Minutul de năduf al unui DPO

Editorial

Vizualizari: 6321

Facebooktwittergoogle_plusredditpinterestlinkedinmail

Data Protection Officer (DPO) la nivel european ajunge să fie un Responsabil cu Protecția Datelor în România. Mi se întâmplă adesea să mă surprind antamată cu gândul în această idee când, în mod inevitabil, ajung să mă întreb obsesiv de ce, de unde această asimilare la noi a unui ofițer cu un responsabil. Cu siguranță și alți colegi DPO s-au confruntat cu asta.

Desigur, consider că încă de la început se exclude dificultatea unei traduceri conceptuale a acestui rol, mai ales datorită asemănării izbitoare dintre englezescul OFFICER și românescul OFIȚER. Așa că mă duc mai departe, la sensul semantic al cuvintelor intrate în analiză OFFICER/ OFIȚER versus RESPONSABIL. Și zic, că cel mai bine, hai să mă uit în DEX și, printre toate sensurile identificate, iată ce găsesc:

  • ofițer = angajat însărcinat, în anumite ocazii, cu paza și ordinea interioară
  • responsabil = persoană care poartă răspunderea unui lucru, a unui fapt; răspunzător / persoană care are o funcție de conducere sau o sarcină de răspundere, căreia i s-a încredințat o răspundere.

Cunoscând descrierea DPO, cuprinsă în GDPR la articolele dedicate acestuia (art. 37 – 39), respectiv faptul că acesta nu este subordonat nimănui și că se adresează managementului de vârf (cel mai înalt) al organizației, că nu poate fi sancționat și nici disponibilizat pentru modul și gradul de realizare a activității sale, găsesc a fi o discrepanță majoră între rolul DPO și denumirea de responsabil cu protecția datelor. Mai mult, prin prisma experienței acumulate în interacțiunea cu operatorii de date cu care lucrez, constat că această discrepanță generează, cu titlul de constantă,  o confuzie  importantă în percepția acestora, când vine vorba de poziționarea corectă în relație cu DPO.

Dacă e să perpetuăm denumirea de responsabil cu protecția datelor, conceptual, operatorul abordează o atitudine relaxată, fiind ferm convins că DPO este responsabil pentru implementarea GDPR în organizație și el deci nu prea-și mai asumă riscuri, un lucru de bun simț în lumina definiției responsabilului prezentată mai sus. Din perspectiva realității curente, însă, operatorul de date este singurul care este responsabil de implementarea cerințelor GDPR (art. 24 GDPR) și nicidecum DPO contractat intern sau extern - investit (conform COR242231) cu rolul de responsabil cu protecția datelor.

În altă ordine de idei, DPO-ul - fie el intern sau extern - e angajat într-o continuă pledoarie cu scopul de a-l face pe operatorul de date să conștientizeze că responsabilitatea prelucrărilor de date cu caracter personal îi aparține întru totul. Lucru destul de dificil, când practic îl inviți pe acesta să sfideze logica simplă și să-nțeleagă că:

Responsabilul (cu protecția datelor) nu este responsabil și că, mai mult, nu poate fi tras la răspundere pentru neconformitățile sau breșele de securitate a datelor cu caracter personal, din perspectiva GDPR.
DPO este acel gardian ce monitorizează, atenționează și consiliază operatorul pentru respectarea condițiilor de prelucrare impuse de Regulament, e puntea de legătură în cadrul acestui triunghi format de Operator - Persoana vizată - Autoritate. Nu DPO implementează efectiv GDPR, operatorul face asta.

M-am întrebat, și nu o dată, de ce DPO are acest statut și, profesând, iată că mi-a și venit răspunsul:

Operatorul de date este singurul în măsură să pună la dispoziție resursele umane și materiale necesare punerii în  aplicare a măsurilor tehnice și organizatorice identificate a fi necesare (desigur, în mod proporționat), în mediul intern și în relațiile cu terții având autoritatea/ calitatea organizațională de care e nevoie. Pentru că a asigura securitatea și conformitatea  prelucrării datelor cu caracter personal implică, fără excepție, investiție de bani și timp, resurse alocate de operator întotdeauna.

Ce ar fi de făcut? Păi bine, găsesc că avem 2 variante:

  1. Să corectăm traducerea nefericită din Responsabil cu protectia datelor în Ofițer cu protecția datelor, atât în traducerea Regulamentului 679/2016, dar și în Standardul ocupațional ce documentează această ocupație. Veți spune, probabil: bine, bine, dar ofițerul te duce cu gândul la un cadru militar. Adevărat, aș spune, în primă fază, dar mai apoi v-aș aminti că în România există și alt fel de ofițeri, cum este, spre exemplu, un ofițer de stare civilă. Cum putem face această schimbare? Desigur, prin conlucrarea concertată a tuturor factorilor implicați - Autoritate, legislativ, servicii suport, organizații non-guvernamentale care și-au asumat un rol în domeniul protecției datelor cu caracter personal, etc. Și, dacă tot reparăm titulatura DPO, să reparăm și codificarea dată Standardului, codificare ce atestă tot subordonare contradictorie prevederilor din GDPR.
  2. Cea de a doua variantă, cea mai comodă și cea mai accesibilă, dat fiind că este, în sine, non-acțiune, ar fi să trecem cu vederea și să continuăm așa cum s-a și început cu utilizarea titulaturii eronate de responsabil cu protecția datelor. Tentantă perspectivă, însă la fel de păguboasă, astfel încât ani buni de acum înainte DPO va duce o luptă suplimentară de căpătare a unei autorități pe care o are în mod implicit, dar care nu poate produce efectele menite din lipsa cooperării congruente și, mai mult, implicării operatorului în a consuma pași clari în direcția conformității GDPR și în a trata cu respect și asumare recomandările DPO.

De ce acum acest articol?

Pentru că tocmai ce am participat la treia ediție a DPO.Tools organizată de portalul dpo-net.ro și partenerii acestuia, ocazie cu care s-a afirmat că DPO este o prelungire a Autorității și, prin extrapolare, nu mi-aș putea imagina cum Autoritatea și-ar putea îndeplini rolul asumat subordonat fiind operatorului pe care îl investighează. Realizez, pe zi ce trece, tot mai mult că este crucială perceperea corectă a DPO-ului de către operator, mai ales, pentru a permite o conformare obiectivă a prelucrărilor de date cu caracter personal efectuate de operator, în contextul existent.

O alocare a titulaturii corecte de DPO acestei ocupații, congruentă cu rolul îndeplinit de DPO, consider că este una dintre măsurile de luat prioritar în călătoria pe care GDPR a început-o din 25.mai.2018 în România, facilitând obținerea de claritate în spiritul performanței în implementarea Regulamentului în România.

INTRA ACUM în grupul WhatsApp "Comunitatea Dpo-NET.ro"!


Iți plac articolele dpo-NET.ro? Poți fi la curent cu toate aceste noutăți dacă ne urmărești zilnic pe paginile noastre de LinkedIn sau Facebook. 


Acest articol este protejat de către dispoziţiile legale incidente și este interzisă copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a acestuia. Articolele publicate pe DPO-NET.RO pot fi preluate doar în limita a maxim 500 de caractere, fără a depăşi jumătate din totalul de caractere, şi cu citarea obligatorie a sursei, cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor și articolelor publicate pe DPO-NET.RO, vă rugăm să ne contactati.

„GDPR-ul nu se aplică partidelor politice?”

Editorial

Vizualizari: 2095

Facebooktwittergoogle_plusredditpinterestlinkedinmail

Ne aflăm în plină campanie electorală pentru alegerile locale, care se va finaliza cu votul cetățenilor in 27.09.2020. Cu toții suntem chemați la vot de foarte multe partide politice parlamentare, neparlamentare, de alianțe politice sau electorale, de asociații sau organizații ale minorităților, dar și de candidați independenți. Pandemia COVID-19 a obligat toți acești competitori electorali să își transfere cea mai mare parte din activitatea specifică de promovare a programului electoral către mediul online, prin intermediul website-urilor și a paginilor pe rețelele de socializare. Suntem asaltați de reclame electorale care încearcă să ne convingă să votăm, ni se solicită sprijin și donații, sau suntem îndemnați, mai mult sau mai puțin subtil, să aderăm la un partid sau să-l susținem prin votul nostru.
Sunt convins că cititorii au remarcat ghilimelele din titlul articolului și că au înțeles că la această întrebare există un singur răspuns: prevederile Regulamentului 679/2016 se aplică tuturor competitorilor electorali, în sensul în care aceștia, așa cum se clarifică și în Comunicatul ANSPDCP din 28.08.2020, sunt operatori de date cu caracter personal, prin urmare, trebuie să își asume și să respecte obligațiile pe care le au din punct de vedere GDPR.

Totuși, în cazul în care un operator de date încă mai consideră că nu trebuie să respecte prevederile GDPR sau că ar fi nesancționabil, vă prezint câteva situații concrete care contrazic în mod evident această legendă urbană, iar faptul că în România încă nu s-a aplicat nicio amendă acestui tip de operatori nu înseamnă că timpul e pierdut sau că “nouă nu ni se poate întâmpla”.

  1. În Belgia unei asociații politice i-a fost aplicată o amendă GDPR de 3000 euro pentru temeiul juridic insuficient pentru prelucrare, încălcând articole 5, 6 și 14. Această asociație politică locală a trimis reclame electorale locuitorilor municipiului pentru alegerile locale din 2018. În acest scop, asociația a folosit lista electorală din 2012 și a comparat-o cu cea din 2018, fără un temei juridic suficient și fără informații în conformitate cu art. 14 GDPR.
  2. Tot în Belgia, Primăria unui Municipiu a primit o amendă GDPR de 5000 euro pentru încălcarea articolelor 5 și 6 (Temei juridic insuficient pentru prelucrare), deoarece în contextul alegerilor locale din 2018, a trimis reclame electorale unui grup de angajați din administrația locală, folosind în mod ilegal o listă de date de contact.
  3. În Spania, Partidul Socialist din Catalonia a primit o amendă GDPR în valoare de 5000 euro, pentru încălcarea principiului limitărilor legate de scop (Art. 5, alin (1), lit. b)). Partidul Socialist din Catalonia a folosit datele cu caracter personal furnizate de un medic profesionist pentru a trimite o scrisoare rudei reclamantului solicitând sprijin politic. Aceasta constituie un scop diferit de scopul inițial al colecției și, prin urmare, încalcă principiul limitării scopului.
  4. Mai aproape de noi, în Bulgaria, unui partid politic i-a fost aplicată o amendă GDPR de 2000 euro, pentru încălcarea Art. 6 (Temei juridic insuficient pentru prelucrare), având în vedere falsificarea semnăturilor pe o listă de alegători.
  5. În Italia, Asociației Rousseau, persoană împuternicită a operatorului “Movimento 5 Stelle”, partid politic italian, i-a fost aplicată amenda GDPR de 50.000 euro pentru măsuri tehnice și organizatorice insuficiente pentru a asigura securitatea datelor cu caracter personal ( Art. 32). În acest caz, mai multe site-uri web afiliate partidului politic italian Movimento 5 Stelle erau administrate, prin intermediul platformei numite “Rousseau” , care funcționa ca persoană împuternicite de operator. Platforma a suferit o încălcare a securității datelor în vara anului 2017, ceea ce a determinat autoritatea italiană pentru protecția datelor, Garante, să solicite implementarea mai multor măsuri de securitate, în plus față de obligația de actualizare a informațiilor disponibile pentru a oferi transparență suplimentară. În timp ce operatorul actualiza nota de informare privind informațiile de confidențialitate, autoritatea italiană pentru protecția datelor și-a exprimat îngrijorarea cu privire la lipsa implementării pe platforma “Rousseau” a unor măsuri de securitate legate de GDPR. Merită menționat faptul că procedura a fost inițiată înainte de luna mai 2018, dar autoritatea italiană pentru protecția datelor a emis o amendă în temeiul GDPR, deoarece platforma “Rousseau” nu adoptase măsurile de securitate necesare printr-un ordin emis după 25 mai 2018. Interesant este faptul că amenda nu a fost emisă împotriva partidului politic “Movimento 5 Stelle”, care este operatorul de date personale, ci împotriva Asociației “Rousseau”, care este persoană împuternicită de operator.
  6. În Ungaria, unui partid politic, al cărui nume nu a fost divulgat, i-a fost aplicată o amendă GDPR în cuantum de 34.375 euro, pentru îndeplinirea insuficientă a obligațiilor de notificare privind încălcarea securității datelor personale (Art. 33, alin (1) și alin. (5) și art. 34, alin. (1)). NAIH (Autoritatea maghiară de supraveghere) a aplicat o amendă de 11.000.000 HUF (34.375 EUR) acestui partid politic maghiar pentru că nu a notificat Autoritatea și persoanele vizate cu privire la o încălcare a securității datelor și nu a documentat încălcarea, conform articolului 33, alin. (5) din GDPR. După cum prevede legea, amenda s-a bazat pe 4% din cifra de afaceri anuală a partidului și 2,65% din cifra de afaceri anticipată pentru anul următor. Breșa de securitate a fost rezultatul unui atac cibernetic al unui hacker anonim, care a accesat și a dezvăluit informații despre vulnerabilitatea sistemului organizației - o bază de date de peste 6.000 de persoane. Sistemul a fost vulnerabil la acest atac cibernetic din cauza unei probleme de redirecționare a paginii web a organizației. După ce atacatorul a publicat datele, chiar și persoanele cu cunoștințe IT scăzute au putut prelua informații din baza de date.
  7. Tot în Ungaria, o persoană a primit o amendă GDPR de 290 euro pentru încălcarea articolelor 5, 6, 12, 15 și 17 (Baza legală insuficientă pentru prelucrarea datelor). Această persoană a făcut o fotografie cu directorul unei companii deținute în totalitate de o primărie, înfățișându-l pe director, alături de copilului său, ca și cum ar fi rupt afișul electoral al opoziției din campania electorală. Persoana a încărcat fotografia pe pagina sa de Facebook și chiar dacă imaginea copilului era blurată, totuși în post se sugera că era fiica directorului. Directorul a declarat persoanei în cauză că nu este de acord cu realizarea fotografiei. NAIH a stabilit că actul directorului nu era o informație publică și fotografia nu dovedește că directorul a rupt un afiș electoral. NAIH a susținut, de asemenea, că doar numele directorului companiei deținute integral de guvernul local era informație publică.
  8. În Belgia, primarul unei localități a primit o amendă GDPR de 5000 euro pentru trimiterea de mesaje electorale fără un temei legal suficient. Adresele de e-mail utilizate nu au fost colectate în acest scop, încălcând astfel articolul 6 (Temei juridic insuficient pentru prelucrare.)
  9. Și nu în ultimul rând, tot în Belgia, unui consilier municipal i-a fost aplicată amenda GDPR în valoare de 5000 euro pentru trimiterea de mesaje electorale fără un temei legal suficient. Adresele de e-mail utilizate nu au fost colectate în acest scop, încălcând astfel articolul 6 (Temei juridic insuficient pentru prelucrare.)

După cum se poate observa, sancțiunile au fost aplicate acestui tip de operatori de date personale, mai ales pentru stabilirea incorectă a temeiurilor de prelucrare, pentru prelucrarea datelor personale în alte scopuri decât cele pentru care au fost colectate, pentru informarea insuficientă și necorespunzătoare a persoanei vizate, pentru măsuri tehnice și organizatorice insuficiente pentru a asigura securitatea datelor cu caracter personal, dar și pentru îndeplinirea insuficientă a obligațiilor de notificare privind încălcarea securității datelor personale.

Având în vedere faptul că cea mai mare parte a amenzilor a fost aplicată pentru stabilirea incorectă a temeiului de prelucrare sau pentru că temeiul juridic identificat nu a fost suficient, trebuie clar precizat că pentru scopuri de prelucrare cum ar fi depunerea dosarului de candidat la alegeri sau a listelor de susținători, temeiul legal este “interesul public” și/sau “obligația legală” și NU “consimțământul”, iar pentru recrutarea de membri sau de voluntari este “contractul” și NU “consimțământul” sau “interesul legitim”, iar pentru trimiterea de newsletter sau pentru marketing temeiul este “consimțământul” și NU „interesul legitim al operatorului”.

Din dubla perspectivă de specialist în protecția datelor personale și de alegător, am verificat câteva website-uri și conturi de pe rețelele de socializare ale competitorilor electorali (partide parlamentare, dar și neparlamentare, asociații și alianțe politice sau electorale, dar și candidați independenți) și am constatat o serie întreagă de neregularități, unele dintre ele, dacă n-ar fi periculoase pentru drepturile și libertățile persoanelor vizate, ar fi pur și simplu amuzante.

  1. PRIMUL WEBSITE ANALIZAT

  • Prelucrarea datelor personale se face pentru “Scopuri permise”, inducând ideea ca sunt și “scopuri nepermise”
  • Prelucrarea se poate face “în orice alt scop pentru care datele dumneavoastră cu caracter personal ne-au fost furnizate”;
  • “În cazul categoriilor speciale de date, prelucrarea se va face doar dacă pe lângă un temei juridic general de prelucrare a datelor, a fost obținut și consimțământul persoanei vizate.”;
  • “[...] transmitem datele personale către entități contractate de XXX pentru externalizarea unor servicii în cadrul cărora va fi necesară prelucrarea datelor cu caracter personal, precum furnizori de Cloud (Google – GSuite- în cazul membrilor comunităților tematice și locale), servere (GoDaddy), servicii de gestionare/trimitere e-mail (MailChimp, Google – GSuite) [...]”.

  1. AL DOILEA WEBSITE ANALIZAT

  • Contact: “Ne puteți contacta direct și la adresa de email: xxxxxx@gmail.com
  • În cererea de adeziune se colectează excesiv și fară respectarea principiului minimalizării date precum „Locul de muncă (actual)”;“Nivel studii: Elementare/Medii/Postliceale/Superioare/Postuniversitare/Doctorat 󠄶și Competențe lingvistice: Limba maternă/Alte limbi cunoscute”. Scopul și temeiul acestor date nu este clar specificat în nota de informare.
  • "Subsemnatul/a îmi exprim acordul ca datele cu caracter personal precizate în prezenta adeziune să fie stocate și prelucrate de către Partidul xxxxxx pentru realizarea activităților necesare obținerii și menținerii calității mele de membru al acestui partid, în conformitate cu prevederile legale incidente în domeniu (Regulamentul 679/26 aprilie 2016 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date, adoptat de Parlamentul European și Consiliul Uniunii Europene; Legea nr.190/2018 privind măsurile de punere în aplicare a Regulamentului (UE) 679/26 aprilie 2016 - cu modificările și completările ulterioare, Legea nr. 363/28 decembrie 2018 – cu modificările și completările ulterioare).”

 3. AL TREILEA WEBSITE ANALIZAT

  • “Acest site folosește cookie-uri. Navigând în continuare vă exprimați acordul pentru folosirea cookie-urilor conform Regulamentul (UE) 2016/679 al Parlamentului European și Al Consiliului Uniunii Europene privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date.”
  • Acest partid foloseste o “Fișa de evidență a membrului” pe lângă o cerere de adeziune.
  • Emailul oficial a filialelor partidelor este de forma @yahoo.ro sau @yahoo.com. În cazul utilizării acestor instrumente de comunicare, trebuie făcută o analiza pornind de la politica de confidențialitate a furnizorului, relația contractuală cu acesta, dreptul de proprietate asupra conținutului emailurilor și a atașamentelor, utilizarea datelor pentru microtargetare în scopuri de marketing, profilarea. Nu în ultimul rând trebuie să analizăm dacă nu cumva păstrarea unui email, cu sau fără atașament, în inbox sau sent items, este de fapt o prelucrare și cum majoritatea furnizorilor de "emailuri gratuite" au serverele în SUA, practic trebuie sa documentăm motivele pentru care realizăm transfer extracomunitar de date cu caracter personal ?
  • Webite-ul folosește un total de 58 de cookie-uri pentru multiple scopuri, prezentate într-un limbaj general. Utilizarea efectivă a acestor cookies nu este o problemă de GDPR, condițiile de utilizare trebuie să fie unele specifice și să fie documentat corect temeiul legal.  

  1. AL PATRULEA WEBSITE ANALIZAT

  • “Tipurile de date cu caracter personal care sunt colectate și prelucrate cu privire la membrii și foști membri includ: nume, prenume, adresă, CNP, data nașterii, număr telefon, adresă de e-mail, act de identitate (serie și număr), sex, naționalitate, stare civilă, copii (număr și vârstă), religie, statut social, permis de conducere, venituri familiale lunare, date privind activitatea socio-profesională (studii, calificări/diplomă, angajator, ocupația, profesia), competențe lingvistice, opțiuni politice, domenii de interes, hobby-uri, apartenență la alte organizații, semnătura.” (prelucrare excesivă evidentă, fără respectarea principiului minimalizării)
  • Site-ul este pe platforma Wordpress. Website-urile construite pe platforma open source de tip Wordpress au în componență module compatibile cu această platformă, furnizate de firme terțe care de cele mai multe ori nu oferă garanții de securitate contractuale. Wordpress este una din cele mai răspândite structuri open-source, folosită în acest moment, în lume. Se estimează că în acest moment peste 33% din website-urile existente folosesc această tehnologie. Folosirea pe scara largă și gratuită a acestei platforme aduce numeroase avantaje din punct de vedere a multitudinii de module software care pot fi folosite pe această infrastructură, precum și a actualizării și optimizării acestora de către numeroși utilizatori entuziaști. Cu toată popularitatea sa, Wordpress prezintă numeroase vulnerabilități care pot fi exploatate de către persoanele răuvoitoare, care pot duce la distrugerea informațiilor sau la folosirea frauduloasă a acestora. Cele mai multe vulnerabilități apar din neglijența utilizatorilor și din încrederea excesivă a administratorilor în setările de securitate implicite ale Wordpress.

 

 

 5. AL CINCILEA WEBSITE ANALIZAT

 

 6. AL ȘASELEA WEBSITE ANALIZAT

  • Se remarcă o confuzie între “Politica de confidențialitateși Politica privind utilizarea cookie-urilor care, în acest caz, “este concepută pentru a vă informa în legătură cu practicile noastre în ceea ce privește colectarea de informații de la dvs. atunci când vizitați site-ul nostru, prin intermediul cookie-urilor și a altor tehnologii de urmărire, însă cu respectarea dreptului dvs. la protecția datelor cu caracter personal care vă privesc. Pentru mai multe detalii da click aici.”;
  • “Aveți dreptul să depuneți o plângere la autoritatea de protecție a datelor, dacă aveți îngrijorări cu privire la modul în care prelucram datele dvs. personale.”
  • AVERTIZARE! Vă rugăm să vă exersați cu înțelepciune drepturile și să rețineți că abuzul de drepturi vă poate atrage răspunderea.
  • Cookie-uri non-necesare prebifate pe “Activat

 

 

  1. AL ȘAPTELEA WEBSITE ANALIZAT

  •  “Site nesecurizat”. Secure Hypertext Transfer Protocol - HTTPS) care este un protocol de comunicație GRATUIT, destinat transferului de informație criptată prin intermediul internetului.
  • Conexiunea la acest site nu este sigură”;
  • 14 cookie-uri în uz.

 

 8. AL OPTULEA WEBSITE ANALIZAT

  • Datele personale sunt prelucrate pentru mai multe scopuri enunțate printre care și „Marketing și relații publice, pe baza consimțământului dumneavoastră, potrivit art. 6 alin. (1) lit. a) din Regulamentul GDPR: pentru analiza comportamentului și monitorizarea traficului se analizează date cum ar fi: sistemul de operare al dispozitivului, browser-ul și setarile lui, informații stocate în cookie-uri, adresa IP, localizarea geografică a dispozitivului. Acestea din urma sunt date colectate și gestionate de terți, cum ar fi Google, Facebook etc. și nu pot fi folosite la identificarea dumneavoastră;
  • “Cu toate acestea, ww.xxx.ro folosește măsuri de securitate a site-ului în conformitate cu cele mai bune practici pentru a proteja site-ul web, e-mailurile și listele de corespondență.”;
  • Cookie-uri “Non-Necesare” prebifate pe “Activate”.

 

9. Următorul exemplu se referă la o comunicare electorală de la un candidat către 100.000 de persoane.  În acest caz, pornim de la prezumția că în această bază de date au fost incluse doar persoane care și-au dat consimțământul în cunoștință de cauză pentru ca datele personale (numele și adresa poștală) să fie utilizat în acest scop specific.

Nu există nici o informație referitoare la legalitatea prelucrării, nu se menționează sursa datelor și, având în vedere că această prelucrare de date cu caracter personal se poate face doar în baza consimțământului, trebuie să fie oferită o modalitate ca persoana să poată să își retragă consimțământul.

  1. BONUS

Chiar dacă nu se încadrează în tema articolului, nu puteam trece cu vederea o adevărată “perlă” în materie de protecția datelor personale de pe site-ul unei primării, unde persoana vizată poate dezactiva politica de confidențialitate dacă ceva nu-i place.


ANALIZA NOTELOR DE INFORMARE PRIVIND TRANSPARENȚA PRELUCRĂRII

În ceea ce privește drepturile persoanelor vizate, în Notele de informare a persoanei vizate sau în Politicile de confidențialitate pe care le-am identificat și le-am putut analiza, sunt menționate toate drepturile de care beneficiază persoana vizată, fără a se personaliza însă, iar aici menționăm includerea dreptului la portabilitatea datelor, care în cazul listelor de susținători, spre exemplu, nu poate fi exercitat de persoana vizată, deoarece poate fi susținut doar un singur candidat și nu se pot transmite datele către alt operator (alt partid / candidat).

De asemenea, nu am identificat peste tot precizarea dreptului de retragere a consimțământului, acolo unde s-au declarat prelucrări de date personale pe bază de consimțământ sau am găsit o precizare scurtă ca se poate retrage acordul, dar fără a se preciza clar cum se poate face sau, unde s-a precizat cum se poate retrage consimțământul, aceasta retragere se putea face mult mai greu și mai dificil pentru persoana vizată decât s-a făcut acordarea acestuia (spre exemplu, am întâlnit acord solicitat / dat printr-un simplu click, în timp ce retragerea este posibilă doar printr-o cerere depusă la sediul operatorului).

Din analiza făcută a rezultat că operatorii nu își îndeplinesc în mod corespunzător obligațiile care le revin conform prevederilor Regulamentului 679/2016, în sensul în care cel puțin lipsa datelor de contact ale Responsabilului cu protecția datelor personal sugerează ca acesta n-ar exista, dreptul la informare al persoanelor vizate nu este respectat corespunzător, datele personale prelucrate nu sunt securizate corespunzător (site-uri găzduite în afara UE și chiar a Europei, adrese de e-mail oficiale pe yahoo sau gmail, casete de colectare a consimțământului prebifate pe acceptare sau care lipsesc complet, cookies-uri ne esențiale prebifate pe acceptare, scopuri de prelucrare negranulate și necorelate cu temeiurile prelucrării, limbaj neclar, ambiguu și plin de generalități sau de pronume nehotărâte, termene de stocare neprecizate sau precizate neclar și în termeni generali, date colectate excesiv și prelucrate ulterior în scopuri incompatibile cu scopurile inițiale sau lipsesc precizările legate de eventuale acorduri / contracte de confidențialitate ale salariaților / persoanelor împuternicite de operator care prelucrează datele persoanelor vizate etc.).

CONCLUZII

Dacă ar fi să ne oprim doar asupra câtorva aspecte, acest articol evidențiază următoarele concluzii:

  • superficialitatea operatorilor care prelucrează date cu caracter personal în perioada campaniei electorale desfășurată în România în perioada august-septembrie 2020;
  • lipsa atenției față de prevederile și principiile GDPR;
  • informările persoanelor vizate sunt făcute în grabă, după “șabloane” și de multe ori limbajul folosit în întocmirea acestora este neadecvat, plin de generalități și, în multe situații, este neadaptat persoanelor vizate, necunoscătoare;
  • încă se face confuzie între temeiurile de prelucrare (obligație legală vs. interes legitim vs. consimțământ);
  • nu s-a înțeles că temeiul consimțământului este singurul care nu poate fi asociat cu alte temeiuri pentru același scop și în cele mai multe cazuri este viciat;
  • operatorii nu respectă structura art. 13 sau 14 și se fac confuzii între prelucrarea datelor colectate direct de la persoana vizată sau din alte surse;
  • din punct de vedere tehnic pot spune că operatorii nu și-au adaptat instrumentele folosite în campaniile electorale (pagina web, pagina pe rețelele de socializare) pentru a respecta principiile acestui regulament;
  • lipsa certificatelor de securitate (https);
  • stocări în afara UE sau utilizarea serviciilor de e-mail sau newsletter care presupun stocarea în afara UE;
  • utilizări excesive de cookies-uri care nu pot fi controlate de vizitatori.

RECOMANDARI

Chiar dacă DPO-ul este captiv între obligațiile legale impuse de legile organice și principiile și obligațiile GDPR, există, în opinia mea, o rețetă pentru a asigura un echilibru între toate aceste reglementări:

  1. Implicarea DPO-ului. El este specialistul care astăzi poate să consilieze și să ghideze organizația în respectarea GDPR și păstrarea acestui echilibru cu obligațiile legale și interesele publice ale partidului.
  2. Respectarea celor șapte principii fundamentale ale GDPR. Aceste principii trebuie să devină o realitate, trebuie să fie implementate în orice fel de procedură, ca niște filtre care trebuie aplicate înainte de a lansa orice tip de document.
  3. Informarea persoanelor vizate. Este foarte ușor să investim în această informare prealabilă și să obținem, practic, o implicare și motivarea acestor persoane, pentru că, în fond, toate aceste proceduri restrictive sunt în interesul lor, al protecției datelor lor cu caracter personal. Aceste informări trebuie să fie formulate într-un limbaj accesibil.
  4. Instruirea persoanelor, obținerea de garanții, implementarea de măsuri tehnice și organizatorice.  Trebuie să fim foarte atenți atunci când datele alegătorilor sunt prelucrate de către împuterniciții noștri. Ca operatori trebuie să ne asigurăm că sunt implementate măsuri tehnice și organizatorice de protecție și securitate a acestor date personale pe tot procesul de prelucrare.
  5. Evaluarea nivelului de prelucrare a datelor (de exemplu, dacă este excesiv) și identificarea unor metode mai puțin intruzive de prelucrare a datelor personale, fără a crește birocrația. Să nu uităm că DPO-ul este cel care poate evalua dacă discutăm de un nivel excesiv de prelucrare a datelor, trebuie să încercăm să limităm înscrisurile, astfel încât să nu creștem birocrația doar de dragul de a ne acoperi cu documente justificative privind respectarea acestei legi. Respectarea tuturor celorlalte principii GDPR s-ar face mult mai ușor dacă principiul minimizării ar fi respectat întocmai și pun accent mai ales pe acest lucru, deoarece noi, românii, companiile românești, instituțiile statului am ridicat birocrația aproape la nivel de tradiție. Nu tot ce e mult e și bun, un singur document bine întocmit și cu responsabilitate mă protejează la fel de bine ca zece documente pline de date personale  nefolositoare, dar colectate pe sistemul „să fie”.

Concluzionez că această rețeta nu se aplică exclusiv în această perioadă electorală, cele cinci recomandări fiind aplicabile oricărei organizații care își propune să își adapteze cultura organizațională și să îmbrățișeze principiile GDPR. Recomand tuturor formațiunilor politice și candidaților independenți sa folosească puținul timp rămas din aceasta campanie și să repare aceste erori de exprimare sau de configurare tehnică, demonstrând astfel că respectă în mod real principiile GDPR și drepturile persoanelor vizate.

 

 

INTRA ACUM în grupul WhatsApp "Comunitatea Dpo-NET.ro"!


Iți plac articolele dpo-NET.ro? Poți fi la curent cu toate aceste noutăți dacă ne urmărești zilnic pe paginile noastre de LinkedIn sau Facebook. 


Acest articol este protejat de către dispoziţiile legale incidente și este interzisă copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a acestuia. Articolele publicate pe DPO-NET.RO pot fi preluate doar în limita a maxim 500 de caractere, fără a depăşi jumătate din totalul de caractere, şi cu citarea obligatorie a sursei, cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor și articolelor publicate pe DPO-NET.RO, vă rugăm să ne contactati.

Care a fost cea mai importanta lectie pe care companiile, dar si specialistii in protectia datelor personale, au invatat-o in aceasta perioada?

Editorial

Vizualizari: 9740

Facebooktwittergoogle_plusredditpinterestlinkedinmail

Cei doi ani care au trecut de la implementarea GDPR nu au reprezentat pentru noi doar provocari, ci au introdus si oportunitati de a invata lectii valoroase. Am intrebat specialisti precum Bogdan Manolea, Serban Popa, Ralucai Puscas, Stefan Iancu, Roxanei Mitroi sau Marius Dumitrescu despre aceste lectii pe care companiile, dar si specialistii in protectia datelor personale, le-au invatat in aceasta perioada si va invitam sa cititi ce ne-au raspuns.

Din perspectiva lui Bogdan Manolea, legal expert, “pentru firmele care chiar doresc sa fie compliant cu GDPR si le pasa de datele personale ale clientilor sau utilizatorilor, lectia principala este ca e un proces mult mai anevoios si mai de durata (pentru mentinerea conformitatii), mai ales daca business-ul este intr-o zona in care trebuie sa fii extrem de flexibil”.

Serban Popa, consultant GDPR la Unity Solutions, declara ca “e greu de spus pentru altii, dar, in privinta mea, am invatat si am repetat: nimeni nu este matur in acest domeniu; trebuie sa analizam punctual in functie de situatie si sa adaptam in functie de risc, de costul investitiei dar, mai ales, cu gandul primar ca protectia persoanei vizate este pe primul loc”.

In opinia Ralucai Puscas, avocat asociat la Filip & Company, “GDPR a educat consumatorii si populatia in general, astfel incat acum persoanele sunt mult mai atente la modul in care companiile le prelucreaza datele. Amenzile au jucat un rol important si exista un proces continuu de invatare pe baza spetelor care apar si a reactiei autoritatilor din spatiul UE. Ne putem astepta deci, ca aspectele legate de privacy sa fie analizate din ce in ce mai indeaproape de consumatori atunci cand instaleaza aplicatii pe telefoane mobile sau utilizeaza diverse produse digitale, conformitatea cu GDPR putand deveni chiar un diferentiator de business pentru companii”.

Specialistul mai adauga: “Alte invataminte pot fi desprinse daca ne uitam la motivele pentru care autoritatea din Romania, dar si cele la nivel european, au aplicat sanctiuni pana acum, intre acestea aparand in mod recurent neimplementarea masurilor tehnice si organizatorice adecvate, care sa asigure securitatea datelor cu caracter personal, lipsa sau nevalabilitatea temeiului legal al prelucrarii ori nerespectarea drepturilor persoanelor vizate. Acestea sunt doar exemple si poate, din perspectiva companiilor, o buna ocazie de a reverifica modul in care au fost implementate anumite cerinte, in cadrul programului de conformitate in derulare”.

 Stefan Iancu, consultant GDPR in cadrul companiei iPrivacy, afirma ca: “Cea mai importanta lectie care trebuie invatata este aceea ca asigurarea conformarii trebuie sa aiba ca scop foarte clar protejarea persoanele fizice – nu se rezuma la formalitati, proceduri si documente, este un efort de echipa – ca responsabilitatea apartine fiecarui membru al organizatiei si ca protectia datelor trebuie sa devina cat mai curand o parte importanta a culturii organizationale a fiecarui operator. Si ca de obicei, seriozitatea cu care este tratata protectia datelor personale in organizatie este egala cu tonul, mesajul, pe care il da top managementul”.

 Din punctul de vedere al Roxanei Mitroi, avocat in cadrul bpv GRIGORESCU STEFANICA, “probabil ca una dintre cele mai importante lectii pe care jucatorii in domeniu au aflat-o a fost aceea ca fiecare caz in parte are specificul sau si trebuie tratat cu atentie sporita. Este cert faptul ca documente cu aplicabilitate generala nu pot cuprinde aspectele specifice fiecarui domeniu in parte si nu pot acorda o protectie sporita business-ului, de aceea mereu se recomanda o analiza particulara asupra activitatii fiecarei companii in parte, cartografierea fluxurilor de date si a proceselor, identificarea gap-urilor existente, ca abia apoi sa se recurga la redactarea politicilor si documentelor necesare si la implementarea efectiva a acestora. In orice caz, recomandarea noastra mereu a fost aceea de a trata in mod individual si distinct activitatile de prelucrare si de a analiza de la caz la caz gradul de conformare a fiecarei entitati implicate in proces”.

Marius Dumitrescu, specialist GDPR, constata ca, “in ultimele luni, de cand a fost recunoscuta oficial pandemia Covid -19, s-a vorbit despre GDPR mai mult decat in toata perioada de cand a intrat in vigoare Regulamentul UE 679/2016 si este trist ca a fost nevoie de acest Coronavirus ca sa-i acordam atentia pe care o merita.

Societatea in care traim s-a schimbat, fiind supusa la unul din cele mai dificile teste de stres. Frica este cea care a obligat societatea noastra sa se adapteze si sa se maturizeze fortat, facand, in primul rand, un salt mare catre digitalizare. Vorbim astazi mai mult ca niciodata despre tele-munca, tele-medicina, tele-educatie si, mai ales, despre stirile false.

Trebuie sa realizam si ca toata aceasta digitalizare, pe repede inainte, vine la pachet cu asumarea unor riscuri de care mi-as dori sa fim constienti inca de la inceput.

Nu cred ca suntem pregatiti inca sa imbratisam digitalizarea si sa ne folosim la maxim de beneficiile acesteia. In urma recomandarilor autoritatilor din Romania, mai multe companii au decis sa accepte, de pe o zi pe alta, ca angajatii sa lucreze de acasa. Din punct de vedere legal eram pregatiti, legislatia romana avea prevederi clare privind tele-munca si cele mai multe firme au semnat acum cu fiecare angajat doar un act aditional la contractul de munca, pentru a indeplini aceasta formalitate birocratica. Foarte putine firme au investit in securizarea echipamentelor si a cailor de comunicare, alegand deseori solutiile cele mai rapide si ieftine, utilizand de cele mai multe ori echipamentele proprii ale angajatilor.

Revenind la domeniul protectiei datelor, chiar daca DPO-ul este captiv intre obligatiile legale impuse de legile organice, care pot limita drepturile persoanelor si principiile si obligatiile GDPR, exista, in opinia mea, o reteta pentru a asigura un echilibru intre toate aceste reglementari:

  1. Implicarea DPO-ului. El este specialistul care astazi poate sa consilieze si sa ghideze organizatia in respectarea GDPR si pastrarea acestui echilibru cu obligatiile legale si interesele comerciale.
  2. Respectarea celor sapte principii fundamentale ale GDPR. Aceste principii trebuie sa devina o realitate, trebuie sa fie implementate in orice fel de procedura, ca niste filtre care trebuie aplicate inainte de a lansa orice tip de document, orice fel de procedura.
  3. Informarea persoanelor vizate. Este foarte usor sa investim in aceasta informare prealabila si sa obtinem, practic, o implicare si motivarea acestor persoane, pentru ca, in fond, toate aceste proceduri restrictive sunt in interesul lor, al protectiei datelor lor cu caracter personal.
  4. Instruirea persoanelor si obtinerea de garantii adecvate. Trebuie sa fim foarte atenti atunci cand datele angajatilor nostri, sau datele clientilor nostri, datele vizitatorilor nostri sunt prelucrate de catre imputernicitii nostri ca operatori si sa ne asiguram ca sunt implementate masuri tehnice si organizatorice de protectie si securitate a acestor date personale pe tot procesul de prelucrare.
  5. Evaluarea nivelului de prelucrare a datelor (de exemplu, daca este excesiv) si identificarea unor metode mai putin intruzive de prelucrare a datelor personale, fara a creste birocratia. Sa nu uitam ca DPO-ul este cel care poate evalua daca discutam de un nivel excesiv de prelucrare a datelor, trebuie sa incercam sa limitam inscrisurile, astfel incat sa nu crestem birocratia doar de dragul de a ne acoperi cu documente justificative privind respectarea acestei legi. Respectarea tuturor celorlalte principii GDPR s-ar face mult mai usor daca principiul minimizarii ar fi respectat intocmai si pun accent mai ales pe acest lucru, deoarece noi, romanii, companiile romanesti, institutiile statului am ridicat birocratia aproape la nivel de traditie. Nu tot ce e mult e si bun, un singur document bine intocmit si cu responsabilitate ma protejeaza la fel de bine ca zece documente pline de date personale nefolositoare, dar colectate pe sistemul <<sa fie>>.”

Marius Dumitrescu concluzioneaza ca aceasta reteta nu se aplica exclusiv in aceasta perioada de pandemie, cele cinci recomandari fiind aplicabile oricarei organizatii care isi propune in urmatorul an sa isi adapteze cultura organizationala si sa imbratiseze principiile GDPR.

INTRA ACUM în grupul WhatsApp "Comunitatea Dpo-NET.ro"!


Iți plac articolele dpo-NET.ro? Poți fi la curent cu toate aceste noutăți dacă ne urmărești zilnic pe paginile noastre de LinkedIn sau Facebook. 


Acest articol este protejat de către dispoziţiile legale incidente și este interzisă copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a acestuia. Articolele publicate pe DPO-NET.RO pot fi preluate doar în limita a maxim 500 de caractere, fără a depăşi jumătate din totalul de caractere, şi cu citarea obligatorie a sursei, cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor și articolelor publicate pe DPO-NET.RO, vă rugăm să ne contactati.

Care a fost cea mai mare provocare a companiilor in procesul de obtinere si mentinere a conformitatii GDPR?

Specialistii in protectia datelor au fost cei care au lucrat alaturi de organizatii in procesul de obtinere si mentinere a conformitatii GDPR. Am vrut sa stim care a […]

Care a fost cea mai mare provocare, în ultimii doi ani, pentru specialistii in protectia datelor personale?

Data de 25 mai 2020 a marcat 2 ani de la implementarea regulamentului GDPR in Uniunea Europeana. Au fost doi ani plini de schimbari, atat pentru utilizatori, cat […]

PECB semnează un parteneriat cu NeoPrivacy România și lansează cursurile recunoscute internațional

PECB Group Inc. Canada a anunțat semnarea un nou acord de parteneriat cu NeoPrivacy România, pentru a distribui cursuri de formare PECB, recunoscute internațional. „Suntem foarte încântați de […]

Ce am învățat în primii 2 ani de GDPR în România?

Data de 25 mai 2020 a marcat 2 ani de la implementarea regulamentului GDPR in Uniunea Europeana. Au fost doi ani plini de schimbari, atat pentru utilizatori, cat […]

Normele GDPR nu împiedică măsurile luate împotriva pandemiei Covid-19

În cadrul celei de-a 30-a sesiuni plenare, EDPB a adoptat o declarație privind drepturile persoanelor vizate în contextul actual epidemiologic al stării de urgență sau alertă din statele […]

A măsura sau a nu măsura temperatura? Aceasta este întrebarea …

Mare agitație în aceasta frumoasă dimineață de 15 mai 2020. Au fost publicate pe site-ul Ministerului Afacerilor Interne măsurile de prevenire și control a infecțiilor aplicabile pe durata […]

Specialiștii în protecția datelor personale sar în ajutorul cadrelor didactice implicate în învățământul on-line

Un grup de patru specialiști în domeniul protecției datelor, autorii volumului GDPR Aplicat, vin în sprijinul celor interesați și implicați direct în procesul de învățământ on-line în România […]

Alexandru Luca: În acest context, digitalizarea nu este o noutate, este mai mult o oportunitate

Alexandru Luca, în prezent Mobile Division Manager – Cybersecurity BU in cadrul comapaniei certSIGN, are o experiență de peste 15 ani în domeniul IT&C, asumându-și roluri cheie în […]

La ce clauze contractuale vom fi mai atenți de acum în colo ?

Epidemiile, la fel ca războaiele, reprezintă situații care ne găsesc întotdeauna nepregătiți pentru a gestiona efectele complexe ale acestora. Consecința de lungă durată a acestora, după impactul psiho-emoțional, […]

Publicitatea declarației de căsătorie și respectarea principiilor GDPR

Scrieți pe Google „publicație starea civilă”, selectați modul „imagini” și observați rezultatul…Poate chiar vă regăsiți numele pe internet, alături de soțul/soția de atunci sau (încă) din prezent. Ne […]

GDPR se aplică și în timpul pandemiei COVID-19

GDPR se aplică chiar dacă pe timp de pandemie operatorilor de telefonie mobilă le-a fost solicitat de autorități să comunice anumite date pentru a ajuta la reducerea răspândirii […]

Pandemia Covid-19 a impus maturizarea forțată a societății românești

Nimic nu va mai fi ca înainte. Societatea în care trăim s-a schimbat deja, fiind supusă la unul din cele mai dificile teste de stres. Frica este cea […]

Hai să facem împreună analiza unei tentative de phishing

Cred că nu ne preocupă îndeajuns de mult o realitate infracțională care capătă proporții sub ochii noștri, fără a sesiza impactul pe care îl are asupra vieților noastre […]

Fenomenul FAKENEWS pierdut de sub control. „Spălați-vă mâinile, nu creierele!”

Acum câteva zile am citit întâmplător pe Fecebook un îndemn, „Spălați-vă mâinile, nu creierele!”. Acesta a fost și momentul în care am realizat că fenomenul Fakenews în România […]

Participa la DPO TOOLS Workshop – 23 / 24 Martie 2020 – „Mobilitatea, o provocare pentru aplicarea GDPR”

La nivelul dispozitivelor mobile, au aparut in ultima perioada noi variante de atacuri informatice menite de a extrage informatii cu caracter personal cunoscute sub forma furtului de identitate […]

Trevor Hughes, CEO IAPP: „În domeniul protecției datelor, avem o nouă profesie hibridizată”

Participând la cea de-a 13-a ediție a Conferinței pentru informatică, confidențialitate și protecția datelor (CPDP2020), desfășurată la Bruxelles în perioada 22-24 ianuarie 2020, Trevor Hughes, Președintele Asociației Internaționale […]

MODELE SI FORMULARE GDPR – O nouă carte în webshop-ul dpo-NET.ro

O nouă lucrare de mare interes a fost adaugată în webshop-ul dpo-NET.ro, fiind o contributie a membrilor Centrului de cercetare pentru protectia datelor, constituit in cadrul Universitatii de […]

Nicolae Ploeșteanu: „Consider că fiecare practician trebuie să aibă această carte”

In domeniul protecției datelor în România, anul 2020 a debutat cu lansarea pe piață a acestui volum, intituat „GDPR Aplicat. Instrumente de lucru pentru implementarea Regulamentului UE 679/2016”, […]

Despre AUDIT în contextul GDPR

O scurtă definiție AUDIT – Examinare profesională a unor informații cu scopul de a exprima o opinie responsabilă și independentă în raport cu un anumit standard. În funcție de standard […]

Ce planuri ți-ai făcut pentru 2020 în privința protecției datelor?

La începutul noului an mulți dintre noi ne facem planuri pentru a ne îndepărta de obiceiurile proaste sau pentru a finaliza proiecte începute în anul precedent. Dar câți […]