MODELE SI FORMULARE GDPR – O nouă carte în webshop-ul dpo-NET.ro

Editorial

Vizualizari: 9536

Facebooktwittergoogle_plusredditpinterestlinkedinmail

O nouă lucrare de mare interes a fost adaugată în webshop-ul dpo-NET.ro, fiind o contributie a membrilor Centrului de cercetare pentru protectia datelor, constituit in cadrul Universitatii de Medicina, Farmacie, Știinte și Tehnologie „George Emil Palade” din Târgu Mureș. Lucrarea prezinta o importanta practica pentru ca faciliteaza la nivelul operatorilor de date implementarea Regulamentului General privind Protectia Datelor.

Lucrarea este ușor accesibila și celor care, deși nu au o specializare in domeniul protectiei datelor, au atributii manageriale și sunt interesati sa ia decizii cu respectarea legislatiei specifice acestui domeniu. Spre exemplu, șeful unui departament tehnic trebuie sa fie interesat de adoptarea unei politici de utilizare a sistemului GPS (Global Position System) la autovehiculele companiei, ceea ce trebuie realizat prin a tine cont de Regulamentul General privind Protectia Datelor.

Lucrarea are un caracter profund practic, permitându-i operatorului de date și responsabilului cu protectia datelor sa adopte o pozitie strategica atunci când este vorba de implementarea Regulamentului General privind Protectia Datelor. Modele și formularele cuprinse in volum trebuie citite cu atentie de fiecare Responsabil cu protectia datelor, dupa care sa recomande adoptarea oricaruia dintre acesta doar cu propuneri care sa reflecte specificul fiecarui operator de date. Poate aceasta este cea mai importanta idee practica sugerata aici, anume niciodata sa nu ne aplecam pe achizitionarea unor „kituri” de modele și formulare, uitând că implementarea se face specific fiecarei problematici.

Acest volum pune la dispozitie mijloace pentru o implementare corecta și justificata, fara insa sa aiba pretentia nici a exhaustivitatii modalitatilor de implementare și nici a epuizarii modelelor posibile pe diferite domenii. Lucrarea este elaborata exclusiv pe baza experientei autorilor, fiind adresabila celor care au nevoie de implementare, institutiile publice și agentii economici.

DESCARCA FRAGMENT

Cuprinsul cărţii - PROTECTIA DATELOR CU CARACTER PERSONAL. MODELE SI FORMULARE

I. Acorduri de protectie a datelor

  • Model de Acord de confidentialitate ce urmeaza sa fie incheiat cu studentii care solicita accesul la baza de date a spitalului
  • Model de Acord de confidentialitate și integritate date
  • Model de Acord de protectie a datelor cu caracter personal la un contract
  • Model de Acord de protectie a datelor cu caracter personal in cazul beneficiarilor de finantari nerambursabile și autoritatile contractante
  • Model de Clauze de confidentialitate privind executia de lucrari

II. Formulare de consimtamant 

  • Formular consimtamant vecini – CCTV
  • Solicitare consimtamant pentru prelucrarea de categorii speciale de date cu caracter personal
  • Nota interna a Operatorului de date privind consimtamantul dat la prelucrarea unor categorii speciale de date și durata prelucrarii datelor

III.MODELE DE FORMULARE PRIVIND EXERCITAREA DREPTURILOR DE CATRE PERSOANELE VIZATE/INTERESATE 

  • Cerere pentru exercitarea drepturilor persoanei vizate (candidati /angajati /foști angajati /alte persoane interesate) / Nota interna/
  • Model de procedura operationala privind solutionarea cererilor pentru exercitarea drepturilor de catre persoanele vizate in temeiul Regulamentului General privind Protectia Datelor
  • Model de procedura interna de solutionare a cererilor pentru exercitarea drepturilor specific RGPD, privind tipul și fluxul de operatiuni in cadrul organizatiei
  • Model de procedura operationala privind solutionarea cererilor pentru exercitarea drepturilor ce privesc datele cu character personal Candidati / Angajati /Foști angajati /Alte persoane interesate

IV. Strategii de implementare a standardului de protectie a datelor cu caracter personal

  • Model de strategie de implementare la nivelul unei unitati administrativ-teritoriale a standardului de protectie a datelor cu caracter personal și a vietii private
  • Model de strategie de implementare la nivelul unui spital public de pediatrie a standardului de protectie a datelor cu caracter personal și a vietii private
  • Model de strategie de implementare la nivelul unei institutii școlare a standardului de protective a datelor cu caracter personal și a vietii private
  • Schema logica a strategiei de implementare a standardului

V. Formulare specifice responsabilului cu protectia datelor

  • Cerere de consigliere
  • Regulamentul de organizare și functionare și Procedura de lucru a Responsabilului cu protectia datelor la nivelul unei institutii spitalicești
  • Regulamentul de organizare și functionare și Procedura de lucru a Responsabilul cu protectia datelor la nivelul unei primarii/unitati administrativ-teritoriale
  • Model de Memorandum privind Riscul asupra indeplinirii cerintelor RGPD referitoare la Statutul Responsabilului cu Protectia Datelor in cadrul unei primarii/unitati administrativ-teritoriale/institutii publice
  • Stabilirea sistemului de evaluare a performantei Responsabilului cu Protectia Datelor in cadrul unei unitati administrativ-teritoriale
  • Model de Fișa a postului Responsabilului cu Protectia Datelor din cadrul unei primarii a unitatii administrativ-teritoriale
  • Fișa postului Responsabilului cu Protectia Datelor din cadrul unui spital
  • Model de Nota de informare adresata conducerii operatorului referitoare la conformitatea mecanismului CCTV utilizat in cadrul institutiei cu standardele protectiei datelor cu character personal
  • Nota de informare privind prelucrarea datelor cu caracter personal prin folosirea sistemului CCTV
  • Nota de informare adresata conducerii operatorului

VI.POLITICI

  • Model de Politica Generala de confidentialitate și protectie a vietii private
  • Model de Politica de confidentialitate și protectie a vietii private la nivelul unei unitati administrativ-teritoriale
  • Model de Politica generala de confidentialitate și protectie a vietii private la nivelul unui spital
  • Model de Politica de prelucrare a datelor cu caracter personal privind utilizarea sistemelor GPS in activitatea de transport

E. MODEL DE POLITICA PRIVIND SUPRAVEGHEREA PRIN MIJLOACE VIDEO (TVCI)

INTRA ACUM în grupul WhatsApp "Comunitatea Dpo-NET.ro"!


Iți plac articolele dpo-NET.ro? Poți fi la curent cu toate aceste noutăți dacă ne urmărești zilnic pe paginile noastre de LinkedIn sau Facebook. 


Acest articol este protejat de către dispoziţiile legale incidente și este interzisă copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a acestuia. Articolele publicate pe DPO-NET.RO pot fi preluate doar în limita a maxim 500 de caractere, fără a depăşi jumătate din totalul de caractere, şi cu citarea obligatorie a sursei, cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor și articolelor publicate pe DPO-NET.RO, vă rugăm să ne contactati.

Pandemia Covid-19 a impus maturizarea forțată a societății românești

Editorial

Vizualizari: 7499

Facebooktwittergoogle_plusredditpinterestlinkedinmail

Nimic nu va mai fi ca înainte. Societatea în care trăim s-a schimbat deja, fiind supusă la unul din cele mai dificile teste de stres. Frica este cea care a obligat societatea noastră să se adapteze și sa se maturizeze forțat, făcând în primul rând un salt mare către digitalizare. A fost nevoie de acest virus ca să acordăm o atenție mărită beneficiilor digitalizării. Vorbim astăzi mai mult ca niciodată despre tele-muncă, tele-medicină, tele-educație și mai ales despre știrile false.

Fiind un act de responsabilitate să stăm acasă în aceste condiții, utilizam din ce în ce mai mult tehnologia, din dorința de a comunica cu cei dragi și cu colegii de serviciu. Am auzit ca s-au organizat zile de naștere online, că oamenii au continuat să se întâlnească și sa bea o cafea cu prietenii, printr-o conexiune video, și că se pot vizita muzee sau chiar să participi la concerte din confortul fotoliului de acasă. Citim cărți pentru care până acum nu găseam timpul necesar.

Pentru o parte din oameni, autoizolarea este un test greu de trecut și de suportat și nimeni nu conștientizează înca faptul că procesul de autoizolare socială este un fenomen apărut o dată cu rețele de socializare. Se vorbește de ani de zile de această tendință de a petrece mai mult timp în casă, conectat cu mii de prieteni online, cu care poate nu te-ai întâlnit niciodată față în față. Astăzi, mai mult ca niciodată, prețuim interacțiunea fizică și testăm efectul nociv și pervers al dezinformărilor care abundă pe rețelele de socializare. Este o lecție pe care am învațat-o în timpul acestei pandemii și cred că societatea noastră nu va mai fi niciodată la fel ca înainte.

Trebuie sa realizam și ca toată această digitalizare, pe repede înainte, vine la pachet cu asumarea unor riscuri de care mi-aș dori să fim conștienți încă de la început. Nu cred că suntem pregătiți încă să îmbrațișăm digitalizarea și să ne folosim la maxim de beneficiile acesteia. În urma recomandărilor autorităților din România, mai multe companii au decis să accepte, de pe o zi pe alta, ca angajații să lucreze de acasă. Din punct de vedere legal eram pregătiți, legislația română avea prevederi clare privind tele-munca, și cele mai multe firme au semnat acum cu fiecare angajat doar un act adițional la contractul de munca, pentru a îndeplini aceasta formalitate birocratică. Foarte puține firme au investit în securizarea echipamentelor și a căilor de comunicare, alegând deseori soluțiile cele mai rapide și ieftine, utilizând de cele mai multe ori echipamentele proprii ale angajaților. În ultimele zile chiar am urmărit cum a crescut numărul incidentelor de securitate, prin campanii de phishing, infectând mii de computere, bazându-se pe naivitatea utilizatorilor care acum citesc orice email legat de acest Coronavirus. Din păcate, foarte multe afaceri au de suferit, și mai mult decât efectele acestei pandemii, mă sperie valul de recesiune care ne va lovi peste câteva luni.

Mi-aș fi dorit să vorbim de digitalizarea mediului de business românesc, precum și a administrației publice, în alte condiții decât cele de astăzi. De ani de zile urmăresc Estonia cum anunță cifre record și prezintă studii de caz de succes privind integrarea a cât mai multor servicii ale administrației publice într-o singura platformă națională, reușind să facă importante economii de timp și de resurse. Îmi imaginez astăzi, in acest context epidemiologic, cât de ușor este pentru o astfel de țară să comunice cu proprii cetățeni, care deja și-au creat o obișnuință din a comunica cu autoritățile exclusiv online. Fenomenul Fakenews în Estonia nu are nici o șansă. Panica și isteria în țările digitalizate sunt putin probabile.

Pe de alta parte mă uit la China care a impus măsuri absurde și greu de înțeles pentru cineva ca mine care iubește democrația. Dar astăzi, privesc nepunticios cum democrația greșit înteleasă omoară zilnic sute de oameni. Numărul de decese din Italia a depășit China cu peste 1500 de persoane și mi-e teama ca acest număr va continua să crească. Ajung inevitabil să mă întreb de ce frica nu funcționează în România. De ce oamenii se plimbă prin parcuri în timp ce autoritățile recomandă să stea în casă. De ce autoritățile nu impun în mod ferm un program de prevenție, acum că starea de urgență este declarată oficial și există posibilitatea limitării anumitor drepturi în condiții de legalitate. De ce ne purtam iresponsabil, asumându-ne riscuri inutil și expunându-ne în fața pericolului de infectare, atîâ pe noi cât si pe cei cu care intrăm în contact? Ce s-a întamplat cu societatea noastră? Unde a dispărut respectul dintre noi? Astăzi am ajuns să apeciem și mai mult anumite resurse, la care până acum aveam acces neîngrădit. Cel mai bun exemplu este hârtia igienică și alimentele. Cei mai multi dintre noi și-au făcut stocuri acasă fără a se gândi și la ceilalți. Cred că societatea noastră se va schimba radical și sper că vom plătim cu cât mai puţine vieţi şi că vom învăţa să ne redescoperim pe noi şi sa-i respectam pe cei din jurul nostru.

 

INTRA ACUM în grupul WhatsApp "Comunitatea Dpo-NET.ro"!


Iți plac articolele dpo-NET.ro? Poți fi la curent cu toate aceste noutăți dacă ne urmărești zilnic pe paginile noastre de LinkedIn sau Facebook. 


Acest articol este protejat de către dispoziţiile legale incidente și este interzisă copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a acestuia. Articolele publicate pe DPO-NET.RO pot fi preluate doar în limita a maxim 500 de caractere, fără a depăşi jumătate din totalul de caractere, şi cu citarea obligatorie a sursei, cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor și articolelor publicate pe DPO-NET.RO, vă rugăm să ne contactati.

Hai să facem împreună analiza unei tentative de phishing

Editorial

Vizualizari: 6597

Facebooktwittergoogle_plusredditpinterestlinkedinmail

Cred că nu ne preocupă îndeajuns de mult o realitate infracțională care capătă proporții sub ochii noștri, fără a sesiza impactul pe care îl are asupra vieților noastre în fiecare zi. Este vorba despre atacurile cibernetice (cyber attacks).Nu acordăm încă importanța pe care o merită această dimensiune cibernetică a infracțiunilor (cybercrime) care este internetul (cyberspace). Ar trebui să vorbim despre infracționalitatea cibernetică în fiecare săptămână pentru a (ne) educa populația.

Propunerea mea este aceea de a împărtăși experiențe, contribuind la educarea populației, și vizez prin acest demers specialiștii care intră în contact cu tentative de infracțiuni care au loc în lumea digitală în cadrul companiilor la care aceștia muncesc și care sunt vizate de aceste atacuri cibernetice. Informațiile confidențiale ale companiei atacate ar trebui evident anonimizate însă modul de operare al rău făcătorilor ar trebui împărtășit cu oamenii, analizând public modul în care o activitate infracțională de tip „phishing scam”, „ransomware”, „spyware”, „trojan horse” sau alte asemenea inițiative sunt depistate, prevenite ori demascate.

De regulă, articolele publicate în presă trec în revistă tipurile de atacuri cibernetice, le clasifică, fără a explica însă contextul pe care noi îl creăm pentru a favoriza producerea acestor infracțiuni, nu ne responsabilizează, nu ne învață în concret cum să abordam tentativele infracționale, nu ne învață cum să le recunoaștem. Prevenția trebuie să fie scopul principal al acestor demersuri. Intenția noastră este aceea de a da un exemplu în prezentul articol, analizând astfel un caz întâlnit în practică, respectiv o tentativă de phishing, totodată urmărind să atragem atenția companiilor (sunt vizate în special companiile de e-commerce) cu privire la acest caz particular, pe care dacă îl întâlnesc în activitatea de zi cu zi, îl vor recunoaște ca fiind o tentativă de înșelăciune informatică.

Un atac de tip „phishing” este o tentativă de a fura informații sensibile aparținând unei organizații, sub forma unor parole, nume de utilizatori, numere de carduri de credit, informații despre conturile bancare si alte date importante, pentru a le utiliza în scopuri infracționale sau a vinde aceste informații (până la urmă în același scop infracțional). Persoana rău intenționată (hackerul) se deghizează într-o sursă credibilă cu o ofertă tentantă, atrăgând victima într-o înșelătorie. Aceste modalități de deghizare, au loc sub forma unor e-mailuri sau a unor adrese transmise fizic la registratura companiei.

Vom analiza în continuare, cazul în care o adresă în format fizic (pe hârtie) este transmisă la registratura companiei. Pe scurt, o companie a primit documentul de mai jos la recepție, în care i se solicită transmiterea unor informații, urmând a primi o factură pentru suma de 977 de euro, intrând într-un așa zis contact pe o perioadă de trei ani. În spațiile marcate cu negru erau înscrise datele companiei, obținute de rău făcători de pe internet.

  1. Analiza formei documentului. Adresa a fost primită cu o oarecare teamă, de înțeles având în vedere formatul acesteia ca un formular tipizat utilizat de obicei de autoritățile publice. La prima vedere, denumirea „European Register of Commerce” alături de datele de contact ale companiei pe adresa căreia a fost trimis documentul din partea Departamentului de Reglementare a Protecției Datelor (Data Protection Regulation), creează aparența unui document oficial emis de o autoritate publică Europeană.

Iar acesta este scopul imediat al acestui tip de adresă, să inducă în eroare, să determine reacții rapide și negândite, iar în acest cadru apar greșelile iar tentativa de înșelăciune se transformă astfel într-o reușită a hackerilor (și totodată în infracțiune).

Documentul conține o serie de chenare, în care se află numere de referință, date de contact ale organizației emitente și există chiar și un cod de bare specific de regulă facturilor. Aceste multiple căsuțe au același scop, de a crea impresia ca documentul este oficial, întocmai precum pescarul prinde pește cu firmituri de mâncare autentică.

  1. Analiza de fond a documentului. În centrul adresei se află spații punctate în care datele companiei sunt solicitate. După ce ar fi completate aceste date și după semnarea și transmiterea documentului conform indicațiilor, datele urmează a fi folosite pentru emiterea de către hacker a facturii pentru suma de 977 euro. Este de reținut că scopul imediat al acestei acțiuni este acela de a primi de la compania atacată suma de 977 euro pentru o presupusă înregistrare în Registrul Comerțului European și eventual a transmite informații care vor fi folosite din nou într-un mod similar.

Textul adresei folosește climatul de ambiguitate creat în jurul GDPR, care în continuare sperie personalul neinstruit al companiilor din România care (încă) nu înțeleg contextul generat de aplicarea GDPR, făcând astfel trimitere la o presupusă obligație care derivă din acest Regulament, respectiv acela că organizația dumneavoastră trebuie să fie contactată în vederea actualizării și confirmării de către dumneavoastră a datelor care sunt deja obținute de European Register of Commerce...

Este absolut obișnuit ca adresele de tip phishing să imprime un caracter de urgență prin utilizarea unor texte scoase în evidență (“as soon as possible” sau “urgent”) ori care fac trimitere la termene foarte scurte de reacție sau de răspuns, utilizând formulări de genul „în termen de 24 de ore” sau „imediat ce intrați în posesia prezentei notificări”, scopul fiind același, de a crea panică și a determina o reacție rapidă și negândita, oferind rău făcătorului tot ceea ce solicită.

  1. Priviți astfel de adrese cu suspiciune si realizați o investigație înainte de a reacționa. Am citit textul adresei și am accesat website-ul European Register of Commerce. Am observat că deși sunt (aparent) bine construite ca și formă, conținutul (textul) secțiunilor de pe website nu oferă nicio informație concretă despre domeniul de activitate al acestei organizații, care pare a fi o inițiativă privată cu sediul în Hamburg, Germania. Secțiunea „Întrebări frecvente” (FAQ) de pe website, este la fel de ambiguă, răspunsurile fiind foarte generale și expeditive, fără avea conexiuni în celelalte secțiuni ale website-ului.

Este un website bine documentat, având o politică de drepturi de autor și o politică de prelucrare a datelor personale, conținutul acestora fiind însă frânturi de texte adunate din alte politici publicate pe website-uri autentice (că doar cărțile din cărți se scriu, zice proverbul!), în care au fost introduse datele companiei care operează acest (pseudo) Registru European, denumită DAD Deutscher Adressdienst GmbH care se traduce prin “Serviciul de adrese German”.

Căutând în continuare pe internet detalii despre diferite informații menționate în adresă și pe website, am ajuns la câteva linkuri prin care mai multe publicații online informau în anul 2018 despre această tentativă de phishing a cărei trăsături le recunoaștem și noi în prezentul articol.

În concluzie, este important să fim vigilenți atunci când primim astfel de adrese, notificări, informări scrise, in format fizic sau electronic, să realizăm o „anchetă”, iar scepticismul trebuie să fie principala modalitate de abordare a acestor demersuri. Bineînțeles, recomandarea noastră este aceea de a apela la specialiști din domeniul securității datelor de fiecare dată când recunoașterea unei astfel de inițiative vă pune probleme.

Stéphane Nappo, Directorul Global de Securitate informatică al Société Générale spunea că „este nevoie de 20 de ani pentru a construi o reputație și câteva minute pentru ca un incident cibernetic să o distrugă”. Specialiștii din domeniul securității informatice, al prelucrării datelor cu caracter personal și specialiștii în tehnologia informației ar trebui să contribuie în mod constant alături de autoritățile publice (Autoritatea Națională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal și organele de poliție care investighează infracțiunile economice) pentru a educa oamenii cu privire la identificarea riscurilor la care se supun în lumea virtuală în care trăiesc în cea mai pare parte a timpului.

Ar trebui creat un ecosistem de prevenție, de promovare a riscurilor generate de fenomenul infracționalității cibernetice, prin organizarea unor conferințe dedicate acestui subiect accesibile publicului, organizarea workshop-urilor gratuite la inițiativa companiilor de specialitate și a organizațiilor interesate de a-și desfășura activitate într-o piață mai sigură, sa vândă produse și să presteze servicii pentru oameni care dobândesc cunoștințe despre securitatea informatică. Ar trebui dezbătut public acest subiect în cadrul unor emisiuni televizate, iar presa ar trebui să se implice mai mult în susținerea acestor demersuri. Astfel de activități erau desfășurate la începutul anului 2017 în Irlanda și Marea Britanie pentru a educa populația în privința Regulamentului General privind Protecția Datelor care avea să intre în vigoare aproximativ un an mai târziu, iar la data aplicării Regulamentului activitățile comerciale și raporturile economice, pe scurt, întreaga lume de afaceri din aceste țări știa ce are de făcut, oamenii erau pregătiți să gestioneze schimbarea de mentalitate și adoptau conduita promovate de acest Regulament European.

Același Stéphane Nappo ne oferă rezoluția cu care încheiem acest articol: „Specialiștii din domeniul protecției datelor trebuie să împartă mai mult decât o fac hackerii”.

 

INTRA ACUM în grupul WhatsApp "Comunitatea Dpo-NET.ro"!


Iți plac articolele dpo-NET.ro? Poți fi la curent cu toate aceste noutăți dacă ne urmărești zilnic pe paginile noastre de LinkedIn sau Facebook. 


Acest articol este protejat de către dispoziţiile legale incidente și este interzisă copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a acestuia. Articolele publicate pe DPO-NET.RO pot fi preluate doar în limita a maxim 500 de caractere, fără a depăşi jumătate din totalul de caractere, şi cu citarea obligatorie a sursei, cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor și articolelor publicate pe DPO-NET.RO, vă rugăm să ne contactati.

Fenomenul FAKENEWS pierdut de sub control. „Spălați-vă mâinile, nu creierele!”

Acum câteva zile am citit întâmplător pe Fecebook un îndemn, „Spălați-vă mâinile, nu creierele!”. Acesta a fost și momentul în care am realizat că fenomenul Fakenews în România […]

Participa la DPO TOOLS Workshop – 23 / 24 Martie 2020 – „Mobilitatea, o provocare pentru aplicarea GDPR”

La nivelul dispozitivelor mobile, au aparut in ultima perioada noi variante de atacuri informatice menite de a extrage informatii cu caracter personal cunoscute sub forma furtului de identitate […]

Trevor Hughes, CEO IAPP: „În domeniul protecției datelor, avem o nouă profesie hibridizată”

Participând la cea de-a 13-a ediție a Conferinței pentru informatică, confidențialitate și protecția datelor (CPDP2020), desfășurată la Bruxelles în perioada 22-24 ianuarie 2020, Trevor Hughes, Președintele Asociației Internaționale […]

Nicolae Ploeșteanu: „Consider că fiecare practician trebuie să aibă această carte”

In domeniul protecției datelor în România, anul 2020 a debutat cu lansarea pe piață a acestui volum, intituat „GDPR Aplicat. Instrumente de lucru pentru implementarea Regulamentului UE 679/2016”, […]

PECB semnează un acord de parteneriat cu NeoPrivacy România și lansează cursuri de certificare recunoscute internațional

PECB Group Inc. Canada a anunțat semnarea un nou acord de parteneriat cu NeoPrivacy România, pentru a distribui cursuri de formare PECB, recunoscute internațional. „Suntem foarte încântați de […]

Despre AUDIT în contextul GDPR

O scurtă definiție AUDIT – Examinare profesională a unor informații cu scopul de a exprima o opinie responsabilă și independentă în raport cu un anumit standard. În funcție de standard […]

Ce planuri ți-ai făcut pentru 2020 în privința protecției datelor?

La începutul noului an mulți dintre noi ne facem planuri pentru a ne îndepărta de obiceiurile proaste sau pentru a finaliza proiecte începute în anul precedent. Dar câți […]

Anul 2019 văzut prin ochii unui GDPR-ist, 10 momente memorabile

Este sfarsit de an si fiind un moment de bilant nu pot sa nu ma gandesc la cat de multe lucruri am realizat pe plan profesional si mai […]

Conceptul de „operatori independenți” este sinonim cu fuga de responsabilitate

Portalul dpo-NET.ro – Data Protection Officers Network în parteneriat cu Wolters Kluwer România, NeoPrivacy România, Decalex și unCommon Sense Advisory a organizat in data de 11 Decembrie 2019, în Sala de cursuri Wolters Kluwer România din București, a doua ediție […]

Curtea de Justiție a UE nu a utilizat niciodată expresia de „operatori independenți” în sensul practicii din România

Repere privind dobândirea calității de „operator”, „împuternicit al operatorului”, „operatori asociați” și atribuirea vreunei alte calități a unei entități care prelucrează date cu caracter personal Sumar: Prezentul articol […]

A început Războiul de independență al operatorilor de date din România

Nu știu alții cum sunt dar eu când mă gândesc la operatorii de date cu caracter personal care își proclamă independența peste noapte mă apucă panica. Numai în […]

Legea care a permis partidelor să copieze listele suplimentare încalcă GDPR-ul!?

Legea nr. 190/2018 privind măsuri de punere în aplicare a Regulamentului (UE) 2016/679 (Regulamentului general privind protecţia datelor), în vigoare de la 31 iulie 2018, „riscă” să fie […]

ORIZONTUL SECURITATII CIBERNETICE

„If you spend more on coffee than on IT security, you will be hacked. What’s more, you deserve to be hacked” (Richard Clarke) Cunoașteți vreo persoană care a […]

5G este o nouă energie electrică și va fi factorul cheie al lumii inteligente

WebSummit este evenimentul în care an de an giganții HiTech îsi prezintă inovațiile, prin care viața noastra ar trebui să devină mai simplă, mai confortabilă, mai sigură. Totodată […]

Minutul de năduf al unui DPO

Data Protection Officer (DPO) la nivel european ajunge să fie un Responsabil cu Protecția Datelor în România. Mi se întâmplă adesea să mă surprind antamată cu gândul în […]

Operatorul GDPR în Epoca Internetului

Devine accesul liber la internet în era GDPR o problemă pentru operatori? Într-o proporție covârșitoare operatorii au pagini web de prezentare, contact sau  magazine online, pagini de Facebook, […]

Conformitatea GDPR se construiește cărămidă cu cărămidă

Ce presupune această schimbare din 25 mai 2018 și care este rolul ei? O întrebare cu o greutate, cu părere de rău pentru multe persoane este încă o […]

Principiile prelucrării datelor personale și rolul auditului preliminar

Celebrul GDPR este deja în aplicare de mai bine de un an de zile, suficient pentru ca fiecare antreprenor conectat on-line sau la diverse centre de afaceri să […]

15 recomandări GDPR pentru managerul de spital

“Mie nu mie se poate intampla, am băieți tineri și destepti la IT”  este argumentul unui manager de spital pentru a justifica lipsa de interes, resurse și timp […]

Când viața îți oferă lămâii, apelezi la GDPR

Un link postat de Cristiana Deca pe unul dintre conturile ei de social media m-a făcut să mă prăbușesc de râs, dar până să apuc să mă opresc […]