IMPACTUL INVALIDĂRII PRIVACY SHIELD SI POSIBILE SOLUTII PENTRU OPERATORII DE DATE PERSONALE

Editorial

Vizualizari: 10538

Facebooktwittergoogle_plusredditpinterestlinkedinmail

16 iulie 2020. O dată de referință pentru istoria protecției datelor personale. O dată de la care aproape toți operatorii de date personale din România ar trebui să-și reconsidere soluțiile de tip website, găzduire e-mail, servicii de newsletter, cloud, conturi pe rețele de socializare, cookie-ului de analiză, remarketing, aplicații diverse, găzduire de baze de date etc.

Despre autor: Daniela-Irina Cireasa este Senior Partner la NeoPrivacy Romania, a absolvit Facultatea de Drept, Universitatea Nicolae Titulescu și este consilier juridic din anul 2001. In 2018 a absolvit cursurile postuniversitare de protectia datelor „Protectia juridica a datelor personale”. Este membru ASCPD si a obtinut titlul de „Cel mai bun DPO din Romania” impreuna cu Echipa Nord Est DPO Romania la Targu Mures in iunie 2019. A realizat consultanta in domeniul implementarii Regulamentului general privind protectia datelor (GDPR) si este responsabil cu protectia datelor (DPO). Cei 17 ani de activitate practica din care 4 ani in functie de conducere, au ajutat la cunoasterea mediului privat de afaceri si respectiv a activitatii departamentelor din cadrul unei societati de productie si comert, precum si schimburi intracomunitare. Participa activ la dezbateri si conferinte dedicate dreptului la viata privata si protectiei datelor.

Dar cum am ajuns aici si ce s-a întâmplat pe 16 iulie 2020?

Problematica transferurilor de date personale între Uniunea Europeană și Statele Unite ale Americii a preocupat legiuitorii europeni încă de la momentul Directivei 95/46/CE care permitea transferurile de date personale în țări terțe pe fondul dezvoltării comerțului internațional, stabilind totodată că acest transfer nu este permis într-o țară terță care nu asigură un nivel de protecție adecvat cu excepția cazului în care operatorul oferă garanții suficiente privind atât protecția vieții private și a drepturilor și libertăților fundamentale ale persoanelor, cât și exercitarea drepturilor corespunzătoare, garanțiile urmând a fi adoptate prin Clauze contractuale standard (CCS).

În temeiul prevederilor Directivei, a fost adoptată Decizia Comisiei 2000/520/CE care recunoștea un nivel adecvat de protecție pentru transferul de date din Comunitate către Statele Unite ale Americii organizațiilor care “respectă principiile „sferei de siguranță” privind protecția vieții private pentru protecția datelor cu caracter personal transferate dintr-un stat membru în Statele Unite ale Americii (Safety Harbour).

Prin Hotărârea din 6 octombrie 2015, Schrems I (C‑362/14, EU:C:2015:650), Curtea a declarat nevalidă Decizia 2000/520/CE a Comisiei din 26 iulie 2000 în temeiul Directivei 95/46 privind caracterul adecvat al protecției oferite de principiile „sferei de siguranță” privind protecția vieții private și întrebările de bază aferente, publicate de Departamentul Comerțului al S.U.A., în care Comisia constatase că această țară terță asigura un nivel de protecție adecvat. Numele cauzei (Schrems I) provine de la numele activistului Max Schrems, utilizator al platformei de socializare Facebook. Acesta a reclamat faptul că orice persoană care are reședința pe teritoriul Uniunii Europene trebuie să încheie, la momentul înscrierii pe rețeaua de socializare, un contract cu Facebook Ireland, filială a Facebook Inc., stabilită în Statele Unite. Datele cu caracter personal ale utilizatorilor Facebook care au reședința pe teritoriul Uniunii sunt, în tot sau în parte, transferate către servere aparținând Facebook Inc., situate pe teritoriul Statelor Unite, unde fac obiectul unei prelucrări.

În anul 2010 este emisă Decizia 2010/87/UE privind clauzele contractuale tip pentru transferul de date cu caracter personal către persoanele împuternicite de către operator stabilite în țări terțe în temeiul Directivei 95/46/CE a Parlamentului European și a Consiliului prin care se consideră că clauzele contractuale tip prevăzute în anexă oferă garanții corespunzătoare în ceea ce privește protecția vieții private și a drepturilor și libertăților fundamentale ale persoanelor și cu privire la exercitarea drepturilor corespunzătoare în temeiul articolului 26 alineatul (2) din Directiva 95/46/CE. Decizia se aplică transferului de date cu caracter personal de către operatorii stabiliți în Uniunea Europeană către destinatari stabiliți în afara teritoriului Uniunii Europene, care îndeplinesc în exclusivitate rolul de persoane împuternicite de către operator.

Clauzele contractuale standard conțin informații cu privire la identitatea celor două părți (exportatorul și importatorul de date personale), definiții, date privind transferul, clauza terțului beneficiar (persoana vizată), obligațiile celor două părți, răspunderea acestora, mediere și jurisdicție, cooperarea cu autoritățile de supraveghere, legea aplicabilă, subcontractarea serviciilor de prelucrare a datelor dar și obligații după încheierea serviciilor de prelucrare a datelor cu caracter personal. Este de menționat faptul că în Apendicele 2, clauzele cuprind o listă a măsurilor tehnice și organizatorice de securitate puse în aplicare de către importatorul de date.

În anul 2016 este emisă Decizia 2016/1250 a comisiei privind caracterul adecvat al protecției oferite de Scutul de confidențialitate UE-SUA (Privacy Shield) care susținea Statele Unite garantează un nivel adecvat de protecție a datelor cu caracter personal transferate din Uniune către organizații din Statele Unite în temeiul Scutului de confidențialitate UE-SUA.

Pentru a face parte din Privacy Shield, organizațiile trebuiau să adere la acesta, în baza unei autocertificări prin care organizațiile din SUA se angajează să respecte un set de principii privind protecția vieții private. Decizia permitea astfel transferurile de la un operator sau de la o persoană împuternicită de operator în Uniune către organizații din SUA care și-au autocertificat adeziunea la principii către Departamentul Comerțului și s-au angajat să le respecte.

La data de 16 iulie 2020, CJUE, în Cauza C-311/18 (Schrems II) a invalidat Decizia 2016/1250 privind caracterul adecvat al protecției oferite de Scutul de confidențialitate UE-SUA, cunoscut sub numele de Privacy Shield, deoarece a considerat că nu asigură nivelul de protecție oferit de RGPD (garanții adecvate, drepturi opozabile și căi de atac eficiente) din cauza gradului excesiv de intruziune a autorităților americane (NSA, FBI). Totodată, prin hotărâre s-a validat Decizia 2010/87 a Comisiei privind clauzele contractuale standard pentru transferul de date cu caracter personal către persoanele împuternicite de către operator stabilite în țări terțe. Toodată, Curtea a hotărât că decizia are aplicabilitate imediată, fără a se crea un vid legislativ deoarece RGPD oferă modalități alternative de a transfera date personale în condiții de legalitate.

 IMPLICAȚII ALE INVALIDĂRII SCUTULUI DE CONFIDENȚIALITATE PENTRU OPERATORII DIN UE ȘI PERSOANELE VIZATE

Invalidarea Deciziei Scutului de confidențialitate a avut ecou în rândul specialiștilor în protecția datelor din întreaga lume, însă, cei afectați direct, respectiv operatorii de date personale și persoanele vizate, nu par a  fi la curent cu această decizie sau, în orice caz, nu par a conștientiza efectele ei. Așa cum arătam în introducere, decizia influențează alegerea de către operatori a soluțiilor de tip website, găzduire e-mail, servicii de newsletter, conturi pe rețele de socializare, cookie-ului de analiză, aplicații diverse, găzduire de baze de date și, în general, orice transfer de date personale din Uniune către Statele Unite.

Operatorii ar putea spune că ei nu fac niciun transfer de astfel de date către SUA, uitând să analizeze furnizorii de servicii de tip newsletter, spre exemplu, sau categoriile de cookie instalate pe website-ul companiei. Transferurile de acest tip sunt frecvente și mulți dintre operatori le-au făcut și încă le fac inconștient. Menționăm aici lipsa acordurilor încheiate cu persoanele împuternicite chiar și anterior Deciziei de invalidare a scutului de confidențialitate, utilizarea încă frecventă a adreselor de e-mail de tip yahoo sau gmail în scop profesional. Revenind la problematica ridicată de către Decizie, apreciem că efectele acesteia nu sunt cunoscute încă nici de către operatori și nici de către persoanele vizate.

Reacția Facebook, spre exemplu, este aceea că va continua să prelucreze datele personale ale utilizatorilor deoarece o face în baza unor Clauze contractuale standard și nu a Privacy Shield. Menționăm că autoritatea de supraveghere din Irlanda a pus în vedere Facebook Ireland să înceteze transferurile către Facebook Inc., decizie contestată de către Facebook.

NOYB, European Center for Digital Rights, a luat atitudine și a făcut plângere la autoritățile de supraveghere competente în temeiul articolelor 77 (1) și 80 (1) din RGPD împotriva a 101 operatori din Uniunea Europeană care utilizează în continuare soluții care implică transferul de date personale către SUA. Cu excepția a trei operatori din Liechtenstein care au renunțat la utilizarea Google Analitics și Facebook Connect, niciunul dintre ceilalți operatori nu a luat măsuri de încetare a transferurilor de date personale către SUA.

Doi dintre operatori sunt platforme de știri din România, respectiv hotnews.ro și gsp.ro pentru utilizarea Facebook Connect, respectiv Google Analytics. Subliniem faptul că majoritatea site-urilor din România utilizează astfel de soluții și, cel mai probabil, vor trebui să găsească alte soluții, fie să demonstreze existența unui temei legal pentru transferurile efectuate. La data de 4 septembrie 2020, EDPB a anunțat înființarea unui grup de lucru care să analizeze plângerile formulate în urma hotărârii CJUE din cauza Schrems II. Grupul de lucru va analiza problematica și va asigura o strânsă legătură între membrii Comitetului.

De asemenea,  ca urmare a Hotărârii în cazul Schrems II, EDPB a decis înființarea unui grup de lucru care să pregătească recomandări pentru operatori și persoane împuternicite care să-i ajute în a identifica și implementa măsuri suplimentare optime care să asigure protecție adecvată la transferul datelor în țări terțe

În ceea ce privește persoanele vizate, considerăm că acestea nu au fost informate transparent cu privire la transferurile propriilor date personale prin simpla utilizare a unui site și nici nu au putut previziona cine are acces, cu adevărat, la acestea.

POSIBILE SOLUȚII

Comitetul European pentru Protecția Datelor (EDPB) a făcut o listă cu cele mai frecvente întrebări ridicate de invalidarea Scutului de Confidențialitate, simpla parcurgere a acestora creionând impactul major al acestei decizii asupra activității operatorilor din Uniune. Plecând de la răspunsurile oferite de către EDPB, de la concluziile Curții și de la dispozițiile Regulamentului (RGPD), s-au conturat câteva posibile soluții.

Transferurile de date personale efectuate în prezent în temeiul Scutului de confidențialitate sunt ilegale. În vederea continuării transferului de date trebuie identificate alte condiții/temeiuri de transfer cum sunt cele ce urmează.

Situația trebuie, totuși, analizată de la caz la caz, făcându-se o evaluare în urma căreia să rezulte măsuri suplimentare de protecție care trebuie puse în aplicare, pe baza unor Clauze contractuale standard (cunoscute sub numele de CCS). Măsurile suplimentare, împreună cu CCS, în urma analizei fiecărui caz în parte, a circumstanțelor privind transferul, ar trebui să se asigure că legislația SUA nu afectează nivelul adecvat de protecție garantat. CJUE a declarat în mod clar că CCS-urile nu pot fi utilizate dacă destinatarul din SUA este supus legilor de supraveghere ale SUA (cum ar fi FISA 702). În cazul în care rezultatul analizei indică faptul că nu pot fi aplicate garanții suficiente, transferul ar trebui să înceteze. În situația în care acesta nu încetează, ar trebui anunțată autoritatea de supraveghere competentă.

Având în vedere hotărârea Curții, care invalidează Scutul de Confidențialitate din cauza gradului de interferență creat de către legea din SUA cu drepturile fundamentale ale persoanelor ale căror date sunt transferate în țara terță și faptul că  Scutul de Confidențialitate a fost proiectat să aducă garanții că datele sunt transferate cu instrumente de tipul Regulilor corporatiste obligatorii, hotărârea Curții se aplică și în contextul Regulilor corporatiste obligatorii deoarece legislația americană va avea supremație și asupra acestui instrument.

Garanțiile suficiente prevăzute în articolul 46 trebuie analizate, în conformitate cu hotărârea Curții, ținându-se seama de faptul că acest articol este parte a Capitolul V din RGPD și că trebuie citit prin prisma prevederii din teza finală a articolului 44 și anume “toate dispoziţiile din prezentul capitol se aplică pentru a se asigura că nivelul de protecţie a persoanelor fizice garantat prin prezentul regulament nu este subminat.

Pentru realizarea de transferuri putem apela în continuare la derogările din art. 46 RGPD care precizează că în absența unei decizii a Comisiei, se pot face transferuri către țări terțe sau organizații internaționale în baza unor garanții adecvate și cu condiţia să existe drepturi opozabile şi căi de atac eficiente pentru persoanele vizate. În afara unor garanții adecvate care implică fie autorităție de supraveghere, fie Comisia sau regulile corporatiste obligatorii, regăsim la alin. 3, lit. “a) clauze contractuale între operator sau persoana împuternicită de operator şi operatorul, persoana împuternicită de operator sau destinatarul datelor cu caracter personal din țară terță sau organizația internațională”, sub rezerva autorizării din partea autorităţii de supraveghere competente.

Chiar dacă, după cum a subliniat Curtea, este responsabilitatea principală a exportatorilor de date și a importatorilor de date să se asigure că legislația țării terțe de destinație permite importatorului de date să respecte clauzele standard de protecție a datelor sau Regulile corporatiste obligatorii înainte de a transfera date cu caracter personal către respectiva țară terță, autoritățile de supraveghere vor avea, de asemenea, un rol esențial atunci când se aplică RGPD și atunci când se emit decizii cu privire la transferurile către țări terțe.

Articolul 49 din RGPD ne oferă, de asemenea, o altă soluție, în absența unei decizii a Comisiei și a garanțiilor adecvate și anume transferurile de date cu caracter personal către o țară terță sau o organizație internațională pot avea loc numai în una dintre condiţiile următoare:

a) persoana vizată şi-a exprimat în mod explicit acordul cu privire la transferul propus, după ce a fost informată asupra posibilelor riscuri pe care astfel de transferuri le pot implica pentru persoana vizată ca urmare a lipsei unei decizii privind caracterul adecvat al nivelului de protecţie şi a unor garanţii adecvate;

  1. b) transferul este necesar pentru executarea unui contract între persoana vizată şi operator sau pentru aplicarea unor măsuri precontractuale adoptate la cererea persoanei vizate;
  2. c) transferul este necesar pentru încheierea unui contract sau pentru executarea unui contract încheiat în interesul persoanei vizate între operator şi o altă persoană fizică sau juridică;
  3. d) transferul este necesar din considerente importante de interes public;
  4. e) transferul este necesar pentru stabilirea, exercitarea sau apărarea unui drept în instanţă;
  5. f) transferul este necesar pentru protejarea intereselor vitale ale persoanei vizate sau ale altor persoane, atunci când persoana vizată nu are capacitatea fizică sau juridică de a-şi exprima acordul;
  6. g) transferul se realizează dintr-un registru care, potrivit dreptului Uniunii sau al dreptului intern, are scopul de a furniza informaţii publicului şi care poate fi consultat fie de public în general, fie de orice persoană care poate face dovada unui interes legitim, dar numai în măsura în care sunt îndeplinite condiţiile cu privire la consultare prevăzute de dreptul Uniunii sau de dreptul intern în acel caz specific.”

Referitor la teza de la lit a), respectiv consimțământul persoanei vizate, EDPB reamintește condițiile referitoare la consimțământ, în mod special consimțământul trebuie să fie explicit, specific și informat.

Așadar, există soluții pentru continuarea transferului de date personale către țări terțe sau organizații internaționale. Apreciem că multe dintre transferurile efectuate până la hotărârea Curții au încetat sau vor înceta, însă transferurile cu adevărat întemeiate se vor putea efectua în continuare cu respectarea restricțiilor și condițiilor impuse, finalitatea fiind apărarea drepturilor și intereselor cetățenilor europeni. Așteptăm cu interes recomandările EDPB pentru operatori și persoane împuternicite, până la apariția acestora facem câteva recomandări pentru operatorii de date personale în vederea respectării deciziei de invalidare a Scutului de confidențialitate:

  • În cazul soluțiilor de tip newsletter puteți înlocui aplicațiile din SUA cu soluții din Uniune sau chiar din România.
  • Site-urile de tip Wordpress, spre exemplu, asigură unelte de analiză a traficului asemănătoare cu Google Analytics, putându-se elimina acest tip de cookie.
  • Recomandăm eliminarea adreselor de tip yahoo și gmail în scop profesional și înlocuirea acestora cu domenii de e-mail găzduite în Uniunea Europeană. De asemenea, domeniile găzduite în țări terțe ar trebui mutate pe servere din uniunea Europeană.
  • Platformele site-urilor web găzduite în SUA pot fi înlocuite cu platforme găzduite în Uniunea Europeană.
  • Recomandăm înlocuirea aplicatiilor de transfer de documente cu soluții găzduite în UE.
  • De asemenea, serviciile de plată online de tipul Paypal pot fi înlocuite cu procesatori de plăți cu cardul din România, serviciile de remarketing de la Google pot fi eliminate și utilizate servicii din UE, aceeași soluție fiind valabilă și în cazul serviciilor de cloud.

Ori de câte ori se fac transferuri în SUA, utilizatorii trebuie informați transparent, în conformitate cu articolul 13 din RGPD, iar dacă prelucrarea / transferul se bazează pe consimțământ, operatorii trebuie să se asigure că au obținut un consimțământ valid.

Ca o recomandare generală, consiliem operatorii de date personale din România să își reanalizeze lista furnizorilor de servicii ce au calitatea de persoană împuternicită și să verifice țările către care se face transferul datelor prelucrate, iar, în cazul identificării de transferuri în țări terțe, să evalueze situația și să decidă asupra oportunității de a schimba acești furnizori cu furnizori de servicii din Uniunea Europeană.

CONCLUZII

Urmare a hotărârii CJUE în Cauza Schrems II  autoritățile de supraveghere din Europa au luat poziție în cazul transferurilor de date personale către SUA. Autoritatea de supraveghere din Elveția, țară care avea propriul acord cu Statele Unite, a invalidat acordul Elveția - SUA Privacy Shield în temeiul căruia se făceau transferurile de date personale ale cetățenilor elvețieni către SUA. Autoritățile elvețiene au anunțat în data de 8 septembrie 2020 că Statele Unite au fost scoase din lista țărilor care oferă protecție adecvată în anumite condiții deoarece nu asigură protecția necesară.

De asemenea, Comitetul „Convenției 108” și Comisarul pentru protecția datelor al Consiliului Europei au solicitat, ambii, adoptarea standardelor legale internaționale pentru protecția datelor în urma hotărârii Schrems II. Într-o declarație comună aceștia au afirmat că „Țările trebuie să fie de acord la nivel internațional cu privire la măsura în care supravegherea efectuată de serviciile de informații poate fi autorizată, în ce condiții și în ce măsuri de protecție, inclusiv o supraveghere independentă și eficientă”.

Autoritățile de supraveghere din Berlin, Hamburg dar și autoritatea olandeză recomandă încetarea transferurilor către SUA. Autoritatea berlineză recomandă chiar retragerea datelor din SUA. Mai multe autorităților de supraveghere subliniază necesitatea unor analize suplimentare și evaluări de la caz la caz.

Menționăm că autoritatea de supraveghere din Irlanda a pus în vedere Facebook să înceteze transferurile de date către SUA. Urmare a acestei somații, la data de 11 septembrie 2020, Facebook a început acțiuni în justiție împotriva Comisiei irlandeze pentru protecția datelor (IDPC), lansând un recurs în Irlanda în încercarea de a opri ordinul preliminar al IDPC de a suspenda utilizarea clauzelor contractuale standard (CSC) în transferurile de date UE-SUA.

CNIL a solicitat autorităților franceze să oprească cât mai repede posibil găzduirea platformei de date privind sănătatea pentru cercetare de către Microsoft, având în vedere recenta invalidare a Privacy Shield. Secretarul de stat pentru digital a anunțat în aceeași zi că lucrează cu ministrul sănătății pentru a repatria această platformă în infrastructurile franceze sau europene.

Facebook a considerat propunerea ca fiind prematură și a îndemnat autoritatea de reglementare irlandeză să adopte o abordare pragmatică și proporțională până când se poate ajunge la o soluție durabilă pe termen lung, deoarece susține că ordinul preliminar a fost decis înainte ca Facebook să primească îndrumări de la Comitetul european pentru protecția datelor.

Rămâne de văzut ce recomandări va emite grupul de lucru recent înființat la nivelul EDPB și cum vor putea fi acestea puse în practică atât de către operatori cât și de către autoritățile de supraveghere.

Amintim că suntem la începutul unui nou an școlar, în condiții restrictive pentru toți subiecții implicați, opțiunea desfășurării ședințelor, întâlnirilor și orelor on-line cu părinți, profesori și elevi fiind din ce în ce mai utilizată. Majoritatea platformelor utilizate pe perioada stării de urgență și a stării de alertă transferau date în SUA. Ministerul Educației și Cercetării a anunțat la data de 2 septembrie 2020 că, în colaborare cu Google (Meet) și Microsoft (Teams) pune la dispoziție în mod gratuit platforme educaționale, ambele platforme aparținând unor companii americane.

Adăugăm la lista platformelor care transfera date in SUA și noua facilitate a Anaf, de identificare vizuală în spațiul virtual printr-o platformă dedicată, platforma utilizată, conform declarațiilor utilizatorilor, fiind Zoom, platformă care a fost în trecut ținta unor atacuri din partea hackerilor.

O dovadă în plus că în România operatorii, fie ei de stat sau privați, nu au asimilat informația invalidării Scutului de confidențialitate sunt magazinele online sau simple site-uri de prezentare care utilizează în continuare suita de cookie-uri de analiză de la Google, soluții de newsletter sau de plată americane etc. Chiar și site-urile candidaților la alegerile locale au astfel de cookie-uri instalate. Apreciem că majoritatea operatorilor utilizează aceste soluții fără a fi deplin conștienți de implicații.

Apreciem că suntem încă departe de o nouă înțelegere între UE și SUA deși recomandările pentru SUA au devenit și mai urgențe: (1) adoptarea unei legislații federale cuprinzătoare privind confidențialitatea, (2) înființarea unei agenții independente de protecție a datelor și (3) ratificarea Convenției Consiliului Europei privind confidențialitatea. Actuala situație de incertitudine afectează atât companiile europene și americane cât și drepturile și interesele cetățenilor europeni.

NYOB a efectuat în perioada iulie - septembrie 2020 o interpelare a 33 de companii care transferă date în SUA iar reacțiile acestora au fost dintre cele mai variante de la lipsa unui răspuns pâna la răspunsuri vagi sau lipsite de substanță. Companii precum Airbnb, Netflix sau Whatsapp nu au răspuns deloc, în timp ce altele au răspuns făcând trimitere la Politici de confidențialitate care nu răspund întrebarilor punctuale adresate sau prin punerea la dispoziție a unor Clauze contractuale standard vădit neacoperitoare deoarece companiile respective se supun legislației americane intruzive.

Recomandăm tuturor operatorilor de date personale din România să apeleze la specialiști în domeniul protecției datelor personale, singurii care, la momentul actual, sunt la curent cu noutățile în domeniu și sunt în măsură să explice operatorilor toate implicațiile și să ofere soluții conforme cu legislația protecției datelor.

INTRA ACUM în grupul WhatsApp "Comunitatea Dpo-NET.ro"!


Iți plac articolele dpo-NET.ro? Poți fi la curent cu toate aceste noutăți dacă ne urmărești zilnic pe paginile noastre de LinkedIn sau Facebook. 


Acest articol este protejat de către dispoziţiile legale incidente și este interzisă copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a acestuia. Articolele publicate pe DPO-NET.RO pot fi preluate doar în limita a maxim 500 de caractere, fără a depăşi jumătate din totalul de caractere, şi cu citarea obligatorie a sursei, cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor și articolelor publicate pe DPO-NET.RO, vă rugăm să ne contactati.

“EA ne vede, noi o vedem”

Editorial

Vizualizari: 3245

Facebooktwittergoogle_plusredditpinterestlinkedinmail

Draga cititorule, nu este vorba de vreo doamna frumoasă și elegantă! Fie vorba între noi e chiar urâtă! Are doar un ochi de zici că-i o doamnă ciclop și mai sta și agățată în sârme.

Aproape oriunde am merge, indiferent că e vorba de locul de muncă, spital, mall, supermarket sau hypermarket, restaurant, pensiuni / hoteluri sau că ne ducem și ne alimentăm mașina cu carburant, ea este prezentă! Ne privește în liniște, noi o vedem și, de cele mai multe ori, nu o mai băgăm în seamă, deoarece ne-am obișnuit cu prezența ei.

Dar, atunci când se întâmplă ceva, apelăm la serviciile ei, deoarece niciodată nu se odihnește, este permanent trează și ne ajută în diverse împrejurări.

Această doamnă silențioasa se numește “camera de supraveghere”!!!

Camera de supraveghere face parte din acest “sistem de supraveghere cu circuit închis - CCTV”, iar rolul ei covârșitor este de prevenție. Evident are și un rol secundar - reactiv, la care apelăm când s-a produs un eveniment, iar operatorul dorește să vadă ce anume s-a întâmplat acolo.

Odată cu apariția Regulamentului 679/2016 (GDPR) din perspectiva prelucrării datelor, sistemul de supraveghere video prelucrează date cu caracter personal! Dar, stai puțin, că nu acesta este începutul!

Înainte de GDPR am avut legea 677/2001. La aproape 11 ani distanța de la apariția Legii 677, Autoritatea Națională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal, emite Decizia nr. 52/2012, prin care imaginea captată de pe sistemul CCTV devine dată cu caracter personal.

Deci, nu GDPR-ul aduce această noutate, ci o dezvoltă pe cea veche!

Așadar, vine GDPR-ul și ne prinde cu camere de supraveghere instalate prin diverse locații! UPS! Ce facem cu ele? Cum ne raportăm la acest tip de prelucrare? Cum le gestionam? Ce documente trebuie întocmite? …. Și câte multe alte întrebări și-au pus sau ar fi trebuit să-și pună Operatorii!

La început s-au cerut consimțăminte mai ales angajaților, până când compania PWC din Grecia a luat amendă deoarece prelucra date cu caracter personal în raport cu angajații în baza consimțământului! Amenda nu a fost foarte mare, doar 150.000 EURO! 

În principiu, se pot prelucra date în conformitate cu oricare din temeiuri. Dar, cel mai interesant ar fi consimțământul! Hai să facem un exercițiu de imaginație prin care toată lumea ar prelucra imagini pe baza acestuia. Suntem într-o duminică și mergem la Mall. Coadă mare la intrare….. Ce se dă? Nu se dă nimic! Se semnează consimtaminte înainte de intrarea în Mall! Cine vrea să semneze la ghișeul 1, vă rog! Semnăm și intrăm! Am scăpat? Nu, că vrei să intri la H&M. Acolo, altă coadă. Alte consimțăminte de semnat…..și, tot așa, la fiecare magazin în parte! Pai, îți cumperi o înghețată la cornet și pleci acasă și asta pentru că fiecare magazin este dotat cu camere de supraveghere.

Este clar, trebuie să ne reorientăm asupra legalității prelucrării. După ce mai scotocim puțin prin art. 6 din Regulament, descoperim “interesul legitim”. Bun și ăsta, dar cum facem cu el? Mai trebuie să facem și aici un “dosar cu șină”, din care să reiasă acest interes legitim și să trecem prin cele trei teste (Testul scopurilor, Testul comparativ și Testul necesității). Pentru că nici prelucrarea datelor în baza interesului legitim nu e mai simplu de făcut, avem și în dreptul intern, nu doar în GDPR, ceva ce i se adresează direct, adică art. 5 din Legea nr. 190/2018, dar, asta într-o discuție viitoare.

Dar, cum noi suntem din România și avem legi pentru orice, inclusiv pentru “a ne deplasa cu fața spre stradă”, avem o lege și pentru asta! Gata, ne-am scos și o scoatem pe asta în față, deci prelucrăm imaginile pentru îndeplinirea obligațiilor legale!

Păi, hai să vedem despre ce este “vorba în propoziție”! Așadar, luăm la lectură temeinică și aprofundată această Hotărâre de Guvern, pe numele ei “mic” HG 301/2012 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 333/2003 privind paza obiectivelor, bunurilor, valorilor și protectia persoanelor. Păi, nu sunt eu mai protejat acum? Clar! După alți vreo trei ani mai apare o surioară de-a ei, HG 1002/2015, care mai modifică prin anumite locuri niște articole, dar de bază, evident că rămâne tot surioara mai mare.

Ca să nu mai lungim vorba, pe scurt, la art. 2 din HG 301/2012 ni se spune că “Adoptarea măsurilor de securitate a obiectivelor, bunurilor și valorilor prevăzute de lege se realizeaza pe baza unei analize de risc la securitate fizică”. Văleleu, muică, ce mai e și asta, ar spune olteanul?

Hai să o lămurim și pe asta: “Analiza de risc la securitatea fizică constituie fundamentul adoptării măsurilor de securitate a obiectivelor, bunurilor şi valorilor prevăzute de lege, transpuse în planul de pază şi proiectul sistemului de alarmare”. E clar? Știu ca nu!

Atunci, să dezvoltăm puțin: „În elaborarea analizelor de risc la securitatea fizică se ţine cont şi de prevederile standardelor naţionale sau europene privind managementul şi tehnicile de evaluare a riscului”. Nici acum nu e clar?

Mă mai străduiesc atunci! “Analiza de risc la securitatea fizică - activitate desfăşurată pentru a identifica ameninţările şi vulnerabilităţile care pot pune în pericol viaţa, integritatea corporală sau libertatea persoanei ori care pot aduce prejudicii valorilor deţinute de unităţi, în scopul determinării impactului şi evaluării riscurilor de securitate şi în baza căreia se stabilesc măsurile necesare pentru limitarea sau eliminarea acestora”. Hai că acum e limpede ca un “tulburel”, mai ales după ce l-ai încercat!

Vine una bună și de înțeles acum, deci, hai să vedem cum o jucăm pe asta!” Analiza de risc la securitatea fizică, denumită în continuare analiza de risc, se materializează prin documentaţia întocmită în cadrul procesului standardizat de management al riscului, prin care se determină, în mod dinamic, măsurile necesare şi aplicabile pentru încadrarea riscurilor de securitate la niveluri acceptabile”. Ce e așa de greu de înțeles? Știu că este și nu va condamn pentru asta!

Dacă aruncăm o privire (și sper sa o și recuperăm, sic!) spre art. 2 din HG-ul menționat (HG 301/2012) parcă încep să mă mai luminez, că doar vine noaptea: “În vederea îndeplinirii obligațiilor prevăzute de Legea nr. 333/2003 privind paza obiectivelor, bunurilor, valorilor și protectia persoanelor, cu modificările și completările ulterioare, denumită în continuare Lege, unitățile prevăzute la art. 2 alin. (1) din Lege, denumite în continuare unități, indiferent de natura capitalului social, forma de organizare ori asociere, modul de deținere a bunurilor ori valorilor, trebuie să adopte măsuri de securitate în formele prevăzute de Lege, completate cu măsuri procedurale”.

Așadar, ca o primă concluzie pe care o putem trage până acum este că orice Unitate Operator / Imputernicit, dacă vorbim GDPR-istic, trebuie sa efectueze o evaluare de risc la securitate fizică. Și, atenție, această evaluare de risc la securitate fizică nu este facultativă, așa cum nici GDPR-ul nu este!

Apropos, dacă nu o ai, poliția, darnică din fire, îți va da ceva la schimb și anume o amendă.

Dar, despre cum folosim CCTV-ul și cum ne ajută “evaluarea de risc la securitate fizică” în prelucrarea datelor cu caracter personal, într-o “scriere” viitoare, că acum mă cheama soția la o ciorbă de legume! 

 Vă îmbrățișez cu drag și stați securizați!

 Ionuț Popescu-Chiliment

INTRA ACUM în grupul WhatsApp "Comunitatea Dpo-NET.ro"!


Iți plac articolele dpo-NET.ro? Poți fi la curent cu toate aceste noutăți dacă ne urmărești zilnic pe paginile noastre de LinkedIn sau Facebook. 


Acest articol este protejat de către dispoziţiile legale incidente și este interzisă copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a acestuia. Articolele publicate pe DPO-NET.RO pot fi preluate doar în limita a maxim 500 de caractere, fără a depăşi jumătate din totalul de caractere, şi cu citarea obligatorie a sursei, cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor și articolelor publicate pe DPO-NET.RO, vă rugăm să ne contactati.

„GDPR-ul nu se aplică partidelor politice?”

Editorial

Vizualizari: 4387

Facebooktwittergoogle_plusredditpinterestlinkedinmail

Ne aflăm în plină campanie electorală pentru alegerile locale, care se va finaliza cu votul cetățenilor in 27.09.2020. Cu toții suntem chemați la vot de foarte multe partide politice parlamentare, neparlamentare, de alianțe politice sau electorale, de asociații sau organizații ale minorităților, dar și de candidați independenți. Pandemia COVID-19 a obligat toți acești competitori electorali să își transfere cea mai mare parte din activitatea specifică de promovare a programului electoral către mediul online, prin intermediul website-urilor și a paginilor pe rețelele de socializare. Suntem asaltați de reclame electorale care încearcă să ne convingă să votăm, ni se solicită sprijin și donații, sau suntem îndemnați, mai mult sau mai puțin subtil, să aderăm la un partid sau să-l susținem prin votul nostru.
Sunt convins că cititorii au remarcat ghilimelele din titlul articolului și că au înțeles că la această întrebare există un singur răspuns: prevederile Regulamentului 679/2016 se aplică tuturor competitorilor electorali, în sensul în care aceștia, așa cum se clarifică și în Comunicatul ANSPDCP din 28.08.2020, sunt operatori de date cu caracter personal, prin urmare, trebuie să își asume și să respecte obligațiile pe care le au din punct de vedere GDPR.

Totuși, în cazul în care un operator de date încă mai consideră că nu trebuie să respecte prevederile GDPR sau că ar fi nesancționabil, vă prezint câteva situații concrete care contrazic în mod evident această legendă urbană, iar faptul că în România încă nu s-a aplicat nicio amendă acestui tip de operatori nu înseamnă că timpul e pierdut sau că “nouă nu ni se poate întâmpla”.

  1. În Belgia unei asociații politice i-a fost aplicată o amendă GDPR de 3000 euro pentru temeiul juridic insuficient pentru prelucrare, încălcând articole 5, 6 și 14. Această asociație politică locală a trimis reclame electorale locuitorilor municipiului pentru alegerile locale din 2018. În acest scop, asociația a folosit lista electorală din 2012 și a comparat-o cu cea din 2018, fără un temei juridic suficient și fără informații în conformitate cu art. 14 GDPR.
  2. Tot în Belgia, Primăria unui Municipiu a primit o amendă GDPR de 5000 euro pentru încălcarea articolelor 5 și 6 (Temei juridic insuficient pentru prelucrare), deoarece în contextul alegerilor locale din 2018, a trimis reclame electorale unui grup de angajați din administrația locală, folosind în mod ilegal o listă de date de contact.
  3. În Spania, Partidul Socialist din Catalonia a primit o amendă GDPR în valoare de 5000 euro, pentru încălcarea principiului limitărilor legate de scop (Art. 5, alin (1), lit. b)). Partidul Socialist din Catalonia a folosit datele cu caracter personal furnizate de un medic profesionist pentru a trimite o scrisoare rudei reclamantului solicitând sprijin politic. Aceasta constituie un scop diferit de scopul inițial al colecției și, prin urmare, încalcă principiul limitării scopului.
  4. Mai aproape de noi, în Bulgaria, unui partid politic i-a fost aplicată o amendă GDPR de 2000 euro, pentru încălcarea Art. 6 (Temei juridic insuficient pentru prelucrare), având în vedere falsificarea semnăturilor pe o listă de alegători.
  5. În Italia, Asociației Rousseau, persoană împuternicită a operatorului “Movimento 5 Stelle”, partid politic italian, i-a fost aplicată amenda GDPR de 50.000 euro pentru măsuri tehnice și organizatorice insuficiente pentru a asigura securitatea datelor cu caracter personal ( Art. 32). În acest caz, mai multe site-uri web afiliate partidului politic italian Movimento 5 Stelle erau administrate, prin intermediul platformei numite “Rousseau” , care funcționa ca persoană împuternicite de operator. Platforma a suferit o încălcare a securității datelor în vara anului 2017, ceea ce a determinat autoritatea italiană pentru protecția datelor, Garante, să solicite implementarea mai multor măsuri de securitate, în plus față de obligația de actualizare a informațiilor disponibile pentru a oferi transparență suplimentară. În timp ce operatorul actualiza nota de informare privind informațiile de confidențialitate, autoritatea italiană pentru protecția datelor și-a exprimat îngrijorarea cu privire la lipsa implementării pe platforma “Rousseau” a unor măsuri de securitate legate de GDPR. Merită menționat faptul că procedura a fost inițiată înainte de luna mai 2018, dar autoritatea italiană pentru protecția datelor a emis o amendă în temeiul GDPR, deoarece platforma “Rousseau” nu adoptase măsurile de securitate necesare printr-un ordin emis după 25 mai 2018. Interesant este faptul că amenda nu a fost emisă împotriva partidului politic “Movimento 5 Stelle”, care este operatorul de date personale, ci împotriva Asociației “Rousseau”, care este persoană împuternicită de operator.
  6. În Ungaria, unui partid politic, al cărui nume nu a fost divulgat, i-a fost aplicată o amendă GDPR în cuantum de 34.375 euro, pentru îndeplinirea insuficientă a obligațiilor de notificare privind încălcarea securității datelor personale (Art. 33, alin (1) și alin. (5) și art. 34, alin. (1)). NAIH (Autoritatea maghiară de supraveghere) a aplicat o amendă de 11.000.000 HUF (34.375 EUR) acestui partid politic maghiar pentru că nu a notificat Autoritatea și persoanele vizate cu privire la o încălcare a securității datelor și nu a documentat încălcarea, conform articolului 33, alin. (5) din GDPR. După cum prevede legea, amenda s-a bazat pe 4% din cifra de afaceri anuală a partidului și 2,65% din cifra de afaceri anticipată pentru anul următor. Breșa de securitate a fost rezultatul unui atac cibernetic al unui hacker anonim, care a accesat și a dezvăluit informații despre vulnerabilitatea sistemului organizației - o bază de date de peste 6.000 de persoane. Sistemul a fost vulnerabil la acest atac cibernetic din cauza unei probleme de redirecționare a paginii web a organizației. După ce atacatorul a publicat datele, chiar și persoanele cu cunoștințe IT scăzute au putut prelua informații din baza de date.
  7. Tot în Ungaria, o persoană a primit o amendă GDPR de 290 euro pentru încălcarea articolelor 5, 6, 12, 15 și 17 (Baza legală insuficientă pentru prelucrarea datelor). Această persoană a făcut o fotografie cu directorul unei companii deținute în totalitate de o primărie, înfățișându-l pe director, alături de copilului său, ca și cum ar fi rupt afișul electoral al opoziției din campania electorală. Persoana a încărcat fotografia pe pagina sa de Facebook și chiar dacă imaginea copilului era blurată, totuși în post se sugera că era fiica directorului. Directorul a declarat persoanei în cauză că nu este de acord cu realizarea fotografiei. NAIH a stabilit că actul directorului nu era o informație publică și fotografia nu dovedește că directorul a rupt un afiș electoral. NAIH a susținut, de asemenea, că doar numele directorului companiei deținute integral de guvernul local era informație publică.
  8. În Belgia, primarul unei localități a primit o amendă GDPR de 5000 euro pentru trimiterea de mesaje electorale fără un temei legal suficient. Adresele de e-mail utilizate nu au fost colectate în acest scop, încălcând astfel articolul 6 (Temei juridic insuficient pentru prelucrare.)
  9. Și nu în ultimul rând, tot în Belgia, unui consilier municipal i-a fost aplicată amenda GDPR în valoare de 5000 euro pentru trimiterea de mesaje electorale fără un temei legal suficient. Adresele de e-mail utilizate nu au fost colectate în acest scop, încălcând astfel articolul 6 (Temei juridic insuficient pentru prelucrare.)

După cum se poate observa, sancțiunile au fost aplicate acestui tip de operatori de date personale, mai ales pentru stabilirea incorectă a temeiurilor de prelucrare, pentru prelucrarea datelor personale în alte scopuri decât cele pentru care au fost colectate, pentru informarea insuficientă și necorespunzătoare a persoanei vizate, pentru măsuri tehnice și organizatorice insuficiente pentru a asigura securitatea datelor cu caracter personal, dar și pentru îndeplinirea insuficientă a obligațiilor de notificare privind încălcarea securității datelor personale.

Având în vedere faptul că cea mai mare parte a amenzilor a fost aplicată pentru stabilirea incorectă a temeiului de prelucrare sau pentru că temeiul juridic identificat nu a fost suficient, trebuie clar precizat că pentru scopuri de prelucrare cum ar fi depunerea dosarului de candidat la alegeri sau a listelor de susținători, temeiul legal este “interesul public” și/sau “obligația legală” și NU “consimțământul”, iar pentru recrutarea de membri sau de voluntari este “contractul” și NU “consimțământul” sau “interesul legitim”, iar pentru trimiterea de newsletter sau pentru marketing temeiul este “consimțământul” și NU „interesul legitim al operatorului”.

Din dubla perspectivă de specialist în protecția datelor personale și de alegător, am verificat câteva website-uri și conturi de pe rețelele de socializare ale competitorilor electorali (partide parlamentare, dar și neparlamentare, asociații și alianțe politice sau electorale, dar și candidați independenți) și am constatat o serie întreagă de neregularități, unele dintre ele, dacă n-ar fi periculoase pentru drepturile și libertățile persoanelor vizate, ar fi pur și simplu amuzante.

  1. PRIMUL WEBSITE ANALIZAT

  • Prelucrarea datelor personale se face pentru “Scopuri permise”, inducând ideea ca sunt și “scopuri nepermise”
  • Prelucrarea se poate face “în orice alt scop pentru care datele dumneavoastră cu caracter personal ne-au fost furnizate”;
  • “În cazul categoriilor speciale de date, prelucrarea se va face doar dacă pe lângă un temei juridic general de prelucrare a datelor, a fost obținut și consimțământul persoanei vizate.”;
  • “[...] transmitem datele personale către entități contractate de XXX pentru externalizarea unor servicii în cadrul cărora va fi necesară prelucrarea datelor cu caracter personal, precum furnizori de Cloud (Google – GSuite- în cazul membrilor comunităților tematice și locale), servere (GoDaddy), servicii de gestionare/trimitere e-mail (MailChimp, Google – GSuite) [...]”.

  1. AL DOILEA WEBSITE ANALIZAT

  • Contact: “Ne puteți contacta direct și la adresa de email: xxxxxx@gmail.com
  • În cererea de adeziune se colectează excesiv și fară respectarea principiului minimalizării date precum „Locul de muncă (actual)”;“Nivel studii: Elementare/Medii/Postliceale/Superioare/Postuniversitare/Doctorat 󠄶și Competențe lingvistice: Limba maternă/Alte limbi cunoscute”. Scopul și temeiul acestor date nu este clar specificat în nota de informare.
  • "Subsemnatul/a îmi exprim acordul ca datele cu caracter personal precizate în prezenta adeziune să fie stocate și prelucrate de către Partidul xxxxxx pentru realizarea activităților necesare obținerii și menținerii calității mele de membru al acestui partid, în conformitate cu prevederile legale incidente în domeniu (Regulamentul 679/26 aprilie 2016 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date, adoptat de Parlamentul European și Consiliul Uniunii Europene; Legea nr.190/2018 privind măsurile de punere în aplicare a Regulamentului (UE) 679/26 aprilie 2016 - cu modificările și completările ulterioare, Legea nr. 363/28 decembrie 2018 – cu modificările și completările ulterioare).”

 3. AL TREILEA WEBSITE ANALIZAT

  • “Acest site folosește cookie-uri. Navigând în continuare vă exprimați acordul pentru folosirea cookie-urilor conform Regulamentul (UE) 2016/679 al Parlamentului European și Al Consiliului Uniunii Europene privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date.”
  • Acest partid foloseste o “Fișa de evidență a membrului” pe lângă o cerere de adeziune.
  • Emailul oficial a filialelor partidelor este de forma @yahoo.ro sau @yahoo.com. În cazul utilizării acestor instrumente de comunicare, trebuie făcută o analiza pornind de la politica de confidențialitate a furnizorului, relația contractuală cu acesta, dreptul de proprietate asupra conținutului emailurilor și a atașamentelor, utilizarea datelor pentru microtargetare în scopuri de marketing, profilarea. Nu în ultimul rând trebuie să analizăm dacă nu cumva păstrarea unui email, cu sau fără atașament, în inbox sau sent items, este de fapt o prelucrare și cum majoritatea furnizorilor de "emailuri gratuite" au serverele în SUA, practic trebuie sa documentăm motivele pentru care realizăm transfer extracomunitar de date cu caracter personal ?
  • Webite-ul folosește un total de 58 de cookie-uri pentru multiple scopuri, prezentate într-un limbaj general. Utilizarea efectivă a acestor cookies nu este o problemă de GDPR, condițiile de utilizare trebuie să fie unele specifice și să fie documentat corect temeiul legal.  

  1. AL PATRULEA WEBSITE ANALIZAT

  • “Tipurile de date cu caracter personal care sunt colectate și prelucrate cu privire la membrii și foști membri includ: nume, prenume, adresă, CNP, data nașterii, număr telefon, adresă de e-mail, act de identitate (serie și număr), sex, naționalitate, stare civilă, copii (număr și vârstă), religie, statut social, permis de conducere, venituri familiale lunare, date privind activitatea socio-profesională (studii, calificări/diplomă, angajator, ocupația, profesia), competențe lingvistice, opțiuni politice, domenii de interes, hobby-uri, apartenență la alte organizații, semnătura.” (prelucrare excesivă evidentă, fără respectarea principiului minimalizării)
  • Site-ul este pe platforma Wordpress. Website-urile construite pe platforma open source de tip Wordpress au în componență module compatibile cu această platformă, furnizate de firme terțe care de cele mai multe ori nu oferă garanții de securitate contractuale. Wordpress este una din cele mai răspândite structuri open-source, folosită în acest moment, în lume. Se estimează că în acest moment peste 33% din website-urile existente folosesc această tehnologie. Folosirea pe scara largă și gratuită a acestei platforme aduce numeroase avantaje din punct de vedere a multitudinii de module software care pot fi folosite pe această infrastructură, precum și a actualizării și optimizării acestora de către numeroși utilizatori entuziaști. Cu toată popularitatea sa, Wordpress prezintă numeroase vulnerabilități care pot fi exploatate de către persoanele răuvoitoare, care pot duce la distrugerea informațiilor sau la folosirea frauduloasă a acestora. Cele mai multe vulnerabilități apar din neglijența utilizatorilor și din încrederea excesivă a administratorilor în setările de securitate implicite ale Wordpress.

 

 

 5. AL CINCILEA WEBSITE ANALIZAT

 

 6. AL ȘASELEA WEBSITE ANALIZAT

  • Se remarcă o confuzie între “Politica de confidențialitateși Politica privind utilizarea cookie-urilor care, în acest caz, “este concepută pentru a vă informa în legătură cu practicile noastre în ceea ce privește colectarea de informații de la dvs. atunci când vizitați site-ul nostru, prin intermediul cookie-urilor și a altor tehnologii de urmărire, însă cu respectarea dreptului dvs. la protecția datelor cu caracter personal care vă privesc. Pentru mai multe detalii da click aici.”;
  • “Aveți dreptul să depuneți o plângere la autoritatea de protecție a datelor, dacă aveți îngrijorări cu privire la modul în care prelucram datele dvs. personale.”
  • AVERTIZARE! Vă rugăm să vă exersați cu înțelepciune drepturile și să rețineți că abuzul de drepturi vă poate atrage răspunderea.
  • Cookie-uri non-necesare prebifate pe “Activat

 

 

  1. AL ȘAPTELEA WEBSITE ANALIZAT

  •  “Site nesecurizat”. Secure Hypertext Transfer Protocol - HTTPS) care este un protocol de comunicație GRATUIT, destinat transferului de informație criptată prin intermediul internetului.
  • Conexiunea la acest site nu este sigură”;
  • 14 cookie-uri în uz.

 

 8. AL OPTULEA WEBSITE ANALIZAT

  • Datele personale sunt prelucrate pentru mai multe scopuri enunțate printre care și „Marketing și relații publice, pe baza consimțământului dumneavoastră, potrivit art. 6 alin. (1) lit. a) din Regulamentul GDPR: pentru analiza comportamentului și monitorizarea traficului se analizează date cum ar fi: sistemul de operare al dispozitivului, browser-ul și setarile lui, informații stocate în cookie-uri, adresa IP, localizarea geografică a dispozitivului. Acestea din urma sunt date colectate și gestionate de terți, cum ar fi Google, Facebook etc. și nu pot fi folosite la identificarea dumneavoastră;
  • “Cu toate acestea, ww.xxx.ro folosește măsuri de securitate a site-ului în conformitate cu cele mai bune practici pentru a proteja site-ul web, e-mailurile și listele de corespondență.”;
  • Cookie-uri “Non-Necesare” prebifate pe “Activate”.

 

9. Următorul exemplu se referă la o comunicare electorală de la un candidat către 100.000 de persoane.  În acest caz, pornim de la prezumția că în această bază de date au fost incluse doar persoane care și-au dat consimțământul în cunoștință de cauză pentru ca datele personale (numele și adresa poștală) să fie utilizat în acest scop specific.

Nu există nici o informație referitoare la legalitatea prelucrării, nu se menționează sursa datelor și, având în vedere că această prelucrare de date cu caracter personal se poate face doar în baza consimțământului, trebuie să fie oferită o modalitate ca persoana să poată să își retragă consimțământul.

  1. BONUS

Chiar dacă nu se încadrează în tema articolului, nu puteam trece cu vederea o adevărată “perlă” în materie de protecția datelor personale de pe site-ul unei primării, unde persoana vizată poate dezactiva politica de confidențialitate dacă ceva nu-i place.


ANALIZA NOTELOR DE INFORMARE PRIVIND TRANSPARENȚA PRELUCRĂRII

În ceea ce privește drepturile persoanelor vizate, în Notele de informare a persoanei vizate sau în Politicile de confidențialitate pe care le-am identificat și le-am putut analiza, sunt menționate toate drepturile de care beneficiază persoana vizată, fără a se personaliza însă, iar aici menționăm includerea dreptului la portabilitatea datelor, care în cazul listelor de susținători, spre exemplu, nu poate fi exercitat de persoana vizată, deoarece poate fi susținut doar un singur candidat și nu se pot transmite datele către alt operator (alt partid / candidat).

De asemenea, nu am identificat peste tot precizarea dreptului de retragere a consimțământului, acolo unde s-au declarat prelucrări de date personale pe bază de consimțământ sau am găsit o precizare scurtă ca se poate retrage acordul, dar fără a se preciza clar cum se poate face sau, unde s-a precizat cum se poate retrage consimțământul, aceasta retragere se putea face mult mai greu și mai dificil pentru persoana vizată decât s-a făcut acordarea acestuia (spre exemplu, am întâlnit acord solicitat / dat printr-un simplu click, în timp ce retragerea este posibilă doar printr-o cerere depusă la sediul operatorului).

Din analiza făcută a rezultat că operatorii nu își îndeplinesc în mod corespunzător obligațiile care le revin conform prevederilor Regulamentului 679/2016, în sensul în care cel puțin lipsa datelor de contact ale Responsabilului cu protecția datelor personal sugerează ca acesta n-ar exista, dreptul la informare al persoanelor vizate nu este respectat corespunzător, datele personale prelucrate nu sunt securizate corespunzător (site-uri găzduite în afara UE și chiar a Europei, adrese de e-mail oficiale pe yahoo sau gmail, casete de colectare a consimțământului prebifate pe acceptare sau care lipsesc complet, cookies-uri ne esențiale prebifate pe acceptare, scopuri de prelucrare negranulate și necorelate cu temeiurile prelucrării, limbaj neclar, ambiguu și plin de generalități sau de pronume nehotărâte, termene de stocare neprecizate sau precizate neclar și în termeni generali, date colectate excesiv și prelucrate ulterior în scopuri incompatibile cu scopurile inițiale sau lipsesc precizările legate de eventuale acorduri / contracte de confidențialitate ale salariaților / persoanelor împuternicite de operator care prelucrează datele persoanelor vizate etc.).

CONCLUZII

Dacă ar fi să ne oprim doar asupra câtorva aspecte, acest articol evidențiază următoarele concluzii:

  • superficialitatea operatorilor care prelucrează date cu caracter personal în perioada campaniei electorale desfășurată în România în perioada august-septembrie 2020;
  • lipsa atenției față de prevederile și principiile GDPR;
  • informările persoanelor vizate sunt făcute în grabă, după “șabloane” și de multe ori limbajul folosit în întocmirea acestora este neadecvat, plin de generalități și, în multe situații, este neadaptat persoanelor vizate, necunoscătoare;
  • încă se face confuzie între temeiurile de prelucrare (obligație legală vs. interes legitim vs. consimțământ);
  • nu s-a înțeles că temeiul consimțământului este singurul care nu poate fi asociat cu alte temeiuri pentru același scop și în cele mai multe cazuri este viciat;
  • operatorii nu respectă structura art. 13 sau 14 și se fac confuzii între prelucrarea datelor colectate direct de la persoana vizată sau din alte surse;
  • din punct de vedere tehnic pot spune că operatorii nu și-au adaptat instrumentele folosite în campaniile electorale (pagina web, pagina pe rețelele de socializare) pentru a respecta principiile acestui regulament;
  • lipsa certificatelor de securitate (https);
  • stocări în afara UE sau utilizarea serviciilor de e-mail sau newsletter care presupun stocarea în afara UE;
  • utilizări excesive de cookies-uri care nu pot fi controlate de vizitatori.

RECOMANDARI

Chiar dacă DPO-ul este captiv între obligațiile legale impuse de legile organice și principiile și obligațiile GDPR, există, în opinia mea, o rețetă pentru a asigura un echilibru între toate aceste reglementări:

  1. Implicarea DPO-ului. El este specialistul care astăzi poate să consilieze și să ghideze organizația în respectarea GDPR și păstrarea acestui echilibru cu obligațiile legale și interesele publice ale partidului.
  2. Respectarea celor șapte principii fundamentale ale GDPR. Aceste principii trebuie să devină o realitate, trebuie să fie implementate în orice fel de procedură, ca niște filtre care trebuie aplicate înainte de a lansa orice tip de document.
  3. Informarea persoanelor vizate. Este foarte ușor să investim în această informare prealabilă și să obținem, practic, o implicare și motivarea acestor persoane, pentru că, în fond, toate aceste proceduri restrictive sunt în interesul lor, al protecției datelor lor cu caracter personal. Aceste informări trebuie să fie formulate într-un limbaj accesibil.
  4. Instruirea persoanelor, obținerea de garanții, implementarea de măsuri tehnice și organizatorice.  Trebuie să fim foarte atenți atunci când datele alegătorilor sunt prelucrate de către împuterniciții noștri. Ca operatori trebuie să ne asigurăm că sunt implementate măsuri tehnice și organizatorice de protecție și securitate a acestor date personale pe tot procesul de prelucrare.
  5. Evaluarea nivelului de prelucrare a datelor (de exemplu, dacă este excesiv) și identificarea unor metode mai puțin intruzive de prelucrare a datelor personale, fără a crește birocrația. Să nu uităm că DPO-ul este cel care poate evalua dacă discutăm de un nivel excesiv de prelucrare a datelor, trebuie să încercăm să limităm înscrisurile, astfel încât să nu creștem birocrația doar de dragul de a ne acoperi cu documente justificative privind respectarea acestei legi. Respectarea tuturor celorlalte principii GDPR s-ar face mult mai ușor dacă principiul minimizării ar fi respectat întocmai și pun accent mai ales pe acest lucru, deoarece noi, românii, companiile românești, instituțiile statului am ridicat birocrația aproape la nivel de tradiție. Nu tot ce e mult e și bun, un singur document bine întocmit și cu responsabilitate mă protejează la fel de bine ca zece documente pline de date personale  nefolositoare, dar colectate pe sistemul „să fie”.

Concluzionez că această rețeta nu se aplică exclusiv în această perioadă electorală, cele cinci recomandări fiind aplicabile oricărei organizații care își propune să își adapteze cultura organizațională și să îmbrățișeze principiile GDPR. Recomand tuturor formațiunilor politice și candidaților independenți sa folosească puținul timp rămas din aceasta campanie și să repare aceste erori de exprimare sau de configurare tehnică, demonstrând astfel că respectă în mod real principiile GDPR și drepturile persoanelor vizate.

 

 

INTRA ACUM în grupul WhatsApp "Comunitatea Dpo-NET.ro"!


Iți plac articolele dpo-NET.ro? Poți fi la curent cu toate aceste noutăți dacă ne urmărești zilnic pe paginile noastre de LinkedIn sau Facebook. 


Acest articol este protejat de către dispoziţiile legale incidente și este interzisă copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a acestuia. Articolele publicate pe DPO-NET.RO pot fi preluate doar în limita a maxim 500 de caractere, fără a depăşi jumătate din totalul de caractere, şi cu citarea obligatorie a sursei, cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor și articolelor publicate pe DPO-NET.RO, vă rugăm să ne contactati.

Care a fost cea mai importanta lectie pe care companiile, dar si specialistii in protectia datelor personale, au invatat-o in aceasta perioada?

Cei doi ani care au trecut de la implementarea GDPR nu au reprezentat pentru noi doar provocari, ci au introdus si oportunitati de a invata lectii valoroase. Am […]

Care a fost cea mai mare provocare a companiilor in procesul de obtinere si mentinere a conformitatii GDPR?

Specialistii in protectia datelor au fost cei care au lucrat alaturi de organizatii in procesul de obtinere si mentinere a conformitatii GDPR. Am vrut sa stim care a […]

Care a fost cea mai mare provocare, în ultimii doi ani, pentru specialistii in protectia datelor personale?

Data de 25 mai 2020 a marcat 2 ani de la implementarea regulamentului GDPR in Uniunea Europeana. Au fost doi ani plini de schimbari, atat pentru utilizatori, cat […]

PECB semnează un parteneriat cu NeoPrivacy România și lansează cursurile recunoscute internațional

PECB Group Inc. Canada a anunțat semnarea un nou acord de parteneriat cu NeoPrivacy România, pentru a distribui cursuri de formare PECB, recunoscute internațional. „Suntem foarte încântați de […]

Ce am învățat în primii 2 ani de GDPR în România?

Data de 25 mai 2020 a marcat 2 ani de la implementarea regulamentului GDPR in Uniunea Europeana. Au fost doi ani plini de schimbari, atat pentru utilizatori, cat […]

Normele GDPR nu împiedică măsurile luate împotriva pandemiei Covid-19

În cadrul celei de-a 30-a sesiuni plenare, EDPB a adoptat o declarație privind drepturile persoanelor vizate în contextul actual epidemiologic al stării de urgență sau alertă din statele […]

A măsura sau a nu măsura temperatura? Aceasta este întrebarea …

Mare agitație în aceasta frumoasă dimineață de 15 mai 2020. Au fost publicate pe site-ul Ministerului Afacerilor Interne măsurile de prevenire și control a infecțiilor aplicabile pe durata […]

Specialiștii în protecția datelor personale sar în ajutorul cadrelor didactice implicate în învățământul on-line

Un grup de patru specialiști în domeniul protecției datelor, autorii volumului GDPR Aplicat, vin în sprijinul celor interesați și implicați direct în procesul de învățământ on-line în România […]

Alexandru Luca: În acest context, digitalizarea nu este o noutate, este mai mult o oportunitate

Alexandru Luca, în prezent Mobile Division Manager – Cybersecurity BU in cadrul comapaniei certSIGN, are o experiență de peste 15 ani în domeniul IT&C, asumându-și roluri cheie în […]

La ce clauze contractuale vom fi mai atenți de acum în colo ?

Epidemiile, la fel ca războaiele, reprezintă situații care ne găsesc întotdeauna nepregătiți pentru a gestiona efectele complexe ale acestora. Consecința de lungă durată a acestora, după impactul psiho-emoțional, […]

Publicitatea declarației de căsătorie și respectarea principiilor GDPR

Scrieți pe Google „publicație starea civilă”, selectați modul „imagini” și observați rezultatul…Poate chiar vă regăsiți numele pe internet, alături de soțul/soția de atunci sau (încă) din prezent. Ne […]

GDPR se aplică și în timpul pandemiei COVID-19

GDPR se aplică chiar dacă pe timp de pandemie operatorilor de telefonie mobilă le-a fost solicitat de autorități să comunice anumite date pentru a ajuta la reducerea răspândirii […]

Pandemia Covid-19 a impus maturizarea forțată a societății românești

Nimic nu va mai fi ca înainte. Societatea în care trăim s-a schimbat deja, fiind supusă la unul din cele mai dificile teste de stres. Frica este cea […]

Hai să facem împreună analiza unei tentative de phishing

Cred că nu ne preocupă îndeajuns de mult o realitate infracțională care capătă proporții sub ochii noștri, fără a sesiza impactul pe care îl are asupra vieților noastre […]

Fenomenul FAKENEWS pierdut de sub control. „Spălați-vă mâinile, nu creierele!”

Acum câteva zile am citit întâmplător pe Fecebook un îndemn, „Spălați-vă mâinile, nu creierele!”. Acesta a fost și momentul în care am realizat că fenomenul Fakenews în România […]

Participa la DPO TOOLS Workshop – 23 / 24 Martie 2020 – „Mobilitatea, o provocare pentru aplicarea GDPR”

La nivelul dispozitivelor mobile, au aparut in ultima perioada noi variante de atacuri informatice menite de a extrage informatii cu caracter personal cunoscute sub forma furtului de identitate […]

Trevor Hughes, CEO IAPP: „În domeniul protecției datelor, avem o nouă profesie hibridizată”

Participând la cea de-a 13-a ediție a Conferinței pentru informatică, confidențialitate și protecția datelor (CPDP2020), desfășurată la Bruxelles în perioada 22-24 ianuarie 2020, Trevor Hughes, Președintele Asociației Internaționale […]

MODELE SI FORMULARE GDPR – O nouă carte în webshop-ul dpo-NET.ro

O nouă lucrare de mare interes a fost adaugată în webshop-ul dpo-NET.ro, fiind o contributie a membrilor Centrului de cercetare pentru protectia datelor, constituit in cadrul Universitatii de […]

Nicolae Ploeșteanu: „Consider că fiecare practician trebuie să aibă această carte”

In domeniul protecției datelor în România, anul 2020 a debutat cu lansarea pe piață a acestui volum, intituat „GDPR Aplicat. Instrumente de lucru pentru implementarea Regulamentului UE 679/2016”, […]

Despre AUDIT în contextul GDPR

O scurtă definiție AUDIT – Examinare profesională a unor informații cu scopul de a exprima o opinie responsabilă și independentă în raport cu un anumit standard. În funcție de standard […]