Nicolae Ploeșteanu: „Consider că fiecare practician trebuie să aibă această carte”

INTERVIU EXCLUSIV

Vizualizari: 11873

Facebooktwittergoogle_plusredditpinterestlinkedinmail

In domeniul protecției datelor în România, anul 2020 a debutat cu lansarea pe piață a acestui volum, intituat "GDPR Aplicat. Instrumente de lucru pentru implementarea Regulamentului UE 679/2016", despre care Conf. Univ. Dr. Nicolae Ploeșteanu - Directorul Centrului pentru Protecția Datelor - Universitatea de Medicină, Farmacie, Științe și Tehnologie „George Emil Palade” din Târgu Mureș a avut amabilitatea sa publice următoarea recenzie.  Cartea este disponibilă în webshop-ul dpo-net.ro.  

"Contextul apariției volumului GDPR Aplicat, editura LUMEN, elaborat prin eforturile autorilor Daniela Simionovici, Daniela-Irina Cireașă, Cătălina Lungu și Marius-Florian Dan

Volumul GDPR Aplicat este o idee strălucită a unui colectiv de persoane cu experiență practică și însuflețite să își pună amprenta proprie într-un domeniu în emergență, anume domeniul protecției datelor cu caracter personal. Legislația specifică pe care o abordează într-o manieră utilă și formativă este aceea care privește mai ales „GDPR”. Dacă este util demersul ar fi una dintre întrebările unui recenzor modest? Răspunsul este DA! Autorii doresc atât să se implice cât și să ofere un instrument antrenant și imediat pentru probleme practice serioase și înmiit multiplicate. Toate entitățile publice și private sunt interesate să se pună de acord cu ceea ce la momentul de față este „sperietoarea” activității lor. Această intenție are sinuozități și îndoieli dar în final se impune practic asemănător unui standard de calitate și, în același timp, complet diferit: este diferența dintre un tablou pictat, privit ca o operă și, pe de altă parte, evoluția și inițierea unui proces juridic; oare cine are dreptate? Răspunsul este oferit precauționar în paginile volumului acestor pionieri….În final, practica și viitorul vor fi circumstanțele în baza cărora vom argumenta liniile decisive ale acestei îndrăznețe acțiuni, protecția datelor din perspectiva unei societăți mai sigure și a unei vieți private intime fiecărei persoane fizice.

Este necesară această lucrare și îi felicit pe autori și pe cei care au contribuit într-un fel sau altul la formarea acestora pe această linie, iar aici mă gândesc în special la cei care au avut inițiativa de a întreprinde la Universitatea suceveană un curs postuniversitar de protecție a datelor, pe care toți autorii acestui volum l-au urmat!

Structura volumului.

Volumul este imens: are 752 de pagini și în esență 14 capitole focalizate la care se adaugă anexe, bibliografie, figuri și tabele. NU este un volum științific, dar este Un volum Extraordinar de Util. În cele 14 capitole se tratează atât ideile de esență și directoare ale protecției datelor, precum și măsurile, acțiunile care trebuie întreprinse pentru a asigura implementarea GDPR la nivelul entităților, oferindu-se în mod constant exemple. În partea finală referitoare la proceduri, modele și tabele ni se prezintă o varietate de exemple. Îmi doresc ca toate acestea să fie produsul științific de inovare a autorilor, deoarece este extrem de prețios și util. Legat de structura volumul în acest context de evaluare pot fi extrem de încrezător în a afirma că este complet antamat pe necesitățile practice.

Utilitatea practică.

Sunt oarecum „invidios”, deoarece am avut în minte un asemenea volum dar nu am avut disponibilitatea necesară pentru elaborarea sa. La momentul de față, astfel cum se numește în partea secundă a sa, „Instrument de lucru pentru implementarea Regulamentului UE 679/2016” este instrumentul cel mai valoros de pe piața din România, pentru toți cei implicați în acest fenomen. Nu este un volum științific ci este exact ceea ce se numește „Instrument de lucru". Dar este cel mai bun în domeniul GDPR. Îndrăznesc să afirm, pentru întreaga masă de profesioniști și persoane interesate din domeniu, că utilizând acest volum pot să aibă siguranța conformității pentru o medie a entităților, într-un procent de 90%. Oricum, până la apariția vreunui volum mai exhaustiv sau sintetic, acesta va rămâne sub aspect practic numărul 1 în România.

În mod interesant, lucrarea este utilă atât pentru practicieni cât și pentru directorii executivi ai companiilor. În prima parte, se oferă lecții nenumărate pentru management cum ar trebui să regândească sistemul propriu în care activează și, sigur că da, în același timp practicienii vor avea nenumărate soluții și documente la dispoziție pentru a sprijini companiile sau autoritățile în implementarea GDPR. Spre exemplu, la nivel de management este expusă povestea așteptării unui standard cumpărat și implementat imediat, cu deziluzia că așa ceva nu s-a putut întâmpla…Se caută vina la consultant și nu se poate direcționa juridic. Ce facem de aici încolo? Cât mai trebuie să stăm împiedicați de protecția datelor?

La nivel de executiv, lucrurile se complică deoarece pe lângă aceste instruiri, adevăratul specialist în protecția datelor trebuie să devină un real confident al companiei și să contribuie la rebreduirea acesteia. Va fi acceptat? Va fi înghițit? Volumul răspunde acestor întrebări într-o manieră sinceră și corectă!

Metodologia utilizată.

Autorii au investit pasiune și interes suprapuse pe ideea importanței formării continue și a observației și cercetării cu demonstrații. Spuneam că autorii sunt într-o mare măsură pionieri: au simțit flexibilitatea și dinamica domeniului și au considerat că pot să afirme reguli, aspect care s-a confirmat în mod evident. De aici apare una din primele trăsături ale lucrării, anume că la fiecare domeniu și secțiune se începe cu o „poveste” legată de ce se întâmplă în practică atunci când se urmărește implementarea GDPR: totul prinde contur și devine extrem de narativ și util în același timp. Spre exemplu, cuvântul introductiv debutează în liminar exact cu cea mai importantă parte a implementării GDPR, anume aceea a conștientizării și educației: „Etica reprezintă o invitație la conștientizarea consecințelor a ceea ce se face”

În al doilea rând, se face o descriere juridică a fiecărui concept principal utilizat în GDPR, inclusiv descrierea faptică alăturată. Dacă deschid la întâmplare volumul, ajung, spre exemplu la pagina 59, unde se vorbește de pseudonimizare, despre care se afirmă în mod corect că „are o componentă obligatorie și anume reversibilitatea acesteia. Reversibilitatea este tehnica inversă pseudonimizării, adică, folosind informații suplimentare, pe care doar operatorul le are, datele pot deveni, din nou, „clare”(…)” Aceasta este o obligație specifică în anumite condiții a operatorului de date.

În al treilea rând se oferă de către autori la fiecare argumentare sistematic prezentată, un exemplu, de regulă referit de ghidurile de implementare și orientare realizate de fostul Grup de lucru articolul 29, în prezent relocuit de Comitetul european pentru protecția datelor stabilit prin GDPR. Această modalitate de expunere conferă instruire și înțelegere cititorului și practicianului, deoarece exemplele sunt extrem de relevante și fin relevate.

Nu în ultimul rând, trebuie remarcată referirea la practica instanțelor din România și a instanțelor europene în domeniul protecției datelor cu caracter personal, chestiune utilă deoarece contribuie la statuarea definitivă a unor linii de interpretare a domeniului analizat.

Spre concluzii temporale.

Consider că fiecare practician trebuie să aibă această carte pentru că îl va ajuta cel mai mult în implementarea GDPR. Lucrarea conține atât conținut cu documentare științifică cât și conținut aplicativ corect dar orientativ și specific ghidurilor.

În ceea ce mă privește, extrem de personal, sunt încântat că autorii  Daniela Simionovici, Daniela-Irina Cireașă, Cătălina Lungu și Marius-Florian Dan, mi-au fost pentru o scurtă perioadă „studenți”, deoarece orice dascăl este împlinit când este depășit de proprii studenți. I-am întâlnit, din nefericire fără a le aloca timpul cuvenit, și am simțit că este vorba de un grup cu potențial reformator. Au demonstrat în interesul comunității din România acest lucru.

Pe această cale le adresez mulțumiri domnului Marius Dumitrescu, care se înscrie pe aceeași linie de abordare, cu un potențial extrem de reformator, colegilor mei Fărcaș Darius și Hilda Șumălan și altor colaboratori, care i-au inspirat pe autori, prof.dr. Mihai Șandru, cercetător dr. Irina Alexe, prof. Dr. Felix Hodoș, care, cu toții, au sprijinit o reală abordare și originală și de pionierat a implementării legislației protecției datelor cu caracter personal în România."

 

Iți plac articolele dpo-NET.ro? Poți fi la curent cu toate aceste noutăți dacă ne urmărești zilnic pe paginile noastre de LinkedIn sau Facebook. 

NOU! Consultă Registrul Amenzilor GDPR pentru mai multe informații despre sancțiunile acordate în baza Regulamentului 2016/679


Acest articol este protejat de către dispoziţiile legale incidente și este interzisă copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a acestuia. Articolele publicate pe DPO-NET.RO pot fi preluate doar în limita a maxim 500 de caractere, fără a depăşi jumătate din totalul de caractere, şi cu citarea obligatorie a sursei, cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor și articolelor publicate pe DPO-NET.RO, vă rugăm să ne contactati.

Alexandru Gheorghe: Nu am găsit în România experți care să realizeze o „autopsie” a unui telefon mobil

INTERVIU EXCLUSIV

Vizualizari: 1299

Facebooktwittergoogle_plusredditpinterestlinkedinmail

Alexandru Gheorghe are o experiență de peste 12 ani în calitate de consilier juridic, DPO / Consultant Protectia Datelor, fiind fondatorul companiei Inperspective. El a format și condus departamentul juridic al Fashion Days pentru mai bine de 6 ani, având colaborări cu Miniprix, Best Value și Crew Shop, BusinessMark, Ollie Gang Shop, Modarena, Northfinder și Nooh Media, precum și cu un startup din Irlanda denumit PowerTiz. Este certificat ca și Data Protection Officer (Responsabil cu Protecția Datelor) de PECB Europe și este certificat ca și Formator de adulți (Trainer). Este unul din moderatorii Workshop-ulului dpo.Tools  organizat de Portalul dpo-NET.ro - Data Protection Officers Network, în data de 24 Martie 2020, în parteneriat cu Wolters Kluwer RomâniaNeoPrivacy RomâniaSAMSUNG, Inperspective, Reimens si IJV& Partners Law Firm și care abordează o tema de mare interes, "Mobilitatea, o provocare pentru aplicarea GDPR, analizând intr-un mod pragmatic avantajele si riscurile privind securitatea informatiilor si a datelor personale in contextul utilizarii din ce in ce mai mult a tehnologiei mobile pentru a comunica. Alexandru Gheorghe a acceptat să ofere un interviu în exclusivitate pentru cititorii și abonații dpo-net.ro, reușind să surprindă realitatea cu care se confruntă operatorii din Romania după aproape doi ani de când se aplică Regulamentul 2016/679.  

Participi ca speaker în cadrul workshop-ului dpo.Tools organizat în data de 24.03.2020 în parteneriat cu SAMSUNG ROMÂNIA, având titlul “MOBILITATEA, O PROVOCARE PENTRU APLICAREA GDPR”, cu o temă privind conceptul de “Mobile Forensics”. Ne poți spune despre ce este vorba?

Alex Gheorghe: Sigur. Sunt contrariat de ușurința cu care organizațiile tratează modul de utilizare al telefonului mobil personal sau de serviciu al personalului propriu. Telefoanele mobile sunt utilizate de cea mai mare parte a populației de pe glob: 5,11 miliarde de oameni utilizau telefoane smart la sfârșitul anului 2019, din care 4,39 miliarde erau utilizatori de internet unici; din aceștia 3,48 miliarde erau utilizatori ai unor rețele de socializare si 3,26 miliarde de oameni utilizau rețelele sociale pe telefoanele mobile la sfârșitul anului 2019 (cu o creștere anuala de 297 de milioane de noi utilizatori – aproape 10% creștere de la an la an).

Raportul „Digital 2019: Global Internet Use Accelerates” concluzionează că „în ciuda controverselor din jurul conceptului de viață privată, a industriei hackerilor, a realității fake news și a tuturor celorlalte aspecte negative ale vieții online, lumea continuă să îmbrățișeze utilizarea internetului și a rețelelor social media”. Predicțiile criminalității cibernetice în anul 2020 în opinia noastră, se vor intensifica în zona utilizatorului final (end-user) al unui dispozitiv smartphone.

Am descoperit conceptul de „Mobile Forensics” în Austria, unde există specialiști care examinează telefoane mobile utilizate ca mijloace ale unor infracțiuni (cybercrime sau nu), experți care colaborează cu organele de urmărire penală, instanțele de judecată și orice alte organizații private interesate de expertizarea criminalistică a dispozitivelor mobile. De asemenea, acești specialiști oferă cursuri de inițiere, examinare și perfecționare în domeniul „Mobile Forensics” personalului organizațiilor de profil.

În România există în prezent astfel de specialiști?

Alex Gheorghe: Ei bine, nu mi-e clar. După ce am descoperit conceptul Mobile Forensics în Viena, am cercetat ce oferă piața din România în acest domeniu, limitându-mă, ce-i drept, la internet. Pe site-ul Ministerului Justiției, există un tabel nominal actualizat cu experți criminaliști. Printre ei, găsim probabil câțiva experți în analiza aplicațiilor și datelor informatice, însă, având în vedere că lista nu precizează specializarea fiecărui expert, pare că lista nu este întocmită pentru a verifica locația expertului, existența certificării teritoriale a acestuia și.... informații privind actul de identitate și seria fiecărui expert – ceea ce în opinia noastră constituie o încălcare flagrantă a drepturilor și libertăților experților criminaliști conform GDPR de către Ministerul Justiției.

Nu am găsit însă specialiști individuali, experți care să realizeze o „autopsie” a unui telefon mobil în România. Dar, mă întreb și eu, dacă internetul nu îmi oferă informații, atunci unde aș putea să mai caut în anul 2020 astfel de experți la noi în țară?...

Spuneai că te surprinde ușurința cu care organizațiile tratează modul în care personalul utilizează telefonul mobil. Poți aprofunda afirmația?

 Alex Gheorghe: În toate companiile cu care am colaborat, angajații care primesc telefon de serviciu utilizează dispozitivul și în scop personal, adică introduc date personale în memoria telefonului de serviciu, sau, dacă nu le este pus la dispoziție un telefon de serviciu, utilizează în relațiile profesionale telefonul personal. Spuneai chiar tu o dată, că în momentul în care introduci informații aparținând locului de muncă, sau în relație cu locul de muncă pe telefonul personal, respectivul dispozitiv nu mai întrunește condițiile unui telefon de serviciu. Sunt de acord cu asta și se aplică și vice-versa. Telefoanele mobile smartphone utilizate de angajați în scop profesional, devin baze de date complexe, care găzduiesc informațiile are aparțin companiei (sau datele cu caracter personal prelucrate de aceasta), iar aceste baze de date se multiplică cu numărul de telefoane utilizate de angajați. Astfel, mijloacele de securitate ale acestor dispozitive precum cele care vor fi prezentate în cadrul workshop-ului, aplicarea la nivel intern procedural cel puțin a măsurilor de securitate de bază pentru dispozitive cu sistem de operare IoS sau Android și nu în cele din urmă, asigurarea unei instrucții periodice a angajaților cu privire la modul de utilizare și de „îngrijire” a telefonului mobil, reprezintă o dovadă de igienă cibernetică (cyber-hygene) obligatorie.

Ca să nu mai spun că, în opina noastră, dacă telefonul este „de serviciu”, atunci ar trebui să rămână, la sfârșitul programului de lucru, la serviciu...

Vorbeai despre masurile de securitate de baza ale dispozitivelor mobile. Poți sa detaliezi?

Alex Gheorghe: Asta ar însemna să intrăm în amănunt în legătură cu subiectul nostru, ceea ce aș vrea să extindem în cadrul workshop-ului. Însă, vom detalia aceste măsuri de securitate de bază ale dispozitivelor mobile, și vom pune la dispoziția participanților documente amănunțite privind aplicarea măsurilor de securitate inițiale (security controls benchmarks) particularizate pentru cele două sisteme de operare ale dispozitivelor mobile din cadrul celor mai multe dintre organizații: IoS și/sau Android.

Totuși, sunt întotdeauna plăcut surprins atunci când utilizatorii finali (angajații) își introduc PIN pe telefon ca măsură de securitate a accesului la dispozitiv, sau când o companie utilizează ca telefon de serviciu un dispozitiv NOKIA 3310 în locul unui smartphone.

 

Iți plac articolele dpo-NET.ro? Poți fi la curent cu toate aceste noutăți dacă ne urmărești zilnic pe paginile noastre de LinkedIn sau Facebook. 

NOU! Consultă Registrul Amenzilor GDPR pentru mai multe informații despre sancțiunile acordate în baza Regulamentului 2016/679


Acest articol este protejat de către dispoziţiile legale incidente și este interzisă copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a acestuia. Articolele publicate pe DPO-NET.RO pot fi preluate doar în limita a maxim 500 de caractere, fără a depăşi jumătate din totalul de caractere, şi cu citarea obligatorie a sursei, cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor și articolelor publicate pe DPO-NET.RO, vă rugăm să ne contactati.

Trevor Hughes, CEO IAPP: „În domeniul protecției datelor, avem o nouă profesie hibridizată”

INTERVIU EXCLUSIV

Vizualizari: 6878

Facebooktwittergoogle_plusredditpinterestlinkedinmail

Participând la cea de-a 13-a ediție a Conferinței pentru informatică, confidențialitate și protecția datelor (CPDP2020), desfășurată la Bruxelles în perioada 22-24 ianuarie 2020, Trevor Hughes, Președintele Asociației Internaționale a Profesioniștilor în Confidențialitate (IAPP), a oferit un interviu exclusiv pentru DpoNET - Data Protection Officers Network. Prin intermediul răspunsurilor oferite, avem ocazia să înțelegem mai bine viziunea sa despre evoluția protecției datelor în ultimii 20 de ani și despre cum arată viitorul, având în vedere utilizarea tot intensă a tehnologiei bazate pe Inteligența Artificială, ajungând la concluzia că DPO-ul este o nouă profesie hibridizată care presupune înțelegerea tehnologiei, a modului în care este utilizata tehnologia in afaceri și cu siguranță, cunoasterea legii.

În lumina aniversării a 20 de ani de la înființarea IAPP, vreau să vă lansez prima întrebare și să discutăm despre cum au evoluat domeniul protecției vieții private, în ultimii 20 de ani.

IAPP sărbătorește într-adevăr 20 de ani în acest an. Suntem foarte mândri, mai ales când realizăm ce incredibili au fost ultimii 20 de ani. Am crescut de la zero, de la o organizație foarte mică, la o organizație cu 52000 de membri din 120 de țări din întreaga lume. Creșterea organizației IAPP este o dovadă a creșterii complexității probemelor care fac din ce în ce mai dificilă protejarea vieții private. Aceaste provocări s-au intensificat din mai multe motive diferite și, cu siguranță tehnologia este pe primul loc. Noile tehnologii creează noi așteptări, noi provocări, în privința protecției vieții private. Avem nevoie de profesioniști care să ne ajute în fața acestor noi provocări. Așadar, cred că ceea ce vedem astăzi este o creștere continuă a provocărilor tehnologice asupra domeniului protecției vieții private și observăm nevoia tot mai mare de profesioniști care au abilități pentru a răspunde cu succes acestor noi provocări, reducând riscurile și identificând soluții mai bune pentru cetățeni, pentru consumatori, crescând totodată gradul de încredere în economia digitală.

Ce părere aveți despre viitorul domeniului Inteligenței Artificiale. La ce ar trebui să ne așteptăm? În ce direcție se îndreaptă acest domeniu în următorii ani?

Viitorul Inteligenței Artificiale, ca și domeniul confidențialității și protecției datelor, este foarte complicat și cred că este plin de riscuri pentru organizații. Știm că Inteligența Artificială folosește cantități masive de date și astfel pot exista probleme legate de protecția acestor date. Trebuie să ne asigurăm că procesarea algoritmică este transparentă și știm de ce Inteligeța Artificială ia anumite decizii. Trebuie să ne asigurăm că rezultatele proceselor decizionale automate nu sunt discriminatorii. Cred că putem învața multe din lecțiile pe care ni le-a oferit domeniul confidențialității și protecției datelor și va trebui să implementăm măsuri astfel încât lansarea acestor noi tehnologii să fie confortabile și acceptate de toată lumea.

Care sunt poveștile din acest domeniu care nu primesc suficientă atenție, există ceva la care jurnaliștii nu s-au gândit?

Este o întrebare grozavă. Există întradevăr povești care nu primesc suficientă atenție. Când mă gândesc la protecția datelor, realizez că în tot acest timp ne-am concentrat cel mai mult pe încălcările de securitate a vieții private și provocările pentru domeniul protecției datelor introduse de noile tehnologii.

Dar ce văd în fiecare zi este în primul rând volumul mare de munca, văd foarte multe organizații care investesc în oameni, în tehnologii și procese, în managementul riscurilor, pentru a ajuta la îmbunătățirea protecției datelor și a vieții private. Așadar, unul dintre lucrurile pe care cred că trebuie să le promovăm mai mult este existența celor 52000 de membri IAPP din întreaga lume care lucrează în fiecare zi pentru a crește nivelul de protecție a vieții private. Există tehnologii și instrumente pe care companiile le utilizează deja în acest scop și suntem foarte departe fața de cum am fost acum 20 de ani în ceea ce privește protecțiea vieții private în cadrul organizațiilor. Responsabilul cu protecția datelor este o profesie a viitorului și cred că ar trebui să promovăm mai mult aceste povești.

Aveți câteva sfaturi personale pentru profesioniștii în domeniul confidențialității datelor și implicit pentru cei care sunt DPO?

Da. Sfaturile pe care le dau oricărui tânăr care se gândește la o carieră în acest domeniu și oricărui profesionist care se gândește la o specializare în aceste domeniu este că nu este suficient să fii avocat, nu este suficient să fii manager, nu este suficient să fii un informatician. Cu siguranță, puteți obține o diplomă într-unul din aceste domenii, dar trebuie să fiți un profesionist hibrid. Dacă ești avocat, trebuie să înțelegi managementul afacerii, să te specializezi în managementul riscului și să obții cât mai mult cunoștințe în informatica pentru a avea succes și a fi eficient. Ceea ce vedem astăzi este o nouă profesie hibrid. Sfatul meu este fiecare profesionist trebuie să înțelegă tehnologia și modul în care este utilizata in afaceri, să cunoască legea și astfel va avea o carieră lungă de succes.

Mulțumesc foarte mult.

 

 

Iți plac articolele dpo-NET.ro? Poți fi la curent cu toate aceste noutăți dacă ne urmărești zilnic pe paginile noastre de LinkedIn sau Facebook. 

NOU! Consultă Registrul Amenzilor GDPR pentru mai multe informații despre sancțiunile acordate în baza Regulamentului 2016/679


Acest articol este protejat de către dispoziţiile legale incidente și este interzisă copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a acestuia. Articolele publicate pe DPO-NET.RO pot fi preluate doar în limita a maxim 500 de caractere, fără a depăşi jumătate din totalul de caractere, şi cu citarea obligatorie a sursei, cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor și articolelor publicate pe DPO-NET.RO, vă rugăm să ne contactati.

Cursul postuniversitar UMFST Târgu Mureș de protecția datelor a ajuns la debutul celei de-a treia ediție

Cursul postuniversitar „Formare si pregatire a Responsabilului cu Protecția Datelor”, organizat de Centrul de cercetare pentru protecția datelor, constituit in cadrul Universității de Medicina, Farmacie, Științe și Tehnologie […]

Stefan Gabriel Iancu: România este in top 3 din Europa la numarul de amenzi GDPR aplicate

Stefan Gabriel Iancu are o experiență de peste 21 ani în calitate de consilier juridic, DPO / Consultant Protectia Datelor, fiind fondatorul companiei iPrivacy. El si-a dezvoltat expertiza […]

„Operatorii ar trebui sancționați pentru desemnarea persoanelor nepotrivite în functia de DPO?”

Alexandru Gheorghe are o experiență de peste 12 ani în calitate de consilier juridic, DPO / Consultant Protectia Datelor, fiind fondatorul companiei Iperspective. El a format și condus […]

Anul 2019 văzut prin ochii unui GDPR-ist, 10 momente memorabile

Este sfarsit de an si fiind un moment de bilant nu pot sa nu ma gandesc la cat de multe lucruri am realizat pe plan profesional si mai […]

Cătălina Lungu: „De Black Friday, vânătorii de chilipiruri se pot transforma în victime”

Cătălina Lungu este Responsabil cu protecția datelor (DPO) si Consultant GDPR la Proactiv Cons SRL , fiind licențiată în managementul firmei și absolventă a cursurilor postuniversitare în protecția […]

Brittany Kaiser: Intervenția străinilor în alegerile din România încă este o amenințare (VIDEO)

În calitate de fost Director de dezvoltare a afacerilor la Cambridge Analytica, Brittany Kaiser este un celebru denuntator, demascând modul în care au fost influențați și manipulați oamenii, […]

Gradul de conformare GDPR, în domeniul sanitar românesc, nu a depășit 15%

Regulamentul General privind Protecția Datelor (GDPR-General Data Protection Regulation) a apărut pentru a oferi un grad de control într-o lume dominată de tehnologie, iar conformarea la acest Regulament […]

Adriana Ceaușescu: „Trebuie să învățăm că implementarea GDPR este un efort de echipă”

Adriana Ceaușescu este Ofiter Securitatea Informatiei si Protectia Datelor pentru companii din domeniul Asigurarilor si Sanatatii și a urmat cursurile IAPP, participând totodată la intocmirea codului de conduita […]

Timis Horea: Frica de amenzi GDPR a oprit inovația în multe domenii

De profesie medic, Timis Horea este expert in Management Sanitar si fost director de proiecte europene pe componenta socio-medicala, la Primaria Alba Iulia, director de spital, director al […]

Radu Crahmaliuc: „Spitalele de stat din România nu sunt pregătite să ne proceseze datele”

Radu Crahmaliuc este fondatorul Cloud☁mania, una dintre cele mai populare platforme independente de cunoștințe și servicii din Europa de Est Centrală care s-a dezvoltat pe următorul principiu: „cele […]

Adrian Munteanu: În România găsim „un număr imens de „consultanți GDPR„ care au apărut de nicăieri”

Cu o experiență de peste 13 ani în proiecte de audit (internet banking, securitate IT, proiecte IT, proiecte finanțate prin fonduri UE), consultanță (continuitatea afacerii, analiză de impact, […]

Filip Truță: „Noua soluție Bitdefender 2020 protejează intimitatea utilizatorilor”

Filip Truță, security analyst la Bitdefender, a acordat un interviu in exclusivitate  pentru dpo-NET .ro despre GDPR și despre tehnologiile noi din soluția de securitate Bitdefender 2020 care […]

Gordon Wade: “ANSPDCP este pregătită să treacă de la o abordare tolerantă la una activă”

Gordon Wade este avocat specializat în confidentíalitatea și protecția datelor la PwC Legal Middle East, cu sediul în Dubai, și a acceptat cu entuziasm să ofere un interviu […]

Nicolae Ploeșteanu: „ONG-urile sunt cele care trebuie să se implice cel mai mult în România”

Nicolae Ploeșteanu a absolvit studiile juridice în anul 1995, la București și este Doctor în drept din anul 2005, făcând numeroase specializări în țară și în străinătate, în […]

Ana-Maria Udriște: “ Este foarte important să alegi o persoană care să te ajute în implementarea GDPR și să te facă să înțelegi că documentația nu este suficientă”

“România, trei amenzi GDPR, două premiere europene”, așa am putea sintetiza contextul în care se află țara noastră, asistând în ultimele zile la o lecție GDPR în trei […]

Daniel Suciu: A fost nevoie de două amenzi pentru a readuce GDPR-ul în vizorul operatorilor

În cei peste 30 de ani de activitate profesională, Daniel Suciu s-a implicat activ în aproape toate ariile de interes pentru Protecția datelor. A avut curiozitatea și oportunitatea […]

Andrei Săvescu: Uniunea Europeană încearcă să pună presiune pe operatori, prin intermediul cetățenilor

Andrei Săvescu este membru în Baroul București din 1994 și are o vastă experiență atât ca avocat, cât și ca arbitru la Curtea de Arbitraj Comercial de pe […]

Analizăm prima amendă GDPR din România împreună cu Cristiana Deca

Anunțul primei amenzi GDPR în România a răsunat pe toate canalele de știri, stârnind interesul multora, motiv pentru care am rugat-o pe Cristiana Deca, unul dintre primii specialiști […]

Sergiu Bozianu: În Republica Moldova putem aplica amenzi contravenționale persoanelor cu funcție de răspundere

Sergiu Bozianu este în primul rând un profesionist în domeniul protecției datelor din Republica Moldova, ultima funcție publică fiind cea de director adjunct în Direcția Generală Supraveghere și […]