Hai să facem împreună analiza unei tentative de phishing

Editorial

Vizualizari: 9613

Facebooktwittergoogle_plusredditpinterestlinkedinmail

Cred că nu ne preocupă îndeajuns de mult o realitate infracțională care capătă proporții sub ochii noștri, fără a sesiza impactul pe care îl are asupra vieților noastre în fiecare zi. Este vorba despre atacurile cibernetice (cyber attacks).Nu acordăm încă importanța pe care o merită această dimensiune cibernetică a infracțiunilor (cybercrime) care este internetul (cyberspace). Ar trebui să vorbim despre infracționalitatea cibernetică în fiecare săptămână pentru a (ne) educa populația.

Propunerea mea este aceea de a împărtăși experiențe, contribuind la educarea populației, și vizez prin acest demers specialiștii care intră în contact cu tentative de infracțiuni care au loc în lumea digitală în cadrul companiilor la care aceștia muncesc și care sunt vizate de aceste atacuri cibernetice. Informațiile confidențiale ale companiei atacate ar trebui evident anonimizate însă modul de operare al rău făcătorilor ar trebui împărtășit cu oamenii, analizând public modul în care o activitate infracțională de tip „phishing scam”, „ransomware”, „spyware”, „trojan horse” sau alte asemenea inițiative sunt depistate, prevenite ori demascate.

De regulă, articolele publicate în presă trec în revistă tipurile de atacuri cibernetice, le clasifică, fără a explica însă contextul pe care noi îl creăm pentru a favoriza producerea acestor infracțiuni, nu ne responsabilizează, nu ne învață în concret cum să abordam tentativele infracționale, nu ne învață cum să le recunoaștem. Prevenția trebuie să fie scopul principal al acestor demersuri. Intenția noastră este aceea de a da un exemplu în prezentul articol, analizând astfel un caz întâlnit în practică, respectiv o tentativă de phishing, totodată urmărind să atragem atenția companiilor (sunt vizate în special companiile de e-commerce) cu privire la acest caz particular, pe care dacă îl întâlnesc în activitatea de zi cu zi, îl vor recunoaște ca fiind o tentativă de înșelăciune informatică.

Un atac de tip „phishing” este o tentativă de a fura informații sensibile aparținând unei organizații, sub forma unor parole, nume de utilizatori, numere de carduri de credit, informații despre conturile bancare si alte date importante, pentru a le utiliza în scopuri infracționale sau a vinde aceste informații (până la urmă în același scop infracțional). Persoana rău intenționată (hackerul) se deghizează într-o sursă credibilă cu o ofertă tentantă, atrăgând victima într-o înșelătorie. Aceste modalități de deghizare, au loc sub forma unor e-mailuri sau a unor adrese transmise fizic la registratura companiei.

Vom analiza în continuare, cazul în care o adresă în format fizic (pe hârtie) este transmisă la registratura companiei. Pe scurt, o companie a primit documentul de mai jos la recepție, în care i se solicită transmiterea unor informații, urmând a primi o factură pentru suma de 977 de euro, intrând într-un așa zis contact pe o perioadă de trei ani. În spațiile marcate cu negru erau înscrise datele companiei, obținute de rău făcători de pe internet.

  1. Analiza formei documentului. Adresa a fost primită cu o oarecare teamă, de înțeles având în vedere formatul acesteia ca un formular tipizat utilizat de obicei de autoritățile publice. La prima vedere, denumirea „European Register of Commerce” alături de datele de contact ale companiei pe adresa căreia a fost trimis documentul din partea Departamentului de Reglementare a Protecției Datelor (Data Protection Regulation), creează aparența unui document oficial emis de o autoritate publică Europeană.

Iar acesta este scopul imediat al acestui tip de adresă, să inducă în eroare, să determine reacții rapide și negândite, iar în acest cadru apar greșelile iar tentativa de înșelăciune se transformă astfel într-o reușită a hackerilor (și totodată în infracțiune).

Documentul conține o serie de chenare, în care se află numere de referință, date de contact ale organizației emitente și există chiar și un cod de bare specific de regulă facturilor. Aceste multiple căsuțe au același scop, de a crea impresia ca documentul este oficial, întocmai precum pescarul prinde pește cu firmituri de mâncare autentică.

  1. Analiza de fond a documentului. În centrul adresei se află spații punctate în care datele companiei sunt solicitate. După ce ar fi completate aceste date și după semnarea și transmiterea documentului conform indicațiilor, datele urmează a fi folosite pentru emiterea de către hacker a facturii pentru suma de 977 euro. Este de reținut că scopul imediat al acestei acțiuni este acela de a primi de la compania atacată suma de 977 euro pentru o presupusă înregistrare în Registrul Comerțului European și eventual a transmite informații care vor fi folosite din nou într-un mod similar.

Textul adresei folosește climatul de ambiguitate creat în jurul GDPR, care în continuare sperie personalul neinstruit al companiilor din România care (încă) nu înțeleg contextul generat de aplicarea GDPR, făcând astfel trimitere la o presupusă obligație care derivă din acest Regulament, respectiv acela că organizația dumneavoastră trebuie să fie contactată în vederea actualizării și confirmării de către dumneavoastră a datelor care sunt deja obținute de European Register of Commerce...

Este absolut obișnuit ca adresele de tip phishing să imprime un caracter de urgență prin utilizarea unor texte scoase în evidență (“as soon as possible” sau “urgent”) ori care fac trimitere la termene foarte scurte de reacție sau de răspuns, utilizând formulări de genul „în termen de 24 de ore” sau „imediat ce intrați în posesia prezentei notificări”, scopul fiind același, de a crea panică și a determina o reacție rapidă și negândita, oferind rău făcătorului tot ceea ce solicită.

  1. Priviți astfel de adrese cu suspiciune si realizați o investigație înainte de a reacționa. Am citit textul adresei și am accesat website-ul European Register of Commerce. Am observat că deși sunt (aparent) bine construite ca și formă, conținutul (textul) secțiunilor de pe website nu oferă nicio informație concretă despre domeniul de activitate al acestei organizații, care pare a fi o inițiativă privată cu sediul în Hamburg, Germania. Secțiunea „Întrebări frecvente” (FAQ) de pe website, este la fel de ambiguă, răspunsurile fiind foarte generale și expeditive, fără avea conexiuni în celelalte secțiuni ale website-ului.

Este un website bine documentat, având o politică de drepturi de autor și o politică de prelucrare a datelor personale, conținutul acestora fiind însă frânturi de texte adunate din alte politici publicate pe website-uri autentice (că doar cărțile din cărți se scriu, zice proverbul!), în care au fost introduse datele companiei care operează acest (pseudo) Registru European, denumită DAD Deutscher Adressdienst GmbH care se traduce prin “Serviciul de adrese German”.

Căutând în continuare pe internet detalii despre diferite informații menționate în adresă și pe website, am ajuns la câteva linkuri prin care mai multe publicații online informau în anul 2018 despre această tentativă de phishing a cărei trăsături le recunoaștem și noi în prezentul articol.

În concluzie, este important să fim vigilenți atunci când primim astfel de adrese, notificări, informări scrise, in format fizic sau electronic, să realizăm o „anchetă”, iar scepticismul trebuie să fie principala modalitate de abordare a acestor demersuri. Bineînțeles, recomandarea noastră este aceea de a apela la specialiști din domeniul securității datelor de fiecare dată când recunoașterea unei astfel de inițiative vă pune probleme.

Stéphane Nappo, Directorul Global de Securitate informatică al Société Générale spunea că „este nevoie de 20 de ani pentru a construi o reputație și câteva minute pentru ca un incident cibernetic să o distrugă”. Specialiștii din domeniul securității informatice, al prelucrării datelor cu caracter personal și specialiștii în tehnologia informației ar trebui să contribuie în mod constant alături de autoritățile publice (Autoritatea Națională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal și organele de poliție care investighează infracțiunile economice) pentru a educa oamenii cu privire la identificarea riscurilor la care se supun în lumea virtuală în care trăiesc în cea mai pare parte a timpului.

Ar trebui creat un ecosistem de prevenție, de promovare a riscurilor generate de fenomenul infracționalității cibernetice, prin organizarea unor conferințe dedicate acestui subiect accesibile publicului, organizarea workshop-urilor gratuite la inițiativa companiilor de specialitate și a organizațiilor interesate de a-și desfășura activitate într-o piață mai sigură, sa vândă produse și să presteze servicii pentru oameni care dobândesc cunoștințe despre securitatea informatică. Ar trebui dezbătut public acest subiect în cadrul unor emisiuni televizate, iar presa ar trebui să se implice mai mult în susținerea acestor demersuri. Astfel de activități erau desfășurate la începutul anului 2017 în Irlanda și Marea Britanie pentru a educa populația în privința Regulamentului General privind Protecția Datelor care avea să intre în vigoare aproximativ un an mai târziu, iar la data aplicării Regulamentului activitățile comerciale și raporturile economice, pe scurt, întreaga lume de afaceri din aceste țări știa ce are de făcut, oamenii erau pregătiți să gestioneze schimbarea de mentalitate și adoptau conduita promovate de acest Regulament European.

Același Stéphane Nappo ne oferă rezoluția cu care încheiem acest articol: „Specialiștii din domeniul protecției datelor trebuie să împartă mai mult decât o fac hackerii”.

 

INTRA ACUM în grupul WhatsApp "Comunitatea Dpo-NET.ro"!


Iți plac articolele dpo-NET.ro? Poți fi la curent cu toate aceste noutăți dacă ne urmărești zilnic pe paginile noastre de LinkedIn sau Facebook. 


Acest articol este protejat de către dispoziţiile legale incidente și este interzisă copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a acestuia. Articolele publicate pe DPO-NET.RO pot fi preluate doar în limita a maxim 500 de caractere, fără a depăşi jumătate din totalul de caractere, şi cu citarea obligatorie a sursei, cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor și articolelor publicate pe DPO-NET.RO, vă rugăm să ne contactati.

Normele GDPR nu împiedică măsurile luate împotriva pandemiei Covid-19

Editorial

Vizualizari: 368

Facebooktwittergoogle_plusredditpinterestlinkedinmail

În cadrul celei de-a 30-a sesiuni plenare, EDPB a adoptat o declarație privind drepturile persoanelor vizate în contextul actual epidemiologic al stării de urgență sau alertă din statele membre. Consiliul a adoptat, de asemenea, o un răspuns la o scrisoare din partea Uniunii Libertăților Civile pentru Europa, Access Now și Uniunea Libertăților Civile din Ungaria (HCLU) cu privire la Decretul guvernului maghiar 179/2020 din 4 mai 2020.

Reamintim că în contextul pandemiei Covid-19, Ungaria a decretat starea de urgență la 11 martie 2020, pentru o perioadă de 15 zile. Cu toate acestea, la 30 martie 2020, Parlamentul Ungariei a adoptat legislația de urgență ( proiectul de lege privind protecția împotriva coronavirusului sau proiectul de lege T / 9790 ) care extinde starea de urgență până la încetarea sa de către primul ministru și permite primului ministru să guverneze prin decret în timpul stării de urgență . Proiectul de lege a fost adoptat mulțumită majorității celor două treimi din Partidul Fidesz  în Parlamentul Ungariei.

La 4 mai 2020, prim-ministrul Orbán a emis Decretul nr. 179/2020 care conține mai multe dispoziții care afectează Protecția Datelor în Ungaria pentru perioada stării de urgență. Cel mai important, decretul suspendă drepturile persoanei vizate în temeiul art. 15 la 22 din GDPR european la prelucrarea datelor cu caracter personal în scopul prevenirii, recunoașterii și opririi răspândirii Coronavirusului. De asemenea, se prevede că termenul de o lună pentru operatori să furnizeze informațiile necesare (art. 12 alin. 3 GDPR) va începe numai după încetarea stării de urgență pentru orice solicitări legate de Coronavirus. Mai mult, cerințele de informații privind colectarea datelor pentru controlori în conformitate cu art. 13 și 14, GDPR va fi satisfăcută prin publicarea unei notificări de confidențialitate electronică care oferă scopul și baza legală a prelucrării datelor de care persoanele vizate pot lua act.

Decretul de urgență a primit multe critici din partea diferitelor autorități europene pentru protecția datelor și a grupurilor de drepturi civile. Șeful Comitetului European pentru Protecția Datelor ( „EDPB” ), Andrea Jelinek, a declarat că este „personal foarte îngrijorată” în legătură cu evoluția și a calificat decizia guvernului ungar ca fiind „inutilă [și] dăunătoare”. În cadrul celei de-a 260a sesiuni plenare, EDPB a discutat în mod specific despre măsurile de urgență ale Ungariei, în lumina Legii europene privind protecția datelor.

EDPB reamintește că, chiar și în aceste perioade excepționale, protecția datelor cu caracter personal trebuie să fie susținută în toate măsurile de urgență, contribuind astfel la respectarea valorilor generale ale democrației, statului de drept și drepturilor fundamentale pe care se întemeiază Uniunea.

Atât în ​​declarație, cât și în scrisoare, EDPB reiterează că GDPR rămâne aplicabil și permite un răspuns eficient la pandemie, protejând în același timp drepturile și libertățile fundamentale. Legea privind protecția datelor permite deja operațiunilor de prelucrare a datelor necesare pentru a contribui la lupta împotriva pandemiei COVID-19.

Declarația reamintește principalele principii legate de restricțiile privind drepturile persoanelor vizate în legătură cu starea de urgență în statele membre:

  • Restricțiile generale, extinse sau intruzive în măsura în care anulează un drept fundamental al conținutului său de bază nu pot fi justificate.
  • În condiții specifice, articolul 23 GDPR permite legiuitorilor naționali să restricționeze printr-o măsură legislativă sfera de aplicare a obligațiilor operatorilor și împuterniciților și a drepturilor persoanelor vizate atunci când o astfel de restricție respectă esența drepturilor și libertăților fundamentale și este necesară și măsură proporțională într-o societate democratică pentru salvgardarea obiectivelor importante de interes public general al Uniunii sau ale unui stat membru, cum ar fi în special sănătatea publică.
  • Respectarea drepturile persoanelor vizate este esențială și reprezintă un principiu fundamental în domeniul protecției datelor, iar articolul 23 GDPR ar trebui interpretat și citit având în vedere că aplicarea ar trebui să fie o regula generală. Deoarece restricțiile sunt excepții de la regula generală, acestea trebuie aplicate numai în circumstanțe limitate.
  • Restricțiile trebuie să fie prevăzute de „lege”, iar legea care stabilește restricții ar trebui să fie suficient de clară pentru a permite cetățenilor să înțeleagă condițiile în care operatorii sunt nevoiți să recurgă la acestea. În plus, restricțiile trebuie să fie previzibile pentru persoanele supuse acestora. Restricțiile impuse pe o durată nu limitată exact în timp, care se aplică retroactiv sau sunt supuse unor condiții nedefinite, nu îndeplinesc criteriul de predictibilitate.
  • Simpla existență a unei pandemii sau a oricărei alte situații de urgență nu este un motiv suficient pentru a prevedea orice fel de restricții asupra drepturilor persoanelor vizate; mai degrabă, orice restricție trebuie să contribuie în mod clar la salvgardarea unui obiectiv important de interes public general al UE sau al unui stat membru.
  • Starea de urgență, adoptată într-un context pandemic, este o condiție legală, care poate legitima restricțiile drepturilor persoanei vizate, cu condiția ca aceste restricții să se aplice numai în măsura în care este strict necesară și proporțională pentru a proteja obiectivul de sănătate publică. Astfel, restricțiile trebuie să fie strict limitate în domeniu și în timp, deoarece drepturile persoanelor vizate pot fi restricționate, dar nu negate. În plus, garanțiile prevăzute la articolul 23 alineatul (2) GDPR trebuie să se aplice pe deplin.
  • Restricțiile adoptate în contextul unei stări de urgență care suspendă sau amână aplicarea drepturilor persoanei vizate și obligațiile ce revin controlorilor și procesatorilor de date, fără nicio limitare clară în timp, ar echivala cu o suspendare de facto a acestor drepturi și ar face să nu fie compatibile cu esența drepturilor și libertăților fundamentale.

Mai mult, EDPB a anunțat că va emite linii directoare privind punerea în aplicare a articolului 23 din GDPR în lunile următoare.

INTRA ACUM în grupul WhatsApp "Comunitatea Dpo-NET.ro"!


Iți plac articolele dpo-NET.ro? Poți fi la curent cu toate aceste noutăți dacă ne urmărești zilnic pe paginile noastre de LinkedIn sau Facebook. 


Acest articol este protejat de către dispoziţiile legale incidente și este interzisă copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a acestuia. Articolele publicate pe DPO-NET.RO pot fi preluate doar în limita a maxim 500 de caractere, fără a depăşi jumătate din totalul de caractere, şi cu citarea obligatorie a sursei, cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor și articolelor publicate pe DPO-NET.RO, vă rugăm să ne contactati.

A măsura sau a nu măsura temperatura? Aceasta este întrebarea …

Editorial

Vizualizari: 9703

Facebooktwittergoogle_plusredditpinterestlinkedinmail

Mare agitație în aceasta frumoasă dimineață de 15 mai 2020. Au fost publicate pe site-ul Ministerului Afacerilor Interne măsurile de prevenire și control a infecțiilor aplicabile pe durata stării de alertă în cadrul unei anexe la Hotararea CNSSU 24/14.05.2020. In plus, Ordinul 3577/831/2020 emis de Ministerul Muncii si Protectiei Sociale si de Ministerul Sanatatii prevede ca angajatorul are obligatia sa desemneze un responsabil pentru verificarea temperaturii tuturor persoanelor care intră în unitate/instituţie si sa asigure triajul observaţional al angajaţilor prin verificarea temperaturii acestora la începerea programului de lucru şi ori de câte ori este necesar pe parcursul programului. Conform aceluiasi document, pe durata stării de alertă, pentru prevenirea răspândirii COVID-19, toţi angajaţii din sectorul public şi privat au obligaţia sa accepte verificarea temperaturii corporale la intrarea în sediu, la începutul programului şi ori de câte ori revin în sediu.

Dacă în țări europene, precum Belgia, Olanda și Franța, măsurarea temperaturii ca indicator al unei posibile infectări cu virusul SARS-Cov-2 este interzisă, în România această practică tocmai a devenit obligație legală pentru instituțiile și autoritățile publice, precum și operatorii economici publici și privați, altfel spus pentru toți operatorii care își desfășoară activitatea în incinte închise.

Din punct de vedere al prelucrării datelor cu caracter personal, în România, prelucrarea acestor date de face în regim de legalitate, fiind o obligație legală începând de azi. Dar, chiar dacă nu mai avem stresul identificării temeiului legal, această prelucrare trebuie să țină cont și să respecte principiile și obligațiile impuse de GDPR (principiul confidentialitatii, principiul transparentei, principiul minimalizarii si obligatia protectiei datelor de catre operator prin implementarea măsurilor tehnice si organizatorice adecvate ).

Măsurarea temperaturii angajaților

Toți operatorii care desfășoară activitate în spații închise, pe perioada stării de alertă, au obligația conform art. 2 (a) să "asigurare triajul epidemiologic constând în controlul temperaturii personalului propriu și a vizitatorilor, la punctele de control-acces în incinte". Practic, deducem de aici că la intrarea în incintă personal specializat (medic, asitent medical) sau instruit (portar, responsabil numit) va măsura temperatura și va condiționa accesul în incintă. Dacă vorbim de "triajul epidemiologic" care va cuprinde și verificarea altor indicatori decât temperatura, prelucrarea acestor informații se va face obligatoriu de către un cadrul medical, respectând confidențialitatea.

Ca o măsură organizatorică adecvată, recomandăm utilizarea unui tabel nominal care să conțină numele angajatului și dacă temperatura măsurată este sub 37,3 grade, sa se facă un simplu semn de tip "bifă", fără a nota valoarea măsurată și să îi fie permis accesul. Această listă ar trebui să fie păstrată într-o mapă închisă, accesul la aceasta fiind restricționat doar unui grup restrâns de persoane, în mod justificat. La finalul turei personalului specializat sau instruit care desfășoară aceste măsurători, această listă va fi predată unui responsabil unic cu arhivarea și păstrată pentru un termen de maxim 30 de zile, fiind pusă la dispoziția autorităților care realizează anchete epidemiologice, dacă este cazul.

Ca o măsură organizatorică adecvată, recomandam utilizarea numărului de marcă în locul numelui și prenumelui, instituind astfel o metodă de prelucrarea a datelor pseudoanonimizate și reducând nivelul de risc în cazul unei breșe de securitate prin accesarea datelor de către o persoană neautorizata. 

În cazul în care, temperatura măsurată depășește valoarea de 37,3 grade, personalul specializat sau instruit va interzice accesul angajatului în incintă, va nota în dreptul numelui valoarea măsurată ( eventual se va repeta manevra de măsurare pentru a elimina pe cât posibil erorile de măsurare).

Cea mai mare provocare este modul în care se pot realiza aceste măsurători în condiții de confidențialitate, asigurând astfel și dreptul la intimitate. Fiind o obligație legală, operatorul va putea efectua triajul epidemiologic constând în controlul temperaturii personalului propriu și fără a asigura dreptul al intimitate, dacă se face dovada că acest lucru este imposibil de realizat. În cazul în care măsurarea temperaturii se face prin metode automatizate, nu prin utilizarea termometrelor contactless, se va face o informare prealabila a persoanelor vizate prin afisarea pictogramelor standard, termenul de stocare este de maxim 30 de zile, accesul la înregistrări fiind limitat la persoanele special împuternicite de operator.

Măsurarea temperaturii vizitatorilor

Conform art. 2(a) obligațiile operatorilor care desfășoară activitate în spații închise, pe perioada stării de alertă, de a"asigurara triajul epidemiologic constând în controlul temperaturii" se aplică și vizitatorilor. În cazul lor, există un registru în care portarul completează datele de identificare și persoana vizitată. Recomandăm să nu fie schimbat scopul acestui registru prin completarea temperaturii. În schimb, se va utiliza un tabel nominal distinct care să conțină numele vizitatorului și dacă temperatura măsurată este sub 37,3 grade sa va face un simplu semn de tip "bifă", fără a se nota valoarea măsurată și să îi va fi permis accesul în incintă. Și în cazul acestei liste, ar trebui să fie păstrată în mod obligatoriu într-o mapă închisă, accesul la aceasta fiind restricționat doar unui grup restrâns de persoane, în mod justificat. La finalul turei personalului specializat sau instruit care desfășoară aceste măsurători, această listă va fi predată unui responsabil unic cu arhivarea și păstrată pentru un termen de maxim 30 de zile. În cazul în care măsurarea temperaturii se face prin metode automatizate, nu prin utilizarea termometrelor contactless, termenul de stocare este de asemenea de maxim 30 de zile, accesul la înregistrări fiind limitat la persoanele special împuternicite de operator.

În cazul în care, temperatura măsurată depășește valoarea de 37,3 grade, personalul specializat sau instruit va interzice accesul vizitatorului  în incintă astfel că nu mai este necesară înregistrarea numelui sau a oricărei alte informații în registrul de vizitatori sau in tabelul nominal privind verificarea temperaturii. 

Măsurarea temperaturii clieților

În cazul acestor persoane se aplică Art. 3 conform căruia instituțiile publice și operatorii economici care desfășoară activități comerciale/de lucru cu publicul ce implică accesul persoanelor în interiorul clădirilor sunt obligate să nu permită accesul persoanelor a căror temperatură corporală, măsurată la intrarea în incintă, depășește 37,30C. Observăm că în acest caz nu se face referite la "triaj epidemiologic" astfel că măsurarea temperaturii este folosită ca un sistem de alertare și recomandăm să nu înregistrați sub nici o formă valoarea temperaturii. Aceste măsurători se vor face la intrarea în incintă, fiind condiționat accesul de o valoare mai mică decăt 37,3 grade. În cazul în care temperatura depășește această valoare, operatorul are posibilitatea de a înregistra zilnic anonimizat numarul persoanelor cărora le-a fost refuzat accesul, ca o dovadă a responsabilității față de măsurile publicate de autorități. În cazul în care măsurarea temperaturii se face prin metode automatizate, nu prin utilizarea termometrelor contactless, se va face o informare prealabila a persoanelor vizate prin afisarea pictogramelor standard, termenul de stocare este de maxim 30 de zile, accesul la înregistrări fiind limitat la persoanele special împuternicite de operator.

Totuși, ținând cont că aceste măsurători se vor face la intrarea în incintă cel mai probabil cu un termometru contactless, credem că va fi aproape imposibilă, în acest caz, asigurarea confidențialității și a dreptului la intimitate. Vom asista probabil cum clienții vor sta la rând și personalul desemnat de operator va face aceste măsurători, având în vedere obligația legală, fără a asigura confidențialitatea.

Concluzii

Operatorii nu au obligația de a anunța autoritățile privind identitatea persoanelor a căror temperatură măsurată la intrarea încintă depășește valoarea de 37,3 grade, astfel că, în cazul angajaților, considerăm suficientă arhivarea pentru un termen de maxim 30 de zile a înregistrărilor, fie că se fac pe suport de hârtie, electronic sau suprapuse peste imaginile video.

În cazul vizitatorilor și a clienților, nu există obligația identificării persoanelor cărora nu li se permite accesul în incintă în urma unei măsurători a temperaturii care depășește 37,3 grade. În cazul vizitatorilor cu valoarea măsurată sub 37,3 grade, va fi identificată persoana conform procedurii de acces vechi, ținându-se o evidență distinctă a acestor măsurători, fără a înregistra valoarea temperaturii.

În cazul clienților, aceștia nu vor fi identificați și înregistrați în lipsa unei obligații legale sau a unui interes legitim dovedit.

Operatorii vor avea o procedură scrisă actualizată privind accesul în incintă după data de 15 mai 2020, persoanele care vor realiza aceste măsurători fiind instruite în mod special privind protecția acestor informații din punct de vedere tehnic și organizatoric.

 

INTRA ACUM în grupul WhatsApp "Comunitatea Dpo-NET.ro"!


Iți plac articolele dpo-NET.ro? Poți fi la curent cu toate aceste noutăți dacă ne urmărești zilnic pe paginile noastre de LinkedIn sau Facebook. 


Acest articol este protejat de către dispoziţiile legale incidente și este interzisă copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a acestuia. Articolele publicate pe DPO-NET.RO pot fi preluate doar în limita a maxim 500 de caractere, fără a depăşi jumătate din totalul de caractere, şi cu citarea obligatorie a sursei, cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor și articolelor publicate pe DPO-NET.RO, vă rugăm să ne contactati.

Specialiștii în protecția datelor personale sar în ajutorul cadrelor didactice implicate în învățământul on-line

Un grup de patru specialiști în domeniul protecției datelor, autorii volumului GDPR Aplicat, vin în sprijinul celor interesați și implicați direct în procesul de învățământ on-line în România […]

Alexandru Luca: În acest context, digitalizarea nu este o noutate, este mai mult o oportunitate

Alexandru Luca, în prezent Mobile Division Manager – Cybersecurity BU in cadrul comapaniei certSIGN, are o experiență de peste 15 ani în domeniul IT&C, asumându-și roluri cheie în […]

La ce clauze contractuale vom fi mai atenți de acum în colo ?

Epidemiile, la fel ca războaiele, reprezintă situații care ne găsesc întotdeauna nepregătiți pentru a gestiona efectele complexe ale acestora. Consecința de lungă durată a acestora, după impactul psiho-emoțional, […]

Publicitatea declarației de căsătorie și respectarea principiilor GDPR

Scrieți pe Google „publicație starea civilă”, selectați modul „imagini” și observați rezultatul…Poate chiar vă regăsiți numele pe internet, alături de soțul/soția de atunci sau (încă) din prezent. Ne […]

GDPR se aplică și în timpul pandemiei COVID-19

GDPR se aplică chiar dacă pe timp de pandemie operatorilor de telefonie mobilă le-a fost solicitat de autorități să comunice anumite date pentru a ajuta la reducerea răspândirii […]

Pandemia Covid-19 a impus maturizarea forțată a societății românești

Nimic nu va mai fi ca înainte. Societatea în care trăim s-a schimbat deja, fiind supusă la unul din cele mai dificile teste de stres. Frica este cea […]

Fenomenul FAKENEWS pierdut de sub control. „Spălați-vă mâinile, nu creierele!”

Acum câteva zile am citit întâmplător pe Fecebook un îndemn, „Spălați-vă mâinile, nu creierele!”. Acesta a fost și momentul în care am realizat că fenomenul Fakenews în România […]

Participa la DPO TOOLS Workshop – 23 / 24 Martie 2020 – „Mobilitatea, o provocare pentru aplicarea GDPR”

La nivelul dispozitivelor mobile, au aparut in ultima perioada noi variante de atacuri informatice menite de a extrage informatii cu caracter personal cunoscute sub forma furtului de identitate […]

Trevor Hughes, CEO IAPP: „În domeniul protecției datelor, avem o nouă profesie hibridizată”

Participând la cea de-a 13-a ediție a Conferinței pentru informatică, confidențialitate și protecția datelor (CPDP2020), desfășurată la Bruxelles în perioada 22-24 ianuarie 2020, Trevor Hughes, Președintele Asociației Internaționale […]

MODELE SI FORMULARE GDPR – O nouă carte în webshop-ul dpo-NET.ro

O nouă lucrare de mare interes a fost adaugată în webshop-ul dpo-NET.ro, fiind o contributie a membrilor Centrului de cercetare pentru protectia datelor, constituit in cadrul Universitatii de […]

Nicolae Ploeșteanu: „Consider că fiecare practician trebuie să aibă această carte”

In domeniul protecției datelor în România, anul 2020 a debutat cu lansarea pe piață a acestui volum, intituat „GDPR Aplicat. Instrumente de lucru pentru implementarea Regulamentului UE 679/2016”, […]

PECB semnează un acord de parteneriat cu NeoPrivacy România și lansează cursuri de certificare recunoscute internațional

PECB Group Inc. Canada a anunțat semnarea un nou acord de parteneriat cu NeoPrivacy România, pentru a distribui cursuri de formare PECB, recunoscute internațional. „Suntem foarte încântați de […]

Despre AUDIT în contextul GDPR

O scurtă definiție AUDIT – Examinare profesională a unor informații cu scopul de a exprima o opinie responsabilă și independentă în raport cu un anumit standard. În funcție de standard […]

Ce planuri ți-ai făcut pentru 2020 în privința protecției datelor?

La începutul noului an mulți dintre noi ne facem planuri pentru a ne îndepărta de obiceiurile proaste sau pentru a finaliza proiecte începute în anul precedent. Dar câți […]

Anul 2019 văzut prin ochii unui GDPR-ist, 10 momente memorabile

Este sfarsit de an si fiind un moment de bilant nu pot sa nu ma gandesc la cat de multe lucruri am realizat pe plan profesional si mai […]

Conceptul de „operatori independenți” este sinonim cu fuga de responsabilitate

Portalul dpo-NET.ro – Data Protection Officers Network în parteneriat cu Wolters Kluwer România, NeoPrivacy România, Decalex și unCommon Sense Advisory a organizat in data de 11 Decembrie 2019, în Sala de cursuri Wolters Kluwer România din București, a doua ediție […]

Curtea de Justiție a UE nu a utilizat niciodată expresia de „operatori independenți” în sensul practicii din România

Repere privind dobândirea calității de „operator”, „împuternicit al operatorului”, „operatori asociați” și atribuirea vreunei alte calități a unei entități care prelucrează date cu caracter personal Sumar: Prezentul articol […]

A început Războiul de independență al operatorilor de date din România

Nu știu alții cum sunt dar eu când mă gândesc la operatorii de date cu caracter personal care își proclamă independența peste noapte mă apucă panica. Numai în […]

Legea care a permis partidelor să copieze listele suplimentare încalcă GDPR-ul!?

Legea nr. 190/2018 privind măsuri de punere în aplicare a Regulamentului (UE) 2016/679 (Regulamentului general privind protecţia datelor), în vigoare de la 31 iulie 2018, „riscă” să fie […]

ORIZONTUL SECURITATII CIBERNETICE

„If you spend more on coffee than on IT security, you will be hacked. What’s more, you deserve to be hacked” (Richard Clarke) Cunoașteți vreo persoană care a […]