Ne lasă GDPR-ul să facem poze la evenimente școlare ?

Brese de securitate

Vizualizari: 3791

Facebooktwittergoogle_plusredditpinterestlinkedinmail

Fotografierea la școală - În cazul în care bunul simț intră în joc

Introducerea Regulamentului general privind protecția datelor (GDPR) a determinat o schimbare semnificativă a percepției populației cu privire la protecția datelor, iar organizațiile din toate sectoarele se confruntă cu provocări diferite în ceea ce privește asigurarea faptului că acestea își echilibrează interesele cu drepturile persoanelor din jur. Suntem întrebați adesea de către școli, părinți și chiar fotografi despre fotografia la evenimentele școlare. Printre  întrebările  frecvente, sunt: "Avem nevoie de consimțământul tutorelui copilului înainte de a face o fotografie a unui copil?", "Avem nevoie de consimțământ pentru fiecare eveniment școlar separat?", "Pot școlile să interzică părinților să facă fotografii la școală în timpul evenimentelor? "și" Pot fotografia copiii altor persoane fără permisiunea tutorelui? DIN CAUZA GDPR, este, expresia care însoțește toate aceste întrebări.

Înainte de a aborda contextul școlar și al copilului, să revenim la elementele de bază ale Regulamentului general,  nu există nimic menționat în GDPR care să interzică oamenilor să facă fotografii într-un loc public. Cu condiția să nu hărțuiți pe nimeni, este permisă, în general, fotografierea persoanelor în public. Cu toate acestea, dacă putem publica o fotografie unui public larg?,  este o altă întrebare. Cu alte cuvinte, fotografierea în public și utilizarea în scop domestic este în general permisă, problema este ceea ce faci cu acea fotografie care poate deveni o problemă de protecție a datelor. În contextul unui eveniment școlar un factor important de luat în considerare este cuvântul "public".

Familia și prietenii care fac fotografii la școală

Evenimentele școlare,  meciurile de fotbal sau baschet, serbările școlare, concertele de Crăciun – sunt etape importante pe care părinții, familia și prietenii își doresc în mod evident să le înregistreze cu telefonul. Dar să ne gândim  "Este bine dacă capturăm imaginea unui alt copil în timp ce facem fotografii din proprie inițiativă.?". În general familiile care fac fotografii la astfel de evenimente sunt pur și simplu făcute de dragul păstrării acestei amintiri și nu intenționează să posteze sau să  le publice fotografii. Acest tip de activitate se încadrează în așa-numita "scutire" în cadrul GDPR, care prevede că GDPR nu se aplică atunci când o persoană prelucrează date personale (de exemplu, o fotografie a unei persoane) în cursul unei activități pur personale sau de uz casnic, de exemplu fără legătură cu un profesionist, afacere.

În concluzie, natura omniprezentă a mass-mediei sociale înseamnă că multe fotografii ca acestea se vor încheia în mod inevitabil pe contul de Facebook al unui părinte mândru. De fapt, GDPR nu interzice acest lucru, (vezi considerentul 18), care precizează că activitățile personale sau de uz casnic ar putea include rețele sociale. Cu toate acestea, dacă un părinte a publicat o fotografie a copilului lor online, care conținea și imagini ale altor copii, iar părintele unuia dintre ceilalți copii nu se simțea confortabil cu acest lucru și a cerut părintelui să șteargă fotografia, bunul simț și într-adevăr politețea obișnuită sugerează că ar trebui ștearsă.

Într-un efort de a menține un control asupra situației, unele școli implementează o interdicție absolută de a face fotografii la evenimentele școlare. Deși este la alegerea școlilor să-și creeze propriile politici de confidențialitate pentru evenimentele școlare închise, poate fi destul de dificil să se impună o interdicție absolută - în numele protecției datelor - de a face fotografii.

Fotografia oficială la evenimentele școlare

Școlile adesea fac fotografii sau angajează fotografi pentru a participa la evenimente legate de școală pentru a capta ocazii importante, cum ar fi deschiderea unui nou laborator științific, concertul anual al orchestrei școlare sau finalizarea unui turneu de fotbal și le publică pe site-ul web, în ​​ziarul local sau în buletinul lunar al școlii. Este important de menționat că, în acest context, școlile se află într-o poziție foarte diferită față de părinți / familie / prieteni, deoarece nu se pot baza pe scutirea aplicării principiilor GDPR. Aceștia acționează ca operatori de date, fiind obligați să aplice și să respecte principiile GDPR și a tuturor regulilor care vin împreună cu acesta, trebuie să aibă un temei juridic pentru procesarea datelor personale ( de exemplu, să preia și să stocheze fotografii) și trebuie să ofere clar și informații concise despre ceea ce fac ei cu datele personale.

Există șase baze juridice pentru prelucrarea datelor cu caracter personal în cadrul GDPR, iar școlile trebuie să se asigure că se pot baza pe una dintre aceste baze juridice înainte de a putea prelucra datele personale (în acest caz - fotografii) ale elevilor/studenților lor.

Doar atunci cand legalitatea prelucrării datelor nu poate fi justificată prin temei legal, interes vital, interes legitim, relație contractuală sau interes public este nevoie de consimțământul persoanei vizate sau al tutorelui în cazul minorilor.

Am auzit recent o anecdotă despre o școală care a furnizat unui ziar o fotografie a doi elevi care au câștigat un premiu într-o competiție națională, dar au afirmat că nu pot oferi ziarului numele acestor studenți din cauza GDPR. Prelucrarea datelor personale include o multitudine de activități cum ar fi fotografierea elevilor, publicarea acestor fotografii undeva și publicarea numelui acestora. Altfel spus, dacă școala din acest scenariu ar fi avut un temei juridic valabil pentru publicarea în primul rând a fotografiilor elevilor nu era nici o problemă, (de exemplu, dacă școala ar fi obținut consimțământul părinților elevilor).

Dacă o școală a identificat consimțământul ca fiind baza legală adecvată pentru preluarea și publicarea fotografiilor într-un anumit context, vor trebui să obțină consimțământul părintelui sau tutorelui copilului în acest sens, în funcție de vârsta copilului. Pragul de consimțământ este consolidat în cadrul GDPR și necesită ca acordul să fie acordat în mod liber, specific, informat și lipsit de ambiguitate. De asemenea, trebuie să fie posibil ca părintele sau tutorele să își retragă consimțământul în orice moment, având în vedere totuși că retragerea consimțământului nu afectează utilizarea anterioară a oricăror fotografii realizate de acel copil înainte de retragerea consimțământului.

Dacă o școală solicită consimțământul unui părinte sau tutore pentru a-i fotografia copilul la evenimentele școlare, este esențial ca școala să ofere o explicație clară și exactă a contextului în care vor fi făcute aceste fotografii, de exemplu tipurile de evenimente la care vor fi făcute fotografiile, cum vor fi folosite aceste fotografii și de către cine, unde vor apărea aceste fotografii și cât timp vor fi păstrate. De asemenea, este important ca părinții / tutorii să fie conștienți de faptul că ei au dreptul să își retragă consimțământul în orice moment pentru utilizarea viitoare a acestor fotografii.

Școlile pot considera mai ușor să solicite acest consimțământ de la părinți / tutori la începutul fiecărui an școlar, astfel încât consimțământul să poată acoperi în mod clar activități specifice pe întreaga durată a anului școlar / an. Cu toate acestea, în cazul în care natura și contextul în care fotografiile sunt modificate în mod fundamental, de exemplu, fotografiile vor fi făcute la un eveniment pe care părinții nu se așteaptă să fie făcute sau vor fi postate sau publicate undeva neașteptat, atunci școlile ar trebui, din nou, să solicite consimțământul părinților sau tutorelui.

Dar, în aceste scenarii, nu ar trebui să uităm copiii și tinerii înșiși. De asemenea, aceștia au drepturi în ceea ce privește datele lor personale și ar trebui să fie conștienți de faptul că imaginile lor sunt luate și utilizate, de exemplu, în ziarul local. Dacă o școală se bazează pe consimțământul ca temei juridic, atunci vârsta elevilor care intenționează să fie fotografiați  trebuie luată în considerare atunci când este vorba de obținerea consimțământului, deoarece elevii ar putea fi capabili să ia această decizie pentru ei înșiși. De exemplu, părintele unui copil  de 15 ani poate să-și dea  consimțământul pentru fotografierea copilului în cadrul unui  spectacolul de talent al școlii pentru publicarea în ziarul local - totuși, copilul  de 15 ani poate avea foarte multe obiecții față de acest lucru și poate șă nu-și dorească să apară în ziarul local. Școlile se află în cea mai bună poziție pentru a judeca vârsta la care ei cred că elevii lor sunt capabili să înțeleagă cu ce anume sunt de acord și de a da consimțământul ei înșiși. Ca atare, în funcție de context și vârsta elevului, poate fi un caz de implicare a părintelui / tutorelui și a elevului în discuția despre consimțământ.

Fotografierea grupurilor mari

Obținerea consimțământului de a lua și de a publica fotografii ale unor grupuri mari de persoane poate fi o provocare, de exemplu, ce faceți dacă unul sau doi indivizi din grup nu își dau consimțământul? La o conferință la care am  participat recent, organizatorii au solicitat consimțământul scris al vorbitorilor de a fi fotografiați la eveniment (și fotografiile publicate pe site-ul evenimentului) și de a fi înregistrați video în timp ce vorbesc în fața grupului la conferință, cu  intenția ulterioară de a posta înregistrarea discuțiilor pe site-ul organizatorului. Bazându-se pe faptul că fiecare participant la conferință și-a dat acordul pentru aceste activități, le-a fost acordat un șnur de culoare diferită pentru a fi  purtat în jurul gâtului, ceea ce a însemnat pentru fotograf/videograf  că  persoana a consimțit să fie înregistrată sau nu. Deși acest lucru a presupus mult efort pentru a fi organizat, a fost eficient și poate o abordare similară ar putea fi utilizată de școli în anumite contexte. Luați scenariul prin care o școală dorește să preia și să publice fotografii într-o zi sportivă - școlile ar putea să informeze părinții în prealabil că fotografiile vor fi făcute la acest eveniment și ar putea oferi autocolante de culoare diferită pentru copii, care să poarte semnificația, POT FI FOTOGRAFIAT.

Este consimțământul obligatoriu?

Consimțământul nu este singurul temei juridic pentru prelucrarea datelor cu caracter personal - și ar putea exista situații în care școlile ar putea fi în măsură să se bazeze pe un interes legitim ca temei juridic pentru fotografiere. Este important să reținem că, în cazul în care o școală sau orice alt operator  de date se bazează pe temeiul juridic al intereselor legitime, aceasta necesită un exercițiu de echilibru pentru a se asigura că drepturile și interesele unei persoane, în special în cazul în care individul este copil, sunt luate în considerare și nu sunt ignorate în mod incorect. De exemplu, în cazul în care sunt făcute fotografii de facilități școlare pentru o broșură  și un număr foarte mare de copii apar în mod colectiv în fundalul acestor fotografii diferite, atunci este rezonabil ca școala să poată să publice astfel de fotografii în aceste scopuri, bazându-se pe temeiul juridic al intereselor legitime - cu alte cuvinte, fără a trebui să obțină consimțământul pentru fiecare copil a cărui imagine ar putea  fi capturată în fotografie. Dar dacă o astfel de fotografie a capturat doar unul sau doi copii care au fost identificați în mod clar,  mai degrabă decât o scenă de mulțimea cu un număr mare de copii în același cadru, atunci consimțământul ar fi un temei juridic mai potrivit pentru a publica fotografia respectivă, nicidecum  școala să se bazeze pe interese legitime pentru acestă fotografie . În orice caz, școlile, precum toți operatorii de date, ar trebui să poată demonstra evaluarea problemelor legate de protecția datelor și să poată indica motivele pentru care au identificat o bază juridică specială ca fiind cea mai potrivită pentru un anumit scenariu în care sunt făcute și publicate fotografii .

În concluzie ...

Trăim într-o lume în care fiecare proprietar al unui smartphone este un potențial fotograf. GDPR nu oferă o foaie de parcurs exactă când este permis să se facă  și să se publice fotografii în contextul evenimentelor școlare. Cu toate acestea, o abordare echilibrată, bazată pe bun simț, va contribui în mod semnificativ la asigurarea respectării drepturilor persoanelor, asigurând în același timp că protecția datelor nu devine un obstacol în calea capturării și celebrării evenimentelor școlare semnificative.

Un articol de Elena Marc - specialist protecția datelor, membru ASCPD, consultant S.C.EMPIRE LOGISTICS SRL

 

 

Iți plac articolele dpo-NET.ro? Poți fi la curent cu toate aceste noutăți dacă ne urmărești zilnic pe paginile noastre de LinkedIn sau Facebook. 

NOU! Consultă Registrul Amenzilor GDPR pentru mai multe informații despre sancțiunile acordate în baza Regulamentului 2016/679

Ce mai mare furt de date din Balcani! Mai mulți români afectați

Brese de securitate

Vizualizari: 24

Facebooktwittergoogle_plusredditpinterestlinkedinmail

După cum probabil ați tot citit în ultimele zile, vecini noștri de la sud de Dunăre (adică Bulgaria, pentru cei care au dat de curând bacul la istorie), s-au confruntat cu cea mai mare breșă de securitate din Europa de Est: date personale, incluzând informații financiare a peste 5 milioane de persoane au fost sustrase din bazele de date ale le Agenției Naționale de Administrare Fiscală, autoritatea fiscală a Bulgariei, omologul bulgar al ANAF-ului nostru.

Conform autorităților bulgare, din populația de 7,1 milioane de bulgari, 70% dintre aceștia au aflat că datele pe care instituția respectivă le stoca, au căzut prada unui atac cibernetic.

Cum de au scapăt ceilalți 30%? Spre norocul lor, ANAF-ul bulgar deține doar date despre  contribuabili, din această categorie nefăcând parte, sper exemplu, persoanele minore. 

Câți români sunt afectați de acest incident?

Gabriel Puiu, expert în securitate cibernetică, a confirmat, într-un interviu acordat pentru pentru B1.ro, că mii de români care își au firma sau mașina înregistrată în Bulgaria se numără printre „victimele” acestui atac informatic.

"Cei care au înmatriculată mașina în Bulgaria au toate datele din buletin, plus probabil adresa curentă, probabil și numărul de telefon, în baza de date de acolo. Așa că cei care vor pune mâna pe date, le pot folosi, pentru că aceste date nu râmân într-un singur loc, ele ajung pe internet pe partea publică”.

„Sunt cazuri similare acum cu oameni care trimit mailuri, cu facturi false, cu linkuri, ei de acolo au mailurile din astfel de breșe. Când cineva pune mâna pe această breșă, va vedea că e și România pe acolo, va sorta și va extrage fiecare român și cel mai probabil, se vor trezi sunați cu tot felul de metode de păcăleală, de social engineering o să li se spună diferite chestii o să li se ceară tot felul de date și probabil vor fi păcăliți în diverse moduri", a declarat Gabriel Puiu.

Cum a început „telenovela”?

Conform celor de la NY Times, vulnerabilitatea sistemului autorității fiscale bulgare a fost exploatată încă din luna iunie și a continuat până în momentul în care a fost făcută publică, la începutul acestei săptămâni, după ce posturile de știri din Bulgaria au primit un e-mail (venit de pe o de e-mail rusească, Yandex), prin care o persoană își asuma „meritele” pentru nemilosul atac. 

"Valoarea acestui tip de date ar putea varia de la 10 dolari la câteva sute pe identitate. Ati asistat la un atac cibernetic care ar putea fi în valoare de 200 milioane de dolari" a declarat David Balson, Directorul de informații al Ripjar, o companie de securitate din Marea Britanie.

În același timp, prin prisma prevederilor Regulamentului privind protecția datelor (faimosul GDPR), ANAF-ul bulgăresc se poate aștepta la o amendă de 20 de milioane de euro pentru nerespectarea articolului 32 din GDPR, mai exact neimplementarea măsurilor tehnice şi organizatorice adecvate, în vederea asigurării unui nivel de securitate corespunzător riscului prelucrării.

De ce consideră bulgarii că în spatele atacului s-ar afla Rusia

Deși poliția bulgară a declarat că ancheta este încă în faza incipientă, unii oficiali au sugerat că Rusia ar fi putut fi în spatele atacului, ca represalii pentru realizarea celei mai mari achiziții de echipament militar, cheltuind aproape 1,3 miliarde de dolari pentru a cumpăra opt avioane de luptă F-16 din Statele Unite.

Mladen Marinov, Ministrul de Interne al Bulgariei, a declarat că autoritățile trebuie să ia în considerare contextul politic în care a avut loc incidentull, o referire clară la relațiile Bulgariei cu Rusia.

Se cauta un țap ispășitor?

Investigația privind furtul informațiilor personale a aproape tuturor adulților din Bulgaria a condus la arestarea unui tânăr programator (20 de ani), angajat al unei firme de securitate cibernetică, a anunțat miercuri poliția bulgară. 

În ciuda acestei arestări, au existat unele speculații conform cărora furtul de date ar fi fost, de fapt, un atac ce poartă numele de "pălărie albă", adică un „ethical hacking” comis cu scopul de a expune vulnerabilitățile rețelelor guvernamentale și de a crea presiuni publice pentru remedierea acestora.

Cu toate acestea, avocatul domnului Boikov (tânărul suspectat pentru atac), a declarat că 

acesta a fost denunțat politiei de către o companie concurențială în domeniul securității informatice, susținând că acesta nu ar avea nici o implicare în atacul asupra sistemelor informatice ale ANAF-ului bulgar. Acesta a mai adăugat ca Boikov este un expert în domeniul său și nu ar fi fost niciodată prins dacă ar fi dorit să comită un asemenea atac. 

După ce a fost arestat suspectul, mass-media a primit un nou e-mail.

Marți, în aceeași zi în care suspectu la fost reținut, buletinele de știri bulgare au primit un alt e-mail de pe aceeași adresă rusească. Presa bulgară scrie că autorul critică guvernul bulgar, ironizându-i chiar, susținând că securitatea cibernetică a bulgarilor este o glumă. 

Acesta le-a transmis că autoritățile bulgare nu îl vor găsi niciodată. "Ei vor acoperi doar adevărul real", a scris presupusul hacker. 

Ce rămâne de făcut după ce ți-au fost furate datele a 70% din populația tării?

Imediat după răspândirea în media a știrii, Premierul bulgar Boiko Borisov a convocat o reuniune de urgență a tuturor serviciilor din domeniul aplicării legii, în vederea examinării riscurilor la adresa securității naționale.

Poate cea mai importantă măsura a fost decizia Guvernului de a solicita ajutorul agenției europene în domeniul securității cibernetice.

Este de așteptat ca sistemele critice din Bulgaria să înregistreze o creștere a numărului atacurilor cibernetice, în urma „succesului” răsunător al acestui atac, instituțiile Bulgare dovedindu-se a fi nepregătite în prevenirea și combaterea unor astfel de incidente.

Uniunea Europeana se înarmează pentru a lupta cu astfel de atacuri

Regulamentul GDPR este poate cel mai cunoscut, dar nu este singurul as din mâneca UE în  lupta cu pericolele pe care era digitala le-a creat. 

Directiva NIS (Networking Information Security) este unul dintre răspunsurile Uniunii Europene la atacurile cibernetice tot mai virulente și care profită de vulnerabilitățile infrastructurilor IT depășite din punct de vedere tehnologic.  Scopul ei este creșterea încrederii cetățenilor și stimularea dezvoltării Pieței Digitale Unice. 

Află mai multe despre directiva NIS într-un articol publicat pe dpoconsulting.ro

Impactul directivei NIS va consta în crea de structuri și va institui mecanismele necesare pentru cooperarea strategică și operațională între statele membre și pentru creșterea nivelului de rezistență al rețelelor și al sistemelor informatice de pe teritoriul Uniunii Europene.

O altă „armă” a Uniunii Europene este Regulamentul (UE) 2019/881 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 aprilie 2019 privind ENISA și privind certificarea securității cibernetice pentru tehnologia informației și comunicațiilor, cunoscut drept Legea privind securitatea informatică (Cybersecurity Act), care stabilește cadrul UE pentru certificarea securității informatice, care promovează securitatea informatică a produselor și serviciilor digitale în Europa. 

Găsești mai multe despre Cybersecurity Act într-un alt articol publicat pe dpo-net.ro.

Cert este că toate aceste directive și regulamente europene, aplicabile în întreg Spațiul Economic European,  urmăresc întărirea sistemului de apărare, dezvoltând un cadru omogen și coerent în întreaga UE și instaurând mecanisme de cooperare extrem de importante în special în situațiile de criză. Deși sunt sunt în vigoare în acest moment, acestea încă nu au ajuns la maturitatea absolută, însa au impus un traseu va trebui inevitabil urmat și care va împinge atât operatorii cât și instituțiile europene să depună eforturile necesare pentru a preveni astfel de atacurile informatice.

Iți plac articolele dpo-NET.ro? Poți fi la curent cu toate aceste noutăți dacă ne urmărești zilnic pe paginile noastre de LinkedIn sau Facebook. 

NOU! Consultă Registrul Amenzilor GDPR pentru mai multe informații despre sancțiunile acordate în baza Regulamentului 2016/679

Scranos schimbă metoda de atac. România rămâne ținta preferată

Brese de securitate

Vizualizari: 1743

Facebooktwittergoogle_plusredditpinterestlinkedinmail

Atacatorii care puseseră tunurile pe țări în care pirateria e în floare au schimbat mecanismul de infectare a victimelor ca să se ascundă și să își asigure persistența pe dispozitive. • România, India și Brazilia sunt țările în care Scranos are activitatea cea mai intensă.

Specialiștii Bitdefender au descoperit că atacatorii din spatele amenințării informatice Scranos, apărută la finele anului trecut, au găsit un nou mod de a infecta victime, după ce Bitdefender a desființat mecanismul exploatat inițial prin care se răspândea. Amenințarea s-a răspândit rapid la nivel global, cu activitate extrem de intensă în România, India, Brazilia, Franța, Italia și Indonezia. Scranos infectează dispozitivul utilizatorului atât prin aplicații aparent legitime, precum e-readere, playere video, drivere sau chiar soluții de securitate, cât și prin programe instalate ilegal.

Infractorii manipulează acum programe legitime ale Microsoft cu ajutorul cărora își asigură persistența pe dispozitiv. Bitdefender a sesizat autoritatea emitentă a certificatului digital care masca amenințarea Scranos în legătură cu compromiterea și folosirea ilicită a acestuia, iar semnătura digitală a driverului a fost apoi revocată pentru suspiciuni temeinice de activități frauduloase. Astfel, atacatorii s-au văzut nevoiți să găsească un alt vector de atac.

Dacă inițial Scranos infecta victime prin programe aparent legitime disponibile pe site-uri de piraterie, precum e-readere, playere video, drivere sau chiar soluții de securitate, acum amenințarea este diseminată printr-o aplicație nouă, denumită CClear, care, în teorie, optimizează funcționarea calculatorului. Atacatorii mizează pe denumirea similară cu CCleaner, un instrument legitim binecunoscut, ca să determine utilizatorii să instaleze programul infectat. Scranos are acum noi funcționalități, suplimentare celor inițiale când sustrăgea toate parolele și informațiile bancare ale victimelor și le compromitea activitatea pe rețelele de socializare. Astfel, noul Scranos permite atacatorilor să redirecționeze traficul de pe orice site accesat de utilizator către cele proprii și, în plus, să injecteze cod în paginile vizitate ca să afișeze reclame. După ce instalează programul infectat, Scranos oprește serviciile de securitate ale Windows, folosește calculatorul victimei ca să mineze monedă virtuală și întreprinde atacuri de tip DDoS ca să paralizeze pagini de internet. Funcționalitățile legate de furtul datelor din contul de Facebook rămân în continuare des întâlnite.

Originar din China, Scranos a fost descoperit de specialiștii în securitate informatică ai Bitdefender în luna aprilie, când se răspândea agresiv în Europa și Statele Unite și contamina dispozitive cu Windows și Android, având acces la toate datele personale ale victimelor.

Pentru a evita infectarea cu Scranos, recomandările pentru utilizatori sunt să descarce și să instaleze numai aplicații licențiate, să verifice suplimentar numele programelor pe care le instalează, să folosească o soluție de securitate performantă și să actualizeze mereu sistemul de operare și programele folosite la cea mai recentă versiune.

La începutului anului, specialiștii Bitdefender anunțau că Scranos se ascunde cu ajutorul unui rootkit (un driver software) și poate spiona victima până în cele mai mici detalii. Astfel, amenințarea poate extrage datele de acces la diverse site-uri din browsere precum Google Chrome, Chromium, Mozilla Firefox, Opera, Microsoft Edge, Internet Explorer, Baidu Browser și Yandex, poate sustrage datele de plată din pagini de internet precum Facebook, Amazon și Airbnb, dar și să trimită cereri de prietenie și mesaje cu linkuri infectate de pe contul de Facebook al victimei sau să o aboneze la diferite canale de YouTube. Dintre canalele de YouTube promovate de către atacatori și monitorizate de Bitdefender, unul a strâns peste 3.100 de abonați într-o singură zi. Mai mult, Scranos poate sustrage tot istoricul de navigare pe internet și poate descărca și executa fișiere la discreția atacatorilor. Aproape două treimi dintre victime folosesc sistemul de operare Windows 10, iar un sfert sunt utilizatori de Windows 7.

Toate mostrele identificate ă că operațiunea începută în luna noiembrie 2018, cu vârfuri de activitate în decembrie 2018 și ianuarie 2019, a intrat acum în faza de consolidare. După luna martie, serverele de comandă și control ale atacatorilor au început să disemineze și alte mostre de amenințări informatice, un semnal clar că rețeaua grupării infracționale este folosită contra cost și de către terți ca să instaleze pe dispozitivele victimelor propriile programe infectate. Semnătura digitală a driverului care maschează amenințarea Scranos, emisă pentru Yun Yu Health Management Consulting (Shanghai) Co., Ltd, nu a fost revocată până la momentul publicării acestei cercetări pentru suspiciuni clare de activități frauduloase. Bitdefender a informat autoritatea emitentă a certificatului digital despre compromiterea și folosirea neadecvată a acestuia.

Pentru a evita infectarea cu Scranos, recomandările pentru utilizatori sunt să descarce și să instaleze numai aplicații licențiate, să folosească o soluție de securitate performantă și să actualizeze mereu sistemul de operare și programele folosite la cea mai recentă versiune.

 

Iți plac articolele dpo-NET.ro? Poți fi la curent cu toate aceste noutăți dacă ne urmărești zilnic pe paginile noastre de LinkedIn sau Facebook. 

NOU! Consultă Registrul Amenzilor GDPR pentru mai multe informații despre sancțiunile acordate în baza Regulamentului 2016/679

Prima amendă GDPR în România

UNICREDIT BANK este prima organizație din România care este sancționată de autoritatea națională pentru încălcarea prevederilor Regulamentului general privind protecția datelor Conform comunicatului publicat azi de site-ul ANSPDCP […]

Ce facem după atacutile cibernetice asupra spitalelor românești? Nimic?

Spitalele sunt o țintă a atacurilor ransomware în toată lumea, nu doar în România. Foarte multe astfel de incidente au fost raportate de spitale în ultimii ani și […]

ICO: Amendă pentru mesaje de marketing fără consimțământ

Conform unui comunicat emis azi de Autoritatea de supraveghere a Marii Britanii (ICO), aceasta a dispus sancționarea companiei de telecomunicații EE Limited cu o amendă în valoare de […]

Un val de atacuri cibernetice vizează instituții sanitare din România

Din notificările primite, CERT-RO a identificat o creștere semnificativă a atacurilor cu aplicații malițioase de tip ransomware la nivel național în ultima perioadă, observându-se că, pe lângă utilizatorii […]

Amendă 20.000 € pentru monitorizarea a 9 angajați

Autoritatea de supraveghere franceză, Commission Nationale de l’Informatique et des Libertés (CNIL), anunță printr-un comunicat din data de 18 iunie 2019, o noua amendă privind prelucrarea ilegală a […]

400000 EUR amendă GDPR acordată în 6 iunie 2019

La 6 iunie 2019, Autoritatea Franceză pentru Protecția Datelor („CNIL”) a anunțat că a aplicat o amendă de 400.000 de euro pentru SERGIC, un furnizor de servicii imobiliare din Franța, pentru […]

Curtea Constituțională a fost ţinta unui atac informatic

Conform Agerpres, în data de 14 iunie 2019, site-ul Curţii Constituţionale a României a fost ţinta unui atac informatic, nemaiputând fi accesat pentru o perioadă. În locul paginii […]

ALERTĂ DE FRAUDA către toți cetățenii, emisă de ANAF

Printr-un comunicat de presă publicat ieri (13.06.2019) pe site-ul său, Agenția Națională de Administrare Fiscală atrage atenția contribuabililor asupra unei posibile fraude care se derulează în prezent. În […]

Ce sancțiune a primit LaLiga pentru spionarea a 4 milioane de spanioli în timpul meciurilor de fotbal?

Ți-ai fi putut imagina vreodată că cineva ar fi interesat sa te spioneze în timp ce te uiți la un meci de fotbal și savurezi o bere rece […]

Prima amendă GDPR în Belgia a fost aplicată unui primar

Autoritatea de supraveghere din Belgia a impus prima penalizare financiară de la intrarea în vigoare a GDPR, ne informează Comitetul European pentru Protecția Datelor. Probabil mulți dintre cititori […]

O vulnerabilitate severă în procesoare Intel permite sustragerea datelor din calculatoare

Specialiștii în securitate informatică de la Bitdefender au identificat o vulnerabilitate la nivel de hardware în procesoarele Intel care, pe fondul deficiențelor de proiectare, permite furtul de date […]

Vulnerabilitate gravă la adresa securității pe platforma WhatsApp

Comisia pentru Protecția Datelor din Irlanda (DPC) a fost informată luni seara, 13 mai 2019, de către WhatsApp Ireland în legătură cu o vulnerabilitate gravă la adresa securității […]

2 mai 2019 – Ziua mondială a parolei

Astăzi este Ziua Mondială a Parolei, o zi pentru a reflecta cât de vulnerabilă este o parolă slabă și cât de tare vă poate afecta un atac de […]

De astăzi este operațional 1911 pentru raportarea incidentelor de securitate cibernetică

Conform declaratiilor ministrului Comunicaţiilor, Alexandru Petrescu, România are începând de astazi, 2 mai 2019, un număr de telefon unic, 1911, la care se pot raporta incidentele de securitate […]

5 scenarii prezentate de SRI privind manipularea electorală

Serviciu Român de Informații a publicat în această saptămână Buletinul Special Cyberint, lansat pe pagina de Facebook ca „Cinci scenarii ipotetice inspirate din realitate și câteva recomandări extrase […]

Care sunt cele mai frecvente amenințări de securitate ?

Aceasta este o listă a celor mai frecvente amenințări de securitate de care organzația Dumneavoastră și angajații trebuie să fie conștienți. Există, desigur, mai multe amenințări și aceată […]

Hitler ar fi iubit rețelele de socializare

Bob Iger, Directorul Executiv al Disney, a criticat în termeni foarte duri platformele de social media afirmând chiar că „Hitler ar fi iubit rețelele de socializare pentru ca […]

Se lansează numărul unic 1911 pentru raportarea incidentelor de securitate cibernetică

Conform declaratiilor ministrului Comunicaţiilor, Alexandru Petrescu, România va avea un număr de telefon unic, 1911, la care vor putea fi raportate incidentele de securitate cibernetică de către persoanele […]

Campanie de phishing îndreptată către fanii Game Of Thrones

Cum abia a apărut ultimul sezon din Game of Thrones, baieții răi au profitat de aceasta ocazie pentru a păcălii fanii din întreaga lume. Cercetătorii din domeniul securității […]

Italia aplică prima amendă GDPR în valoare de 50,000 EUR

Autoritatea italiană pentru protecția datelor, Garante, a emis o amendă de 50 000 EUR împotriva unei platforme de procesare a datelor pentru că nu a reușit să pună […]