tehnice şi organizatorice considerate a fi adecvate, precum şi anumite linii directoare pe care entităţile implicate în prelucrarea datelor cu caracter personal le pot urma atunci când implementează măsurile interne. Regulamentul nu prevede însă o definiţie concretă sau o listă clară a măsurilor adecvate, întrucât un astfel de demers ar fi unul extrem de laborios, dacă nu chiar imposibil, raportat la multitudinea particularităţilor fiecăreia dintre situaţii. În consecinţă, efortul determinării măsurilor potrivite pentru fiecare caz trebuie asumat de entităţilor care prelucrează datele cu caracter personal, respectiv de societăți.

Raportat la tema workshop-ului firește că este important să amintesc dintre măsurile orgaznizatorice ce ar trebui avute în vedere, cel puțin următoarele: obligația de confidențialitate a angajaților (ce trebuie clar reglementată printr-un act adițional la contractul de muncă și asumată în deplină cunoștință de cauză de către aceștia); training-ul adecvat în urma căruia salariații să înțeleagă importanța securității datelor prelucrate și a rolului lor în acest context; implementarea de politici interne cum e cea de HR, în care să se reglementeze modul în care se folosesc echipamentele mobile, condițiile ce trebuie îndeplinite pentru a se putea folosi un echipament personal în interes de serviciu, sancțiunile ce pot fi aplicate în cazul nerespectării acestei politici ș.a.m.d.

Există deci metode prin care angajatorii se pot asigura că nu vor exista incidente de securitate a datelor ca urmare a folosirii technologiei mobile de către salariați?

Cu siguranță că există, însă acestea nu se pot rezuma strict la documentația despre care vă vorbeam. În opinia mea, o implementare corectă și completă de GDPR se face doar prin colaborarea departamentului juridic cu cel tehnic. Așadar, vom avea spre exemplu politici interne care să reglementeze modul în care se vor utiliza laptop-urile private în interes de serviciu (folosirea parolelor, existența unui antivirus valabil, aplicare de sancțiuni etc.) însă va trebui să ne putem baza și pe niște sisteme IT/aplicații care să se asigure că în practică aceste demersuri sunt și duse la îndeplinire. Fiind avocat de consultanță în domeniul de business, convingerea mea este aceea că prevenția e mai bună decât încercarea reparării situației. Țelul principal al oricărei societăți ar trebui să fie acela de a împiedica producerea unui data breach, nu de a avea împotriva cui să se întoarcă pentru recuperarea daunelor suferite...deși firește că și această plasă de siguranță trebuie construită.

În contextul unei breșe de securitate, operatorul este responsabil conform Regulamentului UE 2016/679. Ce modalități există pentru ca operatorul să atragă răspunderea pentru greșeala unui angajat, în situația în care există proceduri și instrucțiuni de lucru? Se schimbă situația dacă operatorul nu a prelucrat corespunzător aceste proceduri si instructiuni către proprii angajați?

Atunci când un angajat nu își respectă obligațiile asumate în contextul relațiilor de muncă, sancțiunile sunt cele prevăzute de Codul Muncii și pot varia de la avertisment, la reducerea salariului pe o anumită perioadă de timp și până la concediere. Dacă societatea a suferit un prejudiciu, firește că există posibilitatea solicitării de despăgubiri de la persoana culpabilă, respectiv de la angajatul care a generat acel incident de securitate. Pentru a putea susține însă faptul că neîndeplinirea obligațiilor de către un anumit angajat a dus la respectivul incident și este deci răspunzător de acesta, este în primul rând necesar ca acelui angajat să îi fie clare obligațiile avute și consecințele nerespectării lor.

Vorbim astfel despre utilitatea existenței unor prevederi în cuprinsul regulamentului intern care să includă anumite fapte în categoria abaterilor disciplinare sau a abaterilor disciplinare grave și care să prevadă sancțiunile aferente acelor fapte, dar și despre importanța ridicată a procedurilor interne cu rol în reglementarea modului de desfășurare a activităților angajatului. Dacă aceste proceduri există, trebuie discutate cu reprezentanții salariaților/sindicatele (acolo unde acestea s-au constituit) și ulterior implementate. Prin “implementare” mă refer la aducerea lor la cunoștința angajaților, explicarea lor, efectuarea de traininguri interne, audituri periodice și orice alte demersuri care sprijină intenția angajatorului de evitare a breșelor de securitate ca urmare a activității salariaților.

În situația în care astfel de proceduri nu au fost stabilite la nivelul societății, sau au fost stabilite dar nu și aduse la cunoștința angajaților, scopul final al angajatorului de asigurare a securității datelor poate fi cu greu atins. Mai mult, salariații se pot prevala de acest lucru în cazul unui litigiu referitor la răspunderea lor, susținând că nu știau de respectivele proceduri. Înspre cine va înclina balanța rămâne de văzut în funcție de fiecare situație concretă, însă cu certitudine o atitudine diligentă din partea angajatorului prin crearea și implementarea efectivă și corectă a unor proceduri interne, nu poate decât să vină în sprijinul acestuia.

 

INTRA ACUM în grupul WhatsApp "Comunitatea Dpo-NET.ro"!


Iți plac articolele dpo-NET.ro? Poți fi la curent cu toate aceste noutăți dacă ne urmărești zilnic pe paginile noastre de LinkedIn sau Facebook. 


Acest articol este protejat de către dispoziţiile legale incidente și este interzisă copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a acestuia. Articolele publicate pe DPO-NET.RO pot fi preluate doar în limita a maxim 500 de caractere, fără a depăşi jumătate din totalul de caractere, şi cu citarea obligatorie a sursei, cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor și articolelor publicate pe DPO-NET.RO, vă rugăm să ne contactati.

„Vin alegerile! Ce facem cu datele personale?”

Evenimente

Vizualizari: 7055

Facebooktwittergoogle_plusredditpinterestlinkedinmail

Asociația pentru Tehnlogie și Internet – APTI împreună cu Centrul pentru Inovare Publică și Centrul pentru Jurnalism Independent organizează în data de 11 martie, între orele 10-14, un eveniment care își propune să analizeze modul de prelucrare a datelor personale în contextul electoral din România.

Datele personale devin o monedă importantă în orice campanie politică - fie că este legată de alegeri, fie că nu. Pe de o parte, avem scandalul Cambridge Analytica, cel care ne demonstrează până unde poate merge profilarea politică, iar de cealaltă parte avem în vigoare un regulament european cunoscut sub abrevierea GDPR. La mijloc este ceea ce ne-ar putea interesa:
  • Ce se întâmplă în lume cu datele personale în context politic și ce se poate face cu ele?
  • Cât ne interesează, cât ne doare si cat ar trebui sa ne pese?
  • Ce este legal și ce este neetic?
  • De unde putem să găsim sau să explorăm mai multe informații când se încinge lupta politica pentru voturi?
  • Ce se întâmplă pe Facebook în public și în spatele ușilor?

Evenimentul "Vin alegerile! Ce facem cu datele personale?" își propune să ofere unele răspunsuri la aceste întrebări. Organizatorii invită să participe la dezbatere categorii diverse de public: jurnaliști, studenți la jurnalism, alți comunicatori publici.

Prezentările propuse:

  • “Political Data Exploitation - from Cambridge Analytica to recent elections around the world. Trying to find out more”: Ailidh Callander, Legal Officer, Privacy International
  • “ Who targets me - crowdsourced global database of political adverts placed on social media”: Sam Jeffers, Who Targets Me (via Skype)
  • “Platformele de reclame politice de la Google si Facebook - ce se vede, ce nu se vede și după ce date putem săpa prin API”: Alexandra Ștefănescu, Tech Officer, Code4Romania
  • “Monitorizarea Facebook la alegerile prezidențiale din noiembrie 2019”: Ana Maria Luca, Global Focus Center

Workshop-ul va fi moderat de Ovidiu Voicu (Centrul pentru Inovare Publică - CIP).

Persoanele interesate sunt rugate să confirme participarea prin email la adresa contact@cji.ro.

INTRA ACUM în grupul WhatsApp "Comunitatea Dpo-NET.ro"!


Iți plac articolele dpo-NET.ro? Poți fi la curent cu toate aceste noutăți dacă ne urmărești zilnic pe paginile noastre de LinkedIn sau Facebook. 


Acest articol este protejat de către dispoziţiile legale incidente și este interzisă copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a acestuia. Articolele publicate pe DPO-NET.RO pot fi preluate doar în limita a maxim 500 de caractere, fără a depăşi jumătate din totalul de caractere, şi cu citarea obligatorie a sursei, cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor și articolelor publicate pe DPO-NET.RO, vă rugăm să ne contactati.

Fenomenul FAKENEWS pierdut de sub control. „Spălați-vă mâinile, nu creierele!”

Acum câteva zile am citit întâmplător pe Fecebook un îndemn, „Spălați-vă mâinile, nu creierele!”. Acesta a fost și momentul în care am realizat că fenomenul Fakenews în România […]

Participa la DPO TOOLS Workshop – 23 / 24 Martie 2020 – „Mobilitatea, o provocare pentru aplicarea GDPR”

La nivelul dispozitivelor mobile, au aparut in ultima perioada noi variante de atacuri informatice menite de a extrage informatii cu caracter personal cunoscute sub forma furtului de identitate […]

Trevor Hughes, CEO IAPP: „În domeniul protecției datelor, avem o nouă profesie hibridizată”

Participând la cea de-a 13-a ediție a Conferinței pentru informatică, confidențialitate și protecția datelor (CPDP2020), desfășurată la Bruxelles în perioada 22-24 ianuarie 2020, Trevor Hughes, Președintele Asociației Internaționale […]

MODELE SI FORMULARE GDPR – O nouă carte în webshop-ul dpo-NET.ro

O nouă lucrare de mare interes a fost adaugată în webshop-ul dpo-NET.ro, fiind o contributie a membrilor Centrului de cercetare pentru protectia datelor, constituit in cadrul Universitatii de […]

PECB semnează un acord de parteneriat cu NeoPrivacy România și lansează cursuri de certificare recunoscute internațional

PECB Group Inc. Canada a anunțat semnarea un nou acord de parteneriat cu NeoPrivacy România, pentru a distribui cursuri de formare PECB, recunoscute internațional. „Suntem foarte încântați de […]

CPDP2020: programul final este acum disponibil

Mai sunt doar doua zile până la debutul CPDP2020 (Computers, Privacy and Data Protection ) și așteaptăm cu nerăbdare această a 13-a ediție care foarte promițătoare, abordând tema […]

Protecția și securitatea datelor personale în educația digitală

Institutul de Cercetari Juridice “Acad. Andrei Rădulescu” al Academiei Române – CSDE – Centrul de Studii de Drept European aniversează Ziua Europeană a Protecţiei Datelor organizând  în parteneriat […]

Anul 2019 văzut prin ochii unui GDPR-ist, 10 momente memorabile

Este sfarsit de an si fiind un moment de bilant nu pot sa nu ma gandesc la cat de multe lucruri am realizat pe plan profesional si mai […]

Participi la Workshop-ul „Incompatibilitatea și conflictul de interese în desfășurarea activității DPO”?

Portalul dpo-NET.ro – Data Protection Officers Network în parteneriat cu Wolters Kluwer România, NeoPrivacy România, SAMSUNG, Decalex, Inperspective și iPrivacy organizeaza in data de 15 Ianuarie 2020, în Sala de […]

Conceptul de „operatori independenți” este sinonim cu fuga de responsabilitate

Portalul dpo-NET.ro – Data Protection Officers Network în parteneriat cu Wolters Kluwer România, NeoPrivacy România, Decalex și unCommon Sense Advisory a organizat in data de 11 Decembrie 2019, în Sala de cursuri Wolters Kluwer România din București, a doua ediție […]

CPDP2020: PROTECȚIA DATELOR ȘI INTELIGENȚA ARTIFICIALĂ

CPDP (Computers, Privacy and Data Protection Conference) este un eveniment de tradiție, aflat la a XIII-a ediție care oferă participanților oportunități de dezvoltare juridică, de reglementare, academică și […]

Participă la Seminarul “Responsabilul cu protecția datelor si regimul sancționator instituit prin GDPR “

Wolters Kluwer România vă invită în data de 30 Ianuarie 2020 la Seminarul “Responsabilul cu protecția datelor si regimul sancționator instituit prin GDPR “ DESCRIEREA SEMINARULUI: (Click aici!) Regulamentul […]

Participă la Conferința „Jurnalismul și viața privată din prisma GDPR”

UNIVERSITATEA DE MEDICINĂ, FARMACIE, ȘTIINȚE ȘI TEHNOLOGIE „G.E.PALADE” DIN TÎRGU MUREȘ, Centrul pentru Protectia Datelor, în parteneriat cu Cotidianul Zi de Zi Tîrgu Mureș, Centrul de studii de […]

A început Războiul de independență al operatorilor de date din România

Nu știu alții cum sunt dar eu când mă gândesc la operatorii de date cu caracter personal care își proclamă independența peste noapte mă apucă panica. Numai în […]

Participă la Workshop-ul „Operatorii independenti, realitate sau inventie ?”

Portalul dpo-NET.ro – Data Protection Officers Network în parteneriat cu Wolters Kluwer România, NeoPrivacy România, Decalex și unCommon Sense Advisory organizeaza in data de 11 Decembrie 2019, în Sala de […]

Protecția datelor personale, subiect controversat în practica instituțiilor publice și a agenților economici din România

Deși a trecut un și jumătate de punere în aplicare a Regulamentului general privind Protecția Datelor cu Caracter Personal (GDPR), încă există multe semne de întrebare cu privire […]

ONG-urile, o prioritate pentru ANSPDCP

Reprezentanții Autorității Naţionale de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal au participat, pe data de 24 octombrie 2019, la reuniunea organizată de Asociația Expert Forum la Cluj-Napoca, […]

WebSummit 2019 – radiografia primei zile

Astazi a inceput Web Summit, o conferință despre tehnologie, organizată anual la Lisabona, considerată cel mai mare eveniment tehnologic din lume. Conferinta se desfasoara cu „casa inchisa”, organizatorii […]

Protectia datelor, un loc important pe agenda WebSummit 2019

Web Summit a anunțat recent că Brittany Kaiser, fostul Director de dezvoltare a afacerilor de la Cambridge Analytica și vedeta serialului Netflix ‘The Great Hack’ va participa in […]

Avem cei mai tari „anti-hackeri” din EUROPA! România a câștigat ECSC 2019

  Cea de-a șasea ediție a European Cyber Security Challenge, sau pe românește a Campionatului European de Securitate Cibernetică 2019, desfășurată în perioada 09 – 11 octombrie 2019 […]