Gradul de conformare GDPR, în domeniul sanitar românesc, nu a depășit 15%

INTERVIU EXCLUSIV

Vizualizari: 5334

Facebooktwittergoogle_plusredditpinterestlinkedinmail

Regulamentul General privind Protecția Datelor (GDPR-General Data Protection Regulation) a apărut pentru a oferi un grad de control într-o lume dominată de tehnologie, iar conformarea la acest Regulament nu înseamnă altceva decât crearea cadrului în care datele cu caracter personal și special ale pacienților să fie protejate. Atacurile cibernetice asupra spitalelor din România demonstrează vulnerabilitatea sistemului sanitar în fața avansului tehnologiei, dar și lipsa de interes și implicare a conducerii spitalelor pentru a avea un plan de conformare adecvat, pentru că incidentele de securitate trebuie văzute ca o chestiune de regulă, apar ca urmare a nerespectării unui soi de disciplină într-un anumit domeniu. În sistemul sanitar românesc gradul de conformare GDPR se află sub pragul de 15%, atrage atenția Marius Dumitrescu, președintele Asociației Specialiștilor în Confidențialitate și Protecția Datelor (ASCPD). Într-un interviu acordat Revistei Health, președintele ASCPD a oferit mai multe detalii despre riscurile neconformării GDPR, care sunt vulnerabilitățile, dar și care ar fi măsurile necesar a fi implementate pentru protejarea datelor pacienților.

A trecut mai mult de un an de la aplicarea Regulamentului UE 679/2016 și în România vorbim deja  de breșe de securitate în sistemul sanitar. Din acest fapt se poate deduce că sistemul încă nu este pregătit întru totul pentru protejarea datelor cu caracter personal?

MD: Spitalele sunt o țintă a atacurilor ransomware în toată lumea, nu doar în România. Foarte multe astfel de incidente au fost raportate de spitale și înainte de 25 mai 2018, dar în ultimii ani am observat că specialiștii vorbesc despre o creștere exponențială a numărului de cazuri. Sunt trei întrebări la care autoritățile române și managerii spitalelor trebuie să găsească răspunsuri cât mai curând: ”de ce sunt vizate spitale din România?”, ”de ce sunt
așa de multe incidente în domeniul sanitar?” și, poate cea mai importantă întrebare, ”putem evita să devenim ținta unui atac cibernetic?”.

Ransomware-ul este un virus sau mai bine spus un software malițios care blochează accesul la fișierele stocate într-un sistem informatic, solicitând plata unei sume de bani în schimbul redobândirii accesului la acestea. De cele mai multe ori, fișierele criptate de malware nu pot fi decriptate nici după efectuarea plății către atacatori. Acest tip de malware nu urmărește o vulnerabilitate a sistemului informatic ci o eroare umană, de cele mai multe ori fiind transmis ca atașament al unui e-mail, sub forma unei facturi, a unei comenzi sau alt tip de document, păcălind astfel utilizatorii mai puțin conștienți sau vigilenți. Interesant este faptul că acest tip de malware nu ar fi putut depăși filtrele antivirușurilor existenți pe piață, ceea ce subliniază o primă problemă din spatele acestui atac în spitalele din România: spitalele atacate nu aveau sisteme antivirus actualizate, iar angajații acestora nu au fost instruiți cu privire la  identificarea unor asemenea atacuri.

La o analiza mai atentă a infrastructurii din domeniul sanitar românesc identificăm încă un număr mare de echipamente conectate care nu beneficiază de ultimele patchuri de securitate sau chiar folosesc sisteme de securitate care nici măcar nu mai sunt actualizate de producători. De exemplu Windows XP, care nu mai beneficiază de suport și actualizare din partea Microsoft este folosit în continuare pe scară largă în sistemul sanitar românesc, făcând posibilă funcționarea aparatelor de radiografii dentare, RMN-uri sau CT-uri. Prin infectarea unuia dintre aceste computere cu sistem de operare învechit se poate infecta apoi foarte simplu întreaga rețea.
Evident, ne întrebăm de ce nu sunt așa de ușor de înlocuit aceste sisteme de operare învechite și răspunsul ar trebui sa îl căutăm fie la producătorii de echipamente medicale care ar trebui să actualizeze gratuit softurile de interfață cu echipamentul astfel încât să funcționeze în aceiași parametrii și pe sistemele de operare mai noi, fie la managementul unităților medicale care au amânat investițiile în sisteme noi de operare din lipsă de fonduri sau pur și simplu pentru că echipamentele funcționează normal, chiar dacă sunt vulnerabile în fața atacurilor cibernetice.

Ce tip de malware a infectat sistemele din spitalele românești?

MD: În urma unei investigații derulate de specialiști în securitate cibernetică din cadrul CERT-RO, Cyberint și Bitdefender, s-a constatat că formele de malware responsabile de atacurile cibernetice recente asupra unor spitale din România au fost Maoloa și Phobos. Acești doi malware nu sunt o noutate absolută, Maoloa fiind prima dată descoperit în februarie 2019, iar Phobos era cunoscut încă din decembrie 2018.

ASCPD a tras un semnal de alarmă încă de la începutul anului 2019, în urma sondajului „GDPR in HEALTH România” realizat în decembrie 2018.  Astfel, ASCPD a semnalat atunci faptul că 37,44% dintre instituțiile sanitare cuprinse în analiză s-au confruntat cu incidente de securitate și cu toate acestea 73,85% din total nu au implementat un plan de reacție la incidentele de securitate. 70,26% încă foloseau adrese de email @yahoo.com sau @gmail.com în interes profesional în interiorul rețelei, expunând astfel organizația unor riscuri care pot fi evitate. Mai mult, 11,28% nu aveau implementate sisteme tehnice de protecție antivirus, cel mai des invocând lipsa fondurilor. Fiecare organizație, nu doar cele din domeniul sanitar, trebuie să implementeze un plan de răspuns la incidente de securitate prin care să identifice și să descrie rolurile și responsabilitățile echipei de răspuns în cazul unei breșe de securitate și apoi să realizeze simulări practice pentru a testa modul de reacție a angajaților în cazul unui atac cibernetic.

Securizarea datelor pacienților este importantă într-un sistem de sănătate. De ce în spitalele publice din România nu s-au luat obligatoriu măsuri pentru a proteja aceste date?

MD: Accesarea datelor pacienților este crucială pentru îndeplinirea actului medical. Astfel, în urma atacului cibernetic din iunie 2019, sute de pacienți români nu au putut beneficia de serviciile medicale în spitalele afectate, fiind invitați să revină ulterior sau încurajați să apeleze la serviciile altui spital. Recunoașterea valorii acestor date de către ministrul Sănătății este un cuțit cu două tăișuri.

Deși semnalul era orientat spre mobilizarea instituțiilor medicale în vederea prevenirii altor atacuri, atunci când afirmi că “10.000 de euro sunt nimic față de datele stocate acolo”, recunoscând că în trecut s-a optat pentru plata recompenselor solicitate de atacatori pentru decriptarea datelor, acest mesaj poate fi perceput de atacatori drept o încurajare de a continua atacurile și de a solicita recompense mult mai mari.

Recuperarea datelor, fie că este realizată de specialiști în IT sau prin achitarea recompensei solicitate de atacatori, este mult mai costisitoare decât adoptarea măsurilor de securitate necesare prevenirii unor asemenea atacuri. În totală contradicție cu mesajul ministrului Sănătății, instituțiile și companiile cu competențe în domeniul securității cibernetice, printre care CERT-RO, Cyberint și Bitdefender, sfătuiesc utilizatorii infectați “să nu plătească atacatorilor taxele de decriptare solicitate”.

Plata recompensei nu reprezintă o garanție că infractorii își vor onora promisiunea și le vor reda accesul la date și, în plus, ar putea fi țintite din nou de aceeași grupare, întrucât au deja un istoric de buni platnici. Echipa CERT-RO îndeamnă fiecare operator să raporteze astfel de incidente de securitate la numărul de telefon 1911 sau pe mail (alerts@cert.ro), cu includerea a două fișiere infectate (criptate) pentru analiză. Se recomandă să fie atașate acele fișiere într-o arhivă, protejate cu o parolă, care să fie specificată în textul mesajului.

După atacul cibernetic asupra spitalelor Ministerul Sănătății a emis o adresă prin care a informat unitățile spitalicești ce măsuri trebuie luate pentru a preveni atacurile cibernetice, recomandări emise inițial de CERT-RO. ASCPD a atras atenția că pe lângă cele recomandate de CERTRO ar mai fi nevoie de o serie de măsuri, necesar a fi implementate. Despre ce este vorba?

MD: Apreciem ca foarte importante aceste recomandări, însă atragem atenția că  prevenirea atacurilor cibernetice nu ar trebui să se limiteze la această listă, motiv pentru care am mai sublinia câteva măsuri importante: auditarea sistemelor IT în vederea identificării vulnerabilităților; implementarea unor politici clare privind prelucrarea datelor personale; criptarea datelor stocate pe dispozitivele mobile (laptop, tabletă, memorii USB) pentru
a împiedica accesarea datelor în caz de pierdere sau furt; criptarea datelor personale transmise prin e-mail; interzicerea accesării datelor de pe CD, DVD, stick-uri USB sau altele asemenea, dacă provin din surse nesigure; echipamentele de lucru care stochează date personale vor fi parolate, vor fi blocate atunci când nu vor fi utilizate (ctrl+alt+del → lock this computer); asigurarea unui sistem de management al accesului, astfel încât fiecare utilizator să se logheze la echipamentul de lucru cu user și parolă proprii.

Una dintre cele mai importante aspecte pe care nu am regăsit-o în adresa Ministerului este necesitatea instruirii personalului. Un personal instruit va fi mult mai vigilent, va identifica eventuale pericole și va cunoaște procedurile pe care trebuie sa le urmeze pentru a identifica, semnala sau limita efectele unui atac cibernetic.

Conștientizarea pericolelor în domeniul securității este o parte esențială a formării angajaților și este cel mai eficient mod de a menține companiile în siguranță, de la intruși și hackeri. Procesul de digitalizare atrage după el și metode tehnice avansate de securitate, care cresc gradul de protecție al vieții private, dar trebuie să conștientizăm în primul rând că cea mai mare vulnerabilitate în cadrul unei organizații este chiar resursa umană. Este nevoie de educație a personalului mai mult decât de investiții mari în soluții tehnice de securitate.

Dincolo de educația personalului cât este de important ca operatorul de date, în cazul spitalelor, managerii, să renunțe doar la a căuta soluții formale și să aleagă complianța la GDPR personalizând implementarea acestui Regulament pe unitatea pe care o conduce?

MD: În tot acest GDPR este vorba despre oameni, sau mai bine spus despre NOI! Nu este vorba despre creşterea birocraţiei şi despre proceduri sufocante. Este vorba despre respectul pe care trebuie să îl acordăm şi să îl obţinem unii de la ceilalţi, respect de care am uitat datorită banilor obţinuţi prin tranzacţionarea datelor personale şi a informaţiilor confidenţiale, efect direct al evoluţiei exponenţiale a tehnologiei.

Noi, ca operatori de date, trebuie să renunţăm la a mai căuta soluţii formale. Complianţa GDPR nu se obţine apăsând butonul „Print“, orice operator care alege această cale rămâne la fel de expus riscurilor. Spitalele din România sunt atacate pentru că sunt vulnerabile și este profitabil având în vedere valoarea informațiilor și caracterul sensibil și mai ales precedentele create prin plata rascumpărării accesului la date. Putem evita aceste incidente dacă în
primul rând renunțăm la mentalitatea că “mie nu mi se poate întâmpla” și investim în instruirea resurselor umane, implementând planuri și proceduri de lucru în caz de atac cibernetic și alocând fonduri pentru a impune măsuri adecvate de protecție tehnică și organizatorică.

După data de 25 mai 2018, au fost aplicate amenzi pentru neconformare în spitalele din Europa?

MD: Spitalul Haga din Olanda a fost amendat în acest an pentru neasigurarea unui grad adecvat de securitate a datelor pacienților săi., cu suma de 460.000 euro. Spitalul Barreiro din Portugalia a primit o amendă de 400.000 euro pentru incapacitatea de a asigura confidențialitatea și integritatea datelor din sistemul lor. În urma investigației s-a constatat că angajații spitalului au avut acces la datele pacientului prin profiluri false.

Participați frecvent la conferințe GDPR organizate la nivel European. Din informațiile prezentate care este gradul de implementare al GDPR în alte țări din Europa și cum stă România la acest capitol?

MD: Procentul de operatori care au adoptat și implementat principiile GDPR este greu de calculat cu exactitate, dar având în vedere că numai în domeniul public avem peste 42.000 de autorități, toate cu obligația de a fi implementat deja măsuri tehnice și organizatorice, și cunoscând sistemul sanitar din ultimii 18 ani, estimez că gradul de implementare nu a depășit procentul de 15%. Putem, în schimb, să analizăm poziția țării noastre din punct de vedere al notificării breșelor de securitate și a investigațiilor derulate de autoritățile de supraveghere europene. România este extrem de departe de media europeană în ceea ce privește plângerile privind prelucrările ilegale de date personale. De exemplu, în perioada cuprinsă între 25 mai 2018 și până în februarie 2019 la nivelul UE au fost raportate nu mai puțin de 59.000 de breșe de securitate. Campioni la acest capitol au fost olandezii, cu 15.400 breșe notificate, în timp ce România număra la acea vreme doar 270. Analizâd această situație am găsit două răspunsuri posibile: ori noi, românii, suntem un popor norocos și atacurile cibernetice ne evită, ori nu recunoaștem o breșă de securitate nici dacă ne împiedicăm de ea.

Mai mult, din Raportul European Data Protection Board, care cuprinde datele înregistrate de autoritățile de supraveghere în primele 9 luni de la aplicarea GDPR-ului, aflăm că autoritățile europene de supraveghere au deschis în total 94.622 de investigații, din care aproape 65.000 au survenit în urma notificărilor privind încălcarea datelor (a breșelor de securitate). În România s-au efectuat 460 de investigații din oficiu (69 din sesizări și 391 în urma
încălcărilor notificate autorității) și 456 de investigații dispuse în urma plângerilor persoanelor vizate, care erau aproximativ 5000.

Unul dintre motivele pentru care avem acești indicatori este bugetul Autorității Naționale de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal care este cu aproape 50% mai mic decât necesarul estimat de EDPB și în al doilea rând schema de personal a autorității care este mult subdimensionată, necesitând o suplimentare de 142%. Conform datelor oferite de reprezentantul autorității, chiar dacă în orgnigramă sunt prevăzute 85 de posturi, structura organizatorică actuală numără 34 de angajați, cu tot cu șoferi și personal TESA. Apreciez că a fost o muncă titanică să efectuezi acest număr de investigații cu un așa număr redus de persoane angajate în cadrul Autorității.

 

Iți plac articolele dpo-NET.ro? Poți fi la curent cu toate aceste noutăți dacă ne urmărești zilnic pe paginile noastre de LinkedIn sau Facebook. 

NOU! Consultă Registrul Amenzilor GDPR pentru mai multe informații despre sancțiunile acordate în baza Regulamentului 2016/679


Acest articol este protejat de către dispoziţiile legale incidente și este interzisă copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a acestuia. Articolele publicate pe DPO-NET.RO pot fi preluate doar în limita a maxim 500 de caractere, fără a depăşi jumătate din totalul de caractere, şi cu citarea obligatorie a sursei, cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor și articolelor publicate pe DPO-NET.RO, vă rugăm să ne contactati.

Stefan Gabriel Iancu: România este in top 3 din Europa la numarul de amenzi GDPR aplicate

INTERVIU EXCLUSIV

Vizualizari: 2010

Facebooktwittergoogle_plusredditpinterestlinkedinmail

Stefan Gabriel Iancu are o experiență de peste 21 ani în calitate de consilier juridic, DPO / Consultant Protectia Datelor, fiind fondatorul companiei iPrivacy. El si-a dezvoltat expertiza prin experienta profesionala in calitate de Legal Advisor, Regulatory Specialist, Business Ethics & Compliance Officer pentru BRD - Groupe Societe Generale, Vodafone, Cosmote, Siemens, OMV Petrom. Este unul din moderatorii Workshop-ulului dpo.Tools  organizat de Portalul dpo-NET.ro - Data Protection Officers Network, în data de 15 Ianuarie 2020, în parteneriat cu Wolters Kluwer RomâniaNeoPrivacy RomâniaSAMSUNGDecalex, Inperspective și iPrivacy și care abordează o tema de mare interes, "Incompatibilitatea și conflictul de interese în desfășurarea activității DPO, analizând situațiile în care Responsabilul cu protecția datelor nu iși poate îndeplini atribuțiile și obligațiile în concordanță cu Regulmentul 2016/679.  Stefan Gabriel Iancu a acceptat să ofere un interviu în exclusivitate pentru cititorii și abonații dpo-net.ro, reușind să analizeze motivele pentru care au fost aplicate sanctiuni GDPR in Romania intr-un an și jumătate de când se aplică Regulamentul 2016/679.  

Stiu ca urmariti cu atentie sanctiunile care se aplica in Romania in domeniul protectiei datelor. Ce ati constatat pana acum? Pentru ce au fost acordate aceste sanctiuni?

S.G.I: Anul 2018 a fost anul fara amenzi GDPR in Romania, realitate care a alimentat parerile cum ca termenul de gratie din 2016 pana in 2018 va fi prelungit sine die, ca GDPR-ul e doar un hype. In schimb, anul 2019 a pozitionat Romania pe locul 3 (dupa Regatul Unit si Germania) ca numar de amenzi (17) si pe locul 10 ca valoare a amenzilor (454,500 EURO).

Putem deja discuta despre primele date statistice privind Regulamentul 2016/679 privind protectia datelor cu caracter personaL, avand in vedere ca in Romania in 2019 s-au aplicat 17 amenzi:

  • 10 amenzi pentru neasigurarea securitatii prelucrarii datelor (art. 32) ;
  • 3 amenzi pentru insuficienta cooperare (art.58);
  • 2 amenzi pentru nerespectarea drepturilor persoanelor vizate, in speta dreptul de acces acces prevazut de art. 15, respectiv obligatia de transparenta prevazuta de art. 12;
  • 1 amenda pentru nerespectarea principiului minimizarii (art. 5 (1) c);
  • 1 amenda pentru nerespectarea cerintelor privind consimtamantul art. 5 (1) a) si 6 (1) a);

Puteau fi evitate aceste sanctiuni de catre operatorii romani ?

S.G.I: Raspunsul difera de la amenda la amenda.  Cel mai usor puteau fi evitate amenzile aplicate pentru insuficienta cooperare. In aceste situatii ar fi fost de dorit un efort minim de comunicare. Desigur, aceasta presupunea o constientizare prealabila a necesitatii si utilitatii acestei cooperari, iar aceasta constientizare era de datoria persoanei responsabile de protectia datelor.

Merita de reamintit poate, cu aceasta ocazie, ca desi nu toti operatorii de date cu caracter personal sunt obligati sa desemneze o persoana responsabila cu protectia datelor, toti operatorii sunt obligati sa respecte Regulamentul 679/2016.

In cazul incalcarii art. 32, raspunsul este mai putin simplu pentru ca respectarea acestei cerinte presupune pasi anteriori efectuati deja in organizatie, diferentele fiind semnificative de la operator la operator.

Raspunsul devine si mai putin simplu cand ne referim doar la cele mai mari 3 amenzi aplicate in Romania in 2019 (in suma de 360.000 EURO din care 150.000 EURO pentru Raiffeisen Bank SA, 130.000 EURO pentru UNICREDIT BANK SA , respectiv 80.000 Euro pentru ING Bank N.V.) desi prin raportare la numarul de persoane vizate afectate, sau la cifra de afaceri, acestea au fost mai degraba simbolice.

De asemenea, tinand cont de volumele, categoriile si tipurile de date prelucrate (cumulat, aproximativ 95 milioane clienti) de catre cei 3 operatori, numarul de angajati, de ordinal zecilor de mii, nivelul de cultura privind protectia datelor personale din statele unde isi au sediul firmele mama precum si raportat la nivelul profiturilor, cu siguranta nu au exstat dubii privind necestatea desemnarii responsabilului cu protectia datelor, astfel incat aceste persoane au fost cel mai probabil desemnate din timp. Prin aceasta putem intelege cel mai tarziu in anul 2016, 2017 sau, in cel mai rau scenariu posbil, 2018.

Pentru respectivii operatori, existau toate premisele, know-how, resurse umane, buget, sa se poata conforma, in timp util si sa demonstreze conformarea, la cerintele GDPR.

Ce ar trebui sa faca operatorii pentru a putea demonstra cerintele art. 32 din Regulamentul 2016/679 ?

S.G.I: In 2019, nu a fost posibila demonstrarea, de catre respectivii operatori, a respectarii cerintelor prevazute in art. 32 din Regulamentul 2016/679 ceea ce inseamna ca probabilele explicatii se regasesc in nerespectarea cerintelor din Regulament, Sectiunea 4: art. 37, 38 , 39 de unde decurg urmatoarele intrebari:

  • A fost/este responsabilul cu protecţia datelor desemnat pe baza calităţilor profesionale şi, în special, a cunoştinţelor de specialitate în dreptul şi practicile din domeniul protecţiei datelor, precum şi pe baza capacităţii de a îndeplini sarcinile?
  • A fost / este responsabilul cu protecţia datelor implicat în mod corespunzător şi în timp util în toate aspectele legate de protecţia datelor cu caracter personal?
  • A sprijinit operatorul şi persoana împuternicită de operator pe responsabilul cu protecţia datelor în îndeplinirea sarcinilor menţionate la articolul 39, asigurându-i resursele necesare pentru executarea acestor sarcini, precum şi accesarea datelor cu caracter personal şi a operaţiunilor de prelucrare, şi pentru menţinerea cunoştinţelor sale de specialitate?
  • S-a asigurat operatorul şi persoana împuternicită de operator că responsabilul cu protecţia datelor nu primeşte niciun fel de instrucţiuni în ceea ce priveşte îndeplinirea acestor sarcini ?
  • Acesta nu este demis sau sancţionat de către operator sau de persoana împuternicită de operator pentru îndeplinirea sarcinilor sale. Responsabilul cu protecţia datelor răspunde direct în faţa celui mai înalt nivel al conducerii operatorului sau persoanei împuternicite de operator?
  • Puteau persoanele vizate contacta responsabilul cu protecţia datelor cu privire la toate chestiunile legate de prelucrarea datelor lor şi la exercitarea drepturilor lor ?
  • S-a asigurat operatorul sau persoana împuternicită de operator că niciuna dintre aceste sarcini şi atribuţii ale responsabilului cu protectia datelor nu generează un conflict de interese?
  • A informat şi consiliat responsabilul pe operator sau persoana împuternicita de operator, precum şi pe angajaţii care se ocupă de prelucrare cu privire la obligaţiile care le revin în temeiul regulamentului şi al altor dispoziţii de drept al Uniunii sau drept intern referitoare la protecţia datelor?
  • A monitorizat responsabilul cu protectia datelor respectarea regulamentului, a altor dispoziţii de drept al Uniunii sau de drept intern referitoare la protecţia datelor şi a politicilor peratorului sau ale persoanei împuternicite de operator în ceea ce priveşte protecţia datelor cu caracter personal, inclusiv alocarea responsabilităţilor şi acţiunile de sensibilizare şi de formare a  personalului implicat în operaţiunile de prelucrare, precum şi auditurile aferente?
  • A furnizat consiliere la cerere în ceea ce priveşte evaluarea impactului asupra protecţiei datelor şi monitorizarea funcţionării acesteia, în conformitate cu articolul 35?
  • A cooperat eficient cu autoritatea de supraveghere?
  • Si-a asumat eficient rolul de punct de contact pentru autoritatea de supraveghere privind aspectele legate de prelucrare, inclusiv consultarea prealabilă menţionată la articolul 36 si consultarea cu privire la orice altă chestiune?
  • A tinut seama responsabilul cu protecţia datelor de riscul asociat operaţiunilor de prelucrare, luând în considerare natura, domeniul de aplicare, contextul şi scopurile prelucrării?

Toate aceste intrebari sunt pe agenda de lucru a workshop-ului din 15 Ianuarie 2020, care abordează  tema, "Incompatibilitatea și conflictul de interese în desfășurarea activității DPO, analizând situațiile în care Responsabilul cu protecția datelor nu iși poate îndeplini atribuțiile și obligațiile în concordanță cu Regulmentul 2016/679.

 

Iți plac articolele dpo-NET.ro? Poți fi la curent cu toate aceste noutăți dacă ne urmărești zilnic pe paginile noastre de LinkedIn sau Facebook. 

NOU! Consultă Registrul Amenzilor GDPR pentru mai multe informații despre sancțiunile acordate în baza Regulamentului 2016/679


Acest articol este protejat de către dispoziţiile legale incidente și este interzisă copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a acestuia. Articolele publicate pe DPO-NET.RO pot fi preluate doar în limita a maxim 500 de caractere, fără a depăşi jumătate din totalul de caractere, şi cu citarea obligatorie a sursei, cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor și articolelor publicate pe DPO-NET.RO, vă rugăm să ne contactati.

„Operatorii ar trebui sancționați pentru desemnarea persoanelor nepotrivite în functia de DPO?”

INTERVIU EXCLUSIV

Vizualizari: 2895

Facebooktwittergoogle_plusredditpinterestlinkedinmail

Alexandru Gheorghe are o experiență de peste 12 ani în calitate de consilier juridic, DPO / Consultant Protectia Datelor, fiind fondatorul companiei Iperspective. El a format și condus departamentul juridic al Fashion Days pentru mai bine de 6 ani, având colaborări cu Miniprix, Best Value și Crew Shop, BusinessMark, Ollie Gang Shop, Modarena, Northfinder și Nooh Media, precum și cu un startup din Irlanda denumit PowerTiz. Este certificat ca și Data Protection Officer (Responsabil cu Protecția Datelor) de PECB Europe și este certificat ca și Formator de adulți (Trainer). Este unul din moderatorii Workshop-ulului dpo.Tools  organizat de Portalul dpo-NET.ro - Data Protection Officers Network, în data de 15 Ianuarie 2020, în parteneriat cu Wolters Kluwer RomâniaNeoPrivacy RomâniaSAMSUNGDecalex, Inperspective și iPrivacy și care abordează o tema de mare interes, "Incompatibilitatea și conflictul de interese în desfășurarea activității DPO, analizând situațiile în care Responsabilul cu protecția datelor nu iși poate îndeplini atribuțiile și obligațiile în concordanță cu Regulmentul 2016/679.  Alexandru Gheorghe a acceptat să ofere un interviu în exclusivitate pentru cititorii și abonații dpo-net.ro, reușind să surprindă realitatea cu care se confruntă operatorii după un an și jumătate de când se aplică Regulamentul 2016/679.  

Cum este desemnat DPO-ul în organizațiile din România?

A.G.: Din poziția de consultant extern în probleme de GDPR, am asistat la trei premise greșite care au ca rezultat desemnarea DPO-ului în organizațiile (din mediul public și privat) din România. Prima situație este aceea în care funcția sau rolul de DPO-ului, este atribuit(ă) unei persoane propuse într-un grup din care viitorul DPO nu face parte, sau cu alte cuvinte habar n-are că pe lângă funcția actuală și responsabilitățile îndeplinite în cadrul organizației, managementul sau (șeful) a hotărât că va îndeplini și rolul de DPO. Așadar, părerea angajatului care urmează să exercite funcția nu este (neapărat) luată în considerare și nici potențialul conflict de interese al funcției deja exercitate cu funcția de DPO nu este luat în considerare la nivel organizațional, fapt care încalcă în mod direct prevederile GDPR.

A doua situație, este aceea în care unui angajat, de obicei din departamentul Juridic, Contabilitate, Conformitate (Compliance) sau Calitate, i se propune acest rol și i se creează o pseudo-suită de resurse menite să-l ajute: este trimis la cursuri de DPO (de obicei sunt alese cursuri ieftine și/sau scurte ca și perioadă de formare, iar angajatul se întoarce de cele mai multe ori nelămurit), rareori primește o mărire salarială pentru stimularea asumării noului rol, despre oameni de suport nici nu poate fi vorba, iar funcția sa inițială este oricum mult mai importantă decât rolul de DPO proaspăt atribuit, astfel că cele două funcții trebuie să fie desfășurate în paralel....

A treia situație este aceea în care DPO-ul este selectat în urma unui proces de recrutare standard, fără a urmări un anume profil bine definit al persoanei care ar trebui să ocupe o astfel de funcție, ceea ce înseamnă că nici organizația nu înțelege in extenso ce presupune rolul de DPO. Prima greșeală pe care o face organizația care angajează un DPO este aceea de a-l încadra din punct de vedere ierarhic în mod greșit.

Este dorit rolul de DPO de oamenii care ocupă aceasta funcție?

A.G.: Este o întrebare foarte bună. De cele mai multe ori nu! Un rol este dorit de o persoană care își dorește activitatea, care își dorește să joace în piesa respectivă și consideră că este capabilă să ducă la îndeplinire sarcinile presupuse de o astfel de funcție. De asemenea, infrastructura de resursă pusă la dispoziția DPO-ului de către organizație, contribuie la potențialul de reușită (și de satisfacție) profesională a acestuia. În mod evident, atâta timp cât angajatul, de cele mai multe ori primește vestea că este (și) DPO, motivul desemnării sale nu este înțeles (cei mai mulți se întreabă „de ce eu?!”), atribuțiile funcției nu sunt înțelese, funcția este privită cu teamă iar demersurile de conformare cu GDPR nu demarează.

Vorbeai despre o greșită încadrare a DPO-ului în organizație, ne poți oferi mai multe detalii?

A.G.: Bineînțeles. Din experiența mea, DPO-ul este asimilat în organizație responsabilului cu protecția muncii (SSM și PSI) din punct de vedere al obligativității desemnării funcției sale în organigramă. DPO-ul este privit ca fiind omul introdus cu forța în activitatea de zi cu zi a organizației, iar prin natura sarcinilor acestuia încetinește activitatea, o modifică, o blochează sau chiar o întrerupe. Astfel se explică rezistența reprezentanților departamentelor organizației, chemate să implementeze prevederile GDPR, în raport cu DPO-ul. Pentru că trebuie să-l controlăm ierarhic și nu putem accepta la nivel organizațional că DPO-ul vine cu autoritatea managementului superior și acționează pe aceeași linie cu reprezentanții acestui palier și astfel, îl subordonăm, spre exemplu, sub managerul departamentului juridic sau de conformitate ori se insistă pe alte asemenea ierarhizări. Vom dezvolta în cadrul workshop-ului din 15 ianuarie 2020, de ce considerăm că această premisă este greșită și conduce de cele mai multe ori, la eșecul organizației de a se conforma cu prevederile GDPR și de a trata cu seriozitate scopul Regulamentului.

GDPR ne spune că managementul răspunde și nu DPO-ul. Ce înseamnă această răspundere a managementului?

A.G.: În opinia mea, răspunderea managementului (bineînțeles pe diferite straturi de decizie și control) începe de la modalitatea în care înțelege să desemneze DPO-ul și atenția acordată profilului persoanei care urmează să îndeplinească acest rol. Organizațiile din România trebuie să înțeleagă că aceasta funcție trebuie luată în serios, iar amenzile introduse în cadrul GDPR reprezintă o responsabilizare forțată a managementului care răspunde personal pentru modul în care se implică în susținerea DPO-ului pentru îndeplinirea sarcinilor. Atribuțiile DPO-ului, sunt de fapt atribuțiile managementului fiecărui departament sau serviciu (compartiment) al instituției respective. Așa cum vad lucrurile, implementarea prevederilor GDPR este sarcina departamentelor, iar DPO-ul servește ca un ghid de orientare al organizației în privința prelucrării eficiente a datelor cu caracter personal.

Dar știți ce mă tot întreb, iar asta vom discuta în cadrul workshop-ului din data de 15.01.2020, oare nu ar trebui să ne punem problema sancționării organizațiilor pentru desemnarea persoanelor nepotrivite în rolul de DPO? Mai mult, oare nu ar trebui să structurăm un profil orientativ al profilului persoanei potrivite pentru a ocupa funcția de DPO, așa cum avem spre exemplu, un profil orientativ al persoanelor care ocupă funcții de auditori sau alte asemenea funcții care presupun identificarea unor riscuri organizaționale și asigurarea protecției activelor organizației?

Iți plac articolele dpo-NET.ro? Poți fi la curent cu toate aceste noutăți dacă ne urmărești zilnic pe paginile noastre de LinkedIn sau Facebook. 

NOU! Consultă Registrul Amenzilor GDPR pentru mai multe informații despre sancțiunile acordate în baza Regulamentului 2016/679


Acest articol este protejat de către dispoziţiile legale incidente și este interzisă copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a acestuia. Articolele publicate pe DPO-NET.RO pot fi preluate doar în limita a maxim 500 de caractere, fără a depăşi jumătate din totalul de caractere, şi cu citarea obligatorie a sursei, cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor și articolelor publicate pe DPO-NET.RO, vă rugăm să ne contactati.

Anul 2019 văzut prin ochii unui GDPR-ist, 10 momente memorabile

Este sfarsit de an si fiind un moment de bilant nu pot sa nu ma gandesc la cat de multe lucruri am realizat pe plan profesional si mai […]

Cătălina Lungu: „De Black Friday, vânătorii de chilipiruri se pot transforma în victime”

Cătălina Lungu este Responsabil cu protecția datelor (DPO) si Consultant GDPR la Proactiv Cons SRL , fiind licențiată în managementul firmei și absolventă a cursurilor postuniversitare în protecția […]

Brittany Kaiser: Intervenția străinilor în alegerile din România încă este o amenințare (VIDEO)

În calitate de fost Director de dezvoltare a afacerilor la Cambridge Analytica, Brittany Kaiser este un celebru denuntator, demascând modul în care au fost influențați și manipulați oamenii, […]

Adriana Ceaușescu: „Trebuie să învățăm că implementarea GDPR este un efort de echipă”

Adriana Ceaușescu este Ofiter Securitatea Informatiei si Protectia Datelor pentru companii din domeniul Asigurarilor si Sanatatii și a urmat cursurile IAPP, participând totodată la intocmirea codului de conduita […]

Timis Horea: Frica de amenzi GDPR a oprit inovația în multe domenii

De profesie medic, Timis Horea este expert in Management Sanitar si fost director de proiecte europene pe componenta socio-medicala, la Primaria Alba Iulia, director de spital, director al […]

Radu Crahmaliuc: „Spitalele de stat din România nu sunt pregătite să ne proceseze datele”

Radu Crahmaliuc este fondatorul Cloud☁mania, una dintre cele mai populare platforme independente de cunoștințe și servicii din Europa de Est Centrală care s-a dezvoltat pe următorul principiu: „cele […]

Adrian Munteanu: În România găsim „un număr imens de „consultanți GDPR„ care au apărut de nicăieri”

Cu o experiență de peste 13 ani în proiecte de audit (internet banking, securitate IT, proiecte IT, proiecte finanțate prin fonduri UE), consultanță (continuitatea afacerii, analiză de impact, […]

Filip Truță: „Noua soluție Bitdefender 2020 protejează intimitatea utilizatorilor”

Filip Truță, security analyst la Bitdefender, a acordat un interviu in exclusivitate  pentru dpo-NET .ro despre GDPR și despre tehnologiile noi din soluția de securitate Bitdefender 2020 care […]

Gordon Wade: “ANSPDCP este pregătită să treacă de la o abordare tolerantă la una activă”

Gordon Wade este avocat specializat în confidentíalitatea și protecția datelor la PwC Legal Middle East, cu sediul în Dubai, și a acceptat cu entuziasm să ofere un interviu […]

Nicolae Ploeșteanu: „ONG-urile sunt cele care trebuie să se implice cel mai mult în România”

Nicolae Ploeșteanu a absolvit studiile juridice în anul 1995, la București și este Doctor în drept din anul 2005, făcând numeroase specializări în țară și în străinătate, în […]

Ana-Maria Udriște: “ Este foarte important să alegi o persoană care să te ajute în implementarea GDPR și să te facă să înțelegi că documentația nu este suficientă”

“România, trei amenzi GDPR, două premiere europene”, așa am putea sintetiza contextul în care se află țara noastră, asistând în ultimele zile la o lecție GDPR în trei […]

Daniel Suciu: A fost nevoie de două amenzi pentru a readuce GDPR-ul în vizorul operatorilor

În cei peste 30 de ani de activitate profesională, Daniel Suciu s-a implicat activ în aproape toate ariile de interes pentru Protecția datelor. A avut curiozitatea și oportunitatea […]

Andrei Săvescu: Uniunea Europeană încearcă să pună presiune pe operatori, prin intermediul cetățenilor

Andrei Săvescu este membru în Baroul București din 1994 și are o vastă experiență atât ca avocat, cât și ca arbitru la Curtea de Arbitraj Comercial de pe […]

Analizăm prima amendă GDPR din România împreună cu Cristiana Deca

Anunțul primei amenzi GDPR în România a răsunat pe toate canalele de știri, stârnind interesul multora, motiv pentru care am rugat-o pe Cristiana Deca, unul dintre primii specialiști […]

Sergiu Bozianu: În Republica Moldova putem aplica amenzi contravenționale persoanelor cu funcție de răspundere

Sergiu Bozianu este în primul rând un profesionist în domeniul protecției datelor din Republica Moldova, ultima funcție publică fiind cea de director adjunct în Direcția Generală Supraveghere și […]