Ne lasă GDPR-ul să facem poze la evenimente școlare ?

Evenimente

Vizualizari: 5430

Facebooktwittergoogle_plusredditpinterestlinkedinmail

Fotografierea la școală - În cazul în care bunul simț intră în joc

Introducerea Regulamentului general privind protecția datelor (GDPR) a determinat o schimbare semnificativă a percepției populației cu privire la protecția datelor, iar organizațiile din toate sectoarele se confruntă cu provocări diferite în ceea ce privește asigurarea faptului că acestea își echilibrează interesele cu drepturile persoanelor din jur. Suntem întrebați adesea de către școli, părinți și chiar fotografi despre fotografia la evenimentele școlare. Printre  întrebările  frecvente, sunt: "Avem nevoie de consimțământul tutorelui copilului înainte de a face o fotografie a unui copil?", "Avem nevoie de consimțământ pentru fiecare eveniment școlar separat?", "Pot școlile să interzică părinților să facă fotografii la școală în timpul evenimentelor? "și" Pot fotografia copiii altor persoane fără permisiunea tutorelui? DIN CAUZA GDPR, este, expresia care însoțește toate aceste întrebări.

Înainte de a aborda contextul școlar și al copilului, să revenim la elementele de bază ale Regulamentului general,  nu există nimic menționat în GDPR care să interzică oamenilor să facă fotografii într-un loc public. Cu condiția să nu hărțuiți pe nimeni, este permisă, în general, fotografierea persoanelor în public. Cu toate acestea, dacă putem publica o fotografie unui public larg?,  este o altă întrebare. Cu alte cuvinte, fotografierea în public și utilizarea în scop domestic este în general permisă, problema este ceea ce faci cu acea fotografie care poate deveni o problemă de protecție a datelor. În contextul unui eveniment școlar un factor important de luat în considerare este cuvântul "public".

Familia și prietenii care fac fotografii la școală

Evenimentele școlare,  meciurile de fotbal sau baschet, serbările școlare, concertele de Crăciun – sunt etape importante pe care părinții, familia și prietenii își doresc în mod evident să le înregistreze cu telefonul. Dar să ne gândim  "Este bine dacă capturăm imaginea unui alt copil în timp ce facem fotografii din proprie inițiativă.?". În general familiile care fac fotografii la astfel de evenimente sunt pur și simplu făcute de dragul păstrării acestei amintiri și nu intenționează să posteze sau să  le publice fotografii. Acest tip de activitate se încadrează în așa-numita "scutire" în cadrul GDPR, care prevede că GDPR nu se aplică atunci când o persoană prelucrează date personale (de exemplu, o fotografie a unei persoane) în cursul unei activități pur personale sau de uz casnic, de exemplu fără legătură cu un profesionist, afacere.

În concluzie, natura omniprezentă a mass-mediei sociale înseamnă că multe fotografii ca acestea se vor încheia în mod inevitabil pe contul de Facebook al unui părinte mândru. De fapt, GDPR nu interzice acest lucru, (vezi considerentul 18), care precizează că activitățile personale sau de uz casnic ar putea include rețele sociale. Cu toate acestea, dacă un părinte a publicat o fotografie a copilului lor online, care conținea și imagini ale altor copii, iar părintele unuia dintre ceilalți copii nu se simțea confortabil cu acest lucru și a cerut părintelui să șteargă fotografia, bunul simț și într-adevăr politețea obișnuită sugerează că ar trebui ștearsă.

Într-un efort de a menține un control asupra situației, unele școli implementează o interdicție absolută de a face fotografii la evenimentele școlare. Deși este la alegerea școlilor să-și creeze propriile politici de confidențialitate pentru evenimentele școlare închise, poate fi destul de dificil să se impună o interdicție absolută - în numele protecției datelor - de a face fotografii.

Fotografia oficială la evenimentele școlare

Școlile adesea fac fotografii sau angajează fotografi pentru a participa la evenimente legate de școală pentru a capta ocazii importante, cum ar fi deschiderea unui nou laborator științific, concertul anual al orchestrei școlare sau finalizarea unui turneu de fotbal și le publică pe site-ul web, în ​​ziarul local sau în buletinul lunar al școlii. Este important de menționat că, în acest context, școlile se află într-o poziție foarte diferită față de părinți / familie / prieteni, deoarece nu se pot baza pe scutirea aplicării principiilor GDPR. Aceștia acționează ca operatori de date, fiind obligați să aplice și să respecte principiile GDPR și a tuturor regulilor care vin împreună cu acesta, trebuie să aibă un temei juridic pentru procesarea datelor personale ( de exemplu, să preia și să stocheze fotografii) și trebuie să ofere clar și informații concise despre ceea ce fac ei cu datele personale.

Există șase baze juridice pentru prelucrarea datelor cu caracter personal în cadrul GDPR, iar școlile trebuie să se asigure că se pot baza pe una dintre aceste baze juridice înainte de a putea prelucra datele personale (în acest caz - fotografii) ale elevilor/studenților lor.

Doar atunci cand legalitatea prelucrării datelor nu poate fi justificată prin temei legal, interes vital, interes legitim, relație contractuală sau interes public este nevoie de consimțământul persoanei vizate sau al tutorelui în cazul minorilor.

Am auzit recent o anecdotă despre o școală care a furnizat unui ziar o fotografie a doi elevi care au câștigat un premiu într-o competiție națională, dar au afirmat că nu pot oferi ziarului numele acestor studenți din cauza GDPR. Prelucrarea datelor personale include o multitudine de activități cum ar fi fotografierea elevilor, publicarea acestor fotografii undeva și publicarea numelui acestora. Altfel spus, dacă școala din acest scenariu ar fi avut un temei juridic valabil pentru publicarea în primul rând a fotografiilor elevilor nu era nici o problemă, (de exemplu, dacă școala ar fi obținut consimțământul părinților elevilor).

Dacă o școală a identificat consimțământul ca fiind baza legală adecvată pentru preluarea și publicarea fotografiilor într-un anumit context, vor trebui să obțină consimțământul părintelui sau tutorelui copilului în acest sens, în funcție de vârsta copilului. Pragul de consimțământ este consolidat în cadrul GDPR și necesită ca acordul să fie acordat în mod liber, specific, informat și lipsit de ambiguitate. De asemenea, trebuie să fie posibil ca părintele sau tutorele să își retragă consimțământul în orice moment, având în vedere totuși că retragerea consimțământului nu afectează utilizarea anterioară a oricăror fotografii realizate de acel copil înainte de retragerea consimțământului.

Dacă o școală solicită consimțământul unui părinte sau tutore pentru a-i fotografia copilul la evenimentele școlare, este esențial ca școala să ofere o explicație clară și exactă a contextului în care vor fi făcute aceste fotografii, de exemplu tipurile de evenimente la care vor fi făcute fotografiile, cum vor fi folosite aceste fotografii și de către cine, unde vor apărea aceste fotografii și cât timp vor fi păstrate. De asemenea, este important ca părinții / tutorii să fie conștienți de faptul că ei au dreptul să își retragă consimțământul în orice moment pentru utilizarea viitoare a acestor fotografii.

Școlile pot considera mai ușor să solicite acest consimțământ de la părinți / tutori la începutul fiecărui an școlar, astfel încât consimțământul să poată acoperi în mod clar activități specifice pe întreaga durată a anului școlar / an. Cu toate acestea, în cazul în care natura și contextul în care fotografiile sunt modificate în mod fundamental, de exemplu, fotografiile vor fi făcute la un eveniment pe care părinții nu se așteaptă să fie făcute sau vor fi postate sau publicate undeva neașteptat, atunci școlile ar trebui, din nou, să solicite consimțământul părinților sau tutorelui.

Dar, în aceste scenarii, nu ar trebui să uităm copiii și tinerii înșiși. De asemenea, aceștia au drepturi în ceea ce privește datele lor personale și ar trebui să fie conștienți de faptul că imaginile lor sunt luate și utilizate, de exemplu, în ziarul local. Dacă o școală se bazează pe consimțământul ca temei juridic, atunci vârsta elevilor care intenționează să fie fotografiați  trebuie luată în considerare atunci când este vorba de obținerea consimțământului, deoarece elevii ar putea fi capabili să ia această decizie pentru ei înșiși. De exemplu, părintele unui copil  de 15 ani poate să-și dea  consimțământul pentru fotografierea copilului în cadrul unui  spectacolul de talent al școlii pentru publicarea în ziarul local - totuși, copilul  de 15 ani poate avea foarte multe obiecții față de acest lucru și poate șă nu-și dorească să apară în ziarul local. Școlile se află în cea mai bună poziție pentru a judeca vârsta la care ei cred că elevii lor sunt capabili să înțeleagă cu ce anume sunt de acord și de a da consimțământul ei înșiși. Ca atare, în funcție de context și vârsta elevului, poate fi un caz de implicare a părintelui / tutorelui și a elevului în discuția despre consimțământ.

Fotografierea grupurilor mari

Obținerea consimțământului de a lua și de a publica fotografii ale unor grupuri mari de persoane poate fi o provocare, de exemplu, ce faceți dacă unul sau doi indivizi din grup nu își dau consimțământul? La o conferință la care am  participat recent, organizatorii au solicitat consimțământul scris al vorbitorilor de a fi fotografiați la eveniment (și fotografiile publicate pe site-ul evenimentului) și de a fi înregistrați video în timp ce vorbesc în fața grupului la conferință, cu  intenția ulterioară de a posta înregistrarea discuțiilor pe site-ul organizatorului. Bazându-se pe faptul că fiecare participant la conferință și-a dat acordul pentru aceste activități, le-a fost acordat un șnur de culoare diferită pentru a fi  purtat în jurul gâtului, ceea ce a însemnat pentru fotograf/videograf  că  persoana a consimțit să fie înregistrată sau nu. Deși acest lucru a presupus mult efort pentru a fi organizat, a fost eficient și poate o abordare similară ar putea fi utilizată de școli în anumite contexte. Luați scenariul prin care o școală dorește să preia și să publice fotografii într-o zi sportivă - școlile ar putea să informeze părinții în prealabil că fotografiile vor fi făcute la acest eveniment și ar putea oferi autocolante de culoare diferită pentru copii, care să poarte semnificația, POT FI FOTOGRAFIAT.

Este consimțământul obligatoriu?

Consimțământul nu este singurul temei juridic pentru prelucrarea datelor cu caracter personal - și ar putea exista situații în care școlile ar putea fi în măsură să se bazeze pe un interes legitim ca temei juridic pentru fotografiere. Este important să reținem că, în cazul în care o școală sau orice alt operator  de date se bazează pe temeiul juridic al intereselor legitime, aceasta necesită un exercițiu de echilibru pentru a se asigura că drepturile și interesele unei persoane, în special în cazul în care individul este copil, sunt luate în considerare și nu sunt ignorate în mod incorect. De exemplu, în cazul în care sunt făcute fotografii de facilități școlare pentru o broșură  și un număr foarte mare de copii apar în mod colectiv în fundalul acestor fotografii diferite, atunci este rezonabil ca școala să poată să publice astfel de fotografii în aceste scopuri, bazându-se pe temeiul juridic al intereselor legitime - cu alte cuvinte, fără a trebui să obțină consimțământul pentru fiecare copil a cărui imagine ar putea  fi capturată în fotografie. Dar dacă o astfel de fotografie a capturat doar unul sau doi copii care au fost identificați în mod clar,  mai degrabă decât o scenă de mulțimea cu un număr mare de copii în același cadru, atunci consimțământul ar fi un temei juridic mai potrivit pentru a publica fotografia respectivă, nicidecum  școala să se bazeze pe interese legitime pentru acestă fotografie . În orice caz, școlile, precum toți operatorii de date, ar trebui să poată demonstra evaluarea problemelor legate de protecția datelor și să poată indica motivele pentru care au identificat o bază juridică specială ca fiind cea mai potrivită pentru un anumit scenariu în care sunt făcute și publicate fotografii .

În concluzie ...

Trăim într-o lume în care fiecare proprietar al unui smartphone este un potențial fotograf. GDPR nu oferă o foaie de parcurs exactă când este permis să se facă  și să se publice fotografii în contextul evenimentelor școlare. Cu toate acestea, o abordare echilibrată, bazată pe bun simț, va contribui în mod semnificativ la asigurarea respectării drepturilor persoanelor, asigurând în același timp că protecția datelor nu devine un obstacol în calea capturării și celebrării evenimentelor școlare semnificative.

Sursa: https://www.dataprotection.ie/en/news-media/blogs/taking-photos-school-events-where-common-sense-comes-play

 

Iți plac articolele dpo-NET.ro? Poți fi la curent cu toate aceste noutăți dacă ne urmărești zilnic pe paginile noastre de LinkedIn sau Facebook. 

NOU! Consultă Registrul Amenzilor GDPR pentru mai multe informații despre sancțiunile acordate în baza Regulamentului 2016/679


Acest articol este protejat de către dispoziţiile legale incidente și este interzisă copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a acestuia. Articolele publicate pe DPO-NET.RO pot fi preluate doar în limita a maxim 500 de caractere, fără a depăşi jumătate din totalul de caractere, şi cu citarea obligatorie a sursei, cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor și articolelor publicate pe DPO-NET.RO, vă rugăm să ne contactati.

Participanții la WebSummit nu mai trebuie să aducă numerar la conferință

Evenimente

Vizualizari: 348

Facebooktwittergoogle_plusredditpinterestlinkedinmail

Fiind una dintre cele mai mari conferinte din lume la care participa antreprenori, specialisti si investitori, WebSummit 2019 are loc la Lisabona gazduind peste 120.000 de oameni din mai mult de 170 de țări.  

Pentru prima dată, participanții la WebSummit au posibilitatea de a  nu utiliza deloc bancnotele și monedele pe perioada evenimentului. Un parteneriat pe o perioada de trei ani cu principalul furnizor de servicii de plăți din Portugalia, SIBS, a permis opțiunile de plată electronică pe toată durata conferinței din acest an.

SIBS va oferi soluții de plată sigure pentru toți furnizorii de la eveniment, cu sisteme care acceptă toate tipurile de plăți și soluții digitale, inclusiv plăți cu card și aplicații mobile. 

Ministrul Economiei, Pedro Siza Vieira, afirmă că acest parteneriat ne permite, încă o dată, să poziționăm Portugalia ca o țară inovatoare care continuă să consolideze accentul pe digitalizarea economiei sale”. „Oportunitatea de a prezenta inovația noastră tehnologică într-un eveniment cu o vizibilitate internațională atât de ridicată, precum și asocierea cu un brand atât de puternic precum WebSummit, oferă o reputație excelentă a tehnologiei portugheze.. În același timp, sper că va încuraja o penetrare mai mare a plăților digitale în economia noastră, afirmă el.

Mediul economic avanseaza din ce in ce mai mult catre utilizarea platilor electronice, astfel ca si Web Summit isi dorește să avanseze și să creeze o experiență de plăți mai ușoară pentru participanții noștri. Suntem încântați să partenerăm cu SIBS în această călătorie. Atât echipele Web Summit, cât și echipele SIBS sunt încântate să lucreze la acest proiect împreună în următorii trei ani. ” - spune Paddy Cosgrave, CEO și fondator Web Summit. 

„SIBS a fost partenerul Web Summit încă de la prima ediție în Portugalia și suntem foarte mândri că vedem consolidarea acestei conexiuni. Viitorul plăților sunt tranzactiile digitale și ne concentrăm in aceasta directie. Este o strategie cu beneficii clare pentru economia națională care trebuie consolidată. Într-un eveniment atât de concentrat asupra tehnologiei și inovării, este perfect justificat ca plățile fără numerar să fie o realitate- spune Madalena Cascais Tomé, CEO SIBS.

Fondată în 1983, SIBS oferă servicii financiare, moderne, fiabile și sigure, în special în zona plăților, la peste 300 de milioane de utilizatori din diferite geografii, procesând peste 3 miliarde de tranzacții anual. Pe lângă faptul că este un procesor major de plăți în Europa, SIBS este un reper în soluțiile și serviciile de securitate și antifraudă în externalizarea proceselor de afaceri și liderul iberic în producția și personalizarea cardurilor.

SIBS s-a născut și a crescut ca fintech, inovând și preluând tehnologia ca motor în această directie. SIBS a reinventat metodele de plată existente și a creat MB WAY, cea mai modernă și completă aplicație de plată din Portugalia, care permite utilizatorilor să efectueze achiziții, transferuri instantanee și retrageri doar cu telefonul mobil. De asemenea, este compania responsabilă de gestionarea ATM Express și a rețelelor MULTIBANCO, cea mai mare rețea de ATM-uri portugheze, la care SIBS a adăugat zeci de funcții, multe dintre ele facand pionierat la nivel mondial. În paralel, SIBS gestionează mai multe canale digitale de plată, de la Terminale de plată automată, la canale online sau telefoane mobile. De asemenea, este un jucător important internațional, prezent pe mai multe piețe, și anume în Europa și Africa, unde soluțiile SIBS operează în peste 330 de mii de terminale care procesează aproximativ 2 miliarde de tranzacții, în special în Polonia, unde SIBS deține Paytel, unul dintre cele mai dinamice operatorii de terminale de plată pe piața respectivă. Angajat în activitatea de zi cu zi, SIBS își continuă permanent misiunea de a fi partenerul de referință al entităților publice și private, creând valoare societății prin dezvoltarea și gestionarea soluțiilor de plată, proceselor și serviciilor conexe bazate pe tehnologie care combină siguranța, comoditatea și inovația. , respectând principiile de comportament bune și condițiile de durabilitate. Puteți găsi mai multe informații despre SIBS la www.sibs.com .

Iți plac articolele dpo-NET.ro? Poți fi la curent cu toate aceste noutăți dacă ne urmărești zilnic pe paginile noastre de LinkedIn sau Facebook. 

NOU! Consultă Registrul Amenzilor GDPR pentru mai multe informații despre sancțiunile acordate în baza Regulamentului 2016/679


Acest articol este protejat de către dispoziţiile legale incidente și este interzisă copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a acestuia. Articolele publicate pe DPO-NET.RO pot fi preluate doar în limita a maxim 500 de caractere, fără a depăşi jumătate din totalul de caractere, şi cu citarea obligatorie a sursei, cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor și articolelor publicate pe DPO-NET.RO, vă rugăm să ne contactati.

De ce românilor nu le pasă de viața lor privată ?

Evenimente

Vizualizari: 3482

Facebooktwittergoogle_plusredditpinterestlinkedinmail

La începutul săptămânii trecute citeam despre implementarea unui sistem de recunoaștere facială care va folosi camerele de monitorizare video (CCTV), webcam-urile, telefoane mobile, rețele de socializare și camere ATM pentru a realiza o prelucrare, în regim automatizat, de către organele de poliție, pentru identificarea unică a indiviazilor, cu generarea unor decizii individuale automatizate care pot genera efecte juridice negative pentru subiecții de date.

Linștea din jurul acestui subiect o pot explica în doua feluri: fie majoritatea românilor sunt conștienți de acest cost și sunt dispuși să îl plătească pentru a combate criminalitatea și frauda din România sau, întreaga societate românească nu este îndeajuns educată ca să recunoască riscurile introduse de implementarea unui astfel de sistem automatizat și nu apreciază corect valoarea "vieții private"  și a libertății. În rândurile următoare nu veți găsi un răspuns clar la întrebarea din titlu dar, citind următoarele informații, puteți cel puțin să ajutați la creșterea nivelul de educație a întregii societăți românești care se va pronunța pe viitor dacă acest proiect intruziv aduce mai multe beneficii sau introduce mai multe riscuri pentru asigurarea drepturilor și libertăților persoanelor.

Ce este această tehnologie de recunoaștere facială? 

Ei bine, această tehnologie presupune prelucrarea automatizată a imaginilor, care constă în identificarea unor caracteristici faciale specifice persoanei fizice, precum ochii, nasul și gura, extragerea unor caracteristici esențiale din datele biometrice, cum ar fi măsurările faciale pornind de la o imagine captată, inclusiv prin reprezentarea matematică a întregii imagini care rezultă din analiza componentelor principale ale acesteia și duce la identificarea persoanei. Soluția de recunoaștere facială care se dorește implementată în România va trebui să poată executa căutări după o imagine „în litigiu” într-o bază de date de până la 2.000.000 de înregistrări, în maxim 5 secunde, într-o bază de date care va putea cuprinde mai mult de 10% din toată populația României. Altfel spus, BigBrother devine o realitate în România și vom plati cu toții cu prețul vieții noastre private pentru binele comun, în condițiile în care un astfel de sistem nu și-a dovedit eficacitatea, fiind interzis de exemplu în San Francisco, Somerville din Massachusetts și Oakland.  Conform unui anunț recent, chiar și California urmează sa adopte o lege de interzicerea a camerelor utilizate de poliție și care folosesc tehnologia de recunoaștere facială, ca o măsură de protecție a vieții private.

În România acest proiect a fost inițiat de Inspectoratul General al Poliției Române care a lansat deja o achiziție publică pentru operaționalizarea sistemului de identificare și recunoaștere facială NBIS (Național Biometric Identification System) și interconectarea acestuia cu autoritățile de aplicare a legii din Uniunea Europeană. Prin implementarea acestei tehnologii, Poliția Română urmărește să crească gradul de combatere și elucidare a cazurilor asociate furtului de identitate, a documentelor pierdute sau furate, identificarea suspecților care comit sau intenționează să comită fapte de natură penală (terorism, infracțiuni cu violenta, etc.).

Am studiat cu interes Caietul de sarcini - sistem de recunoastere faciala și am constatat cu surpriză faptul că în cadrul acestor criterii de atribuire a contractului, ponderea pentru „Eficacitatea algoritmului de căutare/comparare” este de doar 30%, fiind pe aceeași treaptă cu prețul ofertei. Restul factorilor de evaluare vizează caracteristici hardware care nu afectează acuratețea funcționarii software-ului de recunoaștere faciala.  Un alt aspect care mi-a întărit îngrijorarea privind viabilitatea sistemului de recunoaștere faciala este faptul că Autoritatea nu a impus prin documentația achiziției cele mai utilizate condiții de participare atunci când sunt vizate proiecte de o asemenea amploare și sensibilitate: demonstrarea capacității tehnice și profesionale și situația economica și financiară a ofertantului. Prin urmare, operatorii care vor depune o oferta nu vor trebui să dovedească faptul că dețin resursele financiare suficiente pentru a duce la bun sfârșit un proiect de o asemenea amploare și importanță și nici nu vor trebui să dovedească că au experiență în implementarea unei soluții similare sau măcar că personalul care se va ocupa de instalarea sistemului este calificat și deține experiență specifică în astfel de proiecte.

Care este legislația națională și europeană care reglementează această tehnologie ?

Am facut următorul pas logic și am căutat articole din legislația românească și europeană care reglementează acest tip de prelucrări de date personale și am găsit Legea nr. 363/2018 și Directiva 680/2016.

Astfel, conform dispozițiilor art. 10 și 11 din Legea 363/2018, prelucrarea datelor sensibile (biometrice) prin mijloace automate este interzisă, cu excepţia cazului în care prelucrarea este reglementată expres de lege, și sunt instituite măsuri corespunzătoare pentru protejarea drepturilor, a libertăţilor şi a intereselor legitime ale persoanei vizate. Mai mult, utilizarea unui sistem ce ridica suspiciuni privind intruziunea în viața privată a persoanelor ar trebui înainte de toate să treacă printr-o evaluare a impactului asupra protecţiei datelor cu caracter personal (DPIA), obligatorie pentru acest tip de prelucrări conform Deciziei nr. 174/2018 a Autorității Naționale de Supraveghere.

Având în vedere că vorbim despre implementarea unei tehnologii noi care prezintă un risc ridicat pentru drepturile și libertățile persoanelor și care va putea fi utilizat pe întreg teritoriul României, consider că Poliția Română ar fi trebuit să consulte autoritatea națională de supraveghere atunci când a planificat achiziția acestui sistem în vederea includerii în caietului de sarcini a unor cerințe funcționale specifice care să ofere garanții suficiente în ceea ce privește protecția datelor personale, adică respectarea conceptului de privacy by design (vezi art. 25 din GDPR).

În privința legislației europene m-am consultat cu un specialist în domeniu, Sergiu Bozianu - Președinte al Asociației pentru Protecția Vieții Private, Fost Director Adjunct -  Direcția Generală de Supraveghere și Conformitate la Centrul Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal al Republicii Moldova, realizând următoarea analiză succintă:

"Având elementele constitutive relevate, constatăm cu certitudine că acestor operațiuni de prelucrare a datelor nu sunt opozabile cerințele GDPR în măsura în care datele colectate în scopurile enunțate nu vor fi prelucrate în alte scopuri decât cele care cad sub incidența Regulamentului, în conformitate cu prevederile art. 9 alin. (1) din Directiva 680. Chiar dacă cerințele Directivei 680 nu au aplicabilitate directă pentru statele membre cum ar fi în cazul GDPR, pentru asigurarea respectării dreptului la viața privată în legătură cu prelucrarea datelor cu caracter personal în sectorul polițienesc aceste trebuințe reprezintă un imperativ.

În acest sens, art. 10 din Directiva 680/2016 stabilește expres și fără drept de interpretare că: prelucrarea datelor genetice, prelucrarea datelor biometrice pentru identificarea unică a unei persoane fizice [.....] este autorizată numai atunci când este strict necesară și sub rezerva unor garanții adecvate pentru drepturile și libertățile persoanei vizate și numai atunci când este autorizată de dreptul Uniunii sau de dreptul intern

Pentru a putea aprecia caracterul conform al acestei intenției ale IGP, se impun următoarele întrebări:

  • Art. 12-18, cum se vor realiza drepturile persoanelor vizate și în ce măsură vor fi asigurate/restrânse, inclusiv perioada pentru care nu vor fi informați;
  • Art. 22, care sunt măsurile organizatorice și tehnice puse în aplicare de către persoana împuternicită, care aparent este de drept privat;
  • Art. 24, care este actul normativ care stabilește condițiile de evidență a prelucrărilor de date: în special care s-ar referi la: destinatarii datelor, categoriilor de persoane vizate, eventualul transfer către o țară terță, temeiul juridic al prelucrării, termenul limită pentru ștergere a datelor, măsurile generale tehnice de securitate asigurate.
  • Art. 27, dacă a fost efectuat impactul asupra protecției datelor cu caracter personal înainte de a prelucra categoria specială de date prin intermediul dezvoltării unei noi tehnologii.
  • Art. 28, dacă în prealabil a fost consultată Autoritatea de supraveghere, inclusiv care a fost poziția acesteia pe caz, cu specificarea aspectelor esențiale;
  • Art. 36-37, dacă se va efectua transferul către țări terțe și care vor fi situațiile opozabile;
  • Art. 41, care este Autoritatea responsabilă de asigurarea protecției datelor cu caracter personal în cazul unor astfel de operațiuni de prelucrare a datelor și care sunt competențele efective ale acesteia.

De menționat că așa cum opinează CEDO în numeroasele sale hotărâri, simplul fapt al colectării și înregistrării de către o autoritate publică a datelor cu caracter personal ale unei persoane vizate – reprezintă o ingerință în viața privată, care poate avea loc doar dacă este prevăzută de LEGE și este necesară într-un stat democratic. Suplimentar pot să comunic că în Republica Moldova încă în perioada anilor 2015-2016, de către Î.S. CRIS ,,Registru” actuala Agenție Servicii Publice – instituție publice responsabilă de gestionarea mai multor registre de stat cum ar fi: (Registrul de stat al populației, Registrul de stat al unităților de drept, Registrul de stat al transporturilor auto etc.) a intenționat în regim de testare a unui sistem similar de recunoaștere facială. În acel caz, instituția vizată a solicitat poziția Autorității de supraveghere – Centrului Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal care și-a expus poziția, înaintând un set de cerințe similare celor descrise supra pentru a fi asigurat regimul juridic al protecției datelor cu caracter personal."

 

 

Iți plac articolele dpo-NET.ro? Poți fi la curent cu toate aceste noutăți dacă ne urmărești zilnic pe paginile noastre de LinkedIn sau Facebook. 

NOU! Consultă Registrul Amenzilor GDPR pentru mai multe informații despre sancțiunile acordate în baza Regulamentului 2016/679


Acest articol este protejat de către dispoziţiile legale incidente și este interzisă copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a acestuia. Articolele publicate pe DPO-NET.RO pot fi preluate doar în limita a maxim 500 de caractere, fără a depăşi jumătate din totalul de caractere, şi cu citarea obligatorie a sursei, cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor și articolelor publicate pe DPO-NET.RO, vă rugăm să ne contactati.

Studentii viziteaza CERT.RO in cadrul programului de internship

Luni, 2 septembrie 2019, CERT-RO a primit în vizită 18 studenți înscriși în Programul Oficial de Internship al Guvernului României. Domnul Iulian Alecu, Directorul General Adjunct și domnul […]

Cine sunt campionii GDPR Summer Challenge 2019 ?

68 de participanți, grupati in 14 echipe, au luat startul in concursul GDPR Summer Challenge 2019 GDPR Summer Challenge este o competitie organizata de Dpo-NET.ro – Data Protection […]

CERT-RO a organizat conferința finală a proiectului “Enhanced National Cyber Security Services and Capabilities for Interoperability – eCSI”

Marți, 20 August 2019, la hotel Marriott din București, CERT-RO a organizat o conferință cu ocazia finalizării proiectului “Enhanced National Cyber Security Services and Capabilities for Interoperability – eCSI”  Evenimentul […]

A început GDPR Summer Challenge 2019!

68 de participanți din 14 echipe au luat startul in concursul GDPR Summer Challenge 2019. GDPR Summer Challenge este o simulare de caz la care participă mai multe […]

Web Summit 2019: „Cea mai bună conferință tehnologică de pe planetă”

Web Summit este o conferință tehnologică anuală organizată la Lisabona , Portugalia , considerată cel mai mare eveniment tehnologic din lume. Fondată în 2009, de Paddy Cosgrave , David Kelly și Daire Hickey, Web Summit a avut […]

GDPR Summer Challenge este pregătit de lansare!

Sâmbătă, 10 August 2019, începe primul concurs național din România destinat aprofundarii și mai ales verificării cunoștințelor în domeniul protecției datelor. Scopul este ca participantii să dobândească cât […]

Te-ai înscris la GDPR Summer Challenge?

Peste 50 de persoane s-au înscris până acum în concursul „GDPR Summer Challenge”, motiv pentru care organizatorii au decis creșterea numărului de membrii într-o echipă la 5 persoane, […]

Înscrie-te acum la GDPR Summer Challenge!

Acceptă GDPRovocarea acestui sfârșit de vară! 5 echipe formate din pasionați de GDPR vor concura pentru titlul de GDPR Summer Challenge Champion 2019. Nu este doar un concurs, […]

Exercițiul Blue OLEx 2019, un exemplu de cooperare între statele membre UE

Specialiști din cadrul CERT-RO au participat în zilele de 2 și 3 iulie, la Paris, la Blue OLEx 2019, exercițiu table-top dedicat crizelor de securitate cibernetică la nivel […]

Participarea ministrului Comunicațiilor și Societății Informaționale la “CYBER WEEK” Tel Aviv

Alexandru Petrescu, ministrul Comunicațiilor și Societății Informaționale, participă în perioada 24-26 iunie 2019 la cea de-a IX-a ediție a conferinței “CYBER WEEK”, desfășurată la Universitatea Tel Aviv, Israel, […]

A fost acordat premiul pentru „Cel mai bun DPO din România”

Universitatea de Medicină, Farmacie, Științe și Tehnologie din Târgu Mureș, în parteneriat cu Asociația SOROCAPP și alte asociații profesionale și universități din România, au organizat vineri, 14 iunie […]

Raluca Popa:”Pe operatorii de date personale îi așteaptă controale și amenzi!”

Universal Juridic și Camera de Comerț a Municipiului București, cu sprijinul ASCPD, în parteneriat cu ARGO SECURITY, Professionals Business Science Society, au organizat evenimentul Data Protection: Un an […]

Reacția rapidă la atacurile cibernetice este vitală pentru limitarea pagubelor și protejarea utilizatorilor

Ministerul Comunicațiilor și Societății Informaționale (MCSI) organizează în perioada 27-31 mai 2019, în parteneriat cu Universitatea Politehnica din București (UPB) și sub auspiciile Președinției României la Consiliul Uniunii […]

Așteptăm prima amendă sau ne ocupăm de conformitate înainte să ni se întâmple ceva?

GDPR Talks a fost primul eveniment din Romania organizat anul acesta pe tema noilor reglementari GDPR, după un an de la intrarea in vigoare. La discuții  au participat […]

Soluții și responsabilități – Un an de la aplicarea GDPR în România

General Data Protection Regulation (GDPR), regulament care se aplică în România și în statele membre începând cu 25 mai 2018, reprezintă cea mai mare schimbare legislativă la nivelul […]

Un nou eveniment GDPR marca Universul Juridic

In data de 23 Mai 2019 in Aula Carol I a Palatului Camerei de Comerț și Industrie București (Str. Ion Ghica, Nr. 4, Sector 3, București – vis-a-vis […]

Papa Francisc în România și GDPR-ul

Cu ocazia extraordinară a vizitei Sfântului Părinte Papa Francisc în România şi a celebrării Sfintei Liturghii pe care o va prezida Sanctitatea Sa în Catedrala romano-catolică Sfântul Iosif […]

ASCPD: Știrile false, adevărate bombe invizibile

În contextul Zilei Internaționale a Păcălelilor, anunțul Asociației Specialiștilor în Confindențialitate și Protecția Datelor (ASCPD) prin care se anunța lansarea pe data de 1 Aprilie 2019 a unei […]

dpo-NET.ro lansează un nou curs online GRATUIT

In numai 20 de zile care au trecut de la lansarea noului modul pe portalul dpo-NET.ro, peste 250 de persoane au absolvit cursurile online dedicate atat profesionistilor cat […]

EDPB – ce s-a discutat la cea de-a opta plenară ? (ePrivacy, DPIA, campaniile electorale)

În data de 12 și 13 martie, autoritățile naționale pentru protecția datelor și Autoritatea Europeană pentru Protecția Datelor (EPBS) s-au reunit în cadrul Comitetului european pentru protecția datelor […]