IMPACTUL INVALIDĂRII PRIVACY SHIELD SI POSIBILE SOLUTII PENTRU OPERATORII DE DATE PERSONALE

IT&C / Securitatea Informatiei

Vizualizari: 76785

Facebooktwittergoogle_plusredditpinterestlinkedinmail

16 iulie 2020. O dată de referință pentru istoria protecției datelor personale. O dată de la care aproape toți operatorii de date personale din România ar trebui să-și reconsidere soluțiile de tip website, găzduire e-mail, servicii de newsletter, cloud, conturi pe rețele de socializare, cookie-ului de analiză, remarketing, aplicații diverse, găzduire de baze de date etc.

Despre autor: Daniela-Irina Cireasa este Senior Partner la NeoPrivacy Romania, a absolvit Facultatea de Drept, Universitatea Nicolae Titulescu și este consilier juridic din anul 2001. In 2018 a absolvit cursurile postuniversitare de protectia datelor „Protectia juridica a datelor personale”. Este membru ASCPD si a obtinut titlul de „Cel mai bun DPO din Romania” impreuna cu Echipa Nord Est DPO Romania la Targu Mures in iunie 2019. A realizat consultanta in domeniul implementarii Regulamentului general privind protectia datelor (GDPR) si este responsabil cu protectia datelor (DPO). Cei 17 ani de activitate practica din care 4 ani in functie de conducere, au ajutat la cunoasterea mediului privat de afaceri si respectiv a activitatii departamentelor din cadrul unei societati de productie si comert, precum si schimburi intracomunitare. Participa activ la dezbateri si conferinte dedicate dreptului la viata privata si protectiei datelor.

Dar cum am ajuns aici si ce s-a întâmplat pe 16 iulie 2020?

Problematica transferurilor de date personale între Uniunea Europeană și Statele Unite ale Americii a preocupat legiuitorii europeni încă de la momentul Directivei 95/46/CE care permitea transferurile de date personale în țări terțe pe fondul dezvoltării comerțului internațional, stabilind totodată că acest transfer nu este permis într-o țară terță care nu asigură un nivel de protecție adecvat cu excepția cazului în care operatorul oferă garanții suficiente privind atât protecția vieții private și a drepturilor și libertăților fundamentale ale persoanelor, cât și exercitarea drepturilor corespunzătoare, garanțiile urmând a fi adoptate prin Clauze contractuale standard (CCS).

În temeiul prevederilor Directivei, a fost adoptată Decizia Comisiei 2000/520/CE care recunoștea un nivel adecvat de protecție pentru transferul de date din Comunitate către Statele Unite ale Americii organizațiilor care “respectă principiile „sferei de siguranță” privind protecția vieții private pentru protecția datelor cu caracter personal transferate dintr-un stat membru în Statele Unite ale Americii (Safety Harbour).

Prin Hotărârea din 6 octombrie 2015, Schrems I (C‑362/14, EU:C:2015:650), Curtea a declarat nevalidă Decizia 2000/520/CE a Comisiei din 26 iulie 2000 în temeiul Directivei 95/46 privind caracterul adecvat al protecției oferite de principiile „sferei de siguranță” privind protecția vieții private și întrebările de bază aferente, publicate de Departamentul Comerțului al S.U.A., în care Comisia constatase că această țară terță asigura un nivel de protecție adecvat. Numele cauzei (Schrems I) provine de la numele activistului Max Schrems, utilizator al platformei de socializare Facebook. Acesta a reclamat faptul că orice persoană care are reședința pe teritoriul Uniunii Europene trebuie să încheie, la momentul înscrierii pe rețeaua de socializare, un contract cu Facebook Ireland, filială a Facebook Inc., stabilită în Statele Unite. Datele cu caracter personal ale utilizatorilor Facebook care au reședința pe teritoriul Uniunii sunt, în tot sau în parte, transferate către servere aparținând Facebook Inc., situate pe teritoriul Statelor Unite, unde fac obiectul unei prelucrări.

În anul 2010 este emisă Decizia 2010/87/UE privind clauzele contractuale tip pentru transferul de date cu caracter personal către persoanele împuternicite de către operator stabilite în țări terțe în temeiul Directivei 95/46/CE a Parlamentului European și a Consiliului prin care se consideră că clauzele contractuale tip prevăzute în anexă oferă garanții corespunzătoare în ceea ce privește protecția vieții private și a drepturilor și libertăților fundamentale ale persoanelor și cu privire la exercitarea drepturilor corespunzătoare în temeiul articolului 26 alineatul (2) din Directiva 95/46/CE. Decizia se aplică transferului de date cu caracter personal de către operatorii stabiliți în Uniunea Europeană către destinatari stabiliți în afara teritoriului Uniunii Europene, care îndeplinesc în exclusivitate rolul de persoane împuternicite de către operator.

Clauzele contractuale standard conțin informații cu privire la identitatea celor două părți (exportatorul și importatorul de date personale), definiții, date privind transferul, clauza terțului beneficiar (persoana vizată), obligațiile celor două părți, răspunderea acestora, mediere și jurisdicție, cooperarea cu autoritățile de supraveghere, legea aplicabilă, subcontractarea serviciilor de prelucrare a datelor dar și obligații după încheierea serviciilor de prelucrare a datelor cu caracter personal. Este de menționat faptul că în Apendicele 2, clauzele cuprind o listă a măsurilor tehnice și organizatorice de securitate puse în aplicare de către importatorul de date.

În anul 2016 este emisă Decizia 2016/1250 a comisiei privind caracterul adecvat al protecției oferite de Scutul de confidențialitate UE-SUA (Privacy Shield) care susținea Statele Unite garantează un nivel adecvat de protecție a datelor cu caracter personal transferate din Uniune către organizații din Statele Unite în temeiul Scutului de confidențialitate UE-SUA.

Pentru a face parte din Privacy Shield, organizațiile trebuiau să adere la acesta, în baza unei autocertificări prin care organizațiile din SUA se angajează să respecte un set de principii privind protecția vieții private. Decizia permitea astfel transferurile de la un operator sau de la o persoană împuternicită de operator în Uniune către organizații din SUA care și-au autocertificat adeziunea la principii către Departamentul Comerțului și s-au angajat să le respecte.

La data de 16 iulie 2020, CJUE, în Cauza C-311/18 (Schrems II) a invalidat Decizia 2016/1250 privind caracterul adecvat al protecției oferite de Scutul de confidențialitate UE-SUA, cunoscut sub numele de Privacy Shield, deoarece a considerat că nu asigură nivelul de protecție oferit de RGPD (garanții adecvate, drepturi opozabile și căi de atac eficiente) din cauza gradului excesiv de intruziune a autorităților americane (NSA, FBI). Totodată, prin hotărâre s-a validat Decizia 2010/87 a Comisiei privind clauzele contractuale standard pentru transferul de date cu caracter personal către persoanele împuternicite de către operator stabilite în țări terțe. Toodată, Curtea a hotărât că decizia are aplicabilitate imediată, fără a se crea un vid legislativ deoarece RGPD oferă modalități alternative de a transfera date personale în condiții de legalitate.

 IMPLICAȚII ALE INVALIDĂRII SCUTULUI DE CONFIDENȚIALITATE PENTRU OPERATORII DIN UE ȘI PERSOANELE VIZATE

Invalidarea Deciziei Scutului de confidențialitate a avut ecou în rândul specialiștilor în protecția datelor din întreaga lume, însă, cei afectați direct, respectiv operatorii de date personale și persoanele vizate, nu par a  fi la curent cu această decizie sau, în orice caz, nu par a conștientiza efectele ei. Așa cum arătam în introducere, decizia influențează alegerea de către operatori a soluțiilor de tip website, găzduire e-mail, servicii de newsletter, conturi pe rețele de socializare, cookie-ului de analiză, aplicații diverse, găzduire de baze de date și, în general, orice transfer de date personale din Uniune către Statele Unite.

Operatorii ar putea spune că ei nu fac niciun transfer de astfel de date către SUA, uitând să analizeze furnizorii de servicii de tip newsletter, spre exemplu, sau categoriile de cookie instalate pe website-ul companiei. Transferurile de acest tip sunt frecvente și mulți dintre operatori le-au făcut și încă le fac inconștient. Menționăm aici lipsa acordurilor încheiate cu persoanele împuternicite chiar și anterior Deciziei de invalidare a scutului de confidențialitate, utilizarea încă frecventă a adreselor de e-mail de tip yahoo sau gmail în scop profesional. Revenind la problematica ridicată de către Decizie, apreciem că efectele acesteia nu sunt cunoscute încă nici de către operatori și nici de către persoanele vizate.

Reacția Facebook, spre exemplu, este aceea că va continua să prelucreze datele personale ale utilizatorilor deoarece o face în baza unor Clauze contractuale standard și nu a Privacy Shield. Menționăm că autoritatea de supraveghere din Irlanda a pus în vedere Facebook Ireland să înceteze transferurile către Facebook Inc., decizie contestată de către Facebook.

NOYB, European Center for Digital Rights, a luat atitudine și a făcut plângere la autoritățile de supraveghere competente în temeiul articolelor 77 (1) și 80 (1) din RGPD împotriva a 101 operatori din Uniunea Europeană care utilizează în continuare soluții care implică transferul de date personale către SUA. Cu excepția a trei operatori din Liechtenstein care au renunțat la utilizarea Google Analitics și Facebook Connect, niciunul dintre ceilalți operatori nu a luat măsuri de încetare a transferurilor de date personale către SUA.

Doi dintre operatori sunt platforme de știri din România, respectiv hotnews.ro și gsp.ro pentru utilizarea Facebook Connect, respectiv Google Analytics. Subliniem faptul că majoritatea site-urilor din România utilizează astfel de soluții și, cel mai probabil, vor trebui să găsească alte soluții, fie să demonstreze existența unui temei legal pentru transferurile efectuate. La data de 4 septembrie 2020, EDPB a anunțat înființarea unui grup de lucru care să analizeze plângerile formulate în urma hotărârii CJUE din cauza Schrems II. Grupul de lucru va analiza problematica și va asigura o strânsă legătură între membrii Comitetului.

De asemenea,  ca urmare a Hotărârii în cazul Schrems II, EDPB a decis înființarea unui grup de lucru care să pregătească recomandări pentru operatori și persoane împuternicite care să-i ajute în a identifica și implementa măsuri suplimentare optime care să asigure protecție adecvată la transferul datelor în țări terțe

În ceea ce privește persoanele vizate, considerăm că acestea nu au fost informate transparent cu privire la transferurile propriilor date personale prin simpla utilizare a unui site și nici nu au putut previziona cine are acces, cu adevărat, la acestea.

POSIBILE SOLUȚII

Comitetul European pentru Protecția Datelor (EDPB) a făcut o listă cu cele mai frecvente întrebări ridicate de invalidarea Scutului de Confidențialitate, simpla parcurgere a acestora creionând impactul major al acestei decizii asupra activității operatorilor din Uniune. Plecând de la răspunsurile oferite de către EDPB, de la concluziile Curții și de la dispozițiile Regulamentului (RGPD), s-au conturat câteva posibile soluții.

Transferurile de date personale efectuate în prezent în temeiul Scutului de confidențialitate sunt ilegale. În vederea continuării transferului de date trebuie identificate alte condiții/temeiuri de transfer cum sunt cele ce urmează.

Situația trebuie, totuși, analizată de la caz la caz, făcându-se o evaluare în urma căreia să rezulte măsuri suplimentare de protecție care trebuie puse în aplicare, pe baza unor Clauze contractuale standard (cunoscute sub numele de CCS). Măsurile suplimentare, împreună cu CCS, în urma analizei fiecărui caz în parte, a circumstanțelor privind transferul, ar trebui să se asigure că legislația SUA nu afectează nivelul adecvat de protecție garantat. CJUE a declarat în mod clar că CCS-urile nu pot fi utilizate dacă destinatarul din SUA este supus legilor de supraveghere ale SUA (cum ar fi FISA 702). În cazul în care rezultatul analizei indică faptul că nu pot fi aplicate garanții suficiente, transferul ar trebui să înceteze. În situația în care acesta nu încetează, ar trebui anunțată autoritatea de supraveghere competentă.

Având în vedere hotărârea Curții, care invalidează Scutul de Confidențialitate din cauza gradului de interferență creat de către legea din SUA cu drepturile fundamentale ale persoanelor ale căror date sunt transferate în țara terță și faptul că  Scutul de Confidențialitate a fost proiectat să aducă garanții că datele sunt transferate cu instrumente de tipul Regulilor corporatiste obligatorii, hotărârea Curții se aplică și în contextul Regulilor corporatiste obligatorii deoarece legislația americană va avea supremație și asupra acestui instrument.

Garanțiile suficiente prevăzute în articolul 46 trebuie analizate, în conformitate cu hotărârea Curții, ținându-se seama de faptul că acest articol este parte a Capitolul V din RGPD și că trebuie citit prin prisma prevederii din teza finală a articolului 44 și anume “toate dispoziţiile din prezentul capitol se aplică pentru a se asigura că nivelul de protecţie a persoanelor fizice garantat prin prezentul regulament nu este subminat.

Pentru realizarea de transferuri putem apela în continuare la derogările din art. 46 RGPD care precizează că în absența unei decizii a Comisiei, se pot face transferuri către țări terțe sau organizații internaționale în baza unor garanții adecvate și cu condiţia să existe drepturi opozabile şi căi de atac eficiente pentru persoanele vizate. În afara unor garanții adecvate care implică fie autorităție de supraveghere, fie Comisia sau regulile corporatiste obligatorii, regăsim la alin. 3, lit. “a) clauze contractuale între operator sau persoana împuternicită de operator şi operatorul, persoana împuternicită de operator sau destinatarul datelor cu caracter personal din țară terță sau organizația internațională”, sub rezerva autorizării din partea autorităţii de supraveghere competente.

Chiar dacă, după cum a subliniat Curtea, este responsabilitatea principală a exportatorilor de date și a importatorilor de date să se asigure că legislația țării terțe de destinație permite importatorului de date să respecte clauzele standard de protecție a datelor sau Regulile corporatiste obligatorii înainte de a transfera date cu caracter personal către respectiva țară terță, autoritățile de supraveghere vor avea, de asemenea, un rol esențial atunci când se aplică RGPD și atunci când se emit decizii cu privire la transferurile către țări terțe.

Articolul 49 din RGPD ne oferă, de asemenea, o altă soluție, în absența unei decizii a Comisiei și a garanțiilor adecvate și anume transferurile de date cu caracter personal către o țară terță sau o organizație internațională pot avea loc numai în una dintre condiţiile următoare:

a) persoana vizată şi-a exprimat în mod explicit acordul cu privire la transferul propus, după ce a fost informată asupra posibilelor riscuri pe care astfel de transferuri le pot implica pentru persoana vizată ca urmare a lipsei unei decizii privind caracterul adecvat al nivelului de protecţie şi a unor garanţii adecvate;

  1. b) transferul este necesar pentru executarea unui contract între persoana vizată şi operator sau pentru aplicarea unor măsuri precontractuale adoptate la cererea persoanei vizate;
  2. c) transferul este necesar pentru încheierea unui contract sau pentru executarea unui contract încheiat în interesul persoanei vizate între operator şi o altă persoană fizică sau juridică;
  3. d) transferul este necesar din considerente importante de interes public;
  4. e) transferul este necesar pentru stabilirea, exercitarea sau apărarea unui drept în instanţă;
  5. f) transferul este necesar pentru protejarea intereselor vitale ale persoanei vizate sau ale altor persoane, atunci când persoana vizată nu are capacitatea fizică sau juridică de a-şi exprima acordul;
  6. g) transferul se realizează dintr-un registru care, potrivit dreptului Uniunii sau al dreptului intern, are scopul de a furniza informaţii publicului şi care poate fi consultat fie de public în general, fie de orice persoană care poate face dovada unui interes legitim, dar numai în măsura în care sunt îndeplinite condiţiile cu privire la consultare prevăzute de dreptul Uniunii sau de dreptul intern în acel caz specific.”

Referitor la teza de la lit a), respectiv consimțământul persoanei vizate, EDPB reamintește condițiile referitoare la consimțământ, în mod special consimțământul trebuie să fie explicit, specific și informat.

Așadar, există soluții pentru continuarea transferului de date personale către țări terțe sau organizații internaționale. Apreciem că multe dintre transferurile efectuate până la hotărârea Curții au încetat sau vor înceta, însă transferurile cu adevărat întemeiate se vor putea efectua în continuare cu respectarea restricțiilor și condițiilor impuse, finalitatea fiind apărarea drepturilor și intereselor cetățenilor europeni. Așteptăm cu interes recomandările EDPB pentru operatori și persoane împuternicite, până la apariția acestora facem câteva recomandări pentru operatorii de date personale în vederea respectării deciziei de invalidare a Scutului de confidențialitate:

  • În cazul soluțiilor de tip newsletter puteți înlocui aplicațiile din SUA cu soluții din Uniune sau chiar din România.
  • Site-urile de tip Wordpress, spre exemplu, asigură unelte de analiză a traficului asemănătoare cu Google Analytics, putându-se elimina acest tip de cookie.
  • Recomandăm eliminarea adreselor de tip yahoo și gmail în scop profesional și înlocuirea acestora cu domenii de e-mail găzduite în Uniunea Europeană. De asemenea, domeniile găzduite în țări terțe ar trebui mutate pe servere din uniunea Europeană.
  • Platformele site-urilor web găzduite în SUA pot fi înlocuite cu platforme găzduite în Uniunea Europeană.
  • Recomandăm înlocuirea aplicatiilor de transfer de documente cu soluții găzduite în UE.
  • De asemenea, serviciile de plată online de tipul Paypal pot fi înlocuite cu procesatori de plăți cu cardul din România, serviciile de remarketing de la Google pot fi eliminate și utilizate servicii din UE, aceeași soluție fiind valabilă și în cazul serviciilor de cloud.

Ori de câte ori se fac transferuri în SUA, utilizatorii trebuie informați transparent, în conformitate cu articolul 13 din RGPD, iar dacă prelucrarea / transferul se bazează pe consimțământ, operatorii trebuie să se asigure că au obținut un consimțământ valid.

Ca o recomandare generală, consiliem operatorii de date personale din România să își reanalizeze lista furnizorilor de servicii ce au calitatea de persoană împuternicită și să verifice țările către care se face transferul datelor prelucrate, iar, în cazul identificării de transferuri în țări terțe, să evalueze situația și să decidă asupra oportunității de a schimba acești furnizori cu furnizori de servicii din Uniunea Europeană.

CONCLUZII

Urmare a hotărârii CJUE în Cauza Schrems II  autoritățile de supraveghere din Europa au luat poziție în cazul transferurilor de date personale către SUA. Autoritatea de supraveghere din Elveția, țară care avea propriul acord cu Statele Unite, a invalidat acordul Elveția - SUA Privacy Shield în temeiul căruia se făceau transferurile de date personale ale cetățenilor elvețieni către SUA. Autoritățile elvețiene au anunțat în data de 8 septembrie 2020 că Statele Unite au fost scoase din lista țărilor care oferă protecție adecvată în anumite condiții deoarece nu asigură protecția necesară.

De asemenea, Comitetul „Convenției 108” și Comisarul pentru protecția datelor al Consiliului Europei au solicitat, ambii, adoptarea standardelor legale internaționale pentru protecția datelor în urma hotărârii Schrems II. Într-o declarație comună aceștia au afirmat că „Țările trebuie să fie de acord la nivel internațional cu privire la măsura în care supravegherea efectuată de serviciile de informații poate fi autorizată, în ce condiții și în ce măsuri de protecție, inclusiv o supraveghere independentă și eficientă”.

Autoritățile de supraveghere din Berlin, Hamburg dar și autoritatea olandeză recomandă încetarea transferurilor către SUA. Autoritatea berlineză recomandă chiar retragerea datelor din SUA. Mai multe autorităților de supraveghere subliniază necesitatea unor analize suplimentare și evaluări de la caz la caz.

Menționăm că autoritatea de supraveghere din Irlanda a pus în vedere Facebook să înceteze transferurile de date către SUA. Urmare a acestei somații, la data de 11 septembrie 2020, Facebook a început acțiuni în justiție împotriva Comisiei irlandeze pentru protecția datelor (IDPC), lansând un recurs în Irlanda în încercarea de a opri ordinul preliminar al IDPC de a suspenda utilizarea clauzelor contractuale standard (CSC) în transferurile de date UE-SUA.

CNIL a solicitat autorităților franceze să oprească cât mai repede posibil găzduirea platformei de date privind sănătatea pentru cercetare de către Microsoft, având în vedere recenta invalidare a Privacy Shield. Secretarul de stat pentru digital a anunțat în aceeași zi că lucrează cu ministrul sănătății pentru a repatria această platformă în infrastructurile franceze sau europene.

Facebook a considerat propunerea ca fiind prematură și a îndemnat autoritatea de reglementare irlandeză să adopte o abordare pragmatică și proporțională până când se poate ajunge la o soluție durabilă pe termen lung, deoarece susține că ordinul preliminar a fost decis înainte ca Facebook să primească îndrumări de la Comitetul european pentru protecția datelor.

Rămâne de văzut ce recomandări va emite grupul de lucru recent înființat la nivelul EDPB și cum vor putea fi acestea puse în practică atât de către operatori cât și de către autoritățile de supraveghere.

Amintim că suntem la începutul unui nou an școlar, în condiții restrictive pentru toți subiecții implicați, opțiunea desfășurării ședințelor, întâlnirilor și orelor on-line cu părinți, profesori și elevi fiind din ce în ce mai utilizată. Majoritatea platformelor utilizate pe perioada stării de urgență și a stării de alertă transferau date în SUA. Ministerul Educației și Cercetării a anunțat la data de 2 septembrie 2020 că, în colaborare cu Google (Meet) și Microsoft (Teams) pune la dispoziție în mod gratuit platforme educaționale, ambele platforme aparținând unor companii americane.

Adăugăm la lista platformelor care transfera date in SUA și noua facilitate a Anaf, de identificare vizuală în spațiul virtual printr-o platformă dedicată, platforma utilizată, conform declarațiilor utilizatorilor, fiind Zoom, platformă care a fost în trecut ținta unor atacuri din partea hackerilor.

O dovadă în plus că în România operatorii, fie ei de stat sau privați, nu au asimilat informația invalidării Scutului de confidențialitate sunt magazinele online sau simple site-uri de prezentare care utilizează în continuare suita de cookie-uri de analiză de la Google, soluții de newsletter sau de plată americane etc. Chiar și site-urile candidaților la alegerile locale au astfel de cookie-uri instalate. Apreciem că majoritatea operatorilor utilizează aceste soluții fără a fi deplin conștienți de implicații.

Apreciem că suntem încă departe de o nouă înțelegere între UE și SUA deși recomandările pentru SUA au devenit și mai urgențe: (1) adoptarea unei legislații federale cuprinzătoare privind confidențialitatea, (2) înființarea unei agenții independente de protecție a datelor și (3) ratificarea Convenției Consiliului Europei privind confidențialitatea. Actuala situație de incertitudine afectează atât companiile europene și americane cât și drepturile și interesele cetățenilor europeni.

NYOB a efectuat în perioada iulie - septembrie 2020 o interpelare a 33 de companii care transferă date în SUA iar reacțiile acestora au fost dintre cele mai variante de la lipsa unui răspuns pâna la răspunsuri vagi sau lipsite de substanță. Companii precum Airbnb, Netflix sau Whatsapp nu au răspuns deloc, în timp ce altele au răspuns făcând trimitere la Politici de confidențialitate care nu răspund întrebarilor punctuale adresate sau prin punerea la dispoziție a unor Clauze contractuale standard vădit neacoperitoare deoarece companiile respective se supun legislației americane intruzive.

Recomandăm tuturor operatorilor de date personale din România să apeleze la specialiști în domeniul protecției datelor personale, singurii care, la momentul actual, sunt la curent cu noutățile în domeniu și sunt în măsură să explice operatorilor toate implicațiile și să ofere soluții conforme cu legislația protecției datelor.

INTRA ACUM în grupul TELEGRAM "Comunitatea Dpo-NET.ro"!


Iți plac articolele dpo-NET.ro? Poți fi la curent cu toate aceste noutăți dacă ne urmărești zilnic pe paginile noastre de LinkedIn sau Facebook. 


Acest articol este protejat de către dispoziţiile legale incidente și este interzisă copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a acestuia. Articolele publicate pe DPO-NET.RO pot fi preluate doar în limita a maxim 500 de caractere, fără a depăşi jumătate din totalul de caractere, şi cu citarea obligatorie a sursei, cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor și articolelor publicate pe DPO-NET.RO, vă rugăm să ne contactati.

Peste 80% dintre români nu știu cum să raporteze criminalitatea informatică!

IT&C / Securitatea Informatiei

Vizualizari: 5426

Facebooktwittergoogle_plusredditpinterestlinkedinmail

  • România ocupă locul al doilea în acest top, întrucât 84% dintre români nu au nici o idee despre cum să raporteze o infracțiune cibernetică sau un comportament online ilegal
  • În mod îngrijorător, 67% dintre români nu se simt bine informați cu privire la riscurile criminalității cibernetice
  • Cetățenii spanioli (86%) și danezi (86%) sunt cei care declară că au cele mai puține cunoștințe despre cum să raporteze o infracțiune cibernetică sau orice comportament online ilegal
  • În ansamblu, ca medie în toate țările evaluate, 77% dintre europeni nu au idee despre modul în care ar raporta o crimă cibernetică sau orice comportament ilegal online.

În ultimul deceniu, problema criminalității informatice a apărut din ce în ce mai des în atenția publicului larg astfel că, guvernele din întreaga lume au luat decizia de a înființa organisme specializate pentru a se ocupa în mod special de toate problemele legate de criminalitatea informatică. În ciuda acestei măsuri, gradul de conștientizare a populației în privința riscurilor cibernetice nu a cunoscut o îmbunătățire seminificativă.

Interesat de siguranța online, Reboot Online a analizat cele mai recente date publicate de Comisia Europeană, pentru a descoperi care europeni nu știu cum să raporteze o infracțiune cibernetică sau orice alt comportament ilegal online în țara lor respectivă. A fost evaluat practic dacă europenii știu sau nu de  existența unui site web, a unei adrese de e-mail, a unui formular online și / sau a unui număr de contact în țara lor pentru a raporta o infracțiune cibernetică sau orice alt comportament ilegal online, cum ar fi hărțuirea / agresiunea cibernetică.

Reboot Online a constatat că Spania și Danemarca se află pe primul loc împreună, întrucât 86% dintre cetățenii din fiecare țară respectivă nu au nicio idee despre cum să raporteze o infracțiune cibernetică.

Pe a doua poziție se află România, unde 84% dintre români recunosc că nu au nicio idee pe cine să contacteze sau cum ar trebuie să raporteze o infracțiune cibernetică. În plus, 67% dintre români recunosc că nu se simt bine informați cu privire la riscurile criminalității cibernetice. Pentru acest studiu au fost chestionați 1.089 români. 

Franța se află pe locul trei, 82% dintre cetățenii francezi declarând că nu sunt conștienți de căile relevante pe care ar putea să le exploreze pentru a raporta că sunt victime sau martori ai criminalității informatice.

În al patrulea loc se află Suedia, unde 81% dintre suedezi mărturisesc că nu au cunoștințele adecvate pentru a alerta părțile relevante cu privire la o crimă cibernetică.

Interesant este că 80% dintre cetățenii care locuiesc în Lituania, Portugalia și Polonia nu știu cum să raporteze o infracțiune cibernetică, respectiv pe locul al cincilea.

La celălalt capăt, cei din Malta par a fi cei mai pregătiți să facă față consecințelor unei infracțiuni informatice, doar 46% dintre cetățeni nu știind cum să raporteze o infracțiune informatică.

Per total, în medie din toate țările evaluate, 77% dintre europeni nu știu cum să raporteze criminalitatea informatică sau comportamentul ilegal online.

Shai Aharony, cofondatorul și directorul general al Reboot Online a comentat:

„Pe măsură ce criminalitatea cibernetică devine mai sofisticată și periculoasă, trebuie să devenim mai vigilenți pentru a ne proteja online. Luarea unor acțiuni mici, cum ar fi familiarizarea cu agențiile / organismele de criminalitate informatică susținute de guvern și aplicarea celor mai bune practici recomandate acțiunilor dvs. online, poate juca un rol monumental în reducerea riscului de a deveni victimă a criminalității informatice. Dar această cercetare demonstrează, de asemenea, că aceste agenții / organisme guvernamentale de criminalitate informatică trebuie să se promoveze mai bine în fața publicului pentru a-i face conștienți de rolul, operațiunile și serviciile lor de sprijin în ceea ce privește criminalitatea informatică. Deși necunoașterea cu privire la modul de raportare a criminalității cibernetice în unele țări europene este mai slabă decât altele, o acțiune activă a agențiilor / organismelor relevante în domeniul criminalității cibernetice pentru a ieși din umbră și pentru a educa publicul cu privire la ce protocoale să urmeze în caz de criminalitate cibernetică va remedia această problemă ”.

Topul tărilor europene ale căror cetățeni sunt cel mai puțin conștienți despre cum pot raporta că sunt victime sau martori ai criminalității informatice
Loc Țare europeana Procent (%)
1. Spania 86%
1. Danemarca 86%
2. Romania 84%
3. Franța 82%
4. Suedia 81%
5. Lituania 80%
5. Portugalia 80%
5. Polonia 80%
6. Germania 78%
7. Bulgaria 77%
7. Italia 77%
8. Cehia 76%
9. Slovacia 75%
9. Ungaria 75%
9. Cipru 75%
10. Letonia 74%
10. Estonia 74%
10. Slovenia 74%
11. Irelanda 70%
11. Belgia 70%
12. Croatia 69%
12. Olanda 69%
13. Marea Britanie 68%
14. Luxemburg 67%
15. Finlanda 65%
15. Austria 65%
16. Grecia 58%
17. Malta 46%

 

INTRA ACUM în grupul TELEGRAM "Comunitatea Dpo-NET.ro"!


Iți plac articolele dpo-NET.ro? Poți fi la curent cu toate aceste noutăți dacă ne urmărești zilnic pe paginile noastre de LinkedIn sau Facebook. 


Acest articol este protejat de către dispoziţiile legale incidente și este interzisă copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a acestuia. Articolele publicate pe DPO-NET.RO pot fi preluate doar în limita a maxim 500 de caractere, fără a depăşi jumătate din totalul de caractere, şi cu citarea obligatorie a sursei, cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor și articolelor publicate pe DPO-NET.RO, vă rugăm să ne contactati.

Ce întrebări să punem unui consultant în securitate cibernetică, înainte de a-l angaja?

IT&C / Securitatea Informatiei

Vizualizari: 5778

Facebooktwittergoogle_plusredditpinterestlinkedinmail

Securitatea cibernetică este de interes în fiecare industrie și arie geografică, așa cum pericolul atacurilor online vizează orice organizație. În consecință, numeroase companii sunt în căutare de expertiză și consultanți calificați pentru a-i ajuta in implementarea standardelor și cerințelor legale sau de altă natură (GDPR, NIS, Norma X etc.), sau in managementul securității cibernetice etc.  Principalele aspecte de luat în considerare atunci când este selectat un astfel de expert sau companie sunt: cunoștințele fundamentale, experiența similara demonstrată în alte proiecte, abordarea holistică, soluțiile personalizate, independența de anumiți vendor-i/ tehnologii etc.

Mihai Danțiș, Lead Auditor și Trainer pe mai multe standarde ISO, cu o experienta de 15 ani în domeniu standardelor și peste 20 de ani în securitate IT recomandă un minim de 15 întrebări pe care ar trebui să i le adresăm consultantului, pentru a fi convinși că răspunde necesităților si asteptarilor organizației:

  1. Ce experiență relevantă aveți în implementarea standardelor (framework-urilor) pentru clienții din industria din care facem parte?

  • Vom identifica experiența similară privind cerințele de business, legale, contractuale etc. Astfel, vom avea siguranța că expertul cunoaște toate aspectele specifice ce țin de implementare și nu învață experimentând pe organizația noastră.
  1. Câte dintre aceste proiecte au fost implementate cu succes în ultimii trei ani?

  • Obținem informații exacte despre cum expertiza sa a fost materializată în practică. Succesul poate avea diverse definiții, de la obținerea unei certificări pentru respectivul standard până la lipsa unor amenzi în cazul unor controale.
  1. Povestiți-ne despre cel mai complex proiect de consultanță în care ați fost implicat și despre rolul dvs. în acel proiect.

  • Vom înțelege experiența similară ce ne va ajuta să calibrăm așteptările pe care le putem avea de la un consultant. De exemplu, așteptările de la un consultant junior care a deținut un rol de asistent în echipă, sunt diferite față de cele pe care le avem în raport cu un team-leader.
  1. Ce clienți v-ar putea recomanda? Ne puteți oferi o persoană de contact?

  • Din considerente de confidențialitate, consultantul s-ar putea să nu poată oferi asemenea detalii. Este bine totuși să căutăm detalii suplimentare care să poată demonstra experiența consultantului.
  1. Ce alte standarde mai cunoașteți? Cu ce standarde ați mai integrat activitatea derulata în cadrul proiectelor de consultanță anterioare?

  • Activitatea unei organizații trebuie privită în mod complex. S-ar putea să ne dorim o documentație unitară la nivelul organizației noastre, care să cuprindă și alte sisteme de management ce nu țin neaparat de securitate și pe care le avem deja implementate (ex. calitate, mediu, sănătate și siguranță ocupațională etc.), iar cunoașterea experienței consultantului, ne va ajuta să avem o abordare sistemică.
  1. Clientii carora le-ati oferit consultanta au avut audituri de terță parte (de certificare) sau controale din partea autoritatilor pentru subiectul respectiv? Ați participat la proces alături de client?

  • Este important să cunoaștem dacă clienții au obtinut certificările in cadrul auditului din partea Organismelor de Certificare sau daca au primit amenzi în cazul controalelor, precum și dacă au beneficiat de suportul consultantului pe acea perioadă (gratuit sau cu costuri suplimentare)
  1. Sunteți și trainer pentru standardele/ framework-urile pe care dorim să le implementăm? De cât timp? Câte grupuri sau câți oameni au participat la sesiunile de instruire? Aveți certificat de trainer?

  • Această informație ne este utila, în special în condițiile în care angajații companiei trebuie instruiți.
  1. Ne puteți prezenta un exemplu de documentație rezultată ca urmare a implementării unor standarde similare în cadrul altor companii și materiale de training folosite pentru un client anterior?

  • Astfel, vom putea evalua complexitatea procesului de implementare și de educație. Aceasta ne va ajuta să ne facem o idee despre produsele care ne vor fi oferite și vom înțelege complexitatea și calitatea lor.
  1. Ați lucrat ca auditor extern pentru un Organism de Certificare?

  • Astfel, vom cunoaște experiența suplimentară a consultantului. Organismul de Certificare este obligat, conform standardelor aplicabile lor (ex. ISO 17021) dupa care este, la rândul sau,auditat (de către Organismul de Acreditare), să se asigure de experiența, instruirea periodică, validitatea diplomelor, evaluarea periodică a auditorului etc.
  1. Care au fost principalele probleme regăsite frecvent în proiectele de acest fel?

  • Este important și util să încercăm să învățăm din experiența altora.
  1. Care sunt persoanele din compania noastra ce ar trebui să fie implicate în proiect alaturi de dvs și să va susțină cu documente, detalii etc.? Cât timp ar trebui să aloce aceste persoane?

  • Inclusiv alocarea acestor resurse (oameni din companie) reprezintă costuri pentru companie (oameni scoși din producție) și trebuie asumate ca atare; deși nu se regăsesc pe oferta financiară a consultantului trebuie sa prezentăm top managementului toate costurile aferente implementării.
  1. Care este timpul estimat de implementare al proiectului? Care sunt factorii critici de care depinde acest proiect și respectarea termenului de livrare?

  • Astfel, validăm dacă ne încadrăm în cerințele și așteptările interne (top management, business etc.) și înțelegem intern că este nevoie și de implicarea tuturor colegilor relevanti (ex. din IT, HR, Legal, Business, DPO, Security etc.)
  1. Există servicii suplimentare pe care este necesar sa le achiziționăm pentru implementarea proiectului?

  • Suplimentar serviciilor de consultanță, s-ar putea să avem nevoie și de expertiza unor terți: diverse tehnologii, servicii de scanare vulnerabilități, servicii pentest etc. Este important să avem imaginea cât mai completă a costurilor totale.
  1. Prețul ofertei financiare este final sau pot aparea costuri suplimentare?

  • Costuri precum - deplasare, cazare, dezvoltarea documentației (eventual o listă cu documentația minimă și pașii), instruirea personalului, uneori nu sunt incluse în oferta de bază, iar aceasta va solicita resurse adiționale. Este recomandat, chiar de la inceput, să avem imaginea globala a dimensiunilor și costurilor implementării.
  1. Identificati un potențial conflict de interese în cazul în care veți deveni furnizorul nostru?

  • Aceasta ne va permite să înțelegem dacă consultantul are prieteni sau rude în cadrul companiei, precum și contracte anterioare/în derulare sau proceduri de achiziție în desfășurare etc.

Contractarea unui consultant în procesul de implementare al unui standard ISO și/ sau a oricărui cadru de securitate, implică o serie de riscuri.

Printre cele mai importante sunt:

  • Lipsa cerințelor legale clare pentru acest tip de activitate sau profesie, duc la percepția eronată a expertizei de care trebuie să beneficieze consultantul. Astfel, „autodeclarații” experți în domeniu, nu vor putea furniza intotdeauna expertiza necesară pentru implementarea standardelor. Din aceste motive trebuie să fim foarte riguroși în alegerea colaboratorilor și să nu ne limităm la valoarea financiară a ofertei
  • Munca consultantului presupune acces la toate informațiile companiei, inclusiv cele critice: vulnerabilități, deficiențe de personal, listă subcontractori/ furnizori, tehnologii folosite etc. Este important să ne asigurăm legal că aceste date nu vor utilizate în detrimentul nostru sau în beneficiul individual al consultantului.
  • Lipsa implicării personalului propriu în implementarea standardelor poate conduce la inadvertente periculoase ale documentatieir finale: politici, proceduri, instrucțiuni de lucru etc. Ulterior implementării, ar putea apărea anumite probleme de menținere la zi a documentației, rezultate din lipsa de intelegere, sau chiar de “asumare” interna, datorita neimplicarii initale in proces. Din acest motiv, trebuie să alocăm și personal propriu care să fie instruit, sa dezvolte un sentiment de responsabilitate fata de proces și să poată duce mai departe sistemul, să îl poată optimiza astfel încât sa fie permanent funcțional, actual si adaptabil la schimbari.
  • Mulți dintre consultanți sunt „angajați” în comercializarea produselor unor companii de software și hardware. Din aceste considerente, consultantul este cel care recomandă un anumit produs, de la o anumita companie, pentru a-l procura și a intra in conformitate cu cerințele. Acesta este motivul pentru care, de cele mai multe ori, prețul consultanței este unul “convenabil”. Și asta pentru că își poate recupera reducerile oferite la contractual de consultanță în alt mod. Aceste înțelegeri pot crește simțitor bugetul dedicat procesului de conformare. Pe de altă parte, s-ar putea ca această relație a consultantului să fie exploatată și în beneficiul organizației, în sensul în care pot fi negociate reduceri substanțiale pentru soluțiile ce ar trebui implementate. Regula nu se aplică în cazul distribuitorilor unici.

Amenințările în materie de securitate cibernetică evoluează zilnic, astfel devine imperativ necesar să fie identificat un consultant care să fie la curent cu  cele mai noi provocări de securitate și soluții de ultimă generație.

 

INTRA ACUM în grupul TELEGRAM "Comunitatea Dpo-NET.ro"!


Iți plac articolele dpo-NET.ro? Poți fi la curent cu toate aceste noutăți dacă ne urmărești zilnic pe paginile noastre de LinkedIn sau Facebook. 


Acest articol este protejat de către dispoziţiile legale incidente și este interzisă copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a acestuia. Articolele publicate pe DPO-NET.RO pot fi preluate doar în limita a maxim 500 de caractere, fără a depăşi jumătate din totalul de caractere, şi cu citarea obligatorie a sursei, cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor și articolelor publicate pe DPO-NET.RO, vă rugăm să ne contactati.

Noi e-mail-uri înșelătoare țintesc victime din România cu mesaje care pretind că sunt trimise de către Poșta Română și Banca Transilvania

Bitdefender avertizează asupra unei noi campanii de e-mail-uri frauduloase care pretind a fi trimise din partea unor entități cunoscute, precum Banca Transilvania sau Poșta Română Specialiștii în securitate […]

OSIM și EUIPO sunt ținta unui atac cibernetic de tip malware EMOTET

În ultimele luni, o serie de entități publice și private din România au fost puternic afectate de valuri succesive de atacuri cu malware de tip EMOTET, care au […]

CERT-RO protejează digital sănătatea României

Faptul că sectorul medical din România este puternic solicitat de pandemia COVID-19 nu este o noutate. Din păcate, chiar săptămâna trecută unul dintre spitalele municipale din România a […]

PECB semnează un parteneriat cu NeoPrivacy România și lansează cursurile recunoscute internațional

PECB Group Inc. Canada a anunțat semnarea un nou acord de parteneriat cu NeoPrivacy România, pentru a distribui cursuri de formare PECB, recunoscute internațional. „Suntem foarte încântați de […]

Belgia: Ghid privind verificările temperaturii la intrarea în incinte

În data de 5 iunie 2020, Autoritatea de Supraveghere din Belgia a publicat un ghid cu privire la verificările de temperatură în timpul crizei COVID-19, având în vedere […]

Twitter blochează postările care leagă pandemia Covid19 de tehnologia 5G

În urma distribuirii pe rețelele de socializare sau sistemele de mesagerie precum WhatsApp a mai multor mesaje care leagă riscurile introduse de coronavirus de tehnologia 5G mai multe antene […]

Alexandru Gheorghe: Nu am găsit în România experți care să realizeze o „autopsie” a unui telefon mobil

Alexandru Gheorghe are o experiență de peste 12 ani în calitate de consilier juridic, DPO / Consultant Protectia Datelor, fiind fondatorul companiei Inperspective. El a format și condus […]

Digisign ofera un cadou fiecarui absolvent al cursului online GRATUIT

Astazi, 23 Aprilie 2020, este lansat un nou curs online actualizat, oferit GRATUIT, avand tema „Informatii introductive despre utilizarea semnaturilor electronice” si care isi propune sa ofere informații […]

Bitdefender oferă gratis soluții de securitate tuturor organizațiilor din domeniul sanitar

Soluțiile de securitate sunt menite să ajute angajații din sănătate în contextul în care numărul atacurilor informatice care exploatează subiectul coronavirus a crescut de aproape cinci ori pe […]

Hai să facem împreună analiza unei tentative de phishing

Cred că nu ne preocupă îndeajuns de mult o realitate infracțională care capătă proporții sub ochii noștri, fără a sesiza impactul pe care îl are asupra vieților noastre […]

Fenomenul FAKENEWS pierdut de sub control. „Spălați-vă mâinile, nu creierele!”

Acum câteva zile am citit întâmplător pe Fecebook un îndemn, „Spălați-vă mâinile, nu creierele!”. Acesta a fost și momentul în care am realizat că fenomenul Fakenews în România […]

Decathlon: 123 de milioane de înregistrări cu date cu caracter personal au fost publicate accidental

Potrivit cercetătorilor de la vpnMentor, peste 123 de milioane de înregistrări cu date cu caracter personal aparținând atât clienților cât și angajaților companiei Decathlon au fost expuse accidental. […]

Datele a zeci de mii de consumatori de canabis medicinal din SUA a fost expuse accidental

Conform vpnMentor, datele a zeci de mii de consumatori de canabis din SUA au fost expuse accidental, datorita unor erori de configurație a mediilor de stocare(cloud). Peste 85.000 […]

Participa la DPO TOOLS Workshop – 23 / 24 Martie 2020 – „Mobilitatea, o provocare pentru aplicarea GDPR”

La nivelul dispozitivelor mobile, au aparut in ultima perioada noi variante de atacuri informatice menite de a extrage informatii cu caracter personal cunoscute sub forma furtului de identitate […]

Trevor Hughes, CEO IAPP: „În domeniul protecției datelor, avem o nouă profesie hibridizată”

Participând la cea de-a 13-a ediție a Conferinței pentru informatică, confidențialitate și protecția datelor (CPDP2020), desfășurată la Bruxelles în perioada 22-24 ianuarie 2020, Trevor Hughes, Președintele Asociației Internaționale […]

Amenda GDPR primită de Facebook în Germania este un „avertisment” pentru noi toți

Facebook a primit o amendă de 51.000 de euro ( 55.500 de dolari ) pentru că nu a numit în mod corespunzător un ofițer pentru protecția datelor pentru […]

MODELE SI FORMULARE GDPR – O nouă carte în webshop-ul dpo-NET.ro

O nouă lucrare de mare interes a fost adaugată în webshop-ul dpo-NET.ro, fiind o contributie a membrilor Centrului de cercetare pentru protectia datelor, constituit in cadrul Universitatii de […]

Nicolae Ploeșteanu: „Consider că fiecare practician trebuie să aibă această carte”

In domeniul protecției datelor în România, anul 2020 a debutat cu lansarea pe piață a acestui volum, intituat „GDPR Aplicat. Instrumente de lucru pentru implementarea Regulamentului UE 679/2016”, […]

2 amenzi, 2 avertismente și 4 măsuri corective pentru o companie din România

Relațiile dintre angajatori și angajați se pot termina cu tensiuni, care pot conduce spre deznodământuri neplăcute pentru părți. Nu este un secret faptul că, de multe ori, angajații […]

Prima amendă GDPR în 2020 aplicată către Hora Credit IFN S.A

Autoritatea Națională de Supraveghere a finalizat, în data de 10.12.2019, o investigație la o Hora Credit IFN S.A. și a constatat încălcarea anumitor dispoziții din Regulamentul General privind Protecția Datelor […]