Ne lasă GDPR-ul să facem poze la evenimente școlare ?

Invatamant

Vizualizari: 11541

Facebooktwittergoogle_plusredditpinterestlinkedinmail

Fotografierea la școală - În cazul în care bunul simț intră în joc

Introducerea Regulamentului general privind protecția datelor (GDPR) a determinat o schimbare semnificativă a percepției populației cu privire la protecția datelor, iar organizațiile din toate sectoarele se confruntă cu provocări diferite în ceea ce privește asigurarea faptului că acestea își echilibrează interesele cu drepturile persoanelor din jur. Suntem întrebați adesea de către școli, părinți și chiar fotografi despre fotografia la evenimentele școlare. Printre  întrebările  frecvente, sunt: "Avem nevoie de consimțământul tutorelui copilului înainte de a face o fotografie a unui copil?", "Avem nevoie de consimțământ pentru fiecare eveniment școlar separat?", "Pot școlile să interzică părinților să facă fotografii la școală în timpul evenimentelor? "și" Pot fotografia copiii altor persoane fără permisiunea tutorelui? DIN CAUZA GDPR, este, expresia care însoțește toate aceste întrebări.

Înainte de a aborda contextul școlar și al copilului, să revenim la elementele de bază ale Regulamentului general,  nu există nimic menționat în GDPR care să interzică oamenilor să facă fotografii într-un loc public. Cu condiția să nu hărțuiți pe nimeni, este permisă, în general, fotografierea persoanelor în public. Cu toate acestea, dacă putem publica o fotografie unui public larg?,  este o altă întrebare. Cu alte cuvinte, fotografierea în public și utilizarea în scop domestic este în general permisă, problema este ceea ce faci cu acea fotografie care poate deveni o problemă de protecție a datelor. În contextul unui eveniment școlar un factor important de luat în considerare este cuvântul "public".

Familia și prietenii care fac fotografii la școală

Evenimentele școlare,  meciurile de fotbal sau baschet, serbările școlare, concertele de Crăciun – sunt etape importante pe care părinții, familia și prietenii își doresc în mod evident să le înregistreze cu telefonul. Dar să ne gândim  "Este bine dacă capturăm imaginea unui alt copil în timp ce facem fotografii din proprie inițiativă.?". În general familiile care fac fotografii la astfel de evenimente sunt pur și simplu făcute de dragul păstrării acestei amintiri și nu intenționează să posteze sau să  le publice fotografii. Acest tip de activitate se încadrează în așa-numita "scutire" în cadrul GDPR, care prevede că GDPR nu se aplică atunci când o persoană prelucrează date personale (de exemplu, o fotografie a unei persoane) în cursul unei activități pur personale sau de uz casnic, de exemplu fără legătură cu un profesionist, afacere.

În concluzie, natura omniprezentă a mass-mediei sociale înseamnă că multe fotografii ca acestea se vor încheia în mod inevitabil pe contul de Facebook al unui părinte mândru. De fapt, GDPR nu interzice acest lucru, (vezi considerentul 18), care precizează că activitățile personale sau de uz casnic ar putea include rețele sociale. Cu toate acestea, dacă un părinte a publicat o fotografie a copilului lor online, care conținea și imagini ale altor copii, iar părintele unuia dintre ceilalți copii nu se simțea confortabil cu acest lucru și a cerut părintelui să șteargă fotografia, bunul simț și într-adevăr politețea obișnuită sugerează că ar trebui ștearsă.

Într-un efort de a menține un control asupra situației, unele școli implementează o interdicție absolută de a face fotografii la evenimentele școlare. Deși este la alegerea școlilor să-și creeze propriile politici de confidențialitate pentru evenimentele școlare închise, poate fi destul de dificil să se impună o interdicție absolută - în numele protecției datelor - de a face fotografii.

Fotografia oficială la evenimentele școlare

Școlile adesea fac fotografii sau angajează fotografi pentru a participa la evenimente legate de școală pentru a capta ocazii importante, cum ar fi deschiderea unui nou laborator științific, concertul anual al orchestrei școlare sau finalizarea unui turneu de fotbal și le publică pe site-ul web, în ​​ziarul local sau în buletinul lunar al școlii. Este important de menționat că, în acest context, școlile se află într-o poziție foarte diferită față de părinți / familie / prieteni, deoarece nu se pot baza pe scutirea aplicării principiilor GDPR. Aceștia acționează ca operatori de date, fiind obligați să aplice și să respecte principiile GDPR și a tuturor regulilor care vin împreună cu acesta, trebuie să aibă un temei juridic pentru procesarea datelor personale ( de exemplu, să preia și să stocheze fotografii) și trebuie să ofere clar și informații concise despre ceea ce fac ei cu datele personale.

Există șase baze juridice pentru prelucrarea datelor cu caracter personal în cadrul GDPR, iar școlile trebuie să se asigure că se pot baza pe una dintre aceste baze juridice înainte de a putea prelucra datele personale (în acest caz - fotografii) ale elevilor/studenților lor.

Doar atunci cand legalitatea prelucrării datelor nu poate fi justificată prin temei legal, interes vital, interes legitim, relație contractuală sau interes public este nevoie de consimțământul persoanei vizate sau al tutorelui în cazul minorilor.

Am auzit recent o anecdotă despre o școală care a furnizat unui ziar o fotografie a doi elevi care au câștigat un premiu într-o competiție națională, dar au afirmat că nu pot oferi ziarului numele acestor studenți din cauza GDPR. Prelucrarea datelor personale include o multitudine de activități cum ar fi fotografierea elevilor, publicarea acestor fotografii undeva și publicarea numelui acestora. Altfel spus, dacă școala din acest scenariu ar fi avut un temei juridic valabil pentru publicarea în primul rând a fotografiilor elevilor nu era nici o problemă, (de exemplu, dacă școala ar fi obținut consimțământul părinților elevilor).

Dacă o școală a identificat consimțământul ca fiind baza legală adecvată pentru preluarea și publicarea fotografiilor într-un anumit context, vor trebui să obțină consimțământul părintelui sau tutorelui copilului în acest sens, în funcție de vârsta copilului. Pragul de consimțământ este consolidat în cadrul GDPR și necesită ca acordul să fie acordat în mod liber, specific, informat și lipsit de ambiguitate. De asemenea, trebuie să fie posibil ca părintele sau tutorele să își retragă consimțământul în orice moment, având în vedere totuși că retragerea consimțământului nu afectează utilizarea anterioară a oricăror fotografii realizate de acel copil înainte de retragerea consimțământului.

Dacă o școală solicită consimțământul unui părinte sau tutore pentru a-i fotografia copilul la evenimentele școlare, este esențial ca școala să ofere o explicație clară și exactă a contextului în care vor fi făcute aceste fotografii, de exemplu tipurile de evenimente la care vor fi făcute fotografiile, cum vor fi folosite aceste fotografii și de către cine, unde vor apărea aceste fotografii și cât timp vor fi păstrate. De asemenea, este important ca părinții / tutorii să fie conștienți de faptul că ei au dreptul să își retragă consimțământul în orice moment pentru utilizarea viitoare a acestor fotografii.

Școlile pot considera mai ușor să solicite acest consimțământ de la părinți / tutori la începutul fiecărui an școlar, astfel încât consimțământul să poată acoperi în mod clar activități specifice pe întreaga durată a anului școlar / an. Cu toate acestea, în cazul în care natura și contextul în care fotografiile sunt modificate în mod fundamental, de exemplu, fotografiile vor fi făcute la un eveniment pe care părinții nu se așteaptă să fie făcute sau vor fi postate sau publicate undeva neașteptat, atunci școlile ar trebui, din nou, să solicite consimțământul părinților sau tutorelui.

Dar, în aceste scenarii, nu ar trebui să uităm copiii și tinerii înșiși. De asemenea, aceștia au drepturi în ceea ce privește datele lor personale și ar trebui să fie conștienți de faptul că imaginile lor sunt luate și utilizate, de exemplu, în ziarul local. Dacă o școală se bazează pe consimțământul ca temei juridic, atunci vârsta elevilor care intenționează să fie fotografiați  trebuie luată în considerare atunci când este vorba de obținerea consimțământului, deoarece elevii ar putea fi capabili să ia această decizie pentru ei înșiși. De exemplu, părintele unui copil  de 15 ani poate să-și dea  consimțământul pentru fotografierea copilului în cadrul unui  spectacolul de talent al școlii pentru publicarea în ziarul local - totuși, copilul  de 15 ani poate avea foarte multe obiecții față de acest lucru și poate șă nu-și dorească să apară în ziarul local. Școlile se află în cea mai bună poziție pentru a judeca vârsta la care ei cred că elevii lor sunt capabili să înțeleagă cu ce anume sunt de acord și de a da consimțământul ei înșiși. Ca atare, în funcție de context și vârsta elevului, poate fi un caz de implicare a părintelui / tutorelui și a elevului în discuția despre consimțământ.

Fotografierea grupurilor mari

Obținerea consimțământului de a lua și de a publica fotografii ale unor grupuri mari de persoane poate fi o provocare, de exemplu, ce faceți dacă unul sau doi indivizi din grup nu își dau consimțământul? La o conferință la care am  participat recent, organizatorii au solicitat consimțământul scris al vorbitorilor de a fi fotografiați la eveniment (și fotografiile publicate pe site-ul evenimentului) și de a fi înregistrați video în timp ce vorbesc în fața grupului la conferință, cu  intenția ulterioară de a posta înregistrarea discuțiilor pe site-ul organizatorului. Bazându-se pe faptul că fiecare participant la conferință și-a dat acordul pentru aceste activități, le-a fost acordat un șnur de culoare diferită pentru a fi  purtat în jurul gâtului, ceea ce a însemnat pentru fotograf/videograf  că  persoana a consimțit să fie înregistrată sau nu. Deși acest lucru a presupus mult efort pentru a fi organizat, a fost eficient și poate o abordare similară ar putea fi utilizată de școli în anumite contexte. Luați scenariul prin care o școală dorește să preia și să publice fotografii într-o zi sportivă - școlile ar putea să informeze părinții în prealabil că fotografiile vor fi făcute la acest eveniment și ar putea oferi autocolante de culoare diferită pentru copii, care să poarte semnificația, POT FI FOTOGRAFIAT.

Este consimțământul obligatoriu?

Consimțământul nu este singurul temei juridic pentru prelucrarea datelor cu caracter personal - și ar putea exista situații în care școlile ar putea fi în măsură să se bazeze pe un interes legitim ca temei juridic pentru fotografiere. Este important să reținem că, în cazul în care o școală sau orice alt operator  de date se bazează pe temeiul juridic al intereselor legitime, aceasta necesită un exercițiu de echilibru pentru a se asigura că drepturile și interesele unei persoane, în special în cazul în care individul este copil, sunt luate în considerare și nu sunt ignorate în mod incorect. De exemplu, în cazul în care sunt făcute fotografii de facilități școlare pentru o broșură  și un număr foarte mare de copii apar în mod colectiv în fundalul acestor fotografii diferite, atunci este rezonabil ca școala să poată să publice astfel de fotografii în aceste scopuri, bazându-se pe temeiul juridic al intereselor legitime - cu alte cuvinte, fără a trebui să obțină consimțământul pentru fiecare copil a cărui imagine ar putea  fi capturată în fotografie. Dar dacă o astfel de fotografie a capturat doar unul sau doi copii care au fost identificați în mod clar,  mai degrabă decât o scenă de mulțimea cu un număr mare de copii în același cadru, atunci consimțământul ar fi un temei juridic mai potrivit pentru a publica fotografia respectivă, nicidecum  școala să se bazeze pe interese legitime pentru acestă fotografie . În orice caz, școlile, precum toți operatorii de date, ar trebui să poată demonstra evaluarea problemelor legate de protecția datelor și să poată indica motivele pentru care au identificat o bază juridică specială ca fiind cea mai potrivită pentru un anumit scenariu în care sunt făcute și publicate fotografii .

În concluzie ...

Trăim într-o lume în care fiecare proprietar al unui smartphone este un potențial fotograf. GDPR nu oferă o foaie de parcurs exactă când este permis să se facă  și să se publice fotografii în contextul evenimentelor școlare. Cu toate acestea, o abordare echilibrată, bazată pe bun simț, va contribui în mod semnificativ la asigurarea respectării drepturilor persoanelor, asigurând în același timp că protecția datelor nu devine un obstacol în calea capturării și celebrării evenimentelor școlare semnificative.

Sursa: https://www.dataprotection.ie/en/news-media/blogs/taking-photos-school-events-where-common-sense-comes-play

 

INTRA ACUM în grupul WhatsApp "Comunitatea Dpo-NET.ro"!


Iți plac articolele dpo-NET.ro? Poți fi la curent cu toate aceste noutăți dacă ne urmărești zilnic pe paginile noastre de LinkedIn sau Facebook. 


Acest articol este protejat de către dispoziţiile legale incidente și este interzisă copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a acestuia. Articolele publicate pe DPO-NET.RO pot fi preluate doar în limita a maxim 500 de caractere, fără a depăşi jumătate din totalul de caractere, şi cu citarea obligatorie a sursei, cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor și articolelor publicate pe DPO-NET.RO, vă rugăm să ne contactati.

ASCPD solicită Ministerului Educației eliminarea consimțământului ca temei legal de prelucrare

Invatamant

Vizualizari: 5447

Facebooktwittergoogle_plusredditpinterestlinkedinmail

Conform unui comunicat de presă, Asociația Specialiștilor în Confidențialitatea și Protecția Datelor (ASCPD) a sesizat Ministerul Educației și Cercetării privind articolul 5, alin. 2 din Procedura privind modul de comunicare a rezultatelor obținute de candidații la Evaluarea Națională pentru absolvenții clasei a VIII-a în anul școlar 2019-2020, care prevede că “unitatea de învățământ ia măsurile care se impun pentru ca părinții, reprezentanții legali ai elevului să completeze formularul intitulat consimțământul pentru prelucrarea datelor cu caracter personal, în vederea desfășurării examenului de Evaluare Națională/admitere la liceu.

Asociația Specialiștilor în Confidențialitatea și Protecția Datelor (ASCPD) consideră că temeiul invocat ca bază a prelucrării datelor personale, este eronat și solicită, în mod justificat, modificarea Procedurii privind modul de comunicare a rezultatelor obținute de candidații la Evaluarea Națională pentru absolvenții clasei a VIII-a în anul școlar 2019-2020. 

În acest sens, ASCPD a transmis o scrisoare deschisă adresată Ministerului Educației și Cercetării și Direcției Generale Învățământ Preuniversitar solicitând eliminarea formularului de consimțământ și a referirilor la consimțământul părinților/reprezentanților legali din cuprinsul procedurii menționate și din nota de informare, precum și pe cele privind interzicerea participării la evaluarea națională în lipsa consimțământului, atrăgând totodată atenția că utilizarea consimțământului ca temei de prelucrare a datelor ar putea avea ca efect îngrădirea dreptului la educație al elevilor pe de-o parte, cât și încălcarea  principiului echității prevăzut la art. 5, alin. 1., lit. a) din Regulamentul (EU) 2016/679 și implicit a principiului privind reducerea la minimum a datelor, prevăzut la art. 5, alin. 1., lit. c) al Regulamentului.

În această scrisoare, Asociația consideră că temeiul invocat de Ministerul Educație și Cercetării, că bază a prelucrării datelor personale, este eronat, motivând următoarele:

  1. "În conformitate cu articolul 6 din Regulamentul (UE) 679/2016, pentru ca prelucrarea să fie legală, există 6 temeiuri posibile:
  • persoana vizată şi-a dat consimţământul pentru prelucrarea datelor sale cu caracter personal pentru unul sau mai multe scopuri specifice;
  • prelucrarea este necesară pentru executarea unui contract la care persoana vizată este parte sau pentru a face demersuri la cererea persoanei vizate înainte de încheierea unui contract;
  • prelucrarea este necesară în vederea îndeplinirii unei obligaţii legale care îi revine Ministerului Educației și Cercetării (MEC);
  • prelucrarea este necesară pentru a proteja interesele vitale ale persoanei vizate sau ale altei persoane fizice;
  • prelucrarea este necesară pentru îndeplinirea unei sarcini care serveşte unui interes public sau care rezultă din exercitarea autorităţii publice cu care este învestit MEC;
  • prelucrarea este necesară în scopul intereselor legitime urmărite de MEC sau de o parte terţă, cu excepţia cazului în care prevalează interesele sau drepturile şi libertăţile fundamentale ale persoanei vizate, care necesită protejarea datelor cu caracter personal, în special atunci când persoana vizată este un copil.

În Orientările privind consimțământul în temeiul Regulamentului 2016/679, Grupul de lucru „Articolul 29” subliniază că atunci când un operator “alege să se bazeze pe consimțământ pentru orice parte a prelucrării, acesta trebuie să fie pregătit să respecte alegerea respectivă și să pună capăt acelei părți a prelucrării dacă persoana vizată își retrage consimțământul. Transmiterea mesajului că datele vor fi prelucrate pe baza consimțământului, în timp ce prelucrarea se bazează de fapt pe un alt temei legal ar fi în mod fundamental inechitabilă față de persoanele în cauză.

Cu alte cuvinte, Ministerul Educației și Cercetării nu poate schimba consimțământul cu alte temeiuri legale. De exemplu, nu este permisă utilizarea retroactivă a temeiului privitor la interesul legitim pentru a justifica prelucrarea în cazul în care s-au întâmpinat probleme în legătură cu validitatea consimțământului

Prin urmare, utilizarea consimțământului trebuie luată în calcul doar atunci când celelalte temeiuri ale prelucrarii nu au putut fi aplicate.

  1. Condițiile de utilizare a consimțământului ca temei legal, sunt descrise pe larg în cuprinsul art. 7 din Regulamentul (UE) 679/2016, respectiv Ministerului Educației și Cercetării trebuie să demonstreze că persoana vizată și-a dat consimțământul informat pentru prelucrarea datelor sale cu caracter personal printr-o alegere liberă autentică, cererea în vederea obținerii consimțământului trebuie să fie într-o formă care o diferențiază de celelalte aspecte, inteligibilă și ușor accesibilă, utilizând un limbaj clar și simplu.
  2. Mai mult, Art. 4 din Regulamentul (UE) 679/2016 definește “consimţământul” persoanei vizate ca fiind “orice manifestare de voinţă liberă, specifică, informată şi lipsită de ambiguitate a persoanei vizate prin care aceasta acceptă, printr-o declaraţie sau printr-o acţiune fără echivoc, ca datele cu caracter personal care o privesc să fie prelucrate;” și, de asemenea, conținutul considerentului 42 “Consimţământul nu ar trebui considerat ca fiind acordat în mod liber dacă persoana vizată nu dispune cu adevărat de libertatea de alegere sau nu este în măsură să refuze sau să îşi retragă consimţământul fără a fi prejudiciată.”
  3. Persoana vizată își poate retrage în orice moment consimțământul, iar pentru retragerea acestuia trebuie să existe condiții la fel de simple ca cele la acordarea acestuia. Acest aspect este determinant în momentul alegerii temeiului juridic de prelucrare a datelor personale deoarece, în cele mai multe cazuri, prelucrarea nu poate înceta prin simpla retragere a consimțământului.
  4. Este important de precizat că dacă Ministerului Educației și Cercetării alege să-și întemeieze prelucrarea pe consimțământ, acesta trebuie să fie pregătit ca, în cazul retragerii consimțământului, să respecte această solicitare (drept) și să înceteze prelucrarea. Cu alte cuvinte, Ministerului Educației și Cercetării nu poate trece de la consimțământ la un alt temei legal de prelucrare. Datorită cerinței de a dezvălui baza legală pe care își întemeiază prelucrarea încă de la data colectării datelor personale, MEC trebuie să decidă, anterior colectării, care este baza legală aplicabilă.
  5. În cazul în care la stabilirea temeiului legal al prelucrării s-a avut în vedere Art. 8 și respectiv Considerentul 38 din Regulamentul (UE) 679/2016, vă rugăm să aveți în vedere că acestea se referă la consimțământul în cazul copiilor în legătură cu serviciile societății informaționale iar în cazul de față nu poate fi vorba despre societatea informațională, ci despre accesul liber la sistemul de învățământ românesc.
  6. Conform Art. 8 din Regulamentul (UE) 679/2016, în cazul în care se aplică articolul 6 alineatul (1) litera (a), în ceea ce privește oferirea de servicii ale societății informaționale în mod direct unui copil, prelucrarea datelor cu caracter personal ale unui copil este legală dacă copilul are cel puțin vârsta de 16 ani. Dacă copilul are sub vârsta de 16 ani, respectiva prelucrare este legală numai dacă și în măsura în care consimțământul respectiv este acordat sau autorizat de titularul răspunderii părintești asupra copilului. Statele membre pot prevedea prin lege o vârstă inferioară în aceste scopuri, cu condiția ca acea vârstă inferioară să nu fie mai mică de 13 ani. Considerăm că interpretarea faptului că actul de învățământ este un “serviciu al societății informaționale” este de asemenea eronat, având în vedere considerentul 38 care aduce următoarele clarificări : “Copiii au nevoie de o protecție specifică a datelor lor cu caracter personal, întrucât pot fi mai puțin conștienți de riscurile, consecințele, garanțiile în cauză și drepturile lor în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal. Această protecție specifică ar trebui să se aplice în special utilizării datelor cu caracter personal ale copiilor în scopuri de marketing sau pentru crearea de profiluri de personalitate sau de utilizator și la colectarea datelor cu caracter personal privind copiii în momentul utilizării serviciilor oferite direct copiilor. Consimțământul titularului răspunderii părintești nu ar trebui să fie necesar în contextul serviciilor de prevenire sau consiliere oferite direct copiilor. “
  7. Pentru clarificare, menționăm faptul că în conformitate cu Art. 4 (25) din Regulamentul (UE) 679/2016, un serviciu al societății informaționale înseamnă un serviciu astfel cum este definit la articolul 1 alineatul (1) litera (b) din Directiva 2015/1535, respectiv “orice serviciu prestat în mod normal în schimbul unei remunerații, la distanță, prin mijloace electronice și la solicitarea individuală a beneficiarului serviciului. În sensul prezentei definiții (i) „la distanță” înseamnă că serviciul este prestat fără ca părțile să fie prezente simultan; (ii) „prin mijloace electronice” înseamnă că serviciul este transmis inițial și primit la destinație prin intermediul echipamentului electronic pentru prelucrarea (inclusiv arhivarea digitală) și stocarea datelor și este transmis integral, transferat și recepționat prin cablu, radio, mijloace optice sau alte mijloace electromagnetice; (iii) „la solicitarea individuală a beneficiarului serviciilor” înseamnă că serviciul este prestat prin transmiterea datelor în urma solicitării individuale.”
  8. Atragem atenția asupra clauzelor contractului educațional, contract prevăzut în anexa 1 la Regulamentul-cadru de organizare şi funcţionare a unităţilor de învăţământ preuniversitar, aprobat prin Ordinul ministrului educaţiei naţionale şi cercetării ştiinţifice nr. 5.079/2016 așa cum a fost modificat prin Ordinul 3027/2018 dar și asupra articolului 198 din regulamentul menționat, respectiv “(2) În unităţile de învăţământ sunt interzise măsurile care pot limita accesul la educaţie al elevilor, cum ar fi, de exemplu, efectuarea de către aceştia a serviciului pe şcoală, interzicerea participării la cursuri sau sancţionarea elevilor care nu poartă uniforma unităţii de învăţământ sau altele asemenea.”
  9. Subliniem că nu poate fi vorba despre un consimțământ liber exprimat și fără urmări negative asupra elevului atât timp cât acestuia, în lipsa consimțământului, i se refuză participarea la evaluarea națională, încălcând astfel dreptul la educație al elevului. Vă reamintim că dreptul la învățătură este garantat prin articolul 32 din Constituția României iar alin. 5 din articolul 49 instituie obligativitatea pentru Autorităţile publice de a contribui la asigurarea condiţiilor pentru participarea liberă a tinerilor la viaţa politică, socială, economică, culturală şi sportivă a ţării.
  10. De asemenea, orice prelucrare de date personale trebuie trecută prin filtrul principiilor din Art. 5 din Regulamentul (UE) 679/2016, la o primă analiză fiind clar încălcat principiul minimizării datelor, ridicându-se totodată întrebări cu privire la modalitatea și termenele de stocare a acestor consimțăminte.

Este de menționat și faptul că la întocmirea unei astfel de proceduri trebuie implicat direct Responsabilul cu protecția datelor personale dar, poate și mai important, trebuie, în cazul unor neclarități, consultată Autoritatea Națională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal (ANSPDCP) în vederea emiterii unui aviz sau a unui punct de vedere.

În aceste condiții considerăm oportună analiza celorlalte temeiuri de prelucrare a datelor personale, în acest caz existând obligații legale ale Ministerului Educației și Cercetării de prelucrare a datelor și un contract educațional, prevăzut în anexa 1 la Regulamentul-cadru de organizare şi funcţionare a unităţilor de învăţământ preuniversitar, aprobat prin Ordinul ministrului educaţiei naţionale şi cercetării ştiinţifice nr. 5.079/2016  așa cum a fost modificat prin Ordinul 3027/2018 care stă la baza prelucrărilor.

Abia după efectuarea acestei analize și eliminarea posibilității invocării art.6 alin.1 lit. b), lit. c) sau lit. e), putem ajunge la ipoteza utilizării consimțământului, studiind cu atenție ce se întâmplă în cazul retragerii acestuia, dacă sunt condiții de retragere facilă a consimțământului și dacă acesta este liber exprimat."

În finalul scrisorii deschise, Asociația Specialiștilor în Confidențialitatea și Protecția Datelor din România solicită

  1. Eliminarea din Nota de informare introdusă prin Procedura privind modul de comunicare a rezultatelor obținute de candidații la Evaluarea Națională pentru absolvenții clasei a VIII-a în anul școlar 2019-2020 paragrafului “Dacă nu sunteți de acord cu prelucrarea datelor cu caracter personal nu se poate derula Evaluarea Națională în condițiile prevăzute de prevederile legale în vigoare”
  2. Modificarea articolul 5, alin. 2 din Procedura privind modul de comunicare a rezultatelor obținute de candidații la Evaluarea Națională pentru absolvenții clasei a VIII-a în anul școlar 2019-2020 în sensul eliminării formularului de consimțământ și a referirilor la consimțământul părinților/reprezentanților legali din cuprinsul procedurii menționate și din nota de informare, precum și pe cele privind interzicerea participării la evaluarea națională în lipsa consimțământului.
  3. Luarea măsurilor ca la Examenul Național de Bacalaureat 2020 această situație să nu se repete, deoarece se încalcă dreptul fundamental la educație dar și principiile fundamentale ale Regulamentului (UE) 679/2016, precum principiul minimizării, prin introducerea unui formular suplimentar (birocrație fără utilitate justificată și fără bază legală) și prelucrarea excesivă a unor informații care ulterior trebuie stocate limitat în condițiile în care exista deja obligație legală pentru prelucrarea datelor personale ale elevilor.

 

INTRA ACUM în grupul WhatsApp "Comunitatea Dpo-NET.ro"!


Iți plac articolele dpo-NET.ro? Poți fi la curent cu toate aceste noutăți dacă ne urmărești zilnic pe paginile noastre de LinkedIn sau Facebook. 


Acest articol este protejat de către dispoziţiile legale incidente și este interzisă copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a acestuia. Articolele publicate pe DPO-NET.RO pot fi preluate doar în limita a maxim 500 de caractere, fără a depăşi jumătate din totalul de caractere, şi cu citarea obligatorie a sursei, cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor și articolelor publicate pe DPO-NET.RO, vă rugăm să ne contactati.

ALERTA CERT-RO: Campanie frauduloasă privind subiectele de la Bacalaureat 2020

Invatamant

Vizualizari: 4957

Facebooktwittergoogle_plusredditpinterestlinkedinmail

La începutul lunii aprilie, echipa CERT-RO publica o alertă referitoare la folosirea platformelor care permit crearea unui site web gratuit în răspândirea unor atacuri de tip phishing. Atunci, platforma Weebly era abuzată de către atacatori pentru a găzdui astfel de campanii online frauduloase.

Recent, un serviciu similar (Yola.com) este folosit în lansarea unei campanii de tip scam ce vizează tinerii utilizatori din România, care urmează să participe la examenul de Bacalaureat. Mai precis, pe un subdomeniu yolasite.com (https://bacalaureat2020.yolasite.com) atacatorii au creat o pagină unde promit furnizarea subiectelor de la Bacalaureat, contra unei sume de bani (100 ron).

img-01-bacalaureat

Textul este într-o limbă română inexactă, fără diacritice și cu greșeli gramaticale:

Buna ziua , mai jos aveti formularul pentru materia la alegere, va rog sa-l completati cu atentie iar dupa achizitie verificati email-ul la un minut.

Pentru efectuarea tranzacției, atacatorii pun la dispoziție două formulare dedicare celor interesați, prin intermediul cărora colectează o serie de date personale și financiare: nume, profil, materia pentru care potențiala victimă dorește subiectele, codul tranzacției de pe Paysafecard sau altă metodă de plată, precum și adresa de e-mail.

img-03-bacalaureat

Atacatorii se folosesc de serviciul Paysafecard, pentru că oferă anonimitate tranzacției și  furnizează coduri pin, în funcție de sumele pre-plătite.

Totodată, atacatorii au introdus link-ul către această campanie frauduloasă pe pagina de Wikipedia denumită ‘Bacalaureatul românesc’, pentru a avea mai multă vizibilitate și, desigur, mai mulți ‘clienți’.

img-02-bacalaureat

După completarea datelor necesare, atacatorii răspund de pe o adresă Google de e-mail (edupedusubiecte@gmail.com), folosindu-se astfel de reputația site-ului educațional https://www.edupedu.ro, cerând dovada plății și specificarea materiei de care ar fi interesată victima.

Desigur, totul este o încercare clară de fraudare a utilizatorilor. Subiectele de bacalaureat nu sunt singulare, ci există multiple variante. Extragerea subiectelor oficiale se va produce în dimineața  examenului, alături de o variantă de rezervă. Ulterior, acestea sunt transmise către inspectoratele din teritoriu, iar acestea din urmă se ocupă de distribuirea lor către instituțiile de învățământ.

Echipa CERT-RO vă recomandă să consultați/descărcați un material dedicat celor mai întâlnite tentative de fraudă din mediul online.

INTRA ACUM în grupul WhatsApp "Comunitatea Dpo-NET.ro"!


Iți plac articolele dpo-NET.ro? Poți fi la curent cu toate aceste noutăți dacă ne urmărești zilnic pe paginile noastre de LinkedIn sau Facebook. 


Acest articol este protejat de către dispoziţiile legale incidente și este interzisă copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a acestuia. Articolele publicate pe DPO-NET.RO pot fi preluate doar în limita a maxim 500 de caractere, fără a depăşi jumătate din totalul de caractere, şi cu citarea obligatorie a sursei, cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor și articolelor publicate pe DPO-NET.RO, vă rugăm să ne contactati.

PECB semnează un parteneriat cu NeoPrivacy România și lansează cursurile recunoscute internațional

PECB Group Inc. Canada a anunțat semnarea un nou acord de parteneriat cu NeoPrivacy România, pentru a distribui cursuri de formare PECB, recunoscute internațional. „Suntem foarte încântați de […]

Belgia: Ghid privind verificările temperaturii la intrarea în incinte

În data de 5 iunie 2020, Autoritatea de Supraveghere din Belgia a publicat un ghid cu privire la verificările de temperatură în timpul crizei COVID-19, având în vedere […]

Olanda: Oricine postează online imagini cu minori, trebuie să obțină anterior consimțământul tutorilor legali

O instanță din Olanda a decis că o bunică trebuie să șteargă pozele nepoților săi, postate pe contul de socializare, după ce fiica sa a depus o plângere […]

Digisign ofera un cadou fiecarui absolvent al cursului online GRATUIT

Astazi, 23 Aprilie 2020, este lansat un nou curs online actualizat, oferit GRATUIT, avand tema „Informatii introductive despre utilizarea semnaturilor electronice” si care isi propune sa ofere informații […]

Fenomenul FAKENEWS pierdut de sub control. „Spălați-vă mâinile, nu creierele!”

Acum câteva zile am citit întâmplător pe Fecebook un îndemn, „Spălați-vă mâinile, nu creierele!”. Acesta a fost și momentul în care am realizat că fenomenul Fakenews în România […]

Participa la DPO TOOLS Workshop – 23 / 24 Martie 2020 – „Mobilitatea, o provocare pentru aplicarea GDPR”

La nivelul dispozitivelor mobile, au aparut in ultima perioada noi variante de atacuri informatice menite de a extrage informatii cu caracter personal cunoscute sub forma furtului de identitate […]

Trevor Hughes, CEO IAPP: „În domeniul protecției datelor, avem o nouă profesie hibridizată”

Participând la cea de-a 13-a ediție a Conferinței pentru informatică, confidențialitate și protecția datelor (CPDP2020), desfășurată la Bruxelles în perioada 22-24 ianuarie 2020, Trevor Hughes, Președintele Asociației Internaționale […]

MODELE SI FORMULARE GDPR – O nouă carte în webshop-ul dpo-NET.ro

O nouă lucrare de mare interes a fost adaugată în webshop-ul dpo-NET.ro, fiind o contributie a membrilor Centrului de cercetare pentru protectia datelor, constituit in cadrul Universitatii de […]

Nicolae Ploeșteanu: „Consider că fiecare practician trebuie să aibă această carte”

In domeniul protecției datelor în România, anul 2020 a debutat cu lansarea pe piață a acestui volum, intituat „GDPR Aplicat. Instrumente de lucru pentru implementarea Regulamentului UE 679/2016”, […]

Anul 2019 văzut prin ochii unui GDPR-ist, 10 momente memorabile

Este sfarsit de an si fiind un moment de bilant nu pot sa nu ma gandesc la cat de multe lucruri am realizat pe plan profesional si mai […]

A început Războiul de independență al operatorilor de date din România

Nu știu alții cum sunt dar eu când mă gândesc la operatorii de date cu caracter personal care își proclamă independența peste noapte mă apucă panica. Numai în […]

Cum păstrăm evidența activităților de prelucrare? Bonus: FORMULAR GRATUIT

Evidența activităților de prelucrare este pilonul central al proiectului implementării GDPR. Atunci când pornim pe lungul traseu al conformității GDPR important este primul pas pe care îl facem. […]

De ce românilor nu le pasă de viața lor privată ?

La începutul săptămânii trecute citeam despre implementarea unui sistem de recunoaștere facială care va folosi camerele de monitorizare video (CCTV), webcam-urile, telefoane mobile, rețele de socializare și camere […]

Cine sunt campionii GDPR Summer Challenge 2019 ?

68 de participanți, grupati in 14 echipe, au luat startul in concursul GDPR Summer Challenge 2019 GDPR Summer Challenge este o competitie organizata de Dpo-NET.ro – Data Protection […]

A început GDPR Summer Challenge 2019!

68 de participanți din 14 echipe au luat startul in concursul GDPR Summer Challenge 2019. GDPR Summer Challenge este o simulare de caz la care participă mai multe […]

Ești DPO într-o instituție publică ? S-a lansat un MANUAL GRATUIT pentru tine!

Autoritatea de supraveghere italiană a publicat un manual în limba engleză menit să sprijine responsabilii cu protecția datelor (DPO) ai instituțiilor publice în aplicarea Regulamentului UE 2016/679. Dacă […]

GDPR Summer Challenge este pregătit de lansare!

Sâmbătă, 10 August 2019, începe primul concurs național din România destinat aprofundarii și mai ales verificării cunoștințelor în domeniul protecției datelor. Scopul este ca participantii să dobândească cât […]

Te-ai înscris la GDPR Summer Challenge?

Peste 50 de persoane s-au înscris până acum în concursul „GDPR Summer Challenge”, motiv pentru care organizatorii au decis creșterea numărului de membrii într-o echipă la 5 persoane, […]

Înscrie-te acum la GDPR Summer Challenge!

Acceptă GDPRovocarea acestui sfârșit de vară! 5 echipe formate din pasionați de GDPR vor concura pentru titlul de GDPR Summer Challenge Champion 2019. Nu este doar un concurs, […]

Ce facem după atacutile cibernetice asupra spitalelor românești? Nimic?

Spitalele sunt o țintă a atacurilor ransomware în toată lumea, nu doar în România. Foarte multe astfel de incidente au fost raportate de spitale în ultimii ani și […]