Ne lasă GDPR-ul să facem poze la evenimente școlare ?

Brese de securitate

Vizualizari: 5428

Facebooktwittergoogle_plusredditpinterestlinkedinmail

Fotografierea la școală - În cazul în care bunul simț intră în joc

Introducerea Regulamentului general privind protecția datelor (GDPR) a determinat o schimbare semnificativă a percepției populației cu privire la protecția datelor, iar organizațiile din toate sectoarele se confruntă cu provocări diferite în ceea ce privește asigurarea faptului că acestea își echilibrează interesele cu drepturile persoanelor din jur. Suntem întrebați adesea de către școli, părinți și chiar fotografi despre fotografia la evenimentele școlare. Printre  întrebările  frecvente, sunt: "Avem nevoie de consimțământul tutorelui copilului înainte de a face o fotografie a unui copil?", "Avem nevoie de consimțământ pentru fiecare eveniment școlar separat?", "Pot școlile să interzică părinților să facă fotografii la școală în timpul evenimentelor? "și" Pot fotografia copiii altor persoane fără permisiunea tutorelui? DIN CAUZA GDPR, este, expresia care însoțește toate aceste întrebări.

Înainte de a aborda contextul școlar și al copilului, să revenim la elementele de bază ale Regulamentului general,  nu există nimic menționat în GDPR care să interzică oamenilor să facă fotografii într-un loc public. Cu condiția să nu hărțuiți pe nimeni, este permisă, în general, fotografierea persoanelor în public. Cu toate acestea, dacă putem publica o fotografie unui public larg?,  este o altă întrebare. Cu alte cuvinte, fotografierea în public și utilizarea în scop domestic este în general permisă, problema este ceea ce faci cu acea fotografie care poate deveni o problemă de protecție a datelor. În contextul unui eveniment școlar un factor important de luat în considerare este cuvântul "public".

Familia și prietenii care fac fotografii la școală

Evenimentele școlare,  meciurile de fotbal sau baschet, serbările școlare, concertele de Crăciun – sunt etape importante pe care părinții, familia și prietenii își doresc în mod evident să le înregistreze cu telefonul. Dar să ne gândim  "Este bine dacă capturăm imaginea unui alt copil în timp ce facem fotografii din proprie inițiativă.?". În general familiile care fac fotografii la astfel de evenimente sunt pur și simplu făcute de dragul păstrării acestei amintiri și nu intenționează să posteze sau să  le publice fotografii. Acest tip de activitate se încadrează în așa-numita "scutire" în cadrul GDPR, care prevede că GDPR nu se aplică atunci când o persoană prelucrează date personale (de exemplu, o fotografie a unei persoane) în cursul unei activități pur personale sau de uz casnic, de exemplu fără legătură cu un profesionist, afacere.

În concluzie, natura omniprezentă a mass-mediei sociale înseamnă că multe fotografii ca acestea se vor încheia în mod inevitabil pe contul de Facebook al unui părinte mândru. De fapt, GDPR nu interzice acest lucru, (vezi considerentul 18), care precizează că activitățile personale sau de uz casnic ar putea include rețele sociale. Cu toate acestea, dacă un părinte a publicat o fotografie a copilului lor online, care conținea și imagini ale altor copii, iar părintele unuia dintre ceilalți copii nu se simțea confortabil cu acest lucru și a cerut părintelui să șteargă fotografia, bunul simț și într-adevăr politețea obișnuită sugerează că ar trebui ștearsă.

Într-un efort de a menține un control asupra situației, unele școli implementează o interdicție absolută de a face fotografii la evenimentele școlare. Deși este la alegerea școlilor să-și creeze propriile politici de confidențialitate pentru evenimentele școlare închise, poate fi destul de dificil să se impună o interdicție absolută - în numele protecției datelor - de a face fotografii.

Fotografia oficială la evenimentele școlare

Școlile adesea fac fotografii sau angajează fotografi pentru a participa la evenimente legate de școală pentru a capta ocazii importante, cum ar fi deschiderea unui nou laborator științific, concertul anual al orchestrei școlare sau finalizarea unui turneu de fotbal și le publică pe site-ul web, în ​​ziarul local sau în buletinul lunar al școlii. Este important de menționat că, în acest context, școlile se află într-o poziție foarte diferită față de părinți / familie / prieteni, deoarece nu se pot baza pe scutirea aplicării principiilor GDPR. Aceștia acționează ca operatori de date, fiind obligați să aplice și să respecte principiile GDPR și a tuturor regulilor care vin împreună cu acesta, trebuie să aibă un temei juridic pentru procesarea datelor personale ( de exemplu, să preia și să stocheze fotografii) și trebuie să ofere clar și informații concise despre ceea ce fac ei cu datele personale.

Există șase baze juridice pentru prelucrarea datelor cu caracter personal în cadrul GDPR, iar școlile trebuie să se asigure că se pot baza pe una dintre aceste baze juridice înainte de a putea prelucra datele personale (în acest caz - fotografii) ale elevilor/studenților lor.

Doar atunci cand legalitatea prelucrării datelor nu poate fi justificată prin temei legal, interes vital, interes legitim, relație contractuală sau interes public este nevoie de consimțământul persoanei vizate sau al tutorelui în cazul minorilor.

Am auzit recent o anecdotă despre o școală care a furnizat unui ziar o fotografie a doi elevi care au câștigat un premiu într-o competiție națională, dar au afirmat că nu pot oferi ziarului numele acestor studenți din cauza GDPR. Prelucrarea datelor personale include o multitudine de activități cum ar fi fotografierea elevilor, publicarea acestor fotografii undeva și publicarea numelui acestora. Altfel spus, dacă școala din acest scenariu ar fi avut un temei juridic valabil pentru publicarea în primul rând a fotografiilor elevilor nu era nici o problemă, (de exemplu, dacă școala ar fi obținut consimțământul părinților elevilor).

Dacă o școală a identificat consimțământul ca fiind baza legală adecvată pentru preluarea și publicarea fotografiilor într-un anumit context, vor trebui să obțină consimțământul părintelui sau tutorelui copilului în acest sens, în funcție de vârsta copilului. Pragul de consimțământ este consolidat în cadrul GDPR și necesită ca acordul să fie acordat în mod liber, specific, informat și lipsit de ambiguitate. De asemenea, trebuie să fie posibil ca părintele sau tutorele să își retragă consimțământul în orice moment, având în vedere totuși că retragerea consimțământului nu afectează utilizarea anterioară a oricăror fotografii realizate de acel copil înainte de retragerea consimțământului.

Dacă o școală solicită consimțământul unui părinte sau tutore pentru a-i fotografia copilul la evenimentele școlare, este esențial ca școala să ofere o explicație clară și exactă a contextului în care vor fi făcute aceste fotografii, de exemplu tipurile de evenimente la care vor fi făcute fotografiile, cum vor fi folosite aceste fotografii și de către cine, unde vor apărea aceste fotografii și cât timp vor fi păstrate. De asemenea, este important ca părinții / tutorii să fie conștienți de faptul că ei au dreptul să își retragă consimțământul în orice moment pentru utilizarea viitoare a acestor fotografii.

Școlile pot considera mai ușor să solicite acest consimțământ de la părinți / tutori la începutul fiecărui an școlar, astfel încât consimțământul să poată acoperi în mod clar activități specifice pe întreaga durată a anului școlar / an. Cu toate acestea, în cazul în care natura și contextul în care fotografiile sunt modificate în mod fundamental, de exemplu, fotografiile vor fi făcute la un eveniment pe care părinții nu se așteaptă să fie făcute sau vor fi postate sau publicate undeva neașteptat, atunci școlile ar trebui, din nou, să solicite consimțământul părinților sau tutorelui.

Dar, în aceste scenarii, nu ar trebui să uităm copiii și tinerii înșiși. De asemenea, aceștia au drepturi în ceea ce privește datele lor personale și ar trebui să fie conștienți de faptul că imaginile lor sunt luate și utilizate, de exemplu, în ziarul local. Dacă o școală se bazează pe consimțământul ca temei juridic, atunci vârsta elevilor care intenționează să fie fotografiați  trebuie luată în considerare atunci când este vorba de obținerea consimțământului, deoarece elevii ar putea fi capabili să ia această decizie pentru ei înșiși. De exemplu, părintele unui copil  de 15 ani poate să-și dea  consimțământul pentru fotografierea copilului în cadrul unui  spectacolul de talent al școlii pentru publicarea în ziarul local - totuși, copilul  de 15 ani poate avea foarte multe obiecții față de acest lucru și poate șă nu-și dorească să apară în ziarul local. Școlile se află în cea mai bună poziție pentru a judeca vârsta la care ei cred că elevii lor sunt capabili să înțeleagă cu ce anume sunt de acord și de a da consimțământul ei înșiși. Ca atare, în funcție de context și vârsta elevului, poate fi un caz de implicare a părintelui / tutorelui și a elevului în discuția despre consimțământ.

Fotografierea grupurilor mari

Obținerea consimțământului de a lua și de a publica fotografii ale unor grupuri mari de persoane poate fi o provocare, de exemplu, ce faceți dacă unul sau doi indivizi din grup nu își dau consimțământul? La o conferință la care am  participat recent, organizatorii au solicitat consimțământul scris al vorbitorilor de a fi fotografiați la eveniment (și fotografiile publicate pe site-ul evenimentului) și de a fi înregistrați video în timp ce vorbesc în fața grupului la conferință, cu  intenția ulterioară de a posta înregistrarea discuțiilor pe site-ul organizatorului. Bazându-se pe faptul că fiecare participant la conferință și-a dat acordul pentru aceste activități, le-a fost acordat un șnur de culoare diferită pentru a fi  purtat în jurul gâtului, ceea ce a însemnat pentru fotograf/videograf  că  persoana a consimțit să fie înregistrată sau nu. Deși acest lucru a presupus mult efort pentru a fi organizat, a fost eficient și poate o abordare similară ar putea fi utilizată de școli în anumite contexte. Luați scenariul prin care o școală dorește să preia și să publice fotografii într-o zi sportivă - școlile ar putea să informeze părinții în prealabil că fotografiile vor fi făcute la acest eveniment și ar putea oferi autocolante de culoare diferită pentru copii, care să poarte semnificația, POT FI FOTOGRAFIAT.

Este consimțământul obligatoriu?

Consimțământul nu este singurul temei juridic pentru prelucrarea datelor cu caracter personal - și ar putea exista situații în care școlile ar putea fi în măsură să se bazeze pe un interes legitim ca temei juridic pentru fotografiere. Este important să reținem că, în cazul în care o școală sau orice alt operator  de date se bazează pe temeiul juridic al intereselor legitime, aceasta necesită un exercițiu de echilibru pentru a se asigura că drepturile și interesele unei persoane, în special în cazul în care individul este copil, sunt luate în considerare și nu sunt ignorate în mod incorect. De exemplu, în cazul în care sunt făcute fotografii de facilități școlare pentru o broșură  și un număr foarte mare de copii apar în mod colectiv în fundalul acestor fotografii diferite, atunci este rezonabil ca școala să poată să publice astfel de fotografii în aceste scopuri, bazându-se pe temeiul juridic al intereselor legitime - cu alte cuvinte, fără a trebui să obțină consimțământul pentru fiecare copil a cărui imagine ar putea  fi capturată în fotografie. Dar dacă o astfel de fotografie a capturat doar unul sau doi copii care au fost identificați în mod clar,  mai degrabă decât o scenă de mulțimea cu un număr mare de copii în același cadru, atunci consimțământul ar fi un temei juridic mai potrivit pentru a publica fotografia respectivă, nicidecum  școala să se bazeze pe interese legitime pentru acestă fotografie . În orice caz, școlile, precum toți operatorii de date, ar trebui să poată demonstra evaluarea problemelor legate de protecția datelor și să poată indica motivele pentru care au identificat o bază juridică specială ca fiind cea mai potrivită pentru un anumit scenariu în care sunt făcute și publicate fotografii .

În concluzie ...

Trăim într-o lume în care fiecare proprietar al unui smartphone este un potențial fotograf. GDPR nu oferă o foaie de parcurs exactă când este permis să se facă  și să se publice fotografii în contextul evenimentelor școlare. Cu toate acestea, o abordare echilibrată, bazată pe bun simț, va contribui în mod semnificativ la asigurarea respectării drepturilor persoanelor, asigurând în același timp că protecția datelor nu devine un obstacol în calea capturării și celebrării evenimentelor școlare semnificative.

Sursa: https://www.dataprotection.ie/en/news-media/blogs/taking-photos-school-events-where-common-sense-comes-play

 

Iți plac articolele dpo-NET.ro? Poți fi la curent cu toate aceste noutăți dacă ne urmărești zilnic pe paginile noastre de LinkedIn sau Facebook. 

NOU! Consultă Registrul Amenzilor GDPR pentru mai multe informații despre sancțiunile acordate în baza Regulamentului 2016/679


Acest articol este protejat de către dispoziţiile legale incidente și este interzisă copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a acestuia. Articolele publicate pe DPO-NET.RO pot fi preluate doar în limita a maxim 500 de caractere, fără a depăşi jumătate din totalul de caractere, şi cu citarea obligatorie a sursei, cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor și articolelor publicate pe DPO-NET.RO, vă rugăm să ne contactati.

De ce românilor nu le pasă de viața lor privată ?

Brese de securitate

Vizualizari: 3476

Facebooktwittergoogle_plusredditpinterestlinkedinmail

La începutul săptămânii trecute citeam despre implementarea unui sistem de recunoaștere facială care va folosi camerele de monitorizare video (CCTV), webcam-urile, telefoane mobile, rețele de socializare și camere ATM pentru a realiza o prelucrare, în regim automatizat, de către organele de poliție, pentru identificarea unică a indiviazilor, cu generarea unor decizii individuale automatizate care pot genera efecte juridice negative pentru subiecții de date.

Linștea din jurul acestui subiect o pot explica în doua feluri: fie majoritatea românilor sunt conștienți de acest cost și sunt dispuși să îl plătească pentru a combate criminalitatea și frauda din România sau, întreaga societate românească nu este îndeajuns educată ca să recunoască riscurile introduse de implementarea unui astfel de sistem automatizat și nu apreciază corect valoarea "vieții private"  și a libertății. În rândurile următoare nu veți găsi un răspuns clar la întrebarea din titlu dar, citind următoarele informații, puteți cel puțin să ajutați la creșterea nivelul de educație a întregii societăți românești care se va pronunța pe viitor dacă acest proiect intruziv aduce mai multe beneficii sau introduce mai multe riscuri pentru asigurarea drepturilor și libertăților persoanelor.

Ce este această tehnologie de recunoaștere facială? 

Ei bine, această tehnologie presupune prelucrarea automatizată a imaginilor, care constă în identificarea unor caracteristici faciale specifice persoanei fizice, precum ochii, nasul și gura, extragerea unor caracteristici esențiale din datele biometrice, cum ar fi măsurările faciale pornind de la o imagine captată, inclusiv prin reprezentarea matematică a întregii imagini care rezultă din analiza componentelor principale ale acesteia și duce la identificarea persoanei. Soluția de recunoaștere facială care se dorește implementată în România va trebui să poată executa căutări după o imagine „în litigiu” într-o bază de date de până la 2.000.000 de înregistrări, în maxim 5 secunde, într-o bază de date care va putea cuprinde mai mult de 10% din toată populația României. Altfel spus, BigBrother devine o realitate în România și vom plati cu toții cu prețul vieții noastre private pentru binele comun, în condițiile în care un astfel de sistem nu și-a dovedit eficacitatea, fiind interzis de exemplu în San Francisco, Somerville din Massachusetts și Oakland.  Conform unui anunț recent, chiar și California urmează sa adopte o lege de interzicerea a camerelor utilizate de poliție și care folosesc tehnologia de recunoaștere facială, ca o măsură de protecție a vieții private.

În România acest proiect a fost inițiat de Inspectoratul General al Poliției Române care a lansat deja o achiziție publică pentru operaționalizarea sistemului de identificare și recunoaștere facială NBIS (Național Biometric Identification System) și interconectarea acestuia cu autoritățile de aplicare a legii din Uniunea Europeană. Prin implementarea acestei tehnologii, Poliția Română urmărește să crească gradul de combatere și elucidare a cazurilor asociate furtului de identitate, a documentelor pierdute sau furate, identificarea suspecților care comit sau intenționează să comită fapte de natură penală (terorism, infracțiuni cu violenta, etc.).

Am studiat cu interes Caietul de sarcini - sistem de recunoastere faciala și am constatat cu surpriză faptul că în cadrul acestor criterii de atribuire a contractului, ponderea pentru „Eficacitatea algoritmului de căutare/comparare” este de doar 30%, fiind pe aceeași treaptă cu prețul ofertei. Restul factorilor de evaluare vizează caracteristici hardware care nu afectează acuratețea funcționarii software-ului de recunoaștere faciala.  Un alt aspect care mi-a întărit îngrijorarea privind viabilitatea sistemului de recunoaștere faciala este faptul că Autoritatea nu a impus prin documentația achiziției cele mai utilizate condiții de participare atunci când sunt vizate proiecte de o asemenea amploare și sensibilitate: demonstrarea capacității tehnice și profesionale și situația economica și financiară a ofertantului. Prin urmare, operatorii care vor depune o oferta nu vor trebui să dovedească faptul că dețin resursele financiare suficiente pentru a duce la bun sfârșit un proiect de o asemenea amploare și importanță și nici nu vor trebui să dovedească că au experiență în implementarea unei soluții similare sau măcar că personalul care se va ocupa de instalarea sistemului este calificat și deține experiență specifică în astfel de proiecte.

Care este legislația națională și europeană care reglementează această tehnologie ?

Am facut următorul pas logic și am căutat articole din legislația românească și europeană care reglementează acest tip de prelucrări de date personale și am găsit Legea nr. 363/2018 și Directiva 680/2016.

Astfel, conform dispozițiilor art. 10 și 11 din Legea 363/2018, prelucrarea datelor sensibile (biometrice) prin mijloace automate este interzisă, cu excepţia cazului în care prelucrarea este reglementată expres de lege, și sunt instituite măsuri corespunzătoare pentru protejarea drepturilor, a libertăţilor şi a intereselor legitime ale persoanei vizate. Mai mult, utilizarea unui sistem ce ridica suspiciuni privind intruziunea în viața privată a persoanelor ar trebui înainte de toate să treacă printr-o evaluare a impactului asupra protecţiei datelor cu caracter personal (DPIA), obligatorie pentru acest tip de prelucrări conform Deciziei nr. 174/2018 a Autorității Naționale de Supraveghere.

Având în vedere că vorbim despre implementarea unei tehnologii noi care prezintă un risc ridicat pentru drepturile și libertățile persoanelor și care va putea fi utilizat pe întreg teritoriul României, consider că Poliția Română ar fi trebuit să consulte autoritatea națională de supraveghere atunci când a planificat achiziția acestui sistem în vederea includerii în caietului de sarcini a unor cerințe funcționale specifice care să ofere garanții suficiente în ceea ce privește protecția datelor personale, adică respectarea conceptului de privacy by design (vezi art. 25 din GDPR).

În privința legislației europene m-am consultat cu un specialist în domeniu, Sergiu Bozianu - Președinte al Asociației pentru Protecția Vieții Private, Fost Director Adjunct -  Direcția Generală de Supraveghere și Conformitate la Centrul Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal al Republicii Moldova, realizând următoarea analiză succintă:

"Având elementele constitutive relevate, constatăm cu certitudine că acestor operațiuni de prelucrare a datelor nu sunt opozabile cerințele GDPR în măsura în care datele colectate în scopurile enunțate nu vor fi prelucrate în alte scopuri decât cele care cad sub incidența Regulamentului, în conformitate cu prevederile art. 9 alin. (1) din Directiva 680. Chiar dacă cerințele Directivei 680 nu au aplicabilitate directă pentru statele membre cum ar fi în cazul GDPR, pentru asigurarea respectării dreptului la viața privată în legătură cu prelucrarea datelor cu caracter personal în sectorul polițienesc aceste trebuințe reprezintă un imperativ.

În acest sens, art. 10 din Directiva 680/2016 stabilește expres și fără drept de interpretare că: prelucrarea datelor genetice, prelucrarea datelor biometrice pentru identificarea unică a unei persoane fizice [.....] este autorizată numai atunci când este strict necesară și sub rezerva unor garanții adecvate pentru drepturile și libertățile persoanei vizate și numai atunci când este autorizată de dreptul Uniunii sau de dreptul intern

Pentru a putea aprecia caracterul conform al acestei intenției ale IGP, se impun următoarele întrebări:

  • Art. 12-18, cum se vor realiza drepturile persoanelor vizate și în ce măsură vor fi asigurate/restrânse, inclusiv perioada pentru care nu vor fi informați;
  • Art. 22, care sunt măsurile organizatorice și tehnice puse în aplicare de către persoana împuternicită, care aparent este de drept privat;
  • Art. 24, care este actul normativ care stabilește condițiile de evidență a prelucrărilor de date: în special care s-ar referi la: destinatarii datelor, categoriilor de persoane vizate, eventualul transfer către o țară terță, temeiul juridic al prelucrării, termenul limită pentru ștergere a datelor, măsurile generale tehnice de securitate asigurate.
  • Art. 27, dacă a fost efectuat impactul asupra protecției datelor cu caracter personal înainte de a prelucra categoria specială de date prin intermediul dezvoltării unei noi tehnologii.
  • Art. 28, dacă în prealabil a fost consultată Autoritatea de supraveghere, inclusiv care a fost poziția acesteia pe caz, cu specificarea aspectelor esențiale;
  • Art. 36-37, dacă se va efectua transferul către țări terțe și care vor fi situațiile opozabile;
  • Art. 41, care este Autoritatea responsabilă de asigurarea protecției datelor cu caracter personal în cazul unor astfel de operațiuni de prelucrare a datelor și care sunt competențele efective ale acesteia.

De menționat că așa cum opinează CEDO în numeroasele sale hotărâri, simplul fapt al colectării și înregistrării de către o autoritate publică a datelor cu caracter personal ale unei persoane vizate – reprezintă o ingerință în viața privată, care poate avea loc doar dacă este prevăzută de LEGE și este necesară într-un stat democratic. Suplimentar pot să comunic că în Republica Moldova încă în perioada anilor 2015-2016, de către Î.S. CRIS ,,Registru” actuala Agenție Servicii Publice – instituție publice responsabilă de gestionarea mai multor registre de stat cum ar fi: (Registrul de stat al populației, Registrul de stat al unităților de drept, Registrul de stat al transporturilor auto etc.) a intenționat în regim de testare a unui sistem similar de recunoaștere facială. În acel caz, instituția vizată a solicitat poziția Autorității de supraveghere – Centrului Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal care și-a expus poziția, înaintând un set de cerințe similare celor descrise supra pentru a fi asigurat regimul juridic al protecției datelor cu caracter personal."

 

 

Iți plac articolele dpo-NET.ro? Poți fi la curent cu toate aceste noutăți dacă ne urmărești zilnic pe paginile noastre de LinkedIn sau Facebook. 

NOU! Consultă Registrul Amenzilor GDPR pentru mai multe informații despre sancțiunile acordate în baza Regulamentului 2016/679


Acest articol este protejat de către dispoziţiile legale incidente și este interzisă copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a acestuia. Articolele publicate pe DPO-NET.RO pot fi preluate doar în limita a maxim 500 de caractere, fără a depăşi jumătate din totalul de caractere, şi cu citarea obligatorie a sursei, cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor și articolelor publicate pe DPO-NET.RO, vă rugăm să ne contactati.

Cine sunt campionii GDPR Summer Challenge 2019 ?

Brese de securitate

Vizualizari: 11018

Facebooktwittergoogle_plusredditpinterestlinkedinmail

68 de participanți, grupati in 14 echipe, au luat startul in concursul GDPR Summer Challenge 2019

GDPR Summer Challenge este o competitie organizata de Dpo-NET.ro - Data Protection Officers Network, adresandu-se tuturor persoanelor interesate de aprofundarea și testarea cunoștințelor în domeniul protecției datelor, printr-un exercițiu practic care a durat 5 zile. In perioada 12-16 August 2019, fiecare echipa a trebuit sa gestioneze peste 20 de situații și provocări în domeniul protectiei datelor, scopul fiind ca participanții să dobândească cât mai multă experiență practică din interacțiunea cu alți specialiști. Urmatoarea editie a acestei competitii se va numi "GDPR Winter Challenge" si se va desfasura in luna ianuarie 2020, inscrierile incepand cu 01.12.2019.

Geanina, una din concurentele acestei competitii declara: "M-am înscris la GDPR Summer Challenge din curiozitate, însă acum, la final, simt că m-a ajutat și învățat mai mult decât orice curs acreditat, pentru că nivelul la care s-a desfășurat competiția și provocările la care am fost supuși, nu au fost de un nivel elementar. Aș participa cu plăcere și la concursurile viitoare, nu doar datorită relațiilor pe care ți le formezi pe parcursul competiției, ci și pentru bagajul acumulat. În practică nu te poți întâlni cu toate tipurile de provocări din domeniul protecției datelor cu caracter personal și tocmai acesta este punctul foarte al GDPR Summer Challenge, din punctul meu de vedere, faptul că te determină să ieși din zona de confort și să cauți rezolvare unor probleme pe care nu le-ai mai întâlnit. În consecință, aș recomanda această competiție atât celor care abia încep să acumuleze experiență în acest domeniu, cât și celor cu suficienți ani de protecție a datelor cu caracter personal la activ."

Juriul, format de 12 specialisti in domeniul protectiei datelor, a avut sarcina dificila de a selecta echipa care va primi titlul de "GDPR Summer Challenge 2019 Champion", primele trei locuri in concurs fiind ocupate de echipele "DPO's Eleven", "FairPlay" si "Privacy Guardians".

Campionii acestei competitii au reusit sa obtina un total din 518 puncte din totalul de 600, din aceasta echipa facand parte Adriana Ceausescu (DPO in domeniul Asigurarilor si Sanatatii), Alexandra Vese (Inginer IT, Grafic designer), Elena Ilie (Specialist SEO / Social Media / Marketing Online), Ana Caval (DPO cu o expriență vastă în domeniul marketingului) si Cristian Gavrila (DPO si consilier juridic).  Urmeaza sa ii cunoasteti mai bine pe fiecare dintre acestia, in urmatoarele saptamani, pe parcurs ce vom publica interviuri cu fiecare dintre acestia.

Juriul impresionat de nivelul de cunostinte

"Mă bucur nespus să constat că există un nivel bun de pregătire al tuturor echipelor și se observă extrem de bine că cel mai probabil cu toții sunt practicieni, căci altfel nu ar fi reușit să se descurce atât de bine într-un mediu „destul de ostil” pentru o săptămână de consultanță. Am apreciat în special acele abordări care nu s-au rezumat la analize ci au propus și elaborat seturi de măsuri.Cred că astfel de consultanți pot face față provocărilor de variate feluri care apar în viața de zi cu zi pe linia prelucrării datelor cu caracter personal. Competiția a fost probabil unul dintre cele mai bune instrumente de formare și exersare a abilităților unui consultant sau ale unui responsabil cu protecția datelor." , a declarat Conf. Univ. Dr. Nicolae Ploeșteanu - Directorul Centrului pentru Protecția Datelor - Universitatea de Medicină, Farmacie, Științe și Tehnologie „George Emil Palade” din Târgu Mureș.

"Am observat o imbinare a limbajului juridic si tehnic la nivelul rapoartelor, este exact ce necesita rolul de DPO. Recomand cu caldura pastrarea unui nivel de detaliere ridicat dar in acelasi timp sublinierea elementelor importante ce stau la baza deciziilor sau masurilor recomandate. In acest fel, rapoartele devin usor de citit de catre managementul superior sau de catre orice persoana din afara sferei de interes.“, sustine Roland Costea - Expert tehnic și trainer cu experiență demonstrată în domeniul Cibersecurity/ Protecția, Securitatea și Confidențialitatea Datelor, lucrează în prezent pentru compania Microsoft în calitate de Șef de securitate, conformitate și Arhitect de confidențialitate pentru Europa Centrală și de Est.

"Am fost onorat de participarea acestui eveniment cu elemente de extraneitate, unde participanții atât pe filiera ofițerilor de protecție a datelor cât și a Autorității de supraveghere au conjugat eforturile pentru a urmări un singur obiectiv firesc – asigurarea dreptului la viața privată în legătură cu prelucrarea datelor cu caracter personal ca un drept inerent ființei umane.Așadar, am fost plăcut surprins de nivelul de pregătire al participanților, care în anumite spețe,dădeau dovadă de o examinare minuțioasă și practică a problemei, înaintând anumite recomandări și acțiuni care se dovedeau a fi relevante și absolut necesare. Consider că acest eveniment a contribuit esențial la îmbunătățirea percepției asupra domeniului protecției datelor cu caracter personal.", declara Sergiu Bozianu - Președinte al Asociației pentru Protecția Vieții Private, Fost Director Adjunct -  Direcția Generală de Supraveghere și Conformitate la Centrul Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal al Republicii Moldova

"A fost fascinant sa vad cate perspective pot exista asupra unei singure probleme. Desi in Romania piata de privacy este inca la inceput, constat cu mandrie ca inceputul este unul bun. Consultatii participanti la concurs sunt pregatiti pentru a face face cerintelor pietei, cu toate astea nu trebuie sa uitam ca este nevoie sa ne pregatim continuu pentru a putea face fata provocarilor si schimbarilor cu impact asupra vietii private. Astept cu interes si editia de anul viitor." declara Cristiana Deca - IAPP Romanian KnowledgeNet Chair, Data Protection Specialist și Legal Advisor Decalex. 

Planuri de viitor pentru editiile urmatoare

La finalul acestui concurs, va fi publicat un volum intitulat "GDPR Challenge Personal Training Workbook" dedicat analizei acestor studii de caz, incluzând o sinteză a tuturor măsurilor întreprinse și exemple de documente transmise de „operatori” (echipele participante) către „Autoritatea de Supraveghere GDPR Summer Challenge (ASGSC)” si care va constitui o resursă valoroasă pentru dezvoltarea profesională a oricărui Responsabil cu protecția datelor.

Dorim sa multimim tuturor partenerilor care au sustinut aceasta prima editie si care au oferit premii fiecarui finalist: ASCPD - Asociatia Specialistilor in Confidentialitate si Protectia Datelor, Centrul pentru Protecția Datelor, Asociatia pentru Protectia Vietii Private - Republica Moldova, DefRadar - GDPR Academy, DigiSign, Editura Univers Juridic, Universuljuridic.ro, Juridice.ro, „Hodoș și Asociații”, „Hodoș Business Recovery”, Wolters Kluwer România, Optiplaza si OrtoProfil.

"Vreau sa va felicit pentru organizarea acestui concurs si pentru dezvoltarea site-ului dpo-NET.ro! Ati reusit sa scoateti din zona tabu Regulamentul General privind Protectia Datelor si sa cresteti consitentizarea acestui domeniu.Prin acest concurs demonstrati faptul ca exista un mare interes in zona protectiei datelor si am fost placut surprins de implicarea unui numar mare de specialisti in rezolvarea provocarilor zilnice. Felicitari concurentilor si mult succes in continuare!" este mesajul transmis participantilor de Alin Olteanu - Avocat partener al Casei de avocatura “Olteanu și Asociații” București

 

 

Iți plac articolele dpo-NET.ro? Poți fi la curent cu toate aceste noutăți dacă ne urmărești zilnic pe paginile noastre de LinkedIn sau Facebook. 

NOU! Consultă Registrul Amenzilor GDPR pentru mai multe informații despre sancțiunile acordate în baza Regulamentului 2016/679


Acest articol este protejat de către dispoziţiile legale incidente și este interzisă copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a acestuia. Articolele publicate pe DPO-NET.RO pot fi preluate doar în limita a maxim 500 de caractere, fără a depăşi jumătate din totalul de caractere, şi cu citarea obligatorie a sursei, cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor și articolelor publicate pe DPO-NET.RO, vă rugăm să ne contactati.

Peste 500.000 Euro amendă GDPR pentru o bancă din Bulgaria

Autoritatea pentru protecția datelor cu caracter personal din Bulgaria a anuțat pe data de 28 august 2019, aplicarea unei amenzi în valoare de un milion de leva (aproximativ […]

Sursa Wall-Street.ro bănuită de Nemo Express că a participat la atacul cibernetic

Într-un drept la replică solicitat portalului Wall-Street.ro, Nemo Express confirmă un atac cibernetic care a avut drept tinta platforma myAWB, sectiunea de Confirmari, afirmând că scopul evident a […]

Baza de date a unui lanț de bordeluri a fost compromisă

Nu te panica, este vorba despre un lanț de bordeluri din Spania, așa că n-ai de ce să îți faci griji dacă n-ai mai ajuns de mult prin […]

A început GDPR Summer Challenge 2019!

68 de participanți din 14 echipe au luat startul in concursul GDPR Summer Challenge 2019. GDPR Summer Challenge este o simulare de caz la care participă mai multe […]

AWB-urile NEMO Express sunt publice!

Portalul Wall-Street.ro a dezvăluit astăzi, 9 august 2019, o posibilă breșă de securitate în cadrul companiei de curierat Nemo Express, datele de pe documentele de transport (AWB-urile) ale […]

Alertă Bitdefender: vulnerabilitatea procesoarelor Intel

Bitdefender, companie românească producătoare de soluții de securitate cibernetică și totodată una dintre cele mai apreciate la nivel mondial, au emis astăzi o alertă ca urmare a descoperirii  […]

GDPR Summer Challenge este pregătit de lansare!

Sâmbătă, 10 August 2019, începe primul concurs național din România destinat aprofundarii și mai ales verificării cunoștințelor în domeniul protecției datelor. Scopul este ca participantii să dobândească cât […]

Te-ai înscris la GDPR Summer Challenge?

Peste 50 de persoane s-au înscris până acum în concursul „GDPR Summer Challenge”, motiv pentru care organizatorii au decis creșterea numărului de membrii într-o echipă la 5 persoane, […]

Înscrie-te acum la GDPR Summer Challenge!

Acceptă GDPRovocarea acestui sfârșit de vară! 5 echipe formate din pasionați de GDPR vor concura pentru titlul de GDPR Summer Challenge Champion 2019. Nu este doar un concurs, […]

Simona Halep a căzut „victimă” hackerilor

Conform digisport.ro, contul de Instagram al campioanei de la Wimbledon, Simona Halep, a fost spart de hackeri, fiind postat un mesaj prin care se cerea bani in numele […]

Cel mai mare furt de date din Balcani! Mai mulți români afectați.

După cum probabil ați tot citit în ultimele zile, vecini noștri de la sud de Dunăre, s-au confruntat cu cea mai mare breșă de securitate din Europa de […]

Scranos schimbă metoda de atac. România rămâne ținta preferată

Atacatorii care puseseră tunurile pe țări în care pirateria e în floare au schimbat mecanismul de infectare a victimelor ca să se ascundă și să își asigure persistența […]

Prima amendă GDPR în România

UNICREDIT BANK este prima organizație din România care este sancționată de autoritatea națională pentru încălcarea prevederilor Regulamentului general privind protecția datelor Conform comunicatului publicat azi de site-ul ANSPDCP […]

Ce facem după atacutile cibernetice asupra spitalelor românești? Nimic?

Spitalele sunt o țintă a atacurilor ransomware în toată lumea, nu doar în România. Foarte multe astfel de incidente au fost raportate de spitale în ultimii ani și […]

ICO: Amendă pentru mesaje de marketing fără consimțământ

Conform unui comunicat emis azi de Autoritatea de supraveghere a Marii Britanii (ICO), aceasta a dispus sancționarea companiei de telecomunicații EE Limited cu o amendă în valoare de […]

Un val de atacuri cibernetice vizează instituții sanitare din România

Din notificările primite, CERT-RO a identificat o creștere semnificativă a atacurilor cu aplicații malițioase de tip ransomware la nivel național în ultima perioadă, observându-se că, pe lângă utilizatorii […]

Amendă 20.000 € pentru monitorizarea a 9 angajați

Autoritatea de supraveghere franceză, Commission Nationale de l’Informatique et des Libertés (CNIL), anunță printr-un comunicat din data de 18 iunie 2019, o noua amendă privind prelucrarea ilegală a […]

400000 EUR amendă GDPR acordată în 6 iunie 2019

La 6 iunie 2019, Autoritatea Franceză pentru Protecția Datelor („CNIL”) a anunțat că a aplicat o amendă de 400.000 de euro pentru SERGIC, un furnizor de servicii imobiliare din Franța, pentru […]

Curtea Constituțională a fost ţinta unui atac informatic

Conform Agerpres, în data de 14 iunie 2019, site-ul Curţii Constituţionale a României a fost ţinta unui atac informatic, nemaiputând fi accesat pentru o perioadă. În locul paginii […]

ALERTĂ DE FRAUDA către toți cetățenii, emisă de ANAF

Printr-un comunicat de presă publicat ieri (13.06.2019) pe site-ul său, Agenția Națională de Administrare Fiscală atrage atenția contribuabililor asupra unei posibile fraude care se derulează în prezent. În […]