Legea nr. 190/2018 privind măsuri de punere în aplicare a Regulamentului (UE) 2016/679 (Regulamentului general privind protecţia datelor), în vigoare de la 31 iulie 2018, „riscă” să fie iar modificată, după ce miercurea trecută (27.11.2019) Președintele României a semnat Decretul privind promulgarea Legii pentru modificarea art. 8 alin. (1) al acestei legi.
În prezent, în Senat se află în lucru, încă de la jumătatea lunii septembrie a acestui an, o propunere de lege „care ar anula cecul în alb dat partidelor politice de prelucrare a datelor cu caracter personal”, a anunțat săptămâna trecută Asociația pentru Tehnologie și Internet (ApTI), pe contul său de social media.
Propunerea legislativă L554/2019 vizează abrogarea art.6 și 9 din Legea nr.190/2018 privind unele măsuri de punere în aplicare a Regulamentului (UE) 2016/679.
Conform Expunerii de motive la inițiativa legislativă, „dispozițiile art. 6 și 9 din Regulamentul (UE) 2016/679 stabilesc în mod expres condițiile de legalitate a prelucrării datelor, fără a acorda statelor membre posibilitatea de a adopta măsuri naționale în acest sens”.
În încheierea Expunerii de motive, inițiatorii au concluzionat că „ținând cont de implicațiile legii nr. 190/2018 în asigurarea unei aplicări corecte a Regulamentului (UE) 2016/679, rezultă că articolele 6 și 9 din această lege nu sunt în concordanță cu Regulamentul (UE) 2016/679 și încalcă dispozițiile acestuia, astfel că se impune abrogarea lor”.
Propunerea legislativă a avize favorabile favorabile din partea Consiliului Legislativ, Consiliului Economic şi Social, Comisiei pentru drepturile omului, egalitate de şanse, culte şi minorităţi, Comisiei pentru afaceri europene. În cazul în care aceasta nu va fi supusă unei dezbateri în Senat până la data de 11.12.2019, va fi adoptata tacit, urmând a fi transmisă spre dezbatere în Camera Deputaților, în calitate de Cameră decizională.
Nu avem indicii că ar avea vreo legătură, însă ăa reamintim că legea nr. 190/2018 a făcut obiectul unei Reclamații înaintată Comisiei Europene de către ApTI ,la data de 14 februarie 2019, prin care semnala faptul că derogările pe care le introduce Legea nr. 190/2018 ridică probleme grave în ceea ce privește respectarea principiilor de prelucrare a datelor, asigurarea protecției individului și respectarea valorilor democratice. Unul dintre punctele reclamației a vizat chiar articolul 9 care stabilește modul în care partidele politice pot prelucra date personale, ApTI semnalând riscuri majore nu numai pentru protecția individuală, dar și pentru asigurarea unor procese democratice și neinfluențate.
Art. 9 a constituit pârghia de care s-au folosit partidele politice pentru a accesa datele votanților înscriși pe listele suplimentare
Al doilea alineat al acestui articol prevede că „Prelucrarea datelor cu caracter personal și special este permisă partidelor politice şi organizațiilor cetățenilor aparținând minorităților naționale, organizațiilor neguvernamentale, în vederea realizării obiectivelor acestora, fără consimțământul expres al persoanei vizate, dar cu condiția să se prevadă garanțiile corespunzătoare, menționate la alineatul precedent”.
Astfel, acest articol permite (printre altele) partidelor politice să acceseze datele alegătorilor fără consimțământul expres al acestora, motiv pentru care partidele și nu s-au sfiit să se folosească din plin de această prevedere legală.
De curând, cu ocazia alegerilor pentru desemnarea Președintelui României, care au avut loc în 10 și 24 Noiembrie, ne-am trezit că datele înscrise pe listele suplimentare (semnătura, numele și prenumele, codul numeric personal, domiciliul, seria și numărul actului de identitate) au fost solicitate de partidele politice, aproape toate aceste solicitări fiind soluționate favorabil.
Iată ce scrie într-o cerere depusă de unul dintre partidele politice: „Partidul XXX solicită copia listei electorale suplimentare conform interesului legitim conferit de art. 9 alin (2) din legea 190/2018 [...]”.
Accesul partidelor politice la listele suplimentare a fost posibilă pentru că, în data de 4 Noiembrie 2019, cu doar 4 zile înaintea alegerilor pentru președinția României, Biroul Electoral Central pentru alegerea Președintelui României din anul 2019 a emis Decizia nr. 84 / D / 04.11.2019 prin care se stabilesc condițiile în care reprezentanții formațiunilor politice în birourile electorale ale secțiilor de votare pot primi, la cerere, copii ale listelor electorale suplimentare, în conformitate cu dispozițiile art. VII din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 64/2019.
În data de 19 Noiembrie, Asociația Specialiștilor în Confidențialitate și Protecția Datelor împreună cu Asociația Expert Forum, organizație care luptă pentru drepturile omului și libertățile fundamentale, au sesizat Avocatul Poporului cu privire la prevederile care permit reprezentanților partidelor politice din secțiile de votare să copieze listele suplimentare.
vezi aici sesizarea înaintă Avocatului Poporului
Timeline-ul unei greșeli în lanț (sau a unui act premeditat)!
- Iulie 2018 - Parlamentul României adoptată legea 190/2018
- Septembrie 2019 - Guvernul adoptă Ordonanța de urgență 64/2019 prin care stabilește că „Reprezentanții formațiunilor politice în birourile electorale ale secțiilor de votare pot primi, la cerere, copii ale listelor electorale suplimentare, în condițiile stabilite prin decizie a Biroului Electoral Central”
- Septembrie 2019 - se înregistrează la Senat propunerea legislativă pentru abrogarea art. 6 și 9 din legea 190/2018, pe motiv că acestea încalcă dispozițiile Regulamentului general privind protecţia datelor
- Noiembrie 2019 - cu doar 4 zile înainte de alegerile prezidențiale, BEC emite o decizie prin care dă frâu liber partidelor politice la a solicita datele înscrise în listele suplimentare, invocând art. 9 din legea 190/2018.
Cât de mare este impactul articolului 9 din L190/2018?
Putem considera că datele noastre au fost numai bune de recoltat. Iar recolta a fost bogată! Conform statisticilor BEC, în turul I al alegerilor pentru Președintele României 1.721.911 de votanți au fost înscriși pe listele suplimentare, în timp ce în turul II au fost înscriși 2.094.401 de votanți.
Asociația Specialiștilor în Confidențialitate și Protecția Datelor a făcut eforturi pentru a estima amploarea la nivel național a invocării art. 9 din L190/2019, iar cifrele sunt cu adevărat alarmante.
Spre exemplu, în județul Mureș, în turul I al alegerilor prezidențiale, în cele 568 de secții de votare din acest județ au fost înregistrate 1247 de cereri de acces la listele suplimentare, deși nu au fost înregistrate suspiciuni de fraudare a alegerilor. Aproape toate aceste cereri au fost și aprobate.
Biroului Electoral Central răspuns unei solicitări a Asociației Specialiștilor în Confidențialitate și Protecția Datelor, comunicând faptul că va solicita formațiunilor politice să transmită Autorității Electorale Permanente, în termen de 30 de zile de la data primului tur de scrutin, „informații privind numărul cererilor” formulate de partidele politice pentru obținerea listelor suplimentare, „precum și numărul cererilor aprobate”.
Prin urmare, peste două săptămâni vom ști cu exactitate dimensiunea impactului art. 9 în timpul alegerilor prezidențiale și câte de mare este amploarea a ceea ce eu presimt că se va dovedi a fi cea mai mare încălcare a protecției datelor din istoria României.
Probabil sună a teorie conspirativă, însă nu ar trebui să uităm scandalurile ce au urmat votului prin care s-a decis ieșirea Marii Britanii din Uniunea Europeană. Îmi tot revine în minte o replică din filmul Brexit: The Uncivil War pe care HBO ni-l prezintă drept o dramă actuală și captivantă despre ce s-a întâmplat în culisele campaniei referendumului pentru Brexit: “Banii sunt una, domnule Banks. Dar datele înseamnă putere.”
Lipsa de reacție, o consecință a faptului că românii sunt obișnuiți să le fie încălcate drepturile?
Faptul că în spațiul public nu au existat reacții articulate cu privire la accesul partidelor politice la listele suplimentare își poate găsi cu ușurință o explicație, având în vedere că probabil toate partidele care au susținut un candidat la alegerile prezidențiale s-au prevalat de art. 9 din L190/2018 pentru a obține listele suplimentare. Doar nu ne puteam aștepta ca lupul să strige „Lupii!”.
Însă lipsa de reacție a persoanelor înscrise pe acele liste nu reușesc să mi-o explic. Oare când vom renunța la a ne mai mulțumi cu statutul de victimă a sistemului și ne vom recăpăta curajul să ne apărăm drepturile? Regulamentul general privind protecția datelor este scutul pe care Uniunea Europeană l-a construit pentru a ne proteja datele personale, dar este esențial să învățăm să-l folosim. Dar iată că indolența noastră ne-a adus în situația în care GDPR-ul a fost folosit împotriva noastră, pentru a satisface interesele mai puțin legitime ale partidelor politice.
Avem drepturi, iar GDPR-ul ne oferă instrumentele necesare și eficiente încât să ne putem opune atunci când considerăm că datele noastre sunt supuse unei prelucrări abuzive, ilegale. Oare de ce nu folosim aceste instrumente?
