Marius Dumitrescu: “Este trist ca a fost nevoie de acest coronavirus pentru a înțelege mai bine GDPR-ul”

INTERVIU EXCLUSIV

Vizualizari: 3637

Facebooktwittergoogle_plusredditpinterestlinkedinmail

Astăzi, 25 mai 2020, se împlinesc doi ani de la aplicarea Regulamentului general privind protecția datelor personale (GDPR), moment prielnic pentru noi toți de a realiza o scurtă retrospectivă și de a trage câteva concluzii esențiale. Au fost multe provocări, atât pentru DPO cât și pentru operatorii de date care și-au propus să obțină și să mențină conformitatea GDPR. Cel mai important  lucru este să folosim pe viitor lecțiile deja învățate și tocmai despre aceste lecții vorbește Marius Dumitrescu, specialist în domeniul protecției datelor, în următorul interviu. 

Cum ai caracteriza, pe scurt, cei doi ani care au trecut de la implementarea GDPR în Uniunea Europeana?

"GDPR-ul nu este o revoluție, este o evoluție!", așa îmi încep majoritatea cursurilor încercând să explic că acest pachet de reglementări legislative există încă din 1995 și a evoluat într-un regulament european unic, influențat mai ales de dezvoltarea tehnologică fără precedent. Mai mult, putem spune că și în acest moment legislația aleargă după tehnologie, dacă ne gândim doar la inteligența artificială și la tehnologia 5G.

Regulamentul UE 679/2016 cunoscut drept GDPR a intrat în vigoare în 2016, acum patru ani de zile, dar se aplică doar din 25 mai 2018, după o perioadă de grație de doi ani, pe care majoritatea statelor europene, inclusiv România, nu au folosit-o pentru a lansa campanii de educare a persoanelor vizate și a operatorilor. Astfel, startul a fost dat în luna mai 2018, la momentul respectiv existând o estimare că doar 20% dintre operatorii europeni au început demersurile pentru a obține conformitatea. Aceste procent a crescut semnificativ valoric, fiind estimat astăzi ca fiind peste 60%, dar am rețineri privind calitatea conformităților obținute la nivel european. Conform studiilor, în 2019 s-a ajuns deja la crearea primelor 500.000 de roluri de DPO, fără a modifica fundamental organigramele și fără a asigura toate resursele necesare pentru a îndeplini cu succes acest rol. Operatorii de date trebuie să renunțe la a mai căuta soluții formale și să înțeleagă faptul că această mult dorită complianță GDPR nu se obține apăsând butonul "Print" și că orice operator care alege această cale rămâne la fel de expus riscurilor.

În România, GDPR-ul a intrat brusc în viețile noastre, acum doi ani de zile, printr-un bombardament al consimțămintelor, lansat de operatori din dorința de a intra rapid în legalitate. Din păcate și astăzi mai există operatori care folosesc consimțământul ca temei legal pentru prelucrarea datelor privind sănătatea persoanelor vizate și deduc, astfel, că DPO-ul nu și-a câștigat încă locul pe care îl merită în organizație și recomandările lui încă nu sunt ascultate.

În ultimii doi ani, strategia de vânzări a multor firme de consultanță s-a bazat pe “crearea panicii”, folosind marketingul înșelător care accentua, în primul rând, dimensiunea astronomică a amenzilor în loc să promoveze nevoia de instruire a personalului. Plătim și astăzi campaniile de marketing de acum doi ani care vindeau complianță formală fără a include serviciile de specialitate ale unui DPO.

Astazi, mai mult ca oricând, trebuie să ne reamintim că în tot acest GDPR este vorba despre oameni, sau mai bine spus despre NOI! Nu este vorba despre creșterea birocrației și despre proceduri sufocante. Este vorba despre respectul pe care trebuie să îl acordăm și să îl obținem unii de la ceilalți, respect de care am uitat datorită banilor obținuți prin tranzacționarea datelor personale și a informațiilor confidențiale, ca efect direct al evoluției exponențiale a tehnologiei. Să nu uităm că toți suntem persoane vizate. Dacă la birou nu simt acest lucru pentru că sunt patron și influențez și decid direct în ce direcție îmi conduc firma, atunci când navighez pe internet sau pur și simplu merg pe stradă, intru într-un supermarket sau într-un hotel, sunt doar o persoană fizică și mă aștept să pot să decid cine, de ce și ce date personale prelucrează despre mine. Cu toții trebuie să punem umărul și să vorbim cu prietenii, rudele, vecinii despre erorile pe care le facem atunci când vânăm gratuități pe internet. Trebuie să încetăm să mai credem că ceva este gratuit și să înțelegem că, de fapt, plătim scump cu datele noastre personale care au devenit o valoroasă monedă de schimb.

Și mai trebuie să învățăm o lecție : „Când ești cunoscut, oamenilor le place să vorbească despre tine. Totuși, nu tot ce se vorbește, este și adevărat!”. Încă trebuie să învățăm ce înseamnă Fakenews, să recunoaștem acest fenomen, să ne protejăm, să nu mai alimentăm cererea și să sancționăm atunci când această practică ne influențează deciziile.

Care consideri că a fost cea mai mare provocare pentru specialiștii în protecția datelor personale?

Persoana fizică în sine a rămas cea mai mare provocare pentru întreg domeniul protecției datelor din România, deoarece, prin lipsa de cultură, întreg corpul profesional se confruntă cu solicitări nejustificate și insuficient documentate privind ștergeri selective sau rectificări neîntemeiate a informațiilor înregistrate în documente. Cu siguranță aceste solicitări nu vor fi soluționate în favoarea persoanei vizate, existând mai multe reglementări specifice în ceea ce privește termenul de retenție și posibilitățile de acces restricționat și condiționat. Gardianul modului în care se respectă confidențialitatea și mecanismele de protecție a datelor cu caracter personal rămâne în continuare Responsabilul cu protecția datelor cu caracter personal (DPO), această meserie nou apărută, care se confruntă probabil cu cele mai mari provocări profesionale datorită caracterului general al Regulamentului (UE) 2016/679 și lipsei unor repere unitare privind interpretarea și implementarea lui.

Poate și denumirea postului, care induce ideea responsabilității concentrate pe umerii unei singure persoane, a îngreunat ascensiunea și recunoașterea profesională, mulți DPO făcând educație managementului în momentul semnării contractelor de consultanță.

Care a fost cea mai mare provocare a companiilor în procesul de obținere și menținere a conformității GDPR?

Angajații reprezintă unul dintre cele mai mari riscuri în ceea ce privește securitatea unei organizații. Și nu spun eu asta, mergând pe principiul 80/20 al lui Pareto, transpus în business (80% din probleme sunt cauzate de 20% dintre angajați), ci studiul State of Cybersecurity 2019 realizat de ISACA.

Din punctul meu de vedere, cea mai mare provocare a companiilor în procesul de obținere și menținere a conformității GDPR este carența unei culturi a responsabilității, în rândul angajaților, privind protecția datelor personale. Acesta carență poate fi diminuată substanțial în urma instituirii unor programe de instruire cu privire la importanța protecției datelor în concordanță cu practicile generale și politicile specifice activității companiei. Responsabilizarea angajaților din perspectiva protecției datelor personale va aduce un plus de valoare companiei. Un angajat conștient și informat este un angajat vigilent și care acționează cu responsabilitate, riscurile unei erori umane scăzând, în același timp în care randamentul muncii crește. Mai mult, identificarea rapidă a eventualelor breșe de securitate și respectarea protocolului de răspuns la incidente va minimiza pierderile companiei.

Rămân un visător și sper ca în următoarea perioadă să vedem campanii de educare a persoanelor vizate din România, și de ce nu, campanii de educație în scoli.

Care a fost cea mai importantă lecție pe care companiile, dar și specialiștii în protecția datelor personale au învățat-o în această perioadă?

Constat că în ultimele două luni, de când a fost recunoscută oficial pandemia Covid -19, s-a vorbit despre GDPR mai mult decât în toată perioada de când a intrat în vigoare Regulamentul UE 679/2016 și este trist că a fost nevoie de acest coronavirus ca să-i acordăm atenția pe care o merită.

Societatea în care trăim s-a schimbat, fiind supusă la unul din cele mai dificile teste de stres. Frica este cea care a obligat societatea noastră să se adapteze și să se maturizeze forțat, făcând, în primul rând, un salt mare către digitalizare. Vorbim astăzi mai mult ca niciodată despre tele-muncă, tele-medicină, tele-educație și mai ales despre știrile false.

Fiind un act de responsabilitate să stăm acasă în aceste condiții, utilizăm din ce în ce mai mult tehnologia, din dorința de a comunica cu cei dragi și cu colegii de serviciu. Am auzit că s-au organizat zile de naștere online, că oamenii au continuat să se întâlnească și să bea o cafea cu prietenii, printr-o conexiune video și că se pot vizita muzee sau chiar să participi la concerte din confortul fotoliului de acasă. Citim cărți pentru care până acum nu găseam timpul necesar. Pentru o parte din oameni, autoizolarea este un test greu de trecut și de suportat și nimeni nu conștientizează, încă, faptul că procesul de autoizolare socială este un fenomen apărut o dată cu rețele de socializare. Se vorbește de ani de zile de această tendință de a petrece mai mult timp în casă, conectat cu mii de prieteni online, cu care poate nu te-ai întâlnit niciodată față în față. Astăzi, mai mult ca niciodată, prețuim interacțiunea fizică și testăm efectul nociv și pervers al dezinformărilor care abundă pe rețelele de socializare. Este o lecție pe care am învățat-o în timpul acestei pandemii și cred că societatea noastră nu va mai fi niciodată la fel ca înainte.

Trebuie să realizăm și că toată această digitalizare, pe repede înainte, vine la pachet cu asumarea unor riscuri de care mi-aș dori să fim conștienți încă de la început.

Nu cred că suntem pregătiți încă să îmbrățișăm digitalizarea și să ne folosim la maxim de beneficiile acesteia. În urma recomandărilor autorităților din România, mai multe companii au decis să accepte, de pe o zi pe alta, ca angajații să lucreze de acasă. Din punct de vedere legal eram pregătiți, legislația română avea prevederi clare privind tele-munca și cele mai multe firme au semnat acum cu fiecare angajat doar un act adițional la contractul de muncă, pentru a îndeplini această formalitate birocratică. Foarte puține firme au investit în securizarea echipamentelor și a căilor de comunicare, alegând deseori soluțiile cele mai rapide și ieftine, utilizând de cele mai multe ori echipamentele proprii ale angajaților.

În ultimele zile chiar am urmărit cum a crescut numărul incidentelor de securitate, prin campanii de phishing, infectând mii de computere, bazându-se pe naivitatea utilizatorilor care acum citesc orice email legat de acest Coronavirus. Din păcate, foarte multe afaceri au de suferit și, mai mult decât efectele acestei pandemii, mă sperie valul de recesiune care ne va lovi peste câteva luni.

Mi-aș fi dorit să vorbim de digitalizarea mediului de business românesc, precum și a administrației publice, în alte condiții decât cele de astăzi.

Revenind la domeniul protecției datelor, chiar dacă DPO-ul este captiv între obligațiile legale impuse de legile organice, care pot limita drepturile persoanelor, și principiile și obligațiile GDPR, există, în opinia mea, o rețetă pentru a asigura un echilibru între toate aceste reglementări:

  1. Implicarea DPO-ului. El este specialistul care astăzi poate să consilieze și să ghideze organizația în respectarea GDPR și păstrarea acestui echilibru cu obligațiile legale și interesele comerciale.
  2. Respectarea celor șapte principii fundamentale ale GDPR. Aceste principii trebuie să devină o realitate, trebuie să fie implementate în orice fel de procedură, ca niște filtre care trebuie aplicate înainte de a lansa orice tip de document, orice fel de procedură.
  3. Informarea persoanelor vizate. Este foarte ușor să investim în această informare prealabilă și să obținem, practic, o implicare și motivarea acestor persoane, pentru că, în fond, toate aceste proceduri restrictive sunt în interesul lor, al protecției datelor lor cu caracter personal.
  4. Instruirea persoanelor și obținerea de garanții adecvate. Trebuie să fim foarte atenți atunci când datele angajaților noștri, sau datele clienților noștri, datele vizitatorilor noștri sunt prelucrate de către împuterniciții noștri ca operatori și să ne asigurăm că sunt implementate măsuri tehnice și organizatorice de protecție și securitate a acestor date personale pe tot procesul de prelucrare.
  5. Evaluarea nivelului de prelucrare a datelor (de exemplu, dacă este excesiv) și identificarea unor metode mai puțin intruzive de prelucrare a datelor personale, fără a creste birocrația. Să nu uităm că DPO-ul este cel care poate evalua dacă discutăm de un nivel excesiv de prelucrare a datelor, trebuie să încercăm să limităm înscrisurile, astfel încât să nu creștem birocrația doar de dragul de a ne acoperi cu documente justificative privind respectarea acestei legi. Respectarea tuturor celorlalte principii GDPR s-ar face mult mai ușor dacă principiul minimizării ar fi respectat întocmai și pun accent mai ales pe acest lucru, deoarece noi, românii, companiile românești, instituțiile statului am ridicat birocrația aproape la nivel de tradiție. Nu tot ce e mult e și bun, un singur document bine întocmit și cu responsabilitate mă protejează la fel de bine ca zece documente pline de date personale nefolositoare, dar colectate pe sistemul „să fie”.

Concluzionez că această rețeta nu se aplică exclusiv în această perioadă de pandemie, cele cinci recomandări fiind aplicabile oricărei organizații care își propune în următorul an să își adapteze cultura organizațională și să îmbrățișeze principiile GDPR.

INTRA ACUM în grupul WhatsApp "Comunitatea Dpo-NET.ro"!


Iți plac articolele dpo-NET.ro? Poți fi la curent cu toate aceste noutăți dacă ne urmărești zilnic pe paginile noastre de LinkedIn sau Facebook. 


Acest articol este protejat de către dispoziţiile legale incidente și este interzisă copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a acestuia. Articolele publicate pe DPO-NET.RO pot fi preluate doar în limita a maxim 500 de caractere, fără a depăşi jumătate din totalul de caractere, şi cu citarea obligatorie a sursei, cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor și articolelor publicate pe DPO-NET.RO, vă rugăm să ne contactati.

Care a fost cea mai mare provocare a companiilor in procesul de obtinere si mentinere a conformitatii GDPR?

INTERVIU EXCLUSIV

Vizualizari: 163

Facebooktwittergoogle_plusredditpinterestlinkedinmail

Specialistii in protectia datelor au fost cei care au lucrat alaturi de organizatii in procesul de obtinere si mentinere a conformitatii GDPR. Am vrut sa stim care a fost, in opinia lor, cea mai mare provocare cu care s-au confruntat companiile in acesti doi ani.

In opinia lui Bogdan Manolea, legal expert, cea mai mare provocare a fost: “Sa inteleaga ceea ce trebuie sa faca. Efectiv, de maine. Companiile se asteapta sa primeasca un checklist clar si definitiv, impreuna cu un pret ferm, pe care sa-l plateasca o data si gata. Dar raspunsul depinde atat de mult de practicile efective de prelucrare a datelor, care sunt diferite de la companie la companie si de masurile de securitate corelative, incat eu gandesc ca ar fi neprofesional sa zici ca stii ce trebuie sa faca de la prima intalnire. Pentru ca, de fapt, nu stii si o sa-ti dai seama pe parcurs”.

La capitolul provocari, Serban Popa, consultant GDPR la Unity Solutions, mentioneaza: “Micsoarea importantei efortului de analiza si consultanta, a cartografierii proceselor interne cu toate elementele descriptive aferente.”

Raluca Puscas, avocat asociat la Filip & Company, afirma: “Intr-adevar, ne gandim in primul rand la obtinerea conformitatii cu cerintele GDPR, care presupune o serie intreaga de activitati, de la maparea datelor, analize de risc, evaluari ale impactului asupra protectiei datelor, implementarea de politici si documente, dar apoi si la mentinerea acesteia, care este un proces continuu. De multe ori, toate acestea presupun schimbarea modului de lucru in organizatie si definirea unor noi fluxuri de colaborare intre departamente, implicand si responsabilul pentru protectia datelor. Chiar si dupa ce toate politicile, procedurile si evaluarile vor fi facute si toate documentele vor fi in ordine, ramane provocarea de a incorpora cerintele de privacy in cultura organizatiei si anume, de a acorda atentie protectiei datelor clientilor, angajatilor si tuturor persoanelor ale caror date le prelucreaza.

Acest lucru presupune atat lucruri aparent simple, cum ar fi acela de a nu solicita semnarea unui consimtamant in cazul in care nu este de fapt necesar (in ideea ca poate e mai sigur asa), ori de a pastra diverse acte in baza de date (ca poate mai trebuie vreodata, desi perioada de stocare a expirat) si pana la lucrurile mai complexe care pot presupune investitii din partea companiei, cum ar fi stergerea datelor la momentele de expirare a perioadelor de detinere prevazute in registru”.

Pentru Stefan Iancu, consultant GDPR in cadrul companiei iPrivacy, “Sunt trei variabile care influenteaza major succesul programelor de conformare, si anume: desemnarea responsabilului cu protectia datelor cu respectarea cerintelor din Regulament (expertiza, independenta, evitarea conflictelor de interese, asigurarea implicarii DPO in timp util in toate aspectele privind protectia datelor, acces la cel mai inalt nivel, etc), evaluarea corecta a impactului si riscurilor asociate precum si alocarea corecta a resurselor necesare”.

Roxana Mitroi, avocat in cadrul bpv GRIGORESCU STEFANICA, semnaleaza ca: “Inclusiv angajatii companiilor ce au parcurs procesul conformitatii si implementarii prevederilor GDPR au fost nevoiti sa se puna la punct cu procedurile si legislatia in domeniu. In orice caz, fiecare organizatie este diferita si fiecare activitate a unei organizatii poate duce la prelucrarea unor tipuri diferite de date. In vederea aplicarii in mod corect a prevederilor GDPR, apreciem ca una din provocarile companiilor este monitorizarea continua si permanenta a conformitatii sale. Luand in considerare eforturile interne si externe depuse pentru a ajunge la un grad de conformare, necesitatea monitorizarii si actualizarii periodice a proceselor de prelucrare, a registrului de activitati de prelucrare, preintampinarea unor brese de securitate, dezvoltarea si utilizarea software-urilor de tipul inteligentelor artificiale, suntem de parere ca activitatea in domeniul privacy & data protection va continua atat la nivelul intern al companiilor, cat si la nivel extern, prin angajarea diferitelor tipuri de consultanti in domeniu”.

Roxana Mitroi mai adauga ca: „In acest sens, se remarca un interes accentuat al companiilor ce se manifesta sub forma implicarii mai multor categorii de actori in acest proiect de aliniere si compliance, iar acest lucru este sustinut inclusiv de practica multor organizatii de a desemna la nivel intern persoane specializate responsabile de aspecte de tin de protectia datelor, desemnate la nivelul intregului grup, persoane ce colaboreaza cu avocati sau consultanti externi in acest domeniu”.

Marius Dumitrescu, specialist GDPR, afirma ca: „Angajatii reprezinta unul dintre cele mai mari riscuri in ceea ce priveste securitatea unei organizatii, conform studiului State of Cybersecurity 2019 realizat de ISACA. Din punctul meu de vedere, cea mai mare provocare a companiilor in procesul de obtinere si mentinere a conformitatii GDPR este carenta unei culturi a responsabilitatii, in randul angajatilor, privind protectia datelor personale. Acesta carenta poate fi diminuata substantial in urma instituirii unor programe de instruire cu privire la importanta protectiei datelor in concordanta cu practicile generale si politicile specifice activitatii companiei. Responsabilizarea angajatilor din perspectiva protectiei datelor personale va aduce un plus de valoare companiei. Un angajat constient si informat este un angajat vigilent si care actioneaza cu responsabilitate, riscurile unei erori umane scazand, in acelasi timp in care randamentul muncii creste. Mai mult, identificarea rapida a eventualelor brese de securitate si respectarea protocolului de raspuns la incidente va minimiza pierderile companiei”.

Specialistul concluzioneaza: “Raman un visator si sper ca in urmatoarea perioada sa vedem campanii de educare a persoanelor vizate din Romania, si de ce nu, campanii de educatie in scoli”.

INTRA ACUM în grupul WhatsApp "Comunitatea Dpo-NET.ro"!


Iți plac articolele dpo-NET.ro? Poți fi la curent cu toate aceste noutăți dacă ne urmărești zilnic pe paginile noastre de LinkedIn sau Facebook. 


Acest articol este protejat de către dispoziţiile legale incidente și este interzisă copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a acestuia. Articolele publicate pe DPO-NET.RO pot fi preluate doar în limita a maxim 500 de caractere, fără a depăşi jumătate din totalul de caractere, şi cu citarea obligatorie a sursei, cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor și articolelor publicate pe DPO-NET.RO, vă rugăm să ne contactati.

Care a fost cea mai mare provocare, în ultimii doi ani, pentru specialistii in protectia datelor personale?

INTERVIU EXCLUSIV

Vizualizari: 3348

Facebooktwittergoogle_plusredditpinterestlinkedinmail

Data de 25 mai 2020 a marcat 2 ani de la implementarea regulamentului GDPR in Uniunea Europeana. Au fost doi ani plini de schimbari, atat pentru utilizatori, cat si pentru companii, dar, mai ales, pentru specialistii in protectia datelor. Cu această ocazie, colegii noștri de la SYPHER au realizat acest articol colaj in patru parti, care prezinta 2 ani de GDPR din perspectiva mai multor profesionisti in domeniul protectiei datelor.

Cei doi ani de la implementarea GDPR au fost o perioada cu numeroase provocari, atat pentru companii, dar si pentru specialisti, in procesul de obtinere si mentinere a conformitatii GDPR. Am intrebat sase specialisti care a fost cea mai mare provocare cu care s-au confruntat profesionistii care activeaza in domeniul protectiei datelor.

Bogdan Manolea, legal expert, puncteaza trei provocari majore; pe scurt: “Sa existe. Sa invete. Sa aplice.”

Specialistul detaliaza apoi: “Cea mai mare provocare pentru societate a fost sa existe, pentru ca, inainte de 2018 erau destul de putini specialisti care sa poate sa se laude ca lucreaza efectiv pe domeniul protectiei datelor. A doua mare provocare a specialistilor a fost, pe de o parte sa primeasca o instruire adecvata, in conditiile primului punct, dar si sa gaseasca materiale educative sau de informare dincolo de cursul initial. Iar a treia a fost sa vada cum pot sa aplice ceea ce stiu in zona in care lucreaza. Si sa convinga managementul ca este nevoie de unele schimbari.”

Pentru Serban Popa, consultant GDPR la Unity Solutions, cea mai mare provocare a constituit-o “Constientizarea necesitatii adaptarii si conformarii proceselor si activitatiilor la noile cerinte, alaturi de faptul ca efortul se va regasi in increderea crescuta a clientilor si a partenerilor de afaceri.”

La capitolul provocari, Raluca Puscas, avocat asociat la Filip & Company, mentioneaza ca: “Integrarea cerintelor legate de protectia datelor in activitatea zilnica a companiilor a fost si ramane o provocare in sine, in sensul de constientizare in cadrul organizatiei si in privinta crearii unei <<obisnuinte”>> de a integra regulile GDPR in toate liniile de activitate si noile produse dezvoltate de operatorul economic”.

Raluca Puscas remarca faptul ca: “Dincolo de actiunile de implementare specifice, de multe ori specialistii in protectia datelor s-au confruntat cu provocarea de a-si defini rolul in cadrul organizatiei si de a convinge ca regulile stabilite de GDPR nu reprezinta o piedica in dezvoltarea afacerii, in implementarea de noi tehnologii sau lansarea de noi produse, ci pot fi identificate solutii adecvate, in conditiile unei prelucrari responsabile a datelor. Nu mai putin, adaptarea la mediul de afaceri in continua schimbare si raspunsul rapid in situatii de criza (cum este actuala situatie generata de COVID-19 sau, mai general, situatiile cand companiile se confrunta cu o incalcare a securitatii datelor) necesita reactii si raspunsuri prompte, inclusiv in zona de protectie a datelor, iar acest lucru necesita de asemenea o atentie continua si o buna pregatire de specialitate”, a mai adaugat specialistul.

Pentru Stefan Iancu, consultant GDPR in cadrul companiei iPrivacy, cele mai mari provocari au fost reprezentate de: “Comunicarea clara si asigurarea acceptarii de catre senior management a obiectivelor de conformare la Regulament, asigurarea alocarii resurselor necesare si a comunicarii in organizatie, la toate nivelele, pe de o parte si extinderea expertizei proprii, in aria de IT, Legal, Management al riscului, Audit, Training, pe de alta parte”.

In opinia Roxanei Mitroi, avocat in cadrul bpv GRIGORESCU STEFANICA, “Una dintre provocarile cu care cu siguranta multi specialisti ai domeniului s-au intalnit este legata de cartografierea in mod complet a datelor personale prelucrate, precum si a activitatilor de prelucrare, avand in vedere faptul ca fiecare activitate de prelucrare trebuie identificata, stabilindu-se atat elementele de legitimitate ale acesteia, cat si identificarea scopurilor prelucrarii, a temeiurilor juridice, perioadelor de retentie adecvate, a tuturor entitatilor implicate in proces”.

Roxana Mitroi mentioneaza ca „Alte provocari in domeniu au fost date chiar de aspectele sensibile pentru care au fost solicitate opiniile juristilor. Astfel, anumite zone precum marketingul, profilarea, monitorizarea comportamentului prin noile tehnologii sunt unele dintre putine cazuri cand spiritul de inovatie, dar si pragmatismul juridic au iesit la iveala. In acest context, un aspect important este identificarea echilibrului intre nevoile business-ului de a-si continua activitatea si gradul de conformare cu prevederile GDPR. Mai mult, o alta provocare aparuta in decursul acestor ani a plecat de la lipsa unor proceduri minime de protectie a datelor si de asigurare a securitatii acestora, precum si de la lipsa de pregatire a personalului intern al organizatiilor privind modul in care datele personale sunt prelucrate.  In acest sens, avocatii firmei noastre au inceput proiectele de conformitate cu prevederile GDPR prin niste sesiuni de training organizate la nivelul organizatiilor pe care le asistam, pentru ca angajatii acestora sa cunoasca prevederile si procedurile ce vor dicta modul in care trebuie sa actioneze in legatura cu activitatile de prelucrare a datelor pe care le desfasoara”.

Pentru Marius Dumitrescu, specialist GDPR, „Persoana fizica in sine a ramas cea mai mare provocare pentru intreg domeniul protectiei datelor din Romania, deoarece, prin lipsa de cultura, intreg corpul profesional se confrunta cu solicitari nejustificate si insuficient documentate privind stergeri selective sau rectificari neintemeiate a informatiilor inregistrate in documente. Cu siguranta, aceste solicitari nu vor fi solutionate in favoarea persoanei vizate, existand mai multe reglementari specifice in ceea ce priveste termenul de retentie si posibilitatile de acces restrictionat si conditionat”.

Totodata, in opinia specialistului, “Gardianul modului in care se respecta confidentialitatea si mecanismele de protectie a datelor cu caracter personal ramane in continuare Responsabilul cu protectia datelor cu caracter personal (DPO), aceasta meserie nou aparuta, care se confrunta probabil cu cele mai mari provocari profesionale datorita caracterului general al Regulamentului (UE) 2016/679 si lipsei unor repere unitare privind interpretarea si implementarea lui. Poate si denumirea postului, care induce ideea responsabilitatii concentrate pe umerii unei singure persoane, a ingreunat ascensiunea si recunoasterea profesionala, multi DPO facand educatie managementului in momentul semnarii contractelor de consultanta”.

INTRA ACUM în grupul WhatsApp "Comunitatea Dpo-NET.ro"!


Iți plac articolele dpo-NET.ro? Poți fi la curent cu toate aceste noutăți dacă ne urmărești zilnic pe paginile noastre de LinkedIn sau Facebook. 


Acest articol este protejat de către dispoziţiile legale incidente și este interzisă copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a acestuia. Articolele publicate pe DPO-NET.RO pot fi preluate doar în limita a maxim 500 de caractere, fără a depăşi jumătate din totalul de caractere, şi cu citarea obligatorie a sursei, cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor și articolelor publicate pe DPO-NET.RO, vă rugăm să ne contactati.

Ce am învățat în primii 2 ani de GDPR în România?

Data de 25 mai 2020 a marcat 2 ani de la implementarea regulamentului GDPR in Uniunea Europeana. Au fost doi ani plini de schimbari, atat pentru utilizatori, cat […]

Ovidiu Ionescu: Conformarea GDPR, deși nu este aducătoare de profit, este o carte de vizită foarte prețioasă

Ovidiu Ionescu a absolvit Facultatea de Administrație Publică, din cadrul SNSPA, în anul 2013 și Facultatea de Drept, Universitatea Titu Maiorescu, în anul 2017. A urmat 7 ani […]

Daniela Cireașă: „Realizarea cartografierii nu este sarcina exclusivă a DPO-ului”

Daniela Cireasa a absolvit Facultatea de Drept, Universitatea Nicolae Titulescu, este consilier juridic din anul 2001. In 2018 a absolvit cursurile postuniversitare de protectia datelor „Protectia juridica a […]

Alexandru Luca: În acest context, digitalizarea nu este o noutate, este mai mult o oportunitate

Alexandru Luca, în prezent Mobile Division Manager – Cybersecurity BU in cadrul comapaniei certSIGN, are o experiență de peste 15 ani în domeniul IT&C, asumându-și roluri cheie în […]

Alexandru Gheorghe: Nu am găsit în România experți care să realizeze o „autopsie” a unui telefon mobil

Alexandru Gheorghe are o experiență de peste 12 ani în calitate de consilier juridic, DPO / Consultant Protectia Datelor, fiind fondatorul companiei Inperspective. El a format și condus […]

Ovidiu Seceleanu: „Containerizarea, inovația SAMSUNG pentru utilizarea GDPR a terminalelor mobile”

Preocupați de impactul tehnologiei în activitatea operatorilor de date cu caracter personal, specialisti si responsabili cu protectia datelor din întreaga țară sunt invitati sa participe la cea de-a […]

Alexandra Jivan: „În cazul unui litigiu, salariații s-ar putea prevala de lipsa de informare, susținând că nu cunosc procedurile”

Alexandra Jivan (CIPP/E) are o experiență profesională de peste 11 ani, oferind consultanță și reprezentare juridică, atât startup-urilor, precum și companiilor multinaționale. În 2018, a fost inițiatorul proiectului […]

Trevor Hughes, CEO IAPP: „În domeniul protecției datelor, avem o nouă profesie hibridizată”

Participând la cea de-a 13-a ediție a Conferinței pentru informatică, confidențialitate și protecția datelor (CPDP2020), desfășurată la Bruxelles în perioada 22-24 ianuarie 2020, Trevor Hughes, Președintele Asociației Internaționale […]

Cursul postuniversitar UMFST Târgu Mureș de protecția datelor a ajuns la debutul celei de-a treia ediție

Cursul postuniversitar „Formare si pregatire a Responsabilului cu Protecția Datelor”, organizat de Centrul de cercetare pentru protecția datelor, constituit in cadrul Universității de Medicina, Farmacie, Științe și Tehnologie […]

Nicolae Ploeșteanu: „Consider că fiecare practician trebuie să aibă această carte”

In domeniul protecției datelor în România, anul 2020 a debutat cu lansarea pe piață a acestui volum, intituat „GDPR Aplicat. Instrumente de lucru pentru implementarea Regulamentului UE 679/2016”, […]

Stefan Gabriel Iancu: România este in top 3 din Europa la numarul de amenzi GDPR aplicate

Stefan Gabriel Iancu are o experiență de peste 21 ani în calitate de consilier juridic, DPO / Consultant Protectia Datelor, fiind fondatorul companiei iPrivacy. El si-a dezvoltat expertiza […]

„Operatorii ar trebui sancționați pentru desemnarea persoanelor nepotrivite în functia de DPO?”

Alexandru Gheorghe are o experiență de peste 12 ani în calitate de consilier juridic, DPO / Consultant Protectia Datelor, fiind fondatorul companiei Iperspective. El a format și condus […]

Anul 2019 văzut prin ochii unui GDPR-ist, 10 momente memorabile

Este sfarsit de an si fiind un moment de bilant nu pot sa nu ma gandesc la cat de multe lucruri am realizat pe plan profesional si mai […]

Cătălina Lungu: „De Black Friday, vânătorii de chilipiruri se pot transforma în victime”

Cătălina Lungu este Responsabil cu protecția datelor (DPO) si Consultant GDPR la Proactiv Cons SRL , fiind licențiată în managementul firmei și absolventă a cursurilor postuniversitare în protecția […]

Brittany Kaiser: Intervenția străinilor în alegerile din România încă este o amenințare (VIDEO)

În calitate de fost Director de dezvoltare a afacerilor la Cambridge Analytica, Brittany Kaiser este un celebru denuntator, demascând modul în care au fost influențați și manipulați oamenii, […]

Gradul de conformare GDPR, în domeniul sanitar românesc, nu a depășit 15%

Regulamentul General privind Protecția Datelor (GDPR-General Data Protection Regulation) a apărut pentru a oferi un grad de control într-o lume dominată de tehnologie, iar conformarea la acest Regulament […]

Adriana Ceaușescu: „Trebuie să învățăm că implementarea GDPR este un efort de echipă”

Adriana Ceaușescu este Ofiter Securitatea Informatiei si Protectia Datelor pentru companii din domeniul Asigurarilor si Sanatatii și a urmat cursurile IAPP, participând totodată la intocmirea codului de conduita […]

Timis Horea: Frica de amenzi GDPR a oprit inovația în multe domenii

De profesie medic, Timis Horea este expert in Management Sanitar si fost director de proiecte europene pe componenta socio-medicala, la Primaria Alba Iulia, director de spital, director al […]

Radu Crahmaliuc: „Spitalele de stat din România nu sunt pregătite să ne proceseze datele”

Radu Crahmaliuc este fondatorul Cloud☁mania, una dintre cele mai populare platforme independente de cunoștințe și servicii din Europa de Est Centrală care s-a dezvoltat pe următorul principiu: „cele […]

Adrian Munteanu: În România găsim „un număr imens de „consultanți GDPR„ care au apărut de nicăieri”

Cu o experiență de peste 13 ani în proiecte de audit (internet banking, securitate IT, proiecte IT, proiecte finanțate prin fonduri UE), consultanță (continuitatea afacerii, analiză de impact, […]