Hai să facem împreună analiza unei tentative de phishing

IT&C / Securitatea Informatiei

Vizualizari: 12729

Facebooktwittergoogle_plusredditpinterestlinkedinmail

Cred că nu ne preocupă îndeajuns de mult o realitate infracțională care capătă proporții sub ochii noștri, fără a sesiza impactul pe care îl are asupra vieților noastre în fiecare zi. Este vorba despre atacurile cibernetice (cyber attacks).Nu acordăm încă importanța pe care o merită această dimensiune cibernetică a infracțiunilor (cybercrime) care este internetul (cyberspace). Ar trebui să vorbim despre infracționalitatea cibernetică în fiecare săptămână pentru a (ne) educa populația.

Propunerea mea este aceea de a împărtăși experiențe, contribuind la educarea populației, și vizez prin acest demers specialiștii care intră în contact cu tentative de infracțiuni care au loc în lumea digitală în cadrul companiilor la care aceștia muncesc și care sunt vizate de aceste atacuri cibernetice. Informațiile confidențiale ale companiei atacate ar trebui evident anonimizate însă modul de operare al rău făcătorilor ar trebui împărtășit cu oamenii, analizând public modul în care o activitate infracțională de tip „phishing scam”, „ransomware”, „spyware”, „trojan horse” sau alte asemenea inițiative sunt depistate, prevenite ori demascate.

De regulă, articolele publicate în presă trec în revistă tipurile de atacuri cibernetice, le clasifică, fără a explica însă contextul pe care noi îl creăm pentru a favoriza producerea acestor infracțiuni, nu ne responsabilizează, nu ne învață în concret cum să abordam tentativele infracționale, nu ne învață cum să le recunoaștem. Prevenția trebuie să fie scopul principal al acestor demersuri. Intenția noastră este aceea de a da un exemplu în prezentul articol, analizând astfel un caz întâlnit în practică, respectiv o tentativă de phishing, totodată urmărind să atragem atenția companiilor (sunt vizate în special companiile de e-commerce) cu privire la acest caz particular, pe care dacă îl întâlnesc în activitatea de zi cu zi, îl vor recunoaște ca fiind o tentativă de înșelăciune informatică.

Un atac de tip „phishing” este o tentativă de a fura informații sensibile aparținând unei organizații, sub forma unor parole, nume de utilizatori, numere de carduri de credit, informații despre conturile bancare si alte date importante, pentru a le utiliza în scopuri infracționale sau a vinde aceste informații (până la urmă în același scop infracțional). Persoana rău intenționată (hackerul) se deghizează într-o sursă credibilă cu o ofertă tentantă, atrăgând victima într-o înșelătorie. Aceste modalități de deghizare, au loc sub forma unor e-mailuri sau a unor adrese transmise fizic la registratura companiei.

Vom analiza în continuare, cazul în care o adresă în format fizic (pe hârtie) este transmisă la registratura companiei. Pe scurt, o companie a primit documentul de mai jos la recepție, în care i se solicită transmiterea unor informații, urmând a primi o factură pentru suma de 977 de euro, intrând într-un așa zis contact pe o perioadă de trei ani. În spațiile marcate cu negru erau înscrise datele companiei, obținute de rău făcători de pe internet.

  1. Analiza formei documentului. Adresa a fost primită cu o oarecare teamă, de înțeles având în vedere formatul acesteia ca un formular tipizat utilizat de obicei de autoritățile publice. La prima vedere, denumirea „European Register of Commerce” alături de datele de contact ale companiei pe adresa căreia a fost trimis documentul din partea Departamentului de Reglementare a Protecției Datelor (Data Protection Regulation), creează aparența unui document oficial emis de o autoritate publică Europeană.

Iar acesta este scopul imediat al acestui tip de adresă, să inducă în eroare, să determine reacții rapide și negândite, iar în acest cadru apar greșelile iar tentativa de înșelăciune se transformă astfel într-o reușită a hackerilor (și totodată în infracțiune).

Documentul conține o serie de chenare, în care se află numere de referință, date de contact ale organizației emitente și există chiar și un cod de bare specific de regulă facturilor. Aceste multiple căsuțe au același scop, de a crea impresia ca documentul este oficial, întocmai precum pescarul prinde pește cu firmituri de mâncare autentică.

  1. Analiza de fond a documentului. În centrul adresei se află spații punctate în care datele companiei sunt solicitate. După ce ar fi completate aceste date și după semnarea și transmiterea documentului conform indicațiilor, datele urmează a fi folosite pentru emiterea de către hacker a facturii pentru suma de 977 euro. Este de reținut că scopul imediat al acestei acțiuni este acela de a primi de la compania atacată suma de 977 euro pentru o presupusă înregistrare în Registrul Comerțului European și eventual a transmite informații care vor fi folosite din nou într-un mod similar.

Textul adresei folosește climatul de ambiguitate creat în jurul GDPR, care în continuare sperie personalul neinstruit al companiilor din România care (încă) nu înțeleg contextul generat de aplicarea GDPR, făcând astfel trimitere la o presupusă obligație care derivă din acest Regulament, respectiv acela că organizația dumneavoastră trebuie să fie contactată în vederea actualizării și confirmării de către dumneavoastră a datelor care sunt deja obținute de European Register of Commerce...

Este absolut obișnuit ca adresele de tip phishing să imprime un caracter de urgență prin utilizarea unor texte scoase în evidență (“as soon as possible” sau “urgent”) ori care fac trimitere la termene foarte scurte de reacție sau de răspuns, utilizând formulări de genul „în termen de 24 de ore” sau „imediat ce intrați în posesia prezentei notificări”, scopul fiind același, de a crea panică și a determina o reacție rapidă și negândita, oferind rău făcătorului tot ceea ce solicită.

  1. Priviți astfel de adrese cu suspiciune si realizați o investigație înainte de a reacționa. Am citit textul adresei și am accesat website-ul European Register of Commerce. Am observat că deși sunt (aparent) bine construite ca și formă, conținutul (textul) secțiunilor de pe website nu oferă nicio informație concretă despre domeniul de activitate al acestei organizații, care pare a fi o inițiativă privată cu sediul în Hamburg, Germania. Secțiunea „Întrebări frecvente” (FAQ) de pe website, este la fel de ambiguă, răspunsurile fiind foarte generale și expeditive, fără avea conexiuni în celelalte secțiuni ale website-ului.

Este un website bine documentat, având o politică de drepturi de autor și o politică de prelucrare a datelor personale, conținutul acestora fiind însă frânturi de texte adunate din alte politici publicate pe website-uri autentice (că doar cărțile din cărți se scriu, zice proverbul!), în care au fost introduse datele companiei care operează acest (pseudo) Registru European, denumită DAD Deutscher Adressdienst GmbH care se traduce prin “Serviciul de adrese German”.

Căutând în continuare pe internet detalii despre diferite informații menționate în adresă și pe website, am ajuns la câteva linkuri prin care mai multe publicații online informau în anul 2018 despre această tentativă de phishing a cărei trăsături le recunoaștem și noi în prezentul articol.

În concluzie, este important să fim vigilenți atunci când primim astfel de adrese, notificări, informări scrise, in format fizic sau electronic, să realizăm o „anchetă”, iar scepticismul trebuie să fie principala modalitate de abordare a acestor demersuri. Bineînțeles, recomandarea noastră este aceea de a apela la specialiști din domeniul securității datelor de fiecare dată când recunoașterea unei astfel de inițiative vă pune probleme.

Stéphane Nappo, Directorul Global de Securitate informatică al Société Générale spunea că „este nevoie de 20 de ani pentru a construi o reputație și câteva minute pentru ca un incident cibernetic să o distrugă”. Specialiștii din domeniul securității informatice, al prelucrării datelor cu caracter personal și specialiștii în tehnologia informației ar trebui să contribuie în mod constant alături de autoritățile publice (Autoritatea Națională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal și organele de poliție care investighează infracțiunile economice) pentru a educa oamenii cu privire la identificarea riscurilor la care se supun în lumea virtuală în care trăiesc în cea mai pare parte a timpului.

Ar trebui creat un ecosistem de prevenție, de promovare a riscurilor generate de fenomenul infracționalității cibernetice, prin organizarea unor conferințe dedicate acestui subiect accesibile publicului, organizarea workshop-urilor gratuite la inițiativa companiilor de specialitate și a organizațiilor interesate de a-și desfășura activitate într-o piață mai sigură, sa vândă produse și să presteze servicii pentru oameni care dobândesc cunoștințe despre securitatea informatică. Ar trebui dezbătut public acest subiect în cadrul unor emisiuni televizate, iar presa ar trebui să se implice mai mult în susținerea acestor demersuri. Astfel de activități erau desfășurate la începutul anului 2017 în Irlanda și Marea Britanie pentru a educa populația în privința Regulamentului General privind Protecția Datelor care avea să intre în vigoare aproximativ un an mai târziu, iar la data aplicării Regulamentului activitățile comerciale și raporturile economice, pe scurt, întreaga lume de afaceri din aceste țări știa ce are de făcut, oamenii erau pregătiți să gestioneze schimbarea de mentalitate și adoptau conduita promovate de acest Regulament European.

Același Stéphane Nappo ne oferă rezoluția cu care încheiem acest articol: „Specialiștii din domeniul protecției datelor trebuie să împartă mai mult decât o fac hackerii”.

 

INTRA ACUM în grupul TELEGRAM "Comunitatea Dpo-NET.ro"!


Iți plac articolele dpo-NET.ro? Poți fi la curent cu toate aceste noutăți dacă ne urmărești zilnic pe paginile noastre de LinkedIn sau Facebook. 


Acest articol este protejat de către dispoziţiile legale incidente și este interzisă copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a acestuia. Articolele publicate pe DPO-NET.RO pot fi preluate doar în limita a maxim 500 de caractere, fără a depăşi jumătate din totalul de caractere, şi cu citarea obligatorie a sursei, cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor și articolelor publicate pe DPO-NET.RO, vă rugăm să ne contactati.

O nouă apariție editorială: „SECURITATEA REȚELELOR ȘI A SISTEMELOR INFORMATICE. IMPLEMENTAREA DIRECTIVEI NIS ÎN ROMÂNIA”

IT&C / Securitatea Informatiei

Vizualizari: 269508

Facebooktwittergoogle_plusredditpinterestlinkedinmail

Vă invităm marți, 12 Aprilie 2022, de la ora 17, să participați ONLINE la lansarea cărții "SECURITATEA REȚELELOR ȘI A SISTEMELOR INFORMATICE. IMPLEMENTAREA DIRECTIVEI NIS ÎN ROMÂNIA" a autorilor Marius Dumitrescu și Daniela Simionovici.

Acest proiect editorial apărut în colecția Științe Juridice la Editura Universitară, unic pe piața din România, se adresează operatorilor de servicii esenţiale, furnizorilor de servicii digitale şi responsabililor cu implementarea NIS la nivelul entităţilor vizate de prevederile Directivei NIS (energie, transport, sectorul bancar, domeniul medical, infrastructuri ale pieței financiare, infrastructură digitală, furnizarea și distribuirea de apă potabilă, piețe online, motoare de căutare online și servicii de cloud computing).

Scopul acestei cărți este de a-i ajuta pe cei vizaţi nu doar să implementeze prevederile Directivei, ci să înţeleagă importanţa acesteia şi, mai ales, faptul că serviciile esenţiale pe care le furnizează au nevoie de o protecţie deosebită nu pentru faptul că nerespectarea Directivei ar atrage după sine amenzi, ci pentru faptul că orice perturbare în furnizarea serviciilor esenţiale se poate traduce în disfuncţionalităţi grave la nivel comunitar şi chiar societal.

Participanții la evenimentul de lansare vor primi un discount de 10% pentru achiziția cărții. Preț întreg: 150lei / Preț special de lansare: 135lei  Transportul prin curier se calculează suplimentar.

Puteți plasa chiar acum o precomandă și veți primi cartea imediat după lansare. 

RĂSFOIEȘTE CUPRINSUL CĂRȚII | DESPRE AUTORI | CUVÂNT ÎNAINTE | INTRODUCERE

Titlu: Securitatea reţelelor şi a sistemelor informatice. Implementarea directivei NIS în România

  • ISBN: 978-606-28-1430-4
  • FormatTipărit  
  • Pagini: 452
  • Autori: Marius DUMITRESCU, Daniela SIMIONOVICI
  • Publicat de: Editura Universitară, Colecţia Ştiinte juridice
  • Data aparitiei: 2022

TRANSMISIUNE LIVE - LANSARE

Lansarea acestui proiect editorial se va face online, marți 12 aprilie 2022 începând cu ora 17:00, printr-o transmisiune LIVE pe Facebook, Linkedin, Youtube, Conferinte.ro si dpo-net.ro  la care vor lua parte mai mulți invitați speciali.

 

DESPRE ACEST PROIECT EDITORIAL

DAN CÎMPEAN - Director General al Directoratului Naţional de Securitate Cibernetică - DNSC"La mai mult de patru ani de la intrarea în vigoare a Directivei UE nr. 2016/1148 (Directiva NIS) şi la peste trei ani de la transpunerea acesteia prin Legea nr. 362/2018 privind asigurarea unui nivel comun ridicat de securitate a reţelelor şi sistemelor informatice, România a făcut progrese tangibile în procesul de implementare.

Însă, succesul implementării nu depinde doar de noile reglementări legislative ci şi de abilitatea efectivă a operatorilor de servicii esenţiale, a furnizorilor de servicii digitale şi a responsabililor cu implementarea NIS la nivelul entităţilor vizate de a înţelege, interpreta şi a aplica prevederile legale, normele tehnice şi metodologice aferente. Mai mult, este important ca specialiştii să poată aprecia corect şi implicaţiile aplicării acestor prevederi, prin prisma altor acte normative relevante.

Pentru aceasta, este nevoie de o analiză aprofundată, de obţinerea unor noi competenţe şi cunoştinţe specifice privind modalitatea de implementare a Directivei NIS în România şi de o schimbare culturală profundă din partea fiecăruia. Practic, este nevoie să studiem din nou, să avem acces la studii de caz detaliate şi la cunoştinţele aprofundate ale unor experţi recunoscuţi în domeniu.

Scrisă sub forma unui ghid detaliat şi pragmatic, acest superb material de implementare a Directivei NIS elaborează pe cuprinsul a sute de pagini foarte bine scrise experienţa concretă în domeniu a celor doi autori.

Într-o formă clară şi foarte bine prezentată, lucrarea pune la dispoziţie o varietate de explicaţii, îndrumări, recomandări, dar şi materiale de suport fiind una din publicaţiile extrem de necesare azi tuturor celor implicaţi în implementarea Directivei NIS.

Sunt surprins în mod plăcut de nivelul tehnic, pragmatismul ideilor şi recomandărilor exprimate în materialul publicat. Materialul ne explică în detaliu şi cu exemple practice elemente cheie ale responsabilităţilor ce revin operatorilor de servicii esenţiale şi furnizorilor de servicii digitale, dar şi detalii privind etapele implementării Legii nr. 362/2018 de către aceştia sau măsurile tehnice şi organizatorice de securitate ce trebuie aplicate. Efectiv, fiecare capitol ne oferă posibilitatea de a aplica şi implementa în practică prevederile directivei.

Mai mult, lucrarea acoperă şi o serie de elemente privind Directiva NIS 2.0, cu obiectivul de a anticipa şi pregăti cititorul pentru noile obligaţii ce derivă din evoluţia naturală a directivei.

Consider că ”Securitatea reţelelor şi a sistemelor informatice - Implementarea Directivei NIS în România” este unul din instrumentele esenţiale pentru specialiştii în domeniu, pe care îl recomand cu căldură a fi utilizat începând chiar de azi."

INTRA ACUM în grupul TELEGRAM "Comunitatea Dpo-NET.ro"!


Iți plac articolele dpo-NET.ro? Poți fi la curent cu toate aceste noutăți dacă ne urmărești zilnic pe paginile noastre de LinkedIn sau Facebook. 


Acest articol este protejat de către dispoziţiile legale incidente și este interzisă copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a acestuia. Articolele publicate pe DPO-NET.RO pot fi preluate doar în limita a maxim 500 de caractere, fără a depăşi jumătate din totalul de caractere, şi cu citarea obligatorie a sursei, cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor și articolelor publicate pe DPO-NET.RO, vă rugăm să ne contactati.

CUM POT INFLUENȚA STANDARDELE ISO/IEC 27001:2013 ȘI ISO/IEC 27701:2019 PROCESUL DE OBȚINERE A CONFORMITĂȚII GDPR

IT&C / Securitatea Informatiei

Vizualizari: 30834

Facebooktwittergoogle_plusredditpinterestlinkedinmail

Regulamentul General privind Protecția Datelor (GDPR), la care vom face referire ca Regulamentul sau GDPR - acronimul consacrat în limba engleză, nu și-a propus niciodată să devină un standard similar ISO/IEC în domeniul protectiei datelor cu caracter personal, el trebuie văzut mai degrabă ca un reper, având în vedere complexitatea domeniului de aplicare, dacă ne gândim că el se aplică tuturor operatorilor din mediul public sau privat care au cel puțin un angajat sau care prelucrează datele personale ale cetățenilor europeni, indiferent unde este localizat operatorul la nivel internațional. 

Tocmai complexitatea domeniilor de activitate și a modului de organizare a operatorilor a făcut necesară introducerea unor principii în locul unor criterii limitative, măsurabile cantitativ și calitativ. Dacă s-ar fi introdus o listă de control limitativă, probabil operatorii s-ar fi rezumat doar la aceasta și ar fi fost o mare greșeală, având în vedere că nu există o rețetă universală pentru a diminua sau elimina riscurile dintr-o organizație. 

Regulamentul UE 679/2016 încurajează, totuși, utilizarea acestor sisteme de certificare ca instrumente utilizate pentru a demonstra nivelul de responsabilitate a operatorului prin implementarea procedurilor specifice, de exemplu în domeniul managementului calității sau a securității informatice

Totuși, nu considerăm că este suficientă implementarea unui astfel de standard pentru a demonstra complianța cu prevederile și principiile GDPR, acesta fiind, probabil, și motivul pentru care în tot textul Regulamentului nu găsim nici o referință directă la unul sau mai multe dintre aceste standarde internaționale.

Singurele mențiuni le găsim în articolul 42 față de “certificarea în domeniul protectiei datelor” prin care este încurajată” instituirea de mecanisme de certificare în domeniul protecţiei datelor, precum şi de sigilii şi mărci în acest domeniu, care să permită demonstrarea faptului că operaţiunile de prelucrare efectuate de operatori şi de persoanele împuternicite de operatori respectă prezentul regulament.” 

CARE SUNT PAȘII ÎN OBȚINEREA CERTIFICATELOR ISO/IEC RELEVANTE DIN PUNCT DE VEDERE GDPR ?

Nu există o rețetă unitară, dar opinia noastră este că orice organizație, înainte de a implementa standarde specifice în domeniul securității informatice sau a continuității afacerii, trebuie să pună bazele prin implementarea unui sistem de management al calității, acesta fiind descris în ISO/IEC 9001:2015

Chiar dacă acest standard stabilește cadrul în ce privește asigurarea garanției unor produse sau servicii care își propun un înalt grad de calitate, care se aplică inclusiv clientului, exista o serie de concepte comune cu cele GDPR. Dintre acestea reamintim procedurile specifice produselor sau serviciilor neconforme și a modalităților de rezolvare a reclamațiilor. Acest sistem de management al calității, fiind lansat anterior Regulamentului 679/2016, nu prevede adaptarea procedurilor în privința introducerii unor condiții specifice privind utilizarea datelor cu caracter personal, în schimb, face referire la respectarea condițiilor legale și, la momentul respectiv, era în vigoare Directiva 95/46 care era transpusa în legislația națională prin Legea 677/2001.

Totuși, după data de 25 mai 2018, procedurile de rezolvare a reclamațiilor și procedurile de comunicare cu clienții s-au putut actualiza în sensul că se puteau introduce condiții specifice privind transferul și prelucrarea datelor personale ale clienților și definirea unor modalități distincte ca aceștia să își exercite drepturile prevăzute în GDPR, distinct de modalitățile de a reclama calitatea unui serviciu sau produs. 

După ce a fost construită baza, în sensul implementării standardului de management al calității, operatorii au posibilitatea de a trece la nivelul următor prin implementarea standardului privind securitatea informatică, mai ales că digitalizarea și utilizarea tehnologiei a cunoscut o dezvoltarea exponențială în ultimii 20 de ani. 

ISO/IEC 27001:2013 este un standard internațional cunoscut pe scară largă pentru furnizarea de cerințe privind sistemul de management al securității informațiilor denumit și ISMS. Un ISMS este o abordare sistematică pentru protejarea informațiilor confidențiale ale companiei, nu doar datele cu caracter personal și permite organizațiilor să își gestioneze riscurile de securitate a informațiilor. 

Standardul adoptă o abordare bazată pe proces pentru “stabilirea, implementarea, operarea, monitorizarea, întreținerea și îmbunătățirea unui sistem de management al securității informațiilor” (ISMS), deci se aplică indiferent de orice schimbări geopolitice care ar putea avea loc. La fel ca toate standardele ISO, este recunoscut la nivel global de către toți clienții și întreprinderile (și nu este controlat în niciun fel de UE), deci se va aplica oricărui operator care are relații client-vânzător sau de tip furnizor.

În anul 2019 a fost introdusă o extensie la ISO 27001 care oferă îndrumări pentru stabilirea, implementarea, menținerea și îmbunătățirea continuă a unui sistem de gestionare a informațiilor de confidențialitate. ISO/ IEC 27701:2019 oferă cadrul sistemului de management pentru a proteja informațiile de identificare personală și, astfel, standardul ISO 27701 ajută companiile să respecte GDPR, precum și alte cerințe legale și de reglementare.

Folosind instrumente precum aceste standarde (măsuri organizatorice) și tehnologia potrivită (măsuri tehnice), o companie poate stoca toate informațiile de conformitate într-un singur sistem, care oferă informații adecvate asupra riscului și oportunităților și poate monitoriza impactul potențial al modificărilor legislative și poate lua măsuri proactive pentru a atenua riscurile de conformitate. Acest lucru necesită o evaluare metodică adecvată a riscurilor pentru a identifica riscurile legate de conformitate și a implementa un tratament adecvat al acestora.

Implementarea standardelor ISO/IEC va permite operatorilor să îndeplinească cerințele GDPR privind „măsurile tehnice și organizaționale adecvate”, în sensul art. 32 din Regulament, precum și să le ajute să respecte multe alte reglementări privind protecția datelor.

Cele trei standarde (ISO 9001, ISO 27001 si ISO 27701), împreună, oferă un cadru pentru cele mai bune practici de gestionare a securității informațiilor care ajută operatorii să:

  • Gestioneze eficient riscurile pentru securitatea informațiilor
  • Gestioneze riscurile de confidențialitate 
  • Protejeze informațiile despre clienți și angajați
  • Respecte reglementările privind protecția datelor, cum ar fi GDPR și a  altor cerințe legale și de reglementare
  • Protejeze imaginea companiei.

CONȚINUTUL ȘI STRUCTURA STANDARDULUI ISO / IEC 27701

ISO / IEC 27701 este o extensie a standardelor ISO/IEC 27001 și ISO/IEC 27002 și trebuie aplicată împreună cu acestea. Standardul începe cu o parte introductivă în care sunt identificate obiectivele, domeniul de aplicare, alte standarde de referință și terminologia.

Cerințele care trebuie îndeplinite și puse în aplicare de către o organizație pentru a respecta ISO/IEC 27701 sunt:

  • Clauza 5 - descrie cerințele PIMS și preia în detaliu toate clauzele deja definite în ISO / IEC 27001 (înțelegerea contextului, conducerea, sprijinul, evaluarea riscurilor etc.) și le completează cu considerații pentru aspectele specifice ale datelor cu caracter personal;
  • Clauza 6 - preia liniile directoare de control cuprinse în ISO / IEC 27002 și le completează în ceea ce privește zona de confidențialitate și protecția datelor; este, prin urmare, un ghid detaliat pentru măsurile de atenuare a riscului de confidențialitate.
  • Clauzele 7 și 8 - sunt condiții suplimentare pentru operatorii de date și respectiv pentru persoanele împuternicite de operatori; se iau în considerare aspecte specifice, inclusiv colectarea consimțământului, evaluarea impactului asupra protecției datelor  și principiile “privacy by design” / “privacy by default”

Noul standard este clar aliniat la Regulamentul General privind Protecția Datelor (GDPR). Oferă organizațiilor un standard recunoscut, care va oferi în viitor certificarea în același mod ca și ISO 27001: 2013. 

Înainte de lansarea standardului, ISO 27001:2013 a fost privit ca un cadru bun pentru a ajuta la respectarea prevederilor Directivei 46/95, dacă este implementat în mod corespunzător. Trebuie să ținem cont și de faptul că articolul 42 din GDPR permite stabilirea unor mecanisme de certificare a protecției datelor pentru a ajuta organizațiile să demonstreze conformitatea - și există multe motive pentru care ISO 27701: 2019 ar putea furniza acest lucru, având în vedere faptul că este un standard recunoscut la nivel internațional, extinde un standard de securitate a informațiilor deja utilizat pe scară largă și că organizațiile pot fi certificate conform standardului de către auditori recunoscuți.

Acest nou standard ISO/ IEC 27701 oferă îndrumări specifice pentru:

  • Actualizarea politicilor pentru a include angajamentul de a respecta reglementările relevante privind datele cu caracter personal și acordurile contractuale cu clienții și terții
  • Desemnarea un punct de contact pentru întrebări cu privire la datele cu caracter personal
  • Asigurarea unei persoane sau a unei echipe responsabile pentru implementarea și menținerea unui program continuu de monitorizare și a asigurării respectării reglementărilor
  • Asigurarea că toți angajații relevanți sunt instruiți să fie conștienți de principiile datelor cu caracter personal și cum să raporteze incidentele
  • Implementarea de măsuri în ceea ce privește utilizarea suporturilor mobile de stocare a datelor și  reutilizarea echipamentelor
  • Introducerea unei politici de backup și recuperare referitoare în mod specific la datele cu caracter personal
  • Înregistrarea și monitorizarea accesului la datele personale și introducerea de măsuri pentru a se asigura că datele personale nu sunt stocate în mod accidental în jurnale
  • Introducerea de politici de dezvoltare a sistemului

Măsurile de atenuare a riscurilor de confidențialitate care provin din gestionarea datelor cu caracter personal (așa-numitele „controale”) reprezintă o extensie și o specializare a controalelor prevăzute de ISO/ IEC 27001. Acestea sunt cuprinse în anexele A și B și aceste controale sunt obligatorii, cu excepția cazului în care organizațiile au documentat excepția în „Declarația de aplicabilitate”. 

  • Anexa A : identifică controalele care trebuie implementate de un operator de date;
  • Anexa B : identifică controalele care trebuie implementate de un împuternicit;
  • Anexa C : este o mapare a clauzelor ISO / IEC 27701 cu privire la ISO / IEC 29100 Tehnologia informației - Tehnici de confidențialitate - Cadrul de confidențialitate ;
  • Anexa D : este o mapare a clauzelor ISO / IEC 27701 față de  GDPR;
  • Anexa E : conține maparea la ISO / IEC 27018 Tehnologia informației - Tehnici de securitate - Cod de practică pentru protecția informațiilor de identificare personală și la ISO / IEC 29151 Tehnologia informației - Tehnici de securitate - Cod de practică pentru protecția informațiilor identificabile personal ;
  • Anexa F : descrie alte modalități de aplicare a ISO / IEC 27001 și ISO / IEC 27002 

COMPATIBILITATEA DINTRE STANDARDELE ISO/IEC ȘI GDPR

La o analiza atentă observăm că foarte multe din controalele prevăzute de standardele ISO/IEC  27001:2013 sau 27701:2019 se regăsesc, într-o proporție foarte mare, în cele 99 de articole ale Regulamentului. Cu toate acestea, sunt mai multe concepte cheie, precum Responsabilul cu protectia datelor cu caracter personal, consimțământul și condițiile de obținere a acestuia, minimizarea datelor, stocarea limitată, prelucrarea transparentă sau drepturile persoanelor vizate privind accesul, ștergerea, opoziția, rectificarea sau portabilitatea care nu se regăsesc în standardul ISO/IEC 27001:2013. 

Cu toate acestea, standardele ISO/IEC 27001:2013 și 27701:2019 sunt o bază de pornire extrem de importantă pentru a demonstra obligația operatorului de a întreprinde măsuri tehnice și organizatorice adecvate și considerăm că o organizație care a obținut o astfel de certificarea îndeplinește cel puțin jumătate din cerințele Regulamentului. 

În august 2019, Organizația Internațională pentru Standardizare (ISO) și Comisia Electrotehnică Internațională (IEC) au elaborat un nou standard de referință și anume ISO/IEC 27701: 2019 pentru gestionarea informațiilor de confidențialitate. Noul standard este destinat să răspundă nevoii urgente a companiilor de a-și îndeplini obligațiile de reglementare a confidențialității și nevoia unui cadru de reglementare din ce în ce mai clar și partajat.

Considerăm că, prin apariția standardului ISO/IEC 27701:2019 s-a realizat chiar o punte între prevederile Regulamentului General privind Protecția Datelor (GDPR) și securitatea informatică.  Acesta reprezintă un pas important în definirea  schemelor de certificare pentru prelucrarea datelor cu caracter personal. Oferă instrumente operaționale cu privire la aspecte tehnice și organizaționale importante, care sunt lăsate din ce în ce mai mult la libera interpretare a fiecărei organizații prin legislația națională și europeană.

După intrarea în vigoare a Regulamentului General privind Protecția Datelor (GDPR), constatăm că s-a produs un adevărat “salt legislativ” privind protecția vieții private, mai ales datorită introducerii exprese a principiului cheie al responsabilității - art. 5, alin. (2) din GDPR.

Urmând acest principiu, GDPR impune operatorului de date să adopte politici și să pună în aplicare măsuri adecvate pentru a asigura și a arăta dovezi că prelucrarea datelor cu caracter personal este conformă cu regulamentul în sine.

Prin urmare, Regulamentului General privind Protecția Datelor (GDPR) nu oferă instrucțiuni pragmatice, dar solicită organizației să adopte o abordare proactivă și dinamică care nu se limitează la simpla conformitate cu reglementările, ci necesită implementarea ciclică a următoarelor etape:

  1. implementează măsuri care fac ca orice prelucrare să fie efectuată în conformitate cu prevederile regulamentului;
  2. să adopte măsuri legale, tehnice și organizatorice care să garanteze o astfel de conformitate;
  3. alegerea măsurilor se bazează pe analize de risc preventive;
  4. să demonstreze conformitatea astfel garantată tuturor părților interesate implicate (de exemplu, autoritățile competente pentru protecția datelor, organele de inspecție sau judiciare, persoanele vizate etc.).

Datorită acestei libertăți acordate de Regulament organizațiilor, la nivel internațional, ISO și IEC au proiectat standardul ISO/IEC 27701 ca un instrument practic pentru gestionarea informațiilor personale și o modalitate utilă de a demonstra conformitatea cu reglementările actuale privind confidențialitatea.

Standardul ISO/IEC 27001:2013 permite implementarea unui ISMS (Information Security Management System) pentru a asigura securitatea activelor informaționale ale companiei, prin satisfacerea cerințelor și controalelor specifice. Standardul ISO/IEC 27002 oferă îndrumări suplimentare pentru implementarea acestor controale. 

Cu toate acestea, aceste două standarde nu iau strict în considerare aspectele legate de confidențialitate. ISO/IEC 27701 a fost dezvoltat pentru a implementa unui sistem de management al securității informației specializat privind confidențialitatea, definit de standard ca PIMS - Privacy Information Management System. Respectarea standardului are un efect direct în sensul “producției de probe”, astfel că, implementarea acestui standard ajută în mod concret instituția să respecte principiul responsabilității prevăzut de GDPR.

CARE SUNT ELEMENTELE COMUNE DINTRE STANDARDELE ISO ȘI GDPR?

Prima caracteristică comună este că, atât Regulamentul 679/2016, cât și standardele ISO amintite introduc obligații pentru operatori privind adoptarea unor măsuri tehnice și organizatorice pentru a garanta confidentialitatea datelor, stocarea și utilizarea adecvată

Dacă ne gândim că GDPR introduce, prin articolul 32, obligația ca “operatorul și împuternicitul să pună în aplicare măsuri tehnice și organizatorice adecvate pentru a asigura un nivel de securitate adecvat riscului”, atunci standardul ISO 27001 definește mijloacele necesare pentru a asigura această protecție. Conform GDPR, datele cu caracter personale sunt informații critice pe care toți operatorii trebuie să le protejeze, ele fiind doar o parte din categoria datelor și informațiilor pe care orice operator le protejează, fiind motivat în primul rând de nevoia de conservare a business-ului. 

Există și cerințe GDPR care nu sunt acoperite implicit de aceste standarde, dar, dacă prin implementarea măsurilor de securitate informatică sunt incluse / acoperite / protejate și datele cu caracter personal, atunci aceste certificări obținute pot fi catalogate ca măsuri tehnice și organizatorice adecvate

Revizuirea riscurilor, în mod continuu, reprezintă și principiul fundamental al unui sistem de management al securității informațiilor care își propune să gestioneze riscurile pentru toate activele, inclusiv datele cu caracter personal. În multe dintre cazuri este posibilă realizarea unei mapări dintre articolele GDPR și controalele ISO/IEC 27001 și 27701, având, în esență, un conținut asemănător. 

Am identificat câteva elemente comune între prevederile GDPR și controalele ISO/IEC pe care le prezentăm mai jos:

    1. Conformitatea, datorită controlului A.18.1.1 (Identificarea legislației aplicabile și a cerințelor contractuale) - este obligatorie existența unei liste a cerințelor legislative de reglementare și contractuale relevante. Având în vedere că fiecare operator trebuie să respecte normele și principiile  GDPR, Regulamentul General privind Protecția Datelor trebuie să facă parte din această listă. 
    2. Securitatea informațiilor și a datelor cu caracter personal nu se referă numai la măsuri de ordin tehnic, ambele referințe promovează o cultură de conștientizare a riscurilor și a incidentelor de securitate în cadrul organizațiilor. 
    3. Privacy by design este un concept întâlnit în ambele referințe. Controlul A.14 (Achiziționarea, dezvoltarea și întreținerea sistemelor) asigură faptul că “securitatea informațiilor este o parte integrantă a sistemelor informatice pe parcursul întregului ciclu de viață”.
    4. Pseudonimizarea și criptarea – Criptarea datelor este recomandată de acest standard ISO ca fiind una dintre măsurile tehnice care pot fi implementate pentru a reduce riscurile. 
    5. Evaluarea riscurilor – standardul ISO introduce ca obligație pentru organizații să realizeze o evaluare aprofundată a riscurilor prin identificarea amenințărilor și a vulnerabilităților care pot afecta activitățile. Organizațiile trebuie să ia măsuri pentru a asigura confidențialitatea, disponibilitatea și integritatea acestora. Și GDPR introduce obligația privind realizarea unei evaluări a riscurilor care pot afecta datele cu caracter personal. În conformitate cu controlul A.8.2.1 (Clasificarea informațiilor): “Informațiile trebuie clasificate în funcție de cerințele legale, valoare, critică și sensibilitate față de dezvăluirea sau modificarea neautorizată.”
  • Distincția între operatori și împuterniciți din GDPR este importantă atunci când vine vorba de ISO 27701, deoarece aceștia sunt supuși unor cerințe diferite. Operatorii sunt responsabili pentru crearea notificărilor de confidențialitate, implementarea mecanismelor pentru a se asigura că persoanele vizate își pot exercita drepturile și adoptarea de măsuri pentru a se asigura că prelucrarea datelor respectă principiul GDPR privind  confidențialitatea prin proiectare și implicit, în timp ce împuterniciții sunt responsabili pentru respectarea instrucțiunilor stabilite de operator, reducând, astfel, riscul ca datele să fie prelucrate excesiv sau fără o bază legală, furnizarea oricăror informații necesare pentru a ajuta operatorul să completeze o cerere de acces a persoanei vizate și informarea persoanelor vizate în prealabil dacă datele cu caracter personal sunt transferate între jurisdicții. Controlul A.15.1 (Securitatea informațiilor în relațiile cu furnizorii) necesită “protecția activelor organizației accesibile de către furnizori”.
  1. Măsuri tehnice și organizatorice adecvate pentru risc – ISO 27001 obligă organizațiile să implementeze măsuri adecvate prin controalele organizaționale și tehnice pentru a sprijini respectarea acestor cerințe. De exemplu, controlul A.10.1 specifică cerințele de criptare pentru organizare, care pot asigura confidențialitatea informațiilor personale, indiferent dacă acestea sunt folosite în rețea, în tranzit sau pe dispozitive mobile. Mai mult, controlul A.9 acoperă subiectul controlului accesului, care garantează că numai persoanele cu un drept legitim pot accesa informațiile în funcție de nivelul lor de privilegii. Controlul 18.2.3 recomandă companiilor să efectueze teste de vulnerabilitate și teste de penetrare astfel încât sistemele testate să nu fie compromise. În schimb, GDPR oferă doar sugestii specifice pentru ce tipuri de acțiuni de securitate ar putea fi considerate “adecvate pentru risc “, inclusiv pseudonimizarea și criptarea datelor cu caracter personal, abilitatea de a asigura confidențialitatea, integritatea, disponibilitatea și reziliența sistemelor și posibilitatea de a restabili disponibilitatea și accesul la datele personale în timp util, în cazul unei situații fizice sau incident tehnic. Regulamentul prevede  și un proces de testare, evaluare periodică pentru eficacitatea măsurilor tehnice și organizatorice de asigurare a securității procesării.
  2. Clasificarea informațiilor asigură manipularea corectă și monitorizarea informațiilor sensibile în interiorul și în afara unei afaceri. ISO 27001 nu descrie nivelurile de clasificare și oferă această  libertatea operatorilor de a stabili propriile reguli,  în funcție de complexitatea fluxurilor de date din organizație. 
  3. Gestionarea incidentelor și notificare privind încălcarea securității – Operatorii sunt obligați să notifice autoritățile de supraveghere în termen de 72 de ore de la descoperirea unei încălcări a datelor cu caracter personal. Implementarea controlului 27001 A.16.1 (Managementul incidentelor și îmbunătățirilor în materie de securitate a informațiilor) va asigura “o abordare consecventă și eficientă a gestionării incidentelor de securitate a informațiilor, inclusiv a comunicării privind evenimentele de securitate”. Potrivit GDPR, persoanele vizate trebuie să fie notificate numai dacă pierderea de date prezintă un ”risc ridicat pentru drepturile și libertatea acestora”. Managementul incidentelor trebuie să facă parte din politicile de securitate ale oricărei organizații, alături de procedurile de backup, continuitate în business, recuperarea în caz de dezastru, gestionarea riscurilor și gestionarea configurației.
  4. Gestionarea activelor – Controlul A2.8 (Asset Management) presupune includerea datelor cu caracter personal ca active de securitate și permite operatorilor să înțeleagă caracteristicile  acestor  date (localizare și termen de stocare, originea, nivelul de acces). Aceste cerințe se regasesc integral și în GDPR. 

ESTE ISO 27701:2019 ESTE O CERTIFICARE GDPR IN SENSUL ARTICOLULUI 42?

În ciuda faptul că cele două standarde fac parte din aceeași familie, acestea acoperă diferite subiecte.  Primul se adresează controalelor de confidențialitate ale organizațiilor, în timp ce ISO 27001 abordează securitatea informațiilor. Putem spune că ISO 27001 se referă la modul în care o organizație păstrează datele corecte, disponibile și accesibile numai angajaților autorizați și că ISO 27701 se referă la modul în care o organizație colectează date cu caracter personal și împiedică utilizarea sau divulgarea neautorizată a acestora. 

De exemplu, dacă o organizație colectează cantități excesive de informații despre o persoană, aceasta reprezintă o încălcare a principiului minimizării. Același lucru este valabil și în cazul în care un angajat neautorizat sau un criminal cibernetic deține datele.

Atunci când construiesc un cadru de securitate a informațiilor, organizațiile trebuie să facă câțiva pași suplimentari pentru a se asigura că problemele legate de confidențialitate sunt luate în considerare. Abordarea ISO 27701 recunoaște acest lucru prin extinderea clauzelor ISO 27001 și controalelor care se referă în mod specific la confidențialitatea datelor, precum și prin furnizarea a două seturi suplimentare de controale specifice operatorilor de date și persoanelor împuternicite de aceștia. De asemenea, se bazează pe principiul securității informațiilor, direcționând către principiile de confidențialitate mai extinse din ISO 29100, standardul internațional care oferă un cadru de confidențialitate pentru datele cu caracter personal deținute în sistemele IT. Acestea acoperă o gamă mai largă de probleme de confidențialitate, inclusiv cele discutate în reglementările privind protecția datelor la nivel internațional. ISO 27701 răspunde la această întrebare, explicând cum să se asigure operatorii că confidențialitatea datelor este abordată în mod adecvat.

ISO 27701 oferă măsuri de control care servesc drept instrumente pentru a menține organizația sub control în ceea ce privește GDPR. Cu toate acestea, certificarea presupune un alt tip de schemă de acreditare și certificare decât cea utilizată pentru ISO 27001 sau ISO 27701. Legislația impune acreditarea ISO 17065 conform căreia produsele, serviciile sau procesele sunt certificate, nu afacerea.

Regulamentul GDPR (articolul 5, paragraful 2) prevede că operatorul trebuie să poată „demonstra conformitatea” cu legea. Există trei moduri diferite de a demonstra acest lucru:

  1. La cererea autorității, puneți la dispoziție totul ca dovadă a conformității organizației 
  2. Prin intermediul unui cod de conduită aprobat.
  3. Prin certificare GDPR. În momentul redactării acestui articol, în România nu există coduri de conduită sau certificări GDPR aprobate oficial. Certificarea GDPR este, cu siguranță, posibilă și acest lucru este menționat și în regulament (articolele 42 și 43). Cu toate acestea, pentru a putea certifica un operator în conformitate cu legislația GDPR, există o serie de obligații pe care un organism de certificare trebuie să le îndeplinească. Organizația trebuie să respecte o acreditare ISO 17065 cu care procesele, produsele și serviciile pot fi certificate. Trebuie să existe un sistem specific de certificare care să poată urmări întregul proces de prelucrare a datelor cu caracter personal și care poate fi evaluat de un auditor.

Implementarea ISO 27701 și ISO 27001 permite operatorilor să îndeplinească cerințele de confidențialitate și securitate a informațiilor din GDPR și alte regimuri de protecție a datelor și să demonstreze că și-au luat aranjamentul implementării unor „măsuri tehnice și organizaționale adecvate” pentru a proteja datele personale pe care le prelucrează și să respecte drepturile persoanelor vizate, în conformitate cu principiul responsabilității din GDPR - articolul 5 alineatul (2).

ISO / IEC 27701: 2019 este un standard important pentru a vă îmbunătăți afacerea și pentru a demonstra responsabilitatea față de legislația în materie de confidențialitate în vigoare și, de asemenea, oferă un sistem de management clar și util tuturor părților interesate implicate în prelucrarea și protecția datelor cu caracter personal. Deși are „protecția datelor” în numele său, GDPR este la fel de preocupat de confidențialitatea datelor ca și standardele internaționale ISO/IEC. Cu toate acestea, acesta nu include îndrumări cu privire la modul de îndeplinire a cerințelor sale, pentru a se preveni ca GDPR să devină depășit pe măsură ce cele mai bune practici evoluează și noile tehnologii devin disponibile. 

La 2 aprilie 2020, Autoritatea Franceză pentru Protecția Datelor („CNIL”) a publicat un comunicat de presă subliniind importanța standardului ISO / IEC 27701 pentru protecția datelor cu caracter personal. 

CNIL afirmă că standardul ISO / IEC 27701 este un standard cu adevărat global. A fost elaborat la nivel internațional, cu contribuții ale experților de pe toate continentele și participarea multor autorități de protecție a datelor. Regulamentul General privind Protecția Datelor (GDPR) și alte legi importante privind protecția datelor (cum ar fi cele adoptate în Australia, Brazilia, California și Canada) au fost luate în considerare la elaborarea standardului. 

Standardul ISO / IEC 27701 acordă o atenție specială GDPR, așa cum este demonstrat de anexa D la standardul respectiv, care mapează fiecare clauză a standardului în raport cu articolul GDPR corespunzător. Totuși, CNIL subliniază că standardul ISO / IEC 27701 nu este specific GDPR și, prin urmare, nu constituie un instrument de certificare în sensul articolului 42 din GDPR. În schimb, implementarea standardul ISO / IEC 27701 reprezintă cel mai înalt nivel al calității unui sistem de management în domeniul protecției vieții private. În viziunea CNIL, standardul permite organizațiilor care îl adoptă să crească nivelul de calitate al programului lor de conformitate cu protecția datelor și să demonstreze o abordare proactivă a protecției datelor cu caracter personal

Concluzionăm că implementarea controalelor din standardele ISO/IEC asigură premisele  pentru eliminarea situațiilor în care sunt aplicate sancțiuni sub forma de avertisment, amendă sau măsuri în baza art. 32 din Regulament. 

DESPRE AUTOR

Marius Dumitrescu este licențiat în științe politice, având un master în domeniul marketingului și o experiență de peste 16 ani în implementarea și gestionarea soluțiilor software medical și farmaceutic. Este președintele Asociației Specialiștilor în Confidențialitate și Protecția Datelor (ASCPD) și a absolvit în iulie 2018 studiile postuniversitare de lungă durată privind protecția datelor în cadrul Facultății de Științe Economice, Juridice și Administrative – Centrul pentru Protecția Datelor (CPD) din Tîrgu-Mureș. Este directorul editorial a două publicații, una destinată profesioniștilor în protecția și securitatea datelor cu caracter personal și una adresată comunității medicale și farmaceutice din România. Este formator și lector, susținând mai multe sesiuni educaționale pe teme precum securitatea datelor, Regulamentul General privind Protectia Datelor și managementul organizațional. Este implicat activ în organizarea unor evenimente cu tradiție în domeniul sanitar românesc, în special în sfera medicală, a farmacoeconomiei și a managemetului sanitar. Este inregistrat ca PECB Certified DPO din ianuarie 2021 si Trainer PECB.

 

Tabel 1 - Corespondența dintre articolele GDPR și clauzele ISO/IEC 27701

Articole din Regulamentul General privind Protecția Datelor (GDPR) Clauze ISO/IEC 27701:2019
  • Art. 24 “Responsabilitatea operatorului”, alin. (3);
  • Art. 25 “Asigurarea protecției datelor începând cu momentul conceperii și în mod implicit”, alin. (3);
  • Art. 28 “Persoana împuternicită de operator”, alin. (5), (6) și (10);
  • Art. 32 “Securitatea prelucrării”, alin. (3);
  • Art. 40 “Coduri de conduită”, alin. (1), alin. (2), lit. a) - k), alin. (3) - (11);
  • Art. 41 “Monitorizarea codurilor de conduită aprobate”, alin. (1), alin. (2), lit. a) - d), alin (3) - (6);
  • Art. 42 “Certificare”, alin. (1) - (8).
5.2.1 Înțelegerea organizației și a contextului acesteia
  • Art. 31 “Cooperarea cu autoritatea de supraveghere;
  • Art. 35 “Evaluarea impactului asupra protecției datelor”, alin. (9);
  • Art. 36 “Consultarea prealabilă”, alin. (1) - (2), alin. (3), lit. a) - f ), alin. (5).
5.2.2 Înțelegerea nevoilor și așteptărilor părților interesate
  • Art. 32 “Securitatea prelucrării”, alin. (2).
5.2.3 Determinarea sferei de aplicare a sistemului de management al securității informațiilor
  • Art. 32 “Securitatea prelucrării”, alin. (2).
5.2.4 Sistem de management al securității informațiilor
  • Art. 32 “Securitatea prelucrării”, alin.(1), lit. b), alin. (2).
5.4.1.2 Evaluarea riscului de securitate a informațiilor
  • Art. 32 “Securitatea prelucrării”, alin.(1), lit. b), alin. (2).
5.4.1.3 Tratarea riscului de securitate a informațiilor
  • Art. 24 “Responsabilitatea operatorului”, alin. (2).
6.2.1.1 Politici de securitate a informațiilor
  • Art. 27 “Reprezentanții operatorilor sau ai persoanelor împuternicite de operatori care nu își au sediul în Uniune”, alin. (1), alin. (2), lit. a) - b), alin. (3) - (5);
  • Art. 37 “Desemnarea responsabilului cu protecția datelor”, alin. (1), lit. a) - c), alin. (2) - (7);
  • Art. 38 “Funcția responsabilului cu protecția datelor”, alin. (1) - (6);
  • Art. 39 “Sarcinile responsabilului cu protecția datelor”, alin. (1), lit. a) - e), alin. (2).
6.3.1.1 Roluri și responsabilități de securitate a informațiilor
  • Art. 5 “Principii legate de prelucrarea datelor cu caracter personal”, alin. (1), lit. f)
6.3.2.1 Politica dispozitivelor mobile
  • Art. 39 “Sarcinile responsabilului cu protecția datelor”, alin. (1), lit. b).
6.4.2.2 Conștientizarea, educarea și instruirea în domeniul securității informațiilor
  • Art. 5 “Principii legate de prelucrarea datelor cu caracter personal”, alin. (1), lit. f);
  • Art. 32 “Securitatea prelucrării”, alin. (2).
6.5.2.1 Clasificarea informațiilor
  • Art. 5 “Principii legate de prelucrarea datelor cu caracter personal”, alin. (1), lit. f).
6.5.2.2 Etichetarea informațiilor
  • Art. 5 “Principii legate de prelucrarea datelor cu caracter personal”, alin. (1), lit. f);
  • Art. 32 “Securitatea prelucrării”, alin.(1), lit. a).
6.5.3.1 Gestionarea suporturilor amovibile
  • Art. 5 “Principii legate de prelucrarea datelor cu caracter personal”, alin. (1), lit. f).
6.5.3.2 Eliminarea materialelor
  • Art. 5 “Principii legate de prelucrarea datelor cu caracter personal”, alin. (1), lit. f);
  • Art. 32 “Securitatea prelucrării”, alin.(1), lit. a).
6.5.3.3 Transfer fizic de date
  • Art. 5 “Principii legate de prelucrarea datelor cu caracter personal”, alin. (1), lit. f).
6.6.2.1 Înregistrarea și ștergerea utilizatorului
  • Art. 5 “Principii legate de prelucrarea datelor cu caracter personal”, alin. (1), lit. f).
6.6.2.2 Provizionarea accesului utilizatorului
  • Art. 5 “Principii legate de prelucrarea datelor cu caracter personal”, alin. (1), lit. f).
6.6.4.2 Proceduri de conectare sigure
  • Art. 32 “Securitatea prelucrării”, alin.(1), lit. a).
6.7.1.1 Politica privind utilizarea controalelor criptografice
  • Art. 5 “Principii legate de prelucrarea datelor cu caracter personal”, alin. (1), lit. f).
6.8.2.7 Eliminarea sau refolosirea în siguranță a echipamentelor
  • Art. 5 “Principii legate de prelucrarea datelor cu caracter personal”, alin. (1), lit. f).
6.8.2.9 Politica de birou curat și ecran  protejat 
  • Art. 5 “Principii legate de prelucrarea datelor cu caracter personal”, alin. (1), lit. f);
  • Art. 32 “Securitatea prelucrării”, alin.(1), lit. c).
6.9.3.1 Backup de informații
  • Art. 5 “Principii legate de prelucrarea datelor cu caracter personal”, alin. (1), lit. f).
6.9.4.1 Înregistrarea evenimentelor
  • Art. 5 “Principii legate de prelucrarea datelor cu caracter personal”, alin. (1), lit. f).
6.9.4.2 Protecția informațiilor din jurnal
  • Art. 5 “Principii legate de prelucrarea datelor cu caracter personal”, alin. (1), lit. f).
6.10.2.1 Politici și proceduri privind transferul de informații
  • Art. 5 “Principii legate de prelucrarea datelor cu caracter personal”, alin. (1), lit. f);
  • Art. 28 “Persoana împuternicită de operator”, alin. (3), lit. b);
  • Art. 38 “Funcția responsabilului cu protecția datelor”, alin. (5).
6.10.2.4 Acorduri de confidențialitate sau nedivulgare
  • Art. 5 “Principii legate de prelucrarea datelor cu caracter personal”, alin. (1), lit. f);
  • Art. 32 “Securitatea prelucrării”, alin.(1), lit. a).
6.11.1.2 Securizarea serviciilor de aplicații în rețelele publice
  • Art. 25 “Asigurarea protecției datelor începând cu momentul conceperii și în mod implicit”, alin. (1).
6.11.2.1 Politica de dezvoltare sigură
  • Art. 25 “Asigurarea protecției datelor începând cu momentul conceperii și în mod implicit”, alin. (1).
6.11.2.5 Principii sigure de inginerie a sistemelor
  • Art. 5 “Principii legate de prelucrarea datelor cu caracter personal”, alin. (1), lit. f).
6.11.3.1 Protecția datelor de testare
  • Art. 5 “Principii legate de prelucrarea datelor cu caracter personal”, alin. (1), lit. f);
  • Art. 28 “Persoana împuternicită de operator”, alin. (1), alin. (3), lit. a) - h);
  • Art. 30 “Evidenţele activităţilor de prelucrare”, alin. (2), lit. d);
  • Art. 32 “Securitatea prelucrării”, alin.(1), lit. b).
6.12.1.2 Abordarea securității în cadrul acordurilor cu furnizorii
  • Art. 5 “Principii legate de prelucrarea datelor cu caracter personal”, alin. (1), lit. f);
  • Art. 33 “Notificarea autorităţii de supraveghere în cazul încălcării securităţii datelor cu caracter personal”, alin. (1), alin. (3), lit. a) - d), alin. (4) - (5);
  • Art. 34 “Informarea persoanei vizate cu privire la încălcarea securității datelor cu caracter personal”, alin. (1) - (2), alin. (3), lit. a) - c), alin. (4)
6.13.1.1 Responsabilități și proceduri
  • Art. 33 “Notificarea autorităţii de supraveghere în cazul încălcării securităţii datelor cu caracter personal”, alin. (1) - (2), alin. (3), lit. a) - d), alin. (4) - (5);
  • Art. 34 “Informarea persoanei vizate cu privire la încălcarea securității datelor cu caracter personal”, alin. (1) - (2).
 

6.13.1.5 Răspuns la incidente de securitate a informațiilor

  • Art. 5 “Principii legate de prelucrarea datelor cu caracter personal”, alin. (1), lit. f);
  • Art. 28 “Persoana împuternicită de operator”, alin. (1), alin. (3), lit. a) - h);
  • Art. 30 “Evidenţele activităţilor de prelucrare”, alin. (2), lit. d);
  • Art. 32 “Securitatea prelucrării”, alin.(1), lit. b).
6.15.1.1 Identificarea legislației aplicabile și a cerințelor contractuale
  • Art. 5 “Principii legate de prelucrarea datelor cu caracter personal”, alin. (2);
  • Art. 24 “Responsabilitatea operatorului”, alin. (2).
6.15.1.3 Protecția înregistrărilor
  • Art. 32 “Securitatea prelucrării”, alin.(1), lit. d), alin. (2).
6.15.2.1 Revizuirea independentă a securității informațiilor
  • Art. 32 “Securitatea prelucrării”, alin.(1), lit. d), alin. (2).
6.15.2.3 Revizuirea conformității tehnice
  • Art. 5 “Principii legate de prelucrarea datelor cu caracter personal”, alin. (1), lit. b);
  • Art. 32 “Securitatea prelucrării”, alin. (4).
7.2.1 Identificarea și documentarea scopului
  • Art. 10 “Prelucrarea de date cu caracter personal referitoare la condamnări penale și infracțiuni;
  • Art. 5 “Principii legate de prelucrarea datelor cu caracter personal”, alin. (1), lit. a);
  • Art. 6 “Legalitatea prelucrării”, alin. (1), lit. a) - f), alin. (2) - (3), alin. (4), lit. a) - e);
  • Art. 8 “Condiții aplicabile în ceea ce privește consimțământul copiilor în legătură cu serviciile societății informaționale”, alin. (3);
  • Art. 9 “Prelucrarea de categorii speciale de date cu caracter personal”, alin. (1), alin. (2), lit. b) - j), alin. (3) - (4);
  • Art. 17 “Dreptul la ștergerea datelor („dreptul de a fi uitat”)”, alin. (3), lit. a), alin. (3), lit. b) - e);
  • Art. 18 “Dreptul la restricționarea prelucrării”, alin. (2);
  • Art. 22 “Procesul decizional individual automatizat, inclusiv crearea de profiluri”, alin. (2), lit. a) - c), alin. (4).
7.2.2 Identificarea bazei legale
  • Art. 8 “Condiții aplicabile în ceea ce privește consimțământul copiilor în legătură cu serviciile societății informaționale”, alin. (1) - (2).
7.2.3 Determinarea situațiilor când și cum trebuie obținut consimțământul
  • Art. 7 “Condiții privind consimțământul”, alin. (1) - (2);
  • Art. 9 “Prelucrarea de categorii speciale de date cu caracter personal”, alin. (2), lit. a).
7.2.4 Obținerea și înregistrarea consimțământului
  • Art. 35 “Evaluarea impactului asupra protecției datelor”, alin. (1) - (2), alin. (3), lit. a) - c), alin. (4) - (5), alin. (7), lit. a) - d), alin. (8) - (11);
  • Art. 36 “Consultarea prealabilă”, alin. (1), alin. (3), lit. a) - f), alin. (5).
7.2.5 Evaluarea impactului asupra confidențialității
  • Art. 5 “Principii legate de prelucrarea datelor cu caracter personal”, alin. (2);
  • Art. 28 “Persoana împuternicită de operator”, alin. (3), lit. e), alin. (9).
7.2.6 Contracte cu împuterniciții PII
  • Art. 26 “Operatori asociați”, alin. (1) - (3).
7.2.7 Operatorii asociați
  • Art. 5 “Principii legate de prelucrarea datelor cu caracter personal”, alin. (2);
  • Art. 24 “Responsabilitatea operatorului”, alin. (1);
  • Art. 30 “Evidenţele activităţilor de prelucrare”, alin. (1), lit. a) - d) și lit. f) - g), alin. (3) - (5).
7.2.8 Înregistrări legate de procesarea împuterniciților
  • Art. 12 “Transparența informațiilor, a comunicărilor și a modalităților de exercitare a drepturilor persoanei vizate”, alin. (2).
7.3.1 Determinarea și îndeplinirea obligațiilor față de împuterniciți
  • Art. 11 “Prelucrarea care nu necesită identificare”, alin. (2);
  • Art. 13 “Informații care se furnizează în cazul în care datele cu caracter personal sunt colectate de la persoana vizată”, alin. (3), alin. (1), lit. a) - f), alin. (2), lit. c) - e), alin. (4);
  • Art. 14 “Informații care se furnizează în cazul în care datele cu caracter personal nu au fost obținute de la persoana vizată”, alin. (1), lit. a) - f), alin. (2), lit. b) și lit. e) - f), alin. (3), lit. a) - c), alin. (4), alin. (5), lit. a) - d);
  • Art. 15 “Dreptul de acces al persoanei vizate”, alin. (1), lit. a) - h), alin. (2);
  • Art. 18 “Dreptul la restricționarea prelucrării”, alin. (3);
  • Art. 21 “Dreptul la opoziție”, alin. (4).
7.3.2 Determinarea informațiilor pentru împuterniciți
  • Art. 11 “Prelucrarea care nu necesită identificare”, alin. (2);
  • Art. 12 “Transparența informațiilor, a comunicărilor și a modalităților de exercitare a drepturilor persoanei vizate”, alin. (1) și (7);
  • Art. 13 “Informații care se furnizează în cazul în care datele cu caracter personal sunt colectate de la persoana vizată”, alin. (3);
  • Art. 21 “Dreptul la opoziție”, alin. (4).
7.3.3 Furnizarea de informații către împuterniciți
  • Art. 7 “Condiții privind consimțământul”, alin. (3);
  • Art. 13 “Informații care se furnizează în cazul în care datele cu caracter personal sunt colectate de la persoana vizată”, alin. (2), lit. c);
  • Art. 14 “Informații care se furnizează în cazul în care datele cu caracter personal nu au fost obținute de la persoana vizată”, alin. (2), lit. d);
  • Art. 18 “Dreptul la restricționarea prelucrării”, alin. (1), lit. a) - d).
7.3.4 Furnizarea mecanismului de modificare sau retragere a consimțământului
  • Art. 13 “Informații care se furnizează în cazul în care datele cu caracter personal sunt colectate de la persoana vizată”, alin. (2), lit. b);
  • Art. 14 “Informații care se furnizează în cazul în care datele cu caracter personal nu au fost obținute de la persoana vizată”, alin. (2), lit. c);
  • Art. 21 “Dreptul la opoziție”, alin. (1) - (3), alin. (5) - (6).
7.3.5 Furnizarea mecanismului de a obiecta la procesarea de către împuterniciți
  • Art. 5 “Principii legate de prelucrarea datelor cu caracter personal”, alin. (1), lit. d);
  • Art. 13 “Informații care se furnizează în cazul în care datele cu caracter personal sunt colectate de la persoana vizată”, alin. (2), lit. b);
  • Art. 14 “Informații care se furnizează în cazul în care datele cu caracter personal nu au fost obținute de la persoana vizată”, alin. (2), lit. c);
  • Art. 16 “Dreptul la rectificare;
  • Art. 17 “Dreptul la ștergerea datelor („dreptul de a fi uitat”)”, alin. (1), lit. a) - f), alin. (2).
7.3.6 Acces, corectare și / sau ștergere
  • Art. 19 “Obligația de notificare privind rectificarea sau ștergerea datelor cu caracter personal sau restricționarea prelucrării.
7.3.7 Obligațiile operatorilor PII de a informa terții
  • Art. 15 “Dreptul de acces al persoanei vizate”, alin. (3) - (4);
  • Art. 20 “Dreptul la portabilitatea datelor”, alin. (1) - (4).
7.3.8 Furnizarea copiei cu datele procesate
  • Art. 15 “Dreptul de acces al persoanei vizate”, alin. (1), lit. a) - h);
  • Art. 12 “Transparența informațiilor, a comunicărilor și a modalităților de exercitare a drepturilor persoanei vizate”, alin. (3) - 6).
7.3.9 Gestionarea cererilor
  • Art. 13 “Informații care se furnizează în cazul în care datele cu caracter personal sunt colectate de la persoana vizată”, alin. (2), lit. f);
  • Art. 14 “Informații care se furnizează în cazul în care datele cu caracter personal nu au fost obținute de la persoana vizată”, alin. (2), lit. g);
  • Art. 22 “Procesul decizional individual automatizat, inclusiv crearea de profiluri”, alin. (1) și (3).
7.3.10 Luarea automată a deciziilor
  • Art. 5 “Principii legate de prelucrarea datelor cu caracter personal”, alin. (1), lit. b) - c).
7.4.1 Limitarea colectării
  • Art. 25 “Asigurarea protecției datelor începând cu momentul conceperii și în mod implicit”, alin. (2).
7.4.2 Limitarea procesării
  • Art. 5 “Principii legate de prelucrarea datelor cu caracter personal”, alin. (1), lit. d).
7.4.3 Acuratețe și calitate
  • Art. 5 “Principii legate de prelucrarea datelor cu caracter personal”, alin. (1), lit. c) și e).
7.4.4 Obiective de minimizare
  • Art. 5 “Principii legate de prelucrarea datelor cu caracter personal”, alin. (1), lit. c) și e);
  • Art. 6 “Legalitatea prelucrării”, alin. (4), lit. e);
  • Art. 11 “Prelucrarea care nu necesită identificare”, alin. (1);
  • Art. 32 “Securitatea prelucrării”, alin. (1), lit. a).
7.4.5 Anonimizarea și ștergerea la sfârșitul procesării
  • Art. 5 “Principii legate de prelucrarea datelor cu caracter personal”, alin. (1), lit. c).
7.4.6 Fișiere temporare
  • Art. 13 “Informații care se furnizează în cazul în care datele cu caracter personal sunt colectate de la persoana vizată”, alin. (2), lit. a);
  • Art. 14 “Informații care se furnizează în cazul în care datele cu caracter personal nu au fost obținute de la persoana vizată”, alin. (2), lit. a).
7.4.7 Termenul de păstrare
  • Art. 5 “Principii legate de prelucrarea datelor cu caracter personal”, alin. (1), lit. f).
7.4.8 Eliminarea / Ștergerea
  • Art. 5 “Principii legate de prelucrarea datelor cu caracter personal”, alin. (1), lit. f).
7.4.9 Transferul de date 
  • Art. 15 “Dreptul de acces al persoanei vizate”, alin. (2);
  • Art. 44 “Principiul general al transferurilor;
  • Art. 45 “Transferuri în temeiul unei decizii privind caracterul adecvat al nivelului de protecție”, alin. (1), alin. (2), lit. a) - c), alin. (3) - (9);
  • Art. 46 “Transferuri în baza unor garanții adecvate”, alin. (1), alin. (2), lit. a) - f), alin. (3), lit. a) - b), alin. (4) - (5);
  • Art. 47 “Reguli corporatiste obligatorii”, alin. (1), lit. a) - c), alin. (2), lit. a) - n), alin. (3);
  • Art. 49 “Derogări pentru situații specifice”, alin. (1), lit. a) - g), alin. (2) - (6);
  • Art. 30 “Evidenţele activităţilor de prelucrare”, alin. (1), lit. e);
  • Art. 48 “Transferurile sau divulgările de informații neautorizate de dreptul Uniunii.
7.5.1 Identificarea temeiului pentru transferul către terți 
  • Art. 15 “Dreptul de acces al persoanei vizate”, alin. (2);
  • Art. 30 “Evidenţele activităţilor de prelucrare”, alin. (1), lit. e).
7.5.2 Țări și organizații internaționale către care poate fi transferate date
  • Art. 30 “Evidenţele activităţilor de prelucrare”, alin. (1), lit. e).
7.5.3 Înregistrări ale transferului
  • Art. 30 “Evidenţele activităţilor de prelucrare”, alin. (1), lit. d).
7.5.4 Înregistrări ale divulgării către terți
  • Art. 28 “Persoana împuternicită de operator”, alin. (3), lit. f), alin. (3), lit. e), alin. (9);
  • Art. 35 “Evaluarea impactului asupra protecției datelor”, alin. (1).
8.2.1 Acordul clientului
  • Art. 5 “Principii legate de prelucrarea datelor cu caracter personal”, alin. (1), lit. a) - b);
  • Art. 28 “Persoana împuternicită de operator”, alin. (3), lit. a);
  • Art. 29 “Desfășurarea activității de prelucrare sub autoritatea operatorului sau a persoanei împuternicite de operator;
  • Art. 32 “Securitatea prelucrării”, alin. (4).
8.2.2 Scopurile organizației
  • Art. 7 “Condiții privind consimțământul”, alin. (4).
8.2.3 Utilizarea marketingului și a publicității
  • Art. 28 “Persoana împuternicită de operator”, alin. (3), lit. h).
8.2.4 Informarea încălcărilor de securitate
  • Art. 28 “Persoana împuternicită de operator”, alin. (3), lit. h).
8.2.5 Obligațiile clienților
  • Art. 30 “Evidenţele activităţilor de prelucrare”, alin. (3) - (5), alin. (2), lit. a) - b).
8.2.6 Înregistrări legate de procesare
  • Art. 15 “Dreptul de acces al persoanei vizate”, alin. (3);
  • Art. 17 “Dreptul la ștergerea datelor („dreptul de a fi uitat”)”, alin. (2);
  • Art. 28 “Persoana împuternicită de operator”, alin. (3), lit. e).
8.3.1 Obligații față de împuterniciți
  • Art. 5 “Principii legate de prelucrarea datelor cu caracter personal”, alin. (1), lit. c).
8.4.1 Fișiere temporare
  • Art. 28 “Persoana împuternicită de operator”, alin. (3), lit. g);
  • Art. 30 “Evidenţele activităţilor de prelucrare”, alin. (1), lit. f).
8.4.2 Returnarea, transferul sau eliminarea datelor
  • Art. 5 “Principii legate de prelucrarea datelor cu caracter personal”, alin. (1), lit. f).
8.4.3 Controlul transferurilor
  • Art. 44 “Principiul general al transferurilor;
  • Art. 46 “Transferuri în baza unor garanții adecvate”, alin. (1), alin. (2), lit. a) - f), alin. (3), lit. a) - b);
  • Art. 48 “Transferurile sau divulgările de informații neautorizate de dreptul Uniunii;
  • Art. 49 “Derogări pentru situații specifice”, alin. (1), lit. a) - g), alin. (2) - (6).
8.5.1 Temeiul transferului între jurisdicții
  • Art. 30 “Evidenţele activităţilor de prelucrare”, alin. (2), lit. c).
8.5.2 Țări și organizații internaționale către care pot fi transferate date
  • Art. 30 “Evidenţele activităţilor de prelucrare”, alin. (2), lit. d).
8.5.3 Înregistrări ale divulgării către terți
  • Art. 28 “Persoana împuternicită de operator”, alin. (3), lit. a).
8.5.4 Notificarea cererilor de divulgare
  • Art. 48 “Transferurile sau divulgările de informații neautorizate de dreptul Uniunii.
8.5.5 Dezvăluiri obligatorii din punct de vedere legal
  • Art. 28 “Persoana împuternicită de operator”, alin. (2) și (4).
8.5.6 Dezvăluirea subcontractanților utilizați pentru procesarea datelor
  • Art. 28 “Persoana împuternicită de operator”, alin. (2), alin. (3), lit. d).
8.5.7 Angajarea unui subcontractant pentru procesarea datelor
  • Art. 28 “Persoana împuternicită de operator”, alin. (2).
8.5.8 Schimbarea subcontractantului pentru procesarea datelor

INTRA ACUM în grupul TELEGRAM "Comunitatea Dpo-NET.ro"!


Iți plac articolele dpo-NET.ro? Poți fi la curent cu toate aceste noutăți dacă ne urmărești zilnic pe paginile noastre de LinkedIn sau Facebook. 


Acest articol este protejat de către dispoziţiile legale incidente și este interzisă copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a acestuia. Articolele publicate pe DPO-NET.RO pot fi preluate doar în limita a maxim 500 de caractere, fără a depăşi jumătate din totalul de caractere, şi cu citarea obligatorie a sursei, cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor și articolelor publicate pe DPO-NET.RO, vă rugăm să ne contactati.

Ransomware KEVERSEN – acum și în România!

Virusul Keversen a cauzat deja prejudicii unor organizații care activează în România, însă înainte de a defini acest tip de virus, oferim câteva cifre despre criza de atacuri […]

Telekom Romania primeste a cincea amendă GDPR

A cincea amendă GDPR a fost inclusă în „palmaresul” Telekom România. Singura noutate este că, față de cele patru amenzi anterioare, Autoritatea Națională de Supraveghere a constatat, de […]

Fiecare practician GDPR trebuie să aibă această carte

In domeniul protecției datelor în România, anul 2021 a debutat cu relansarea pe piață a carții „GDPR Aplicat. Instrumente de lucru pentru implementarea Regulamentului UE 679/2016” ( Editia 1, […]

Peste 80% dintre români nu știu cum să raporteze criminalitatea informatică!

România ocupă locul al doilea în acest top, întrucât 84% dintre români nu au nici o idee despre cum să raporteze o infracțiune cibernetică sau un comportament online […]

Ce întrebări să punem unui consultant în securitate cibernetică, înainte de a-l angaja?

Securitatea cibernetică este de interes în fiecare industrie și arie geografică, așa cum pericolul atacurilor online vizează orice organizație. În consecință, numeroase companii sunt în căutare de expertiză […]

Noi e-mail-uri înșelătoare țintesc victime din România cu mesaje care pretind că sunt trimise de către Poșta Română și Banca Transilvania

Bitdefender avertizează asupra unei noi campanii de e-mail-uri frauduloase care pretind a fi trimise din partea unor entități cunoscute, precum Banca Transilvania sau Poșta Română Specialiștii în securitate […]

OSIM și EUIPO sunt ținta unui atac cibernetic de tip malware EMOTET

În ultimele luni, o serie de entități publice și private din România au fost puternic afectate de valuri succesive de atacuri cu malware de tip EMOTET, care au […]

IMPACTUL INVALIDĂRII PRIVACY SHIELD SI POSIBILE SOLUTII PENTRU OPERATORII DE DATE PERSONALE

16 iulie 2020. O dată de referință pentru istoria protecției datelor personale. O dată de la care aproape toți operatorii de date personale din România ar trebui să-și […]

CERT-RO protejează digital sănătatea României

Faptul că sectorul medical din România este puternic solicitat de pandemia COVID-19 nu este o noutate. Din păcate, chiar săptămâna trecută unul dintre spitalele municipale din România a […]

PECB semnează un parteneriat cu NeoPrivacy România și lansează cursurile recunoscute internațional

PECB Group Inc. Canada a anunțat semnarea un nou acord de parteneriat cu NeoPrivacy România, pentru a distribui cursuri de formare PECB, recunoscute internațional. „Suntem foarte încântați de […]

Belgia: Ghid privind verificările temperaturii la intrarea în incinte

În data de 5 iunie 2020, Autoritatea de Supraveghere din Belgia a publicat un ghid cu privire la verificările de temperatură în timpul crizei COVID-19, având în vedere […]

Twitter blochează postările care leagă pandemia Covid19 de tehnologia 5G

În urma distribuirii pe rețelele de socializare sau sistemele de mesagerie precum WhatsApp a mai multor mesaje care leagă riscurile introduse de coronavirus de tehnologia 5G mai multe antene […]

Alexandru Gheorghe: Nu am găsit în România experți care să realizeze o „autopsie” a unui telefon mobil

Alexandru Gheorghe are o experiență de peste 12 ani în calitate de consilier juridic, DPO / Consultant Protectia Datelor, fiind fondatorul companiei Inperspective. El a format și condus […]

Digisign ofera un cadou fiecarui absolvent al cursului online GRATUIT

Astazi, 23 Aprilie 2020, este lansat un nou curs online actualizat, oferit GRATUIT, avand tema „Informatii introductive despre utilizarea semnaturilor electronice” si care isi propune sa ofere informații […]

Bitdefender oferă gratis soluții de securitate tuturor organizațiilor din domeniul sanitar

Soluțiile de securitate sunt menite să ajute angajații din sănătate în contextul în care numărul atacurilor informatice care exploatează subiectul coronavirus a crescut de aproape cinci ori pe […]

Fenomenul FAKENEWS pierdut de sub control. „Spălați-vă mâinile, nu creierele!”

Acum câteva zile am citit întâmplător pe Fecebook un îndemn, „Spălați-vă mâinile, nu creierele!”. Acesta a fost și momentul în care am realizat că fenomenul Fakenews în România […]

Decathlon: 123 de milioane de înregistrări cu date cu caracter personal au fost publicate accidental

Potrivit cercetătorilor de la vpnMentor, peste 123 de milioane de înregistrări cu date cu caracter personal aparținând atât clienților cât și angajaților companiei Decathlon au fost expuse accidental. […]

Datele a zeci de mii de consumatori de canabis medicinal din SUA a fost expuse accidental

Conform vpnMentor, datele a zeci de mii de consumatori de canabis din SUA au fost expuse accidental, datorita unor erori de configurație a mediilor de stocare(cloud). Peste 85.000 […]

Participa la DPO TOOLS Workshop – 23 / 24 Martie 2020 – „Mobilitatea, o provocare pentru aplicarea GDPR”

La nivelul dispozitivelor mobile, au aparut in ultima perioada noi variante de atacuri informatice menite de a extrage informatii cu caracter personal cunoscute sub forma furtului de identitate […]

Trevor Hughes, CEO IAPP: „În domeniul protecției datelor, avem o nouă profesie hibridizată”

Participând la cea de-a 13-a ediție a Conferinței pentru informatică, confidențialitate și protecția datelor (CPDP2020), desfășurată la Bruxelles în perioada 22-24 ianuarie 2020, Trevor Hughes, Președintele Asociației Internaționale […]

gazduire wordpress gazduire magazin online gazduire web wordpress gazduire domeniu gazduire site gazduire web web hosting gazduire web romania hosting romania domenii web inregistrare domenii server vps servere vps gazduire vps reseller gazduire web