Membrii comunității Global IT Manager s-au întâlnit la o nouă ediție a conferinței “Securitatea informației în era digitală”

Evenimente

Vizualizari: 731

Facebooktwittergoogle_plusredditpinterestlinkedinmail

Joi, 21 februarie, membrii comunității Global IT Manager s-au întâlnit în cadrul celei de-a doua ediții a conferinței Securitatea informației în era digitală. Au participat 93 de specialiști în managementul și securitatea datelor, din administrația publică centrală, companii naționale și private cu diverse domenii de activitate: energie, gaz, transport, medical, utilități, bancar.

Agenda conferinței a inclus subiecte de actualitate legate de provocările și necesitățile cu care se confruntă managerii de sisteme IT&C din diverse organizații, dar și soluțiile pe care aceștia le au la dispoziție. Dintre temele abordate: breșele de securitate – Adriana Ceaușescu, ASCPD; viitorul securității cibernetice – Sebastian Bănică, Checkpoint, soluții de creștere a securității informației – Victor Gânsac și Teodor Lupan – Safetech Innovations.

Au susținut evenimentul companiile Safetech Innovations, Checkpoint și Backstage Production Group. Partener instituțional – Asociația Specialiștilor în Confidențialitate și Protecția Datelor (ASCPD).

Programul de marketing și comunicare profesionala Global IT Manager se derulează în cadrul unei comunități formate din specialiști IT cu diverse specializări. Programul a fost lansat de Oameni și Companii în anul 2014.

Oameni și Companii este o organizație specializată în soluţii de marketing și acces în comunități business, profesionale și premium-consumer.

Iți plac articolele dpo-NET.ro? Poți fi la curent cu toate aceste noutăți dacă ne urmărești zilnic pe paginile noastre de LinkedIn sau Facebook. 

NOU! Consultă Registrul Amenzilor GDPR pentru mai multe informații despre sancțiunile acordate în baza Regulamentului 2016/679


Acest articol este protejat de către dispoziţiile legale incidente și este interzisă copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a acestuia. Articolele publicate pe DPO-NET.RO pot fi preluate doar în limita a maxim 500 de caractere, fără a depăşi jumătate din totalul de caractere, şi cu citarea obligatorie a sursei, cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor și articolelor publicate pe DPO-NET.RO, vă rugăm să ne contactati.

De ce românilor nu le pasă de viața lor privată ?

Evenimente

Vizualizari: 657

Facebooktwittergoogle_plusredditpinterestlinkedinmail

La începutul săptămânii trecute citeam despre implementarea unui sistem de recunoaștere facială care va folosi camerele de monitorizare video (CCTV), webcam-urile, telefoane mobile, rețele de socializare și camere ATM pentru a realiza o prelucrare, în regim automatizat, de către organele de poliție, pentru identificarea unică a indiviazilor, cu generarea unor decizii individuale automatizate care pot genera efecte juridice negative pentru subiecții de date.

Linștea din jurul acestui subiect o pot explica în doua feluri: fie majoritatea românilor sunt conștienți de acest cost și sunt dispuși să îl plătească pentru a combate criminalitatea și frauda din România sau, întreaga societate românească nu este îndeajuns educată ca să recunoască riscurile introduse de implementarea unui astfel de sistem automatizat și nu apreciază corect valoarea "vieții private"  și a libertății. În rândurile următoare nu veți găsi un răspuns clar la întrebarea din titlu dar, citind următoarele informații, puteți cel puțin să ajutați la creșterea nivelul de educație a întregii societăți românești care se va pronunța pe viitor dacă acest proiect intruziv aduce mai multe beneficii sau introduce mai multe riscuri pentru asigurarea drepturilor și libertăților persoanelor.

Ce este această tehnologie de recunoaștere facială? 

Ei bine, această tehnologie presupune prelucrarea automatizată a imaginilor, care constă în identificarea unor caracteristici faciale specifice persoanei fizice, precum ochii, nasul și gura, extragerea unor caracteristici esențiale din datele biometrice, cum ar fi măsurările faciale pornind de la o imagine captată, inclusiv prin reprezentarea matematică a întregii imagini care rezultă din analiza componentelor principale ale acesteia și duce la identificarea persoanei. Soluția de recunoaștere facială care se dorește implementată în România va trebui să poată executa căutări după o imagine „în litigiu” într-o bază de date de până la 2.000.000 de înregistrări, în maxim 5 secunde, într-o bază de date care va putea cuprinde mai mult de 10% din toată populația României. Altfel spus, BigBrother devine o realitate în România și vom plati cu toții cu prețul vieții noastre private pentru binele comun, în condițiile în care un astfel de sistem nu și-a dovedit eficacitatea, fiind interzis de exemplu în San Francisco, Somerville din Massachusetts și Oakland.  Conform unui anunț recent, chiar și California urmează sa adopte o lege de interzicerea a camerelor utilizate de poliție și care folosesc tehnologia de recunoaștere facială, ca o măsură de protecție a vieții private.

În România acest proiect a fost inițiat de Inspectoratul General al Poliției Române care a lansat deja o achiziție publică pentru operaționalizarea sistemului de identificare și recunoaștere facială NBIS (Național Biometric Identification System) și interconectarea acestuia cu autoritățile de aplicare a legii din Uniunea Europeană. Prin implementarea acestei tehnologii, Poliția Română urmărește să crească gradul de combatere și elucidare a cazurilor asociate furtului de identitate, a documentelor pierdute sau furate, identificarea suspecților care comit sau intenționează să comită fapte de natură penală (terorism, infracțiuni cu violenta, etc.).

Am studiat cu interes Caietul de sarcini - sistem de recunoastere faciala și am constatat cu surpriză faptul că în cadrul acestor criterii de atribuire a contractului, ponderea pentru „Eficacitatea algoritmului de căutare/comparare” este de doar 30%, fiind pe aceeași treaptă cu prețul ofertei. Restul factorilor de evaluare vizează caracteristici hardware care nu afectează acuratețea funcționarii software-ului de recunoaștere faciala.  Un alt aspect care mi-a întărit îngrijorarea privind viabilitatea sistemului de recunoaștere faciala este faptul că Autoritatea nu a impus prin documentația achiziției cele mai utilizate condiții de participare atunci când sunt vizate proiecte de o asemenea amploare și sensibilitate: demonstrarea capacității tehnice și profesionale și situația economica și financiară a ofertantului. Prin urmare, operatorii care vor depune o oferta nu vor trebui să dovedească faptul că dețin resursele financiare suficiente pentru a duce la bun sfârșit un proiect de o asemenea amploare și importanță și nici nu vor trebui să dovedească că au experiență în implementarea unei soluții similare sau măcar că personalul care se va ocupa de instalarea sistemului este calificat și deține experiență specifică în astfel de proiecte.

Care este legislația națională și europeană care reglementează această tehnologie ?

Am facut următorul pas logic și am căutat articole din legislația românească și europeană care reglementează acest tip de prelucrări de date personale și am găsit Legea nr. 363/2018 și Directiva 680/2016.

Astfel, conform dispozițiilor art. 10 și 11 din Legea 363/2018, prelucrarea datelor sensibile (biometrice) prin mijloace automate este interzisă, cu excepţia cazului în care prelucrarea este reglementată expres de lege, și sunt instituite măsuri corespunzătoare pentru protejarea drepturilor, a libertăţilor şi a intereselor legitime ale persoanei vizate. Mai mult, utilizarea unui sistem ce ridica suspiciuni privind intruziunea în viața privată a persoanelor ar trebui înainte de toate să treacă printr-o evaluare a impactului asupra protecţiei datelor cu caracter personal (DPIA), obligatorie pentru acest tip de prelucrări conform Deciziei nr. 174/2018 a Autorității Naționale de Supraveghere.

Având în vedere că vorbim despre implementarea unei tehnologii noi care prezintă un risc ridicat pentru drepturile și libertățile persoanelor și care va putea fi utilizat pe întreg teritoriul României, consider că Poliția Română ar fi trebuit să consulte autoritatea națională de supraveghere atunci când a planificat achiziția acestui sistem în vederea includerii în caietului de sarcini a unor cerințe funcționale specifice care să ofere garanții suficiente în ceea ce privește protecția datelor personale, adică respectarea conceptului de privacy by design (vezi art. 25 din GDPR).

În privința legislației europene m-am consultat cu un specialist în domeniu, Sergiu Bozianu - Președinte al Asociației pentru Protecția Vieții Private, Fost Director Adjunct -  Direcția Generală de Supraveghere și Conformitate la Centrul Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal al Republicii Moldova, realizând următoarea analiză succintă:

"Având elementele constitutive relevate, constatăm cu certitudine că acestor operațiuni de prelucrare a datelor nu sunt opozabile cerințele GDPR în măsura în care datele colectate în scopurile enunțate nu vor fi prelucrate în alte scopuri decât cele care cad sub incidența Regulamentului, în conformitate cu prevederile art. 9 alin. (1) din Directiva 680. Chiar dacă cerințele Directivei 680 nu au aplicabilitate directă pentru statele membre cum ar fi în cazul GDPR, pentru asigurarea respectării dreptului la viața privată în legătură cu prelucrarea datelor cu caracter personal în sectorul polițienesc aceste trebuințe reprezintă un imperativ.

În acest sens, art. 10 din Directiva 680/2016 stabilește expres și fără drept de interpretare că: prelucrarea datelor genetice, prelucrarea datelor biometrice pentru identificarea unică a unei persoane fizice [.....] este autorizată numai atunci când este strict necesară și sub rezerva unor garanții adecvate pentru drepturile și libertățile persoanei vizate și numai atunci când este autorizată de dreptul Uniunii sau de dreptul intern

Pentru a putea aprecia caracterul conform al acestei intenției ale IGP, se impun următoarele întrebări:

  • Art. 12-18, cum se vor realiza drepturile persoanelor vizate și în ce măsură vor fi asigurate/restrânse, inclusiv perioada pentru care nu vor fi informați;
  • Art. 22, care sunt măsurile organizatorice și tehnice puse în aplicare de către persoana împuternicită, care aparent este de drept privat;
  • Art. 24, care este actul normativ care stabilește condițiile de evidență a prelucrărilor de date: în special care s-ar referi la: destinatarii datelor, categoriilor de persoane vizate, eventualul transfer către o țară terță, temeiul juridic al prelucrării, termenul limită pentru ștergere a datelor, măsurile generale tehnice de securitate asigurate.
  • Art. 27, dacă a fost efectuat impactul asupra protecției datelor cu caracter personal înainte de a prelucra categoria specială de date prin intermediul dezvoltării unei noi tehnologii.
  • Art. 28, dacă în prealabil a fost consultată Autoritatea de supraveghere, inclusiv care a fost poziția acesteia pe caz, cu specificarea aspectelor esențiale;
  • Art. 36-37, dacă se va efectua transferul către țări terțe și care vor fi situațiile opozabile;
  • Art. 41, care este Autoritatea responsabilă de asigurarea protecției datelor cu caracter personal în cazul unor astfel de operațiuni de prelucrare a datelor și care sunt competențele efective ale acesteia.

De menționat că așa cum opinează CEDO în numeroasele sale hotărâri, simplul fapt al colectării și înregistrării de către o autoritate publică a datelor cu caracter personal ale unei persoane vizate – reprezintă o ingerință în viața privată, care poate avea loc doar dacă este prevăzută de LEGE și este necesară într-un stat democratic. Suplimentar pot să comunic că în Republica Moldova încă în perioada anilor 2015-2016, de către Î.S. CRIS ,,Registru” actuala Agenție Servicii Publice – instituție publice responsabilă de gestionarea mai multor registre de stat cum ar fi: (Registrul de stat al populației, Registrul de stat al unităților de drept, Registrul de stat al transporturilor auto etc.) a intenționat în regim de testare a unui sistem similar de recunoaștere facială. În acel caz, instituția vizată a solicitat poziția Autorității de supraveghere – Centrului Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal care și-a expus poziția, înaintând un set de cerințe similare celor descrise supra pentru a fi asigurat regimul juridic al protecției datelor cu caracter personal."

 

 

Iți plac articolele dpo-NET.ro? Poți fi la curent cu toate aceste noutăți dacă ne urmărești zilnic pe paginile noastre de LinkedIn sau Facebook. 

NOU! Consultă Registrul Amenzilor GDPR pentru mai multe informații despre sancțiunile acordate în baza Regulamentului 2016/679


Acest articol este protejat de către dispoziţiile legale incidente și este interzisă copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a acestuia. Articolele publicate pe DPO-NET.RO pot fi preluate doar în limita a maxim 500 de caractere, fără a depăşi jumătate din totalul de caractere, şi cu citarea obligatorie a sursei, cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor și articolelor publicate pe DPO-NET.RO, vă rugăm să ne contactati.

Studentii viziteaza CERT.RO in cadrul programului de internship

Evenimente

Vizualizari: 855

Facebooktwittergoogle_plusredditpinterestlinkedinmail

Luni, 2 septembrie 2019, CERT-RO a primit în vizită 18 studenți înscriși în Programul Oficial de Internship al Guvernului României. Domnul Iulian Alecu, Directorul General Adjunct și domnul Nelu Munteanu, Directorul Direcției Tehnice, au realizat o prezentare generală a activității CERT-RO.

În prezentarea domnului Iulian Alecu, a fost surprinsă importanța securității cibernetice în tot spectrul social, de la individ în activitățile lui cotidiene, până la state și companii. A fost subliniat faptul că nivelul de protecție și de pregătire a reacției în caz de atac este într-o continuă creștere, dar și că atacurile devin din ce în ce mai versatile. Atacatorii pot folosi diverse mijloace de desfășurare a campaniilor, inclusiv prin căi simple precum ingineria socială. Orice activitate a oamenilor în mediul online îi poate plasa în circumstanțe vulnerabile. Însă acest lucru nu trebuie să descurajeze utilizarea acestui mijloc de comunicare, ci încurajează adoptarea unei atitudini mai riguroase în ceea ce privește igiena cibernetică și cantitatea de informație pe care o facem publică.

Domnul Nelu Munteanu a prezentat istoricul evoluției CERT-RO, de la înființarea acestuia, până la schimbările aduse prin legea nr. 362/2018 privind asigurarea unui nivel comun ridicat de securitate a rețelelor și sistemelor informatice. S-a menționat și natura activității instituției, respectiv de expertiză şi cercetare-dezvoltare în domeniul protecției infrastructurilor cibernetice, realizată prin împletirea domeniului social-administrativ cu cel tehnic.

Prezentările au stârnit curiozitatea participanților, care au lansat numeroase întrebări despre cum ne putem proteja ca utilizatori obișnuiți într-un mediu virtual plin de riscuri de securitate.

Mai mult, studenții au avut oportunitatea să viziteze „National Call Center for Cyber Security (NC3)”, apelabil la numărul unic 1911, inițiativă unică la nivelul Europei, a doua din lume după Israel, cu mari șanse de a fi transformată într-o inițiativă comună a tuturor statelor membre. De asemenea, internii au  interacționat cu specialiștii Serviciului de Securitate Informatică și Monitorizare din cadrul CERT-RO, unde au avut ocazia să observe îndeaproape modul de lucru al experților tehnici.

Iți plac articolele dpo-NET.ro? Poți fi la curent cu toate aceste noutăți dacă ne urmărești zilnic pe paginile noastre de LinkedIn sau Facebook. 

NOU! Consultă Registrul Amenzilor GDPR pentru mai multe informații despre sancțiunile acordate în baza Regulamentului 2016/679


Acest articol este protejat de către dispoziţiile legale incidente și este interzisă copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a acestuia. Articolele publicate pe DPO-NET.RO pot fi preluate doar în limita a maxim 500 de caractere, fără a depăşi jumătate din totalul de caractere, şi cu citarea obligatorie a sursei, cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor și articolelor publicate pe DPO-NET.RO, vă rugăm să ne contactati.

Cine sunt campionii GDPR Summer Challenge 2019 ?

68 de participanți, grupati in 14 echipe, au luat startul in concursul GDPR Summer Challenge 2019 GDPR Summer Challenge este o competitie organizata de Dpo-NET.ro – Data Protection […]

CERT-RO a organizat conferința finală a proiectului “Enhanced National Cyber Security Services and Capabilities for Interoperability – eCSI”

Marți, 20 August 2019, la hotel Marriott din București, CERT-RO a organizat o conferință cu ocazia finalizării proiectului “Enhanced National Cyber Security Services and Capabilities for Interoperability – eCSI”  Evenimentul […]

A început GDPR Summer Challenge 2019!

68 de participanți din 14 echipe au luat startul in concursul GDPR Summer Challenge 2019. GDPR Summer Challenge este o simulare de caz la care participă mai multe […]

Web Summit 2019: „Cea mai bună conferință tehnologică de pe planetă”

Web Summit este o conferință tehnologică anuală organizată la Lisabona , Portugalia , considerată cel mai mare eveniment tehnologic din lume. Fondată în 2009, de Paddy Cosgrave , David Kelly și Daire Hickey, Web Summit a avut […]

GDPR Summer Challenge este pregătit de lansare!

Sâmbătă, 10 August 2019, începe primul concurs național din România destinat aprofundarii și mai ales verificării cunoștințelor în domeniul protecției datelor. Scopul este ca participantii să dobândească cât […]

Te-ai înscris la GDPR Summer Challenge?

Peste 50 de persoane s-au înscris până acum în concursul „GDPR Summer Challenge”, motiv pentru care organizatorii au decis creșterea numărului de membrii într-o echipă la 5 persoane, […]

Înscrie-te acum la GDPR Summer Challenge!

Acceptă GDPRovocarea acestui sfârșit de vară! 5 echipe formate din pasionați de GDPR vor concura pentru titlul de GDPR Summer Challenge Champion 2019. Nu este doar un concurs, […]

Exercițiul Blue OLEx 2019, un exemplu de cooperare între statele membre UE

Specialiști din cadrul CERT-RO au participat în zilele de 2 și 3 iulie, la Paris, la Blue OLEx 2019, exercițiu table-top dedicat crizelor de securitate cibernetică la nivel […]

Ne lasă GDPR-ul să facem poze la evenimente școlare ?

Fotografierea la școală – În cazul în care bunul simț intră în joc Introducerea Regulamentului general privind protecția datelor (GDPR) a determinat o schimbare semnificativă a percepției populației […]

Participarea ministrului Comunicațiilor și Societății Informaționale la “CYBER WEEK” Tel Aviv

Alexandru Petrescu, ministrul Comunicațiilor și Societății Informaționale, participă în perioada 24-26 iunie 2019 la cea de-a IX-a ediție a conferinței “CYBER WEEK”, desfășurată la Universitatea Tel Aviv, Israel, […]

A fost acordat premiul pentru „Cel mai bun DPO din România”

Universitatea de Medicină, Farmacie, Științe și Tehnologie din Târgu Mureș, în parteneriat cu Asociația SOROCAPP și alte asociații profesionale și universități din România, au organizat vineri, 14 iunie […]

Raluca Popa:”Pe operatorii de date personale îi așteaptă controale și amenzi!”

Universal Juridic și Camera de Comerț a Municipiului București, cu sprijinul ASCPD, în parteneriat cu ARGO SECURITY, Professionals Business Science Society, au organizat evenimentul Data Protection: Un an […]

Reacția rapidă la atacurile cibernetice este vitală pentru limitarea pagubelor și protejarea utilizatorilor

Ministerul Comunicațiilor și Societății Informaționale (MCSI) organizează în perioada 27-31 mai 2019, în parteneriat cu Universitatea Politehnica din București (UPB) și sub auspiciile Președinției României la Consiliul Uniunii […]

Așteptăm prima amendă sau ne ocupăm de conformitate înainte să ni se întâmple ceva?

GDPR Talks a fost primul eveniment din Romania organizat anul acesta pe tema noilor reglementari GDPR, după un an de la intrarea in vigoare. La discuții  au participat […]

Soluții și responsabilități – Un an de la aplicarea GDPR în România

General Data Protection Regulation (GDPR), regulament care se aplică în România și în statele membre începând cu 25 mai 2018, reprezintă cea mai mare schimbare legislativă la nivelul […]

Un nou eveniment GDPR marca Universul Juridic

In data de 23 Mai 2019 in Aula Carol I a Palatului Camerei de Comerț și Industrie București (Str. Ion Ghica, Nr. 4, Sector 3, București – vis-a-vis […]

Papa Francisc în România și GDPR-ul

Cu ocazia extraordinară a vizitei Sfântului Părinte Papa Francisc în România şi a celebrării Sfintei Liturghii pe care o va prezida Sanctitatea Sa în Catedrala romano-catolică Sfântul Iosif […]

ASCPD: Știrile false, adevărate bombe invizibile

În contextul Zilei Internaționale a Păcălelilor, anunțul Asociației Specialiștilor în Confindențialitate și Protecția Datelor (ASCPD) prin care se anunța lansarea pe data de 1 Aprilie 2019 a unei […]

dpo-NET.ro lansează un nou curs online GRATUIT

In numai 20 de zile care au trecut de la lansarea noului modul pe portalul dpo-NET.ro, peste 250 de persoane au absolvit cursurile online dedicate atat profesionistilor cat […]

EDPB – ce s-a discutat la cea de-a opta plenară ? (ePrivacy, DPIA, campaniile electorale)

În data de 12 și 13 martie, autoritățile naționale pentru protecția datelor și Autoritatea Europeană pentru Protecția Datelor (EPBS) s-au reunit în cadrul Comitetului european pentru protecția datelor […]