Hai să facem împreună analiza unei tentative de phishing

IT&C / Securitatea Informatiei

Vizualizari: 10879

Facebooktwittergoogle_plusredditpinterestlinkedinmail

Cred că nu ne preocupă îndeajuns de mult o realitate infracțională care capătă proporții sub ochii noștri, fără a sesiza impactul pe care îl are asupra vieților noastre în fiecare zi. Este vorba despre atacurile cibernetice (cyber attacks).Nu acordăm încă importanța pe care o merită această dimensiune cibernetică a infracțiunilor (cybercrime) care este internetul (cyberspace). Ar trebui să vorbim despre infracționalitatea cibernetică în fiecare săptămână pentru a (ne) educa populația.

Propunerea mea este aceea de a împărtăși experiențe, contribuind la educarea populației, și vizez prin acest demers specialiștii care intră în contact cu tentative de infracțiuni care au loc în lumea digitală în cadrul companiilor la care aceștia muncesc și care sunt vizate de aceste atacuri cibernetice. Informațiile confidențiale ale companiei atacate ar trebui evident anonimizate însă modul de operare al rău făcătorilor ar trebui împărtășit cu oamenii, analizând public modul în care o activitate infracțională de tip „phishing scam”, „ransomware”, „spyware”, „trojan horse” sau alte asemenea inițiative sunt depistate, prevenite ori demascate.

De regulă, articolele publicate în presă trec în revistă tipurile de atacuri cibernetice, le clasifică, fără a explica însă contextul pe care noi îl creăm pentru a favoriza producerea acestor infracțiuni, nu ne responsabilizează, nu ne învață în concret cum să abordam tentativele infracționale, nu ne învață cum să le recunoaștem. Prevenția trebuie să fie scopul principal al acestor demersuri. Intenția noastră este aceea de a da un exemplu în prezentul articol, analizând astfel un caz întâlnit în practică, respectiv o tentativă de phishing, totodată urmărind să atragem atenția companiilor (sunt vizate în special companiile de e-commerce) cu privire la acest caz particular, pe care dacă îl întâlnesc în activitatea de zi cu zi, îl vor recunoaște ca fiind o tentativă de înșelăciune informatică.

Un atac de tip „phishing” este o tentativă de a fura informații sensibile aparținând unei organizații, sub forma unor parole, nume de utilizatori, numere de carduri de credit, informații despre conturile bancare si alte date importante, pentru a le utiliza în scopuri infracționale sau a vinde aceste informații (până la urmă în același scop infracțional). Persoana rău intenționată (hackerul) se deghizează într-o sursă credibilă cu o ofertă tentantă, atrăgând victima într-o înșelătorie. Aceste modalități de deghizare, au loc sub forma unor e-mailuri sau a unor adrese transmise fizic la registratura companiei.

Vom analiza în continuare, cazul în care o adresă în format fizic (pe hârtie) este transmisă la registratura companiei. Pe scurt, o companie a primit documentul de mai jos la recepție, în care i se solicită transmiterea unor informații, urmând a primi o factură pentru suma de 977 de euro, intrând într-un așa zis contact pe o perioadă de trei ani. În spațiile marcate cu negru erau înscrise datele companiei, obținute de rău făcători de pe internet.

  1. Analiza formei documentului. Adresa a fost primită cu o oarecare teamă, de înțeles având în vedere formatul acesteia ca un formular tipizat utilizat de obicei de autoritățile publice. La prima vedere, denumirea „European Register of Commerce” alături de datele de contact ale companiei pe adresa căreia a fost trimis documentul din partea Departamentului de Reglementare a Protecției Datelor (Data Protection Regulation), creează aparența unui document oficial emis de o autoritate publică Europeană.

Iar acesta este scopul imediat al acestui tip de adresă, să inducă în eroare, să determine reacții rapide și negândite, iar în acest cadru apar greșelile iar tentativa de înșelăciune se transformă astfel într-o reușită a hackerilor (și totodată în infracțiune).

Documentul conține o serie de chenare, în care se află numere de referință, date de contact ale organizației emitente și există chiar și un cod de bare specific de regulă facturilor. Aceste multiple căsuțe au același scop, de a crea impresia ca documentul este oficial, întocmai precum pescarul prinde pește cu firmituri de mâncare autentică.

  1. Analiza de fond a documentului. În centrul adresei se află spații punctate în care datele companiei sunt solicitate. După ce ar fi completate aceste date și după semnarea și transmiterea documentului conform indicațiilor, datele urmează a fi folosite pentru emiterea de către hacker a facturii pentru suma de 977 euro. Este de reținut că scopul imediat al acestei acțiuni este acela de a primi de la compania atacată suma de 977 euro pentru o presupusă înregistrare în Registrul Comerțului European și eventual a transmite informații care vor fi folosite din nou într-un mod similar.

Textul adresei folosește climatul de ambiguitate creat în jurul GDPR, care în continuare sperie personalul neinstruit al companiilor din România care (încă) nu înțeleg contextul generat de aplicarea GDPR, făcând astfel trimitere la o presupusă obligație care derivă din acest Regulament, respectiv acela că organizația dumneavoastră trebuie să fie contactată în vederea actualizării și confirmării de către dumneavoastră a datelor care sunt deja obținute de European Register of Commerce...

Este absolut obișnuit ca adresele de tip phishing să imprime un caracter de urgență prin utilizarea unor texte scoase în evidență (“as soon as possible” sau “urgent”) ori care fac trimitere la termene foarte scurte de reacție sau de răspuns, utilizând formulări de genul „în termen de 24 de ore” sau „imediat ce intrați în posesia prezentei notificări”, scopul fiind același, de a crea panică și a determina o reacție rapidă și negândita, oferind rău făcătorului tot ceea ce solicită.

  1. Priviți astfel de adrese cu suspiciune si realizați o investigație înainte de a reacționa. Am citit textul adresei și am accesat website-ul European Register of Commerce. Am observat că deși sunt (aparent) bine construite ca și formă, conținutul (textul) secțiunilor de pe website nu oferă nicio informație concretă despre domeniul de activitate al acestei organizații, care pare a fi o inițiativă privată cu sediul în Hamburg, Germania. Secțiunea „Întrebări frecvente” (FAQ) de pe website, este la fel de ambiguă, răspunsurile fiind foarte generale și expeditive, fără avea conexiuni în celelalte secțiuni ale website-ului.

Este un website bine documentat, având o politică de drepturi de autor și o politică de prelucrare a datelor personale, conținutul acestora fiind însă frânturi de texte adunate din alte politici publicate pe website-uri autentice (că doar cărțile din cărți se scriu, zice proverbul!), în care au fost introduse datele companiei care operează acest (pseudo) Registru European, denumită DAD Deutscher Adressdienst GmbH care se traduce prin “Serviciul de adrese German”.

Căutând în continuare pe internet detalii despre diferite informații menționate în adresă și pe website, am ajuns la câteva linkuri prin care mai multe publicații online informau în anul 2018 despre această tentativă de phishing a cărei trăsături le recunoaștem și noi în prezentul articol.

În concluzie, este important să fim vigilenți atunci când primim astfel de adrese, notificări, informări scrise, in format fizic sau electronic, să realizăm o „anchetă”, iar scepticismul trebuie să fie principala modalitate de abordare a acestor demersuri. Bineînțeles, recomandarea noastră este aceea de a apela la specialiști din domeniul securității datelor de fiecare dată când recunoașterea unei astfel de inițiative vă pune probleme.

Stéphane Nappo, Directorul Global de Securitate informatică al Société Générale spunea că „este nevoie de 20 de ani pentru a construi o reputație și câteva minute pentru ca un incident cibernetic să o distrugă”. Specialiștii din domeniul securității informatice, al prelucrării datelor cu caracter personal și specialiștii în tehnologia informației ar trebui să contribuie în mod constant alături de autoritățile publice (Autoritatea Națională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal și organele de poliție care investighează infracțiunile economice) pentru a educa oamenii cu privire la identificarea riscurilor la care se supun în lumea virtuală în care trăiesc în cea mai pare parte a timpului.

Ar trebui creat un ecosistem de prevenție, de promovare a riscurilor generate de fenomenul infracționalității cibernetice, prin organizarea unor conferințe dedicate acestui subiect accesibile publicului, organizarea workshop-urilor gratuite la inițiativa companiilor de specialitate și a organizațiilor interesate de a-și desfășura activitate într-o piață mai sigură, sa vândă produse și să presteze servicii pentru oameni care dobândesc cunoștințe despre securitatea informatică. Ar trebui dezbătut public acest subiect în cadrul unor emisiuni televizate, iar presa ar trebui să se implice mai mult în susținerea acestor demersuri. Astfel de activități erau desfășurate la începutul anului 2017 în Irlanda și Marea Britanie pentru a educa populația în privința Regulamentului General privind Protecția Datelor care avea să intre în vigoare aproximativ un an mai târziu, iar la data aplicării Regulamentului activitățile comerciale și raporturile economice, pe scurt, întreaga lume de afaceri din aceste țări știa ce are de făcut, oamenii erau pregătiți să gestioneze schimbarea de mentalitate și adoptau conduita promovate de acest Regulament European.

Același Stéphane Nappo ne oferă rezoluția cu care încheiem acest articol: „Specialiștii din domeniul protecției datelor trebuie să împartă mai mult decât o fac hackerii”.

 

INTRA ACUM în grupul TELEGRAM "Comunitatea Dpo-NET.ro"!


Iți plac articolele dpo-NET.ro? Poți fi la curent cu toate aceste noutăți dacă ne urmărești zilnic pe paginile noastre de LinkedIn sau Facebook. 


Acest articol este protejat de către dispoziţiile legale incidente și este interzisă copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a acestuia. Articolele publicate pe DPO-NET.RO pot fi preluate doar în limita a maxim 500 de caractere, fără a depăşi jumătate din totalul de caractere, şi cu citarea obligatorie a sursei, cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor și articolelor publicate pe DPO-NET.RO, vă rugăm să ne contactati.

Peste 80% dintre români nu știu cum să raporteze criminalitatea informatică!

IT&C / Securitatea Informatiei

Vizualizari: 5432

Facebooktwittergoogle_plusredditpinterestlinkedinmail

  • România ocupă locul al doilea în acest top, întrucât 84% dintre români nu au nici o idee despre cum să raporteze o infracțiune cibernetică sau un comportament online ilegal
  • În mod îngrijorător, 67% dintre români nu se simt bine informați cu privire la riscurile criminalității cibernetice
  • Cetățenii spanioli (86%) și danezi (86%) sunt cei care declară că au cele mai puține cunoștințe despre cum să raporteze o infracțiune cibernetică sau orice comportament online ilegal
  • În ansamblu, ca medie în toate țările evaluate, 77% dintre europeni nu au idee despre modul în care ar raporta o crimă cibernetică sau orice comportament ilegal online.

În ultimul deceniu, problema criminalității informatice a apărut din ce în ce mai des în atenția publicului larg astfel că, guvernele din întreaga lume au luat decizia de a înființa organisme specializate pentru a se ocupa în mod special de toate problemele legate de criminalitatea informatică. În ciuda acestei măsuri, gradul de conștientizare a populației în privința riscurilor cibernetice nu a cunoscut o îmbunătățire seminificativă.

Interesat de siguranța online, Reboot Online a analizat cele mai recente date publicate de Comisia Europeană, pentru a descoperi care europeni nu știu cum să raporteze o infracțiune cibernetică sau orice alt comportament ilegal online în țara lor respectivă. A fost evaluat practic dacă europenii știu sau nu de  existența unui site web, a unei adrese de e-mail, a unui formular online și / sau a unui număr de contact în țara lor pentru a raporta o infracțiune cibernetică sau orice alt comportament ilegal online, cum ar fi hărțuirea / agresiunea cibernetică.

Reboot Online a constatat că Spania și Danemarca se află pe primul loc împreună, întrucât 86% dintre cetățenii din fiecare țară respectivă nu au nicio idee despre cum să raporteze o infracțiune cibernetică.

Pe a doua poziție se află România, unde 84% dintre români recunosc că nu au nicio idee pe cine să contacteze sau cum ar trebuie să raporteze o infracțiune cibernetică. În plus, 67% dintre români recunosc că nu se simt bine informați cu privire la riscurile criminalității cibernetice. Pentru acest studiu au fost chestionați 1.089 români. 

Franța se află pe locul trei, 82% dintre cetățenii francezi declarând că nu sunt conștienți de căile relevante pe care ar putea să le exploreze pentru a raporta că sunt victime sau martori ai criminalității informatice.

În al patrulea loc se află Suedia, unde 81% dintre suedezi mărturisesc că nu au cunoștințele adecvate pentru a alerta părțile relevante cu privire la o crimă cibernetică.

Interesant este că 80% dintre cetățenii care locuiesc în Lituania, Portugalia și Polonia nu știu cum să raporteze o infracțiune cibernetică, respectiv pe locul al cincilea.

La celălalt capăt, cei din Malta par a fi cei mai pregătiți să facă față consecințelor unei infracțiuni informatice, doar 46% dintre cetățeni nu știind cum să raporteze o infracțiune informatică.

Per total, în medie din toate țările evaluate, 77% dintre europeni nu știu cum să raporteze criminalitatea informatică sau comportamentul ilegal online.

Shai Aharony, cofondatorul și directorul general al Reboot Online a comentat:

„Pe măsură ce criminalitatea cibernetică devine mai sofisticată și periculoasă, trebuie să devenim mai vigilenți pentru a ne proteja online. Luarea unor acțiuni mici, cum ar fi familiarizarea cu agențiile / organismele de criminalitate informatică susținute de guvern și aplicarea celor mai bune practici recomandate acțiunilor dvs. online, poate juca un rol monumental în reducerea riscului de a deveni victimă a criminalității informatice. Dar această cercetare demonstrează, de asemenea, că aceste agenții / organisme guvernamentale de criminalitate informatică trebuie să se promoveze mai bine în fața publicului pentru a-i face conștienți de rolul, operațiunile și serviciile lor de sprijin în ceea ce privește criminalitatea informatică. Deși necunoașterea cu privire la modul de raportare a criminalității cibernetice în unele țări europene este mai slabă decât altele, o acțiune activă a agențiilor / organismelor relevante în domeniul criminalității cibernetice pentru a ieși din umbră și pentru a educa publicul cu privire la ce protocoale să urmeze în caz de criminalitate cibernetică va remedia această problemă ”.

Topul tărilor europene ale căror cetățeni sunt cel mai puțin conștienți despre cum pot raporta că sunt victime sau martori ai criminalității informatice
Loc Țare europeana Procent (%)
1. Spania 86%
1. Danemarca 86%
2. Romania 84%
3. Franța 82%
4. Suedia 81%
5. Lituania 80%
5. Portugalia 80%
5. Polonia 80%
6. Germania 78%
7. Bulgaria 77%
7. Italia 77%
8. Cehia 76%
9. Slovacia 75%
9. Ungaria 75%
9. Cipru 75%
10. Letonia 74%
10. Estonia 74%
10. Slovenia 74%
11. Irelanda 70%
11. Belgia 70%
12. Croatia 69%
12. Olanda 69%
13. Marea Britanie 68%
14. Luxemburg 67%
15. Finlanda 65%
15. Austria 65%
16. Grecia 58%
17. Malta 46%

 

INTRA ACUM în grupul TELEGRAM "Comunitatea Dpo-NET.ro"!


Iți plac articolele dpo-NET.ro? Poți fi la curent cu toate aceste noutăți dacă ne urmărești zilnic pe paginile noastre de LinkedIn sau Facebook. 


Acest articol este protejat de către dispoziţiile legale incidente și este interzisă copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a acestuia. Articolele publicate pe DPO-NET.RO pot fi preluate doar în limita a maxim 500 de caractere, fără a depăşi jumătate din totalul de caractere, şi cu citarea obligatorie a sursei, cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor și articolelor publicate pe DPO-NET.RO, vă rugăm să ne contactati.

Ce întrebări să punem unui consultant în securitate cibernetică, înainte de a-l angaja?

IT&C / Securitatea Informatiei

Vizualizari: 5784

Facebooktwittergoogle_plusredditpinterestlinkedinmail

Securitatea cibernetică este de interes în fiecare industrie și arie geografică, așa cum pericolul atacurilor online vizează orice organizație. În consecință, numeroase companii sunt în căutare de expertiză și consultanți calificați pentru a-i ajuta in implementarea standardelor și cerințelor legale sau de altă natură (GDPR, NIS, Norma X etc.), sau in managementul securității cibernetice etc.  Principalele aspecte de luat în considerare atunci când este selectat un astfel de expert sau companie sunt: cunoștințele fundamentale, experiența similara demonstrată în alte proiecte, abordarea holistică, soluțiile personalizate, independența de anumiți vendor-i/ tehnologii etc.

Mihai Danțiș, Lead Auditor și Trainer pe mai multe standarde ISO, cu o experienta de 15 ani în domeniu standardelor și peste 20 de ani în securitate IT recomandă un minim de 15 întrebări pe care ar trebui să i le adresăm consultantului, pentru a fi convinși că răspunde necesităților si asteptarilor organizației:

  1. Ce experiență relevantă aveți în implementarea standardelor (framework-urilor) pentru clienții din industria din care facem parte?

  • Vom identifica experiența similară privind cerințele de business, legale, contractuale etc. Astfel, vom avea siguranța că expertul cunoaște toate aspectele specifice ce țin de implementare și nu învață experimentând pe organizația noastră.
  1. Câte dintre aceste proiecte au fost implementate cu succes în ultimii trei ani?

  • Obținem informații exacte despre cum expertiza sa a fost materializată în practică. Succesul poate avea diverse definiții, de la obținerea unei certificări pentru respectivul standard până la lipsa unor amenzi în cazul unor controale.
  1. Povestiți-ne despre cel mai complex proiect de consultanță în care ați fost implicat și despre rolul dvs. în acel proiect.

  • Vom înțelege experiența similară ce ne va ajuta să calibrăm așteptările pe care le putem avea de la un consultant. De exemplu, așteptările de la un consultant junior care a deținut un rol de asistent în echipă, sunt diferite față de cele pe care le avem în raport cu un team-leader.
  1. Ce clienți v-ar putea recomanda? Ne puteți oferi o persoană de contact?

  • Din considerente de confidențialitate, consultantul s-ar putea să nu poată oferi asemenea detalii. Este bine totuși să căutăm detalii suplimentare care să poată demonstra experiența consultantului.
  1. Ce alte standarde mai cunoașteți? Cu ce standarde ați mai integrat activitatea derulata în cadrul proiectelor de consultanță anterioare?

  • Activitatea unei organizații trebuie privită în mod complex. S-ar putea să ne dorim o documentație unitară la nivelul organizației noastre, care să cuprindă și alte sisteme de management ce nu țin neaparat de securitate și pe care le avem deja implementate (ex. calitate, mediu, sănătate și siguranță ocupațională etc.), iar cunoașterea experienței consultantului, ne va ajuta să avem o abordare sistemică.
  1. Clientii carora le-ati oferit consultanta au avut audituri de terță parte (de certificare) sau controale din partea autoritatilor pentru subiectul respectiv? Ați participat la proces alături de client?

  • Este important să cunoaștem dacă clienții au obtinut certificările in cadrul auditului din partea Organismelor de Certificare sau daca au primit amenzi în cazul controalelor, precum și dacă au beneficiat de suportul consultantului pe acea perioadă (gratuit sau cu costuri suplimentare)
  1. Sunteți și trainer pentru standardele/ framework-urile pe care dorim să le implementăm? De cât timp? Câte grupuri sau câți oameni au participat la sesiunile de instruire? Aveți certificat de trainer?

  • Această informație ne este utila, în special în condițiile în care angajații companiei trebuie instruiți.
  1. Ne puteți prezenta un exemplu de documentație rezultată ca urmare a implementării unor standarde similare în cadrul altor companii și materiale de training folosite pentru un client anterior?

  • Astfel, vom putea evalua complexitatea procesului de implementare și de educație. Aceasta ne va ajuta să ne facem o idee despre produsele care ne vor fi oferite și vom înțelege complexitatea și calitatea lor.
  1. Ați lucrat ca auditor extern pentru un Organism de Certificare?

  • Astfel, vom cunoaște experiența suplimentară a consultantului. Organismul de Certificare este obligat, conform standardelor aplicabile lor (ex. ISO 17021) dupa care este, la rândul sau,auditat (de către Organismul de Acreditare), să se asigure de experiența, instruirea periodică, validitatea diplomelor, evaluarea periodică a auditorului etc.
  1. Care au fost principalele probleme regăsite frecvent în proiectele de acest fel?

  • Este important și util să încercăm să învățăm din experiența altora.
  1. Care sunt persoanele din compania noastra ce ar trebui să fie implicate în proiect alaturi de dvs și să va susțină cu documente, detalii etc.? Cât timp ar trebui să aloce aceste persoane?

  • Inclusiv alocarea acestor resurse (oameni din companie) reprezintă costuri pentru companie (oameni scoși din producție) și trebuie asumate ca atare; deși nu se regăsesc pe oferta financiară a consultantului trebuie sa prezentăm top managementului toate costurile aferente implementării.
  1. Care este timpul estimat de implementare al proiectului? Care sunt factorii critici de care depinde acest proiect și respectarea termenului de livrare?

  • Astfel, validăm dacă ne încadrăm în cerințele și așteptările interne (top management, business etc.) și înțelegem intern că este nevoie și de implicarea tuturor colegilor relevanti (ex. din IT, HR, Legal, Business, DPO, Security etc.)
  1. Există servicii suplimentare pe care este necesar sa le achiziționăm pentru implementarea proiectului?

  • Suplimentar serviciilor de consultanță, s-ar putea să avem nevoie și de expertiza unor terți: diverse tehnologii, servicii de scanare vulnerabilități, servicii pentest etc. Este important să avem imaginea cât mai completă a costurilor totale.
  1. Prețul ofertei financiare este final sau pot aparea costuri suplimentare?

  • Costuri precum - deplasare, cazare, dezvoltarea documentației (eventual o listă cu documentația minimă și pașii), instruirea personalului, uneori nu sunt incluse în oferta de bază, iar aceasta va solicita resurse adiționale. Este recomandat, chiar de la inceput, să avem imaginea globala a dimensiunilor și costurilor implementării.
  1. Identificati un potențial conflict de interese în cazul în care veți deveni furnizorul nostru?

  • Aceasta ne va permite să înțelegem dacă consultantul are prieteni sau rude în cadrul companiei, precum și contracte anterioare/în derulare sau proceduri de achiziție în desfășurare etc.

Contractarea unui consultant în procesul de implementare al unui standard ISO și/ sau a oricărui cadru de securitate, implică o serie de riscuri.

Printre cele mai importante sunt:

  • Lipsa cerințelor legale clare pentru acest tip de activitate sau profesie, duc la percepția eronată a expertizei de care trebuie să beneficieze consultantul. Astfel, „autodeclarații” experți în domeniu, nu vor putea furniza intotdeauna expertiza necesară pentru implementarea standardelor. Din aceste motive trebuie să fim foarte riguroși în alegerea colaboratorilor și să nu ne limităm la valoarea financiară a ofertei
  • Munca consultantului presupune acces la toate informațiile companiei, inclusiv cele critice: vulnerabilități, deficiențe de personal, listă subcontractori/ furnizori, tehnologii folosite etc. Este important să ne asigurăm legal că aceste date nu vor utilizate în detrimentul nostru sau în beneficiul individual al consultantului.
  • Lipsa implicării personalului propriu în implementarea standardelor poate conduce la inadvertente periculoase ale documentatieir finale: politici, proceduri, instrucțiuni de lucru etc. Ulterior implementării, ar putea apărea anumite probleme de menținere la zi a documentației, rezultate din lipsa de intelegere, sau chiar de “asumare” interna, datorita neimplicarii initale in proces. Din acest motiv, trebuie să alocăm și personal propriu care să fie instruit, sa dezvolte un sentiment de responsabilitate fata de proces și să poată duce mai departe sistemul, să îl poată optimiza astfel încât sa fie permanent funcțional, actual si adaptabil la schimbari.
  • Mulți dintre consultanți sunt „angajați” în comercializarea produselor unor companii de software și hardware. Din aceste considerente, consultantul este cel care recomandă un anumit produs, de la o anumita companie, pentru a-l procura și a intra in conformitate cu cerințele. Acesta este motivul pentru care, de cele mai multe ori, prețul consultanței este unul “convenabil”. Și asta pentru că își poate recupera reducerile oferite la contractual de consultanță în alt mod. Aceste înțelegeri pot crește simțitor bugetul dedicat procesului de conformare. Pe de altă parte, s-ar putea ca această relație a consultantului să fie exploatată și în beneficiul organizației, în sensul în care pot fi negociate reduceri substanțiale pentru soluțiile ce ar trebui implementate. Regula nu se aplică în cazul distribuitorilor unici.

Amenințările în materie de securitate cibernetică evoluează zilnic, astfel devine imperativ necesar să fie identificat un consultant care să fie la curent cu  cele mai noi provocări de securitate și soluții de ultimă generație.

 

INTRA ACUM în grupul TELEGRAM "Comunitatea Dpo-NET.ro"!


Iți plac articolele dpo-NET.ro? Poți fi la curent cu toate aceste noutăți dacă ne urmărești zilnic pe paginile noastre de LinkedIn sau Facebook. 


Acest articol este protejat de către dispoziţiile legale incidente și este interzisă copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a acestuia. Articolele publicate pe DPO-NET.RO pot fi preluate doar în limita a maxim 500 de caractere, fără a depăşi jumătate din totalul de caractere, şi cu citarea obligatorie a sursei, cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor și articolelor publicate pe DPO-NET.RO, vă rugăm să ne contactati.

Noi e-mail-uri înșelătoare țintesc victime din România cu mesaje care pretind că sunt trimise de către Poșta Română și Banca Transilvania

Bitdefender avertizează asupra unei noi campanii de e-mail-uri frauduloase care pretind a fi trimise din partea unor entități cunoscute, precum Banca Transilvania sau Poșta Română Specialiștii în securitate […]

OSIM și EUIPO sunt ținta unui atac cibernetic de tip malware EMOTET

În ultimele luni, o serie de entități publice și private din România au fost puternic afectate de valuri succesive de atacuri cu malware de tip EMOTET, care au […]

IMPACTUL INVALIDĂRII PRIVACY SHIELD SI POSIBILE SOLUTII PENTRU OPERATORII DE DATE PERSONALE

16 iulie 2020. O dată de referință pentru istoria protecției datelor personale. O dată de la care aproape toți operatorii de date personale din România ar trebui să-și […]

CERT-RO protejează digital sănătatea României

Faptul că sectorul medical din România este puternic solicitat de pandemia COVID-19 nu este o noutate. Din păcate, chiar săptămâna trecută unul dintre spitalele municipale din România a […]

PECB semnează un parteneriat cu NeoPrivacy România și lansează cursurile recunoscute internațional

PECB Group Inc. Canada a anunțat semnarea un nou acord de parteneriat cu NeoPrivacy România, pentru a distribui cursuri de formare PECB, recunoscute internațional. „Suntem foarte încântați de […]

Belgia: Ghid privind verificările temperaturii la intrarea în incinte

În data de 5 iunie 2020, Autoritatea de Supraveghere din Belgia a publicat un ghid cu privire la verificările de temperatură în timpul crizei COVID-19, având în vedere […]

Twitter blochează postările care leagă pandemia Covid19 de tehnologia 5G

În urma distribuirii pe rețelele de socializare sau sistemele de mesagerie precum WhatsApp a mai multor mesaje care leagă riscurile introduse de coronavirus de tehnologia 5G mai multe antene […]

Alexandru Gheorghe: Nu am găsit în România experți care să realizeze o „autopsie” a unui telefon mobil

Alexandru Gheorghe are o experiență de peste 12 ani în calitate de consilier juridic, DPO / Consultant Protectia Datelor, fiind fondatorul companiei Inperspective. El a format și condus […]

Digisign ofera un cadou fiecarui absolvent al cursului online GRATUIT

Astazi, 23 Aprilie 2020, este lansat un nou curs online actualizat, oferit GRATUIT, avand tema „Informatii introductive despre utilizarea semnaturilor electronice” si care isi propune sa ofere informații […]

Bitdefender oferă gratis soluții de securitate tuturor organizațiilor din domeniul sanitar

Soluțiile de securitate sunt menite să ajute angajații din sănătate în contextul în care numărul atacurilor informatice care exploatează subiectul coronavirus a crescut de aproape cinci ori pe […]

Fenomenul FAKENEWS pierdut de sub control. „Spălați-vă mâinile, nu creierele!”

Acum câteva zile am citit întâmplător pe Fecebook un îndemn, „Spălați-vă mâinile, nu creierele!”. Acesta a fost și momentul în care am realizat că fenomenul Fakenews în România […]

Decathlon: 123 de milioane de înregistrări cu date cu caracter personal au fost publicate accidental

Potrivit cercetătorilor de la vpnMentor, peste 123 de milioane de înregistrări cu date cu caracter personal aparținând atât clienților cât și angajaților companiei Decathlon au fost expuse accidental. […]

Datele a zeci de mii de consumatori de canabis medicinal din SUA a fost expuse accidental

Conform vpnMentor, datele a zeci de mii de consumatori de canabis din SUA au fost expuse accidental, datorita unor erori de configurație a mediilor de stocare(cloud). Peste 85.000 […]

Participa la DPO TOOLS Workshop – 23 / 24 Martie 2020 – „Mobilitatea, o provocare pentru aplicarea GDPR”

La nivelul dispozitivelor mobile, au aparut in ultima perioada noi variante de atacuri informatice menite de a extrage informatii cu caracter personal cunoscute sub forma furtului de identitate […]

Trevor Hughes, CEO IAPP: „În domeniul protecției datelor, avem o nouă profesie hibridizată”

Participând la cea de-a 13-a ediție a Conferinței pentru informatică, confidențialitate și protecția datelor (CPDP2020), desfășurată la Bruxelles în perioada 22-24 ianuarie 2020, Trevor Hughes, Președintele Asociației Internaționale […]

Amenda GDPR primită de Facebook în Germania este un „avertisment” pentru noi toți

Facebook a primit o amendă de 51.000 de euro ( 55.500 de dolari ) pentru că nu a numit în mod corespunzător un ofițer pentru protecția datelor pentru […]

MODELE SI FORMULARE GDPR – O nouă carte în webshop-ul dpo-NET.ro

O nouă lucrare de mare interes a fost adaugată în webshop-ul dpo-NET.ro, fiind o contributie a membrilor Centrului de cercetare pentru protectia datelor, constituit in cadrul Universitatii de […]

Nicolae Ploeșteanu: „Consider că fiecare practician trebuie să aibă această carte”

In domeniul protecției datelor în România, anul 2020 a debutat cu lansarea pe piață a acestui volum, intituat „GDPR Aplicat. Instrumente de lucru pentru implementarea Regulamentului UE 679/2016”, […]

2 amenzi, 2 avertismente și 4 măsuri corective pentru o companie din România

Relațiile dintre angajatori și angajați se pot termina cu tensiuni, care pot conduce spre deznodământuri neplăcute pentru părți. Nu este un secret faptul că, de multe ori, angajații […]

Prima amendă GDPR în 2020 aplicată către Hora Credit IFN S.A

Autoritatea Națională de Supraveghere a finalizat, în data de 10.12.2019, o investigație la o Hora Credit IFN S.A. și a constatat încălcarea anumitor dispoziții din Regulamentul General privind Protecția Datelor […]