Gordon Wade este avocat specializat în confidentíalitatea și protecția datelor la PwC Legal Middle East, cu sediul în Dubai, și a acceptat cu entuziasm să ofere un interviu exclusiv pentru DPO-NET. Gordon si-a efectuat studiile la University College Dublin, Trinity College Dublin și Societatea de Drept din Irlanda și este recunoscut ca avocat în Irlanda, Anglia și Țara Galilor, precum și ca avocat în New York. De asemenea, Gordon deține certificări de protecție a datelor de la IAPP și OneTrust. Gordon are o gamă largă de experiențe în consilierea clienților cu privire la toate aspectele legate de legile privind confidențialitatea și protecția datelor, inclusiv GDPR, cât și legile privind protecția datelor din Bahrain și Qatar. Avocatura lui Gordon pune un accent deosebit pe asistarea clienților în implementarea GDPR și a programelor de conformitate. Ca parte a expertizei sale din domeniul protecției datelor, Gordon a oferit consultanță organizațiilor naționale și internaționale importante cu privire la aspectele legate de confidențialitatea și protecția datelor sensibile, inclusiv contractarea terților; servicii de cloud; politici de confidențialitate și protecție a datelor; profilarea și microtargetarea persoanelor vizate; transferurile internaționale de date și stocarea lor. Gordon colaboreaza periodic cu reviste juridice de top pe teme precum confidențialitatea și protecția datelor, dreptul corporatist și comercial și este co-autor al viitoarei lucrări, Ghid practic privind confidențialitatea și protecția datelor (2019, Chartered Accountants Ireland).

A trecut un an de la intrarea în vigoare a GDPR. În opinia dvs., ce s-a schimbat în cursul acestui an? Care au fost cele mai bune politici GDPR pe care le-ați văzut în acest an?

GW: Cu siguranță au fost foarte interesante cele 13 luni și ceva de la intrarea în vigoare a GDPR. M-am mutat în Orientul Mijlociu la cinci luni după "Ziua GDPR" și pot confirma faptul că GDPR are efecte de undă importante și în afara granițelor UE. În ultimul an, evoluția sferei de reglementare (spun evoluție deoarece nu se poate spune că GDPR a revoluționat legea privind protecția datelor, mai degrabă a modernizat legea pentru epoca digitală) ne-a arătat că obținerea dreptului la confidențialitatea datelor este important pentru organizații. Cu toate acestea, ne-a și demonstrat că traseul spre conformare nu este ușor, în special pentru IMM-uri. Concepte precum baza legală, prelucrare ulterioară, proiectarea sistemului asigurând implicit confidențialitatea (privacy by desing and by default), precum și măsuri tehnice și organizatorice - toate necesită timp de înțelegere și, după cum știm toți, nu există un model organizatoric de conformitate rapid sau unic.

Cred că ceea ce s-a schimbat este că există o mai mare sensibilizare a opiniei publice privind această lege, în special referitor la drepturile individuale, la valoarea datelor cu caracter personal și asupra rolului jucat de autoritățile de reglementare. Într-adevăr, nu cred că amenzile propuse și anunțate recent de ICO din Marea Britanie (în valoare totală de aproximativ 282 milioane de lire sterline) au trecut neobservate în toată Europa sau chiar și în plan internațional. În ceea ce privește autoritățile de reglementare în comparație cu anii precedenți, majoritatea autorităților raportează creșteri ale solicitărilor și plângerilor, ceea ce, în sine, arată că a crescut gradul de conștientizare cu privire la drepturile de protecție a datelor.

Politica de confidențialitate a unui site web, teoretic, este un document relativ simplu, care impune companiilor să clarifice "de ce, unde, cine, când și cât de mult” își desfășoară activitățile de prelucrare a datelor cu caracter personal. Cu toate acestea, multe companii se străduiesc să o obțină (transparența) corectă. La capătul spectrului, am văzut o companie de vânzări de bilete care utilizează foarte inteligent actualizările politicii de confidențialitate ca instrument de marketing. Ei folosesc un film video de impact, cu un e-mail în care limbajul este personal, transparent și onest și care pune clienții în controlul datelor lor și îi încurajează să pună întrebări și să afle mai multe detalii. Minunat. Dar, la celălalt capăt, am revizuit o politică care era foarte lungă și detaliată legat de drepturile clienților, dar notele de subsol (fine print) conțineau o declarație de declinare a responsabilității și care stipula că politica de confidențialitate nu este obligatorie sau aplicabilă din punct de vedere juridic – acest aspect chiar impune întrebarea dacă un autor/agent de reglementare într-adevăr ar considera acest document ca fiind o politică de confidențialitate.

Scopul GDPR nu este de a impune amenzi, ci de a proteja indivizii. Cu toate acestea, la trei ani de la intrarea în vigoare a regulamentului, doar 67% dintre europeni au auzit de GDPR, în timp ce doar 36% au afirmat că știu ce este acest regulament (datele prezentate de Comisia Europeană în cadrul sondajului Eurobarometru). Credeți că aceste cifre sunt rezultatul lipsei interesului oamenilor de a-și proteja datele?

GW: Deși cifrele pot părea scăzute, cred cu tărie că ultimele 12 luni au cunoscut o creștere uriașă în conștientizarea publicului referitor la GDPR și protecția datelor în comparație cu lumea pre-GDPR. Nu cred că există o lipsă de interes pentru protejarea datelor cu caracter personal, dimpotrivă, cred că persoanele vizate sunt mult mai pretențioși în ceea ce privește protecția datelor lor cu caracter personal, mai mult decât oricând. Poate că are legătură cu faptul că GDPR, la fel ca multe alte legi, este un document lung, complex, care nu invită consumatorul obișnuit să-l parcurgă într-o duminică după-amiază. De asemenea, GDPR este un subiect dificil de înțeles pentru multe companii, astfel încât persoanele vizate pot fi iertate pentru că nu înțeleg pe deplin ce reprezintă acesta.

Care credeți ca vor fi consecințele pe termen lung cu privire la această lipsă de conștientizare a importanței datelor?

GW: Lipsa de conștientizare a societății referitor la oricare dintre legile care vizează consolidarea drepturilor individuale, va avea întotdeauna unele consecințe negative, indiferent de subiectul în cauză. Lipsa conștientizării de către persoanele vizate a consimțământului, de exemplu, (care, probabil, este cel mai bun exemplu la care putem face acum referire, având în vedere că, multe companii nu-l apreciază pe deplin), poate lăsa persoanele vizate vulnerabile pe termen lung în fața interfețelor manipulative și de limbaj și care le determină să facă alegeri nepotrivite privind prelucrarea datelor lor personale, fără a înțelege pe deplin consecințele. De asemenea, neînțelegerea pe deplin a numeroaselor baze legale disponibile companiilor, din cadrul GDPR, înseamnă că persoanele vizate ar putea fi rugate să accepte procesarea în circumstanțe complet inadecvate în cadrul GDPR. În plus, nivelurile scăzute de conștientizare pot pune persoanele vizate într-un dezavantaj deosebit atunci când fac plângeri împotriva organizațiilor, deoarece este puțin probabil ca acestea să fie conștiente de anvergura drepturilor legale care le sunt acordate sub GDPR.

Având în vedere atacurile cibernetice asupra sistemului de sănătate din România din ultimele săptămâni, ce pot face unitățile medicale pentru a se proteja împotriva atacurilor cibernetice?

GW: Din nefericire, recent a existat o tendință crescătoare de comitere a acestor atacuri cibernetice asupra instituțiilor medicale. Având în vedere câștigul potențial mare sub forma informațiilor pacientului sau a situațiilor financiare, instituțiile medicale sunt o țintă pentru hackeri. Instituțiile medicale care doresc să-și îmbunătățească securitatea și să se ferească de amenințări pot lua în considerare următoarele recomandări:

Identificați și evaluați vulnerabilitățile sistemului

Vulnerabilitățile se găsesc acolo unde hackerii pot obține acces in sistem și când pot introducere viruși pentru a vă încetini rețeaua, pentru a accesa informațiile critice de sănătate sau de a vă elimina softul de apărare, pentru a vă face sistemul mai accesibil în viitor. Această evaluare va oferi echipei dumneavoastră de Securitate toate informațiile necesare să analizeze și să prioritizeze riscurile.

Aflați mai multe despre ransomware (tip de software rău intenționat conceput să blocheze accesul la un sistem informatic până la plata unei sume de bani) și creați o politică de apărare

Atacurile ransomware amenință să blocheze un computer sau o întreagă rețea dacă nu este plătită o anumită sumă de bani. Când se întâmplă un astfel de incident, aplicarea unor politici și proceduri corespunzătoare poate fi foarte valoroasă. Angajații trebuie să știe ce trebuie să facă (adică să nu încerce să rezolve singuri problema) și pe cine să contacteze (de exemplu, departamentul IT); acest lucru ar trebui să facă parte din instruirea lor în materie de securitate și de conștientizarea generală asupra securității.

 Protejați datele de sănătate pe dispozitivele inteligente

Unitățile medicale dețin echipamente electronice foarte mult conectate, cum ar fi pompele de perfuzie sau de monitorizare insulină, care sincronizează de la distanță informațiile pacientului direct la tableta medicului sau la stația de lucru a unei asistente medicale. Toate aceste dispozitive ar putea fi atacate, perturbate sau dezactivate cibernetic, ceea ce ar putea afecta dramatic îngrijirea pacientului. Dispozitivele medicale conectate, în mod special, ar trebui monitorizate și să dețină protecție anti-virus, firewall-uri sau sisteme de apărare similare.

Luați în considerare migrația cloud

Clud-ul poate oferi o soluție sigură și flexibilă de stocare și salvare a datelor de asistență medicală. Soluțiile de salvare de rezervă și recuperare în caz de dezastre asigură ca înregistrările pacienților să rămână disponibile chiar și în cazul unei breșe sau a unei perioade de nefuncționare. Combinat cu opțiunea de control a accesului la date, astfel de soluții pot oferi securitatea atât de necesară.

Asigurați-vă că furnizorii sunt conformi

Unitățile de asistență medicală ar trebui să solicite furnizorilor să ia măsuri pentru a monitoriza și detecta amenințările și să limiteze accesul la sistemele lor. În calitate de operatori de date, instituțiile de asistență medicală trebuie să se asigure că societățile lor de asigurări, furnizorii de infrastructură și orice alți parteneri de afaceri din domeniul sănătății au sisteme de securitate impecabile pentru a putea proteja informațiile medicale.

Este esențial ca persoanele să identifice prelucrarea ilegală a datelor pentru a-și putea exercita drepturile. Cât de important este să-ți cunoști drepturile, atât timp cât nu poți identifica procesarea ilegală? Care ar trebui să fie focusul campaniilor de informare pentru oameni?

GW: Dreptul la protecția datelor este un drept fundamental al omului, consacrat în mai multe cărți privind drepturile omului. Spiritul GDPR este de a proteja persoana vizată și de a-i acorda un control mai mare asupra datelor sale personale. Drepturile individuale nu sunt concepute pentru a reacționa la prelucrarea ilegală a datelor - există o serie de drepturi gazdă care permit diferite tipuri de lucruri, de la solicitarea corectării informațiilor la ștergerea datelor. Fără o conștientizare a diferitelor tipuri de drepturi acordate de GDPR, acestea pot pierde o mare parte din obiectivul propus. Prin urmare, pentru societate în ansamblu, autoritățile pentru protecția datelor ar trebui să se concentreze asupra promovării gradului de conștientizare a drepturilor individuale de a proteja informațiile cu caracter personal și asupra a ceea ce pot face dacă consideră că acest aspect nu este întrunit. În contextul ocupării forței de muncă, angajatorii pot utiliza cursurile de e-learning ca o soluție eficientă din punct de vedere al costurilor și de economisire a timpului pentru a crește gradul de conștientizare și de a educa angajații a căror slujbă implică prelucrarea și stocarea datelor cu caracter personal.

Cine considerați că ar trebui să se implice mai mult în diseminarea importanței datelor personale? Instituțiile publice, autoritățile naționale de supraveghere sau ONG-urile pentru protecția datelor?

GW: Cred că toate părțile interesate joacă un rol în răspândirea mesajului de protecție a datelor cu caracter personal - de la instituțiile și organizațiile care procesează cantități mari de date cu caracter personal până la autoritățile naționale de reglementare în materie de protecție a datelor, care sunt însărcinate cu responsabilitatea pentru protejarea drepturilor de protecție a datelor. Cu toate acestea, importanța campaniilor active de sensibilizare a opiniei publice din partea autorităților de reglementare nu poate fi subestimată, deoarece aceste organisme promovează respectarea prin orientare, supraveghere și executare a GDPR.

Care sunt cele mai bune exemple de campanii de sensibilizare cu privire la importanța datelor personale pe care le-ați văzut recent?

GW: Campania "Datele dvs. contează" organizată de către ICO - biroul comisarului britanic pentru informații ", consider că a fost un proiect deosebit de eficient pentru a ajuta oamenii să înțeleagă modul în care își pot exercita drepturile referitor la datelor lor, utilizând materialele de publicitate. Ceea ce îmi place este că ICO folosește mai multe canale și aplicații media sociale pentru a comunica GIF, mini-filme și linkuri către resurse utile și sfaturi privind protecția datelor. Filmele lor o includ adesea pe doamna comisar - Elizabeth Denham, fapt care consider că este o modalitate foarte eficientă de personalizare a autorității de reglementare.

Credeți că amenzile au un rol important în aplicarea GDPR? Din experiența dvs. practică, cei mai mulți operatori respectă GDPR din răspundere sau de teama de amenzi?

GW: Aceasta este o întrebare tipică acum, mai ales în lumina anunțurilor de intenție ale ICO de a amenda British Airways și Marriot Hotels în cuantum de aproximativ 300mil.£. Sancțiunile financiare vor avea întotdeauna un rol de jucat în conformitate cu orice lege, în special în cazul în care legea GDPR în cauză și-a arătat colții pe care i-am văzut că îi are. Cred că conformitatea este determinată de mai mulți factori dintre care doar unul are potențial pentru sancțiuni financiare. Companiile care demonstrează că respectă și protejează datele personale ale clienților lor pot obține un avantaj competitiv pe piață. Trebuie reamintit faptul că mai multe dintre cele mai importante autorități ale UE pentru protecția datelor, inclusiv Comisia irlandeză pentru protecția datelor, au afirmat că abordarea lor privind supravegherea respectării legii este una de colaborare, consultare și educație, mai degrabă decât pur punitivă.

Ce inseamna aceasta prima amenda GDPR în Romania (articolul 25, 130.000 de euro)? Ce sfat acordați operatorilor pentru a evita investigarea și eventual amendarea de către autoritate?

GW: Recenta amendă UniCredit a fost una interesantă. Amenda subliniază principiul GDPR de confidențialitate by design și arată modul în care autoritatea de reglementare din România îmbrățișează noile tehnologii și obligațiile de conformitate. Din punct de vedere practic, cred că această amendă ar putea fi începutul unei abordări mai agresive a autorităților de reglementare din România în ceea ce privește respectarea normelor GDPR. Într-adevăr, cea de-a doua amendă de 15.000 EUR este recent emisă către World Trade Center București. Aceste două amenzi pot însemna pregătirea autorității de reglementare de a trece de la clemență la o aplicare activă.

Credeți că instituțiile publice ar trebui să fie un exemplu pentru restul operatorilor? Punem această întrebare deoarece în România avem un tratament preferențial pentru instituțiile publice, amenda maximă pentru nerespectarea GDPR este de 200.000 de lei (aproximativ 42.000 de euro), mult mai mică decât ceea ce riscă operatorii privați. Este o practică generală la nivel european?

GW: Alte autorități de reglementare din UE au adoptat o abordare similară prin care autoritățile publice sunt supuse unor amenzi maxime mai mici decât cele din sectorul privat. De exemplu, în Irlanda, Legea privind protecția datelor 2018 plasează orice amendă împotriva unui organism public la 1 milion de euro, cu mult mai mare decât ceea ce reprezintă în prezent legea din România. Ceea ce este interesant este că guvernul irlandez a încercat inițial să scutească organele din sectorul public în întregime de amenzi, dar a respins următoarele preocupări exprimate de comisarul pentru protecția datelor. Cu toate acestea, din motive de obiectivitate și echitate, această limită nu se aplică organismelor publice care concurează pe piața bunurilor și serviciilor. Ideea este că, în ceea ce privește protejarea drepturilor fundamentale, în mod cert, sunt solicitate standard înalte de către organismele publice care ar trebui să acționeze ca un exemplu pentru toate organizațiile.

Cum credeți că ar trebui să se comporte un utilizator de internet dacă este conștient de riscurile pe care le ascunde Internetul?

GW: Personal, nu simt că utilizarea internetului meu s-a schimbat atât de mult de la intrarea în vigoare a GDPR, de exemplu, dar poate sătul puțin de bannere despre cookie-uri pe fiecare site. Elementele de bază se aplică în continuare la fel de mult ca și până acum- dacă pare suspect, șansele sunt să fie. Sfaturile mele sunt: ​​asigurați-vă că utilizați o conexiune securizată de internet (VPN); limitați cantitatea de date cu caracter personal pe care le transmiteți site-urilor web, în ​​special în cazul în care vi se solicită informații pentru care site-ul nu deține un motiv real pentru a le colecta; folosiți parole puternice; cumpărați doar articole online de pe site-uri sigure; păstrați software-ul anti-virus și fiți atenți la ceea ce descărcați.

Accesul copiilor la Internet este deja normal. Ar trebui să ne îngrijoreze asta? Credeți că educația privind accesul copiilor la Internet ar trebui să fie o sarcină pentru părinți sau ar trebui sistemul educațional să își asume acest rol?

GW: Cred că amândoi au un rol în acest sens. Am primit prima mea "cărămidă" de telefon mobil Nokia când aveam 13 ani, cu care puteam să trimit mesaje text, să fac apeluri și să mă joc Snake - asta a fost tot. Derulați rapid înainte 20 de ani și găsiți copii cu mult mai mici de 13 ani, care au telefoane inteligente cu care pot face tot felul de lucruri și pot accesa toate tipurile de informații. Părinții cumpără telefoane atât de natural copiilor, încât trebuie să-și asume un grad de responsabilitate pentru educarea acestora în privința utilizării în siguranță a internetului. În același timp, școlile încorporează din ce în ce mai mult sistemul informatic în sistemul de învățământ, astfel încât și ei trebuie să se angajeze să răspândească mesajul despre utilizarea în siguranță a internetului. Consider că internetul este un lucru și  bun și rău pentru copii; pe de o parte, abilitatea copilului de a învăța este practic nelimitată, prin accesul la internet, iar cercetările arată că cei cu acces la internet învață să citească mai devreme și mai bine, să-și câștige încrederea în sine și să rețină mai bine informațiile decât prin învățarea tradițională. Pe de altă parte, fără supraveghere, internetul poate fi un loc periculos și subversiv. Totul se învârte în jurul unei utilizări sigure.

Care sunt sfaturile pe care le puteți oferi unei persoane vizate și unui operator?

GW: Pentru organizații, accentul trebuie acum pus pe conformarea continuă:

1. Întoarceți-vă și examinați-vă notificările privind confidențialitatea - amenda Google din Franța s-a bazat în mare măsură pe faptul că autoritatea de reglementare a constatat că politicile Google privind persoanele vizate sunt opace, nu sunt ușor de evaluat și se răspândesc în prea multe locații.
2. Unele autorități de reglementare (de exemplu ICO din Marea Britanie) elimină cerințele locale de înregistrare și plată a taxei anuale. Urmăriți acest lucru
3.  Viitorul unor mecanisme de transfer în țări terțe (clauze contractuale standard și "Shield Privacy") este în prezent îndoielnic. Începeți să evaluați alternative viabile, cum ar fi BCR etc.
4. Autoritățile de reglementare iau foarte serios nerespectarea drepturilor persoanelor vizate. Politicile și procedurile DSAR trebuie să fie în actualizate - încercați să le și perfecționați frecvent.
5. De mai mult de un an de la intrarea în vigoare a GDPR, s-ar putea să fie timpul să oferim angajaților un curs de perfecționare, în special în lumina extinderii activității recente de reglementare.
6. Nu lăsați GDPR să înăbușe oportunitățile de inovare, dar întotdeauna să aveți în vedere protecția datelor atunci când elaborați sau implementați un nou proces. Este mai ușor să încorporați confidențialitatea într-o arhitectură de sisteme de la început decât să încercați să modernizați mai târziu.

 Pentru persoanele vizate:

1. GDPR vă recomandă să aveți un control asupra informațiilor dumneavoastră cu caracter personal și vă oferă o serie de drepturi puternice care vă permit să faceți acest lucru. Nicio companie nu este proprietară a datelor dvs., trebui să știți întotdeauna ce se întâmplă cu ele.
2. Respectarea și protecția datelor dvs. personale este un drept fundamental al omului și un drept care va fi impus organizațiilor de către o autoritate de reglementare independentă.
3. Aveți întotdeauna dreptul de a depune o plângere la autoritatea locală pentru protecția datelor cu privire la ceea ce face o organizație cu datele dumneavoastră.

Data de 25 mai 2020 a marcat 2 ani de la implementarea regulamentului GDPR in Uniunea Europeana. Au fost doi ani plini de schimbari, atat pentru utilizatori, cat si pentru companii, dar, mai ales, pentru specialistii in protectia datelor. Cu această ocazie, colegii noștri de la SYPHER au realizat acest articol colaj in patru parti, care prezinta 2 ani de GDPR din perspectiva mai multor profesionisti in domeniul protectiei datelor.

Cum ati caracteriza, pe scurt, cei doi ani care au trecut de la implementarea GDPR in Uniunea Europeana?

Pentru Bogdan Manolea, au fost “doi ani destul de complicati. Pe de o parte, cei care au crezut ca dupa 25 mai 2018 se va sfarsi lumea si va incepe o noua era in protectia datelor personale, pot fi dezamagiti de un sistem greoi, unde de la teorie la practica e cale lunga, iar partea de aplicare arata limitele autoritilor (umane, financiare, de cunostiinte tehnice), dar si al neplanificarii (aplicarea pare mai degraba haotica si selectiva, decat un proces riguros si logic). Pe cealalta parte, cei care au crezut ca dupa 25 mai 2018 nu se va intampla absolut nimic, pot sa se simta si ei dezamagiti.  Amenzi se dau, ba chiar si la cei mici si chiar la persoane fizice. Autoritatile par a fi mai decise sa aplice textele legislative decat inainte, iar subiectul protectiei datelor personale este mult mai vizibil.”

Din punctul sau de vedere, cel mai important castig al industriei a fost ca “Toata lumea din zona de business digital stie de GDPR”.

In opinia lui Serban Popa, consultant GDPR la Unity Solutions, “Principalele caracterisitici dupa intrarea in vigoare a noului regulament au fost lipsa de intelegere, mai ales de partea responsabililor din entitatile ce opereaza cu date cu caracter personal, varietatea si ambiguitatea diverselor solutii de conformare la noul regulament puse la dispozitie de o multime de specialisti, mare majoritate fara expertiza si experienta. Au urmat luni de evenimente ce au produs mici miscari de trupe in anumite domenii; au inceput mai ales in firmele serioase si mari sa se desfasoare procese de analiza complexe”.

Totodata, Serban Popa mentioneaza ca, dupa mai bine de un an, cand au inceput si avertismentele si amenzile din partea autoritatii, “lumea/operatorii au inceput sa inteleaga ca avem o noua entitate de reglementare similara cu cea din domeniul concurentei. Au aparut o serie importanta de clarificari la nivel de EDPB si, mai ales, din partea DPA-urilor vestice cu traditie”.

Pentru Raluca Puscas, avocat asociat la Filip & Company,“Cel mai vizibil efect este cresterea gradului de constientizare, atat la nivelul organizatiilor, dar si la nivelul cetatenilor, asupra aspectelor legate de protectia datelor. GDPR apare in discutie din ce in ce mai des atunci cand sunt abordate subiecte din diverse zone, incepand cu securitatea datelor pe internet, mesaje si campanii de marketing, comert online si, mai recent, in context de telemunca sau al masurilor luate in cadrul starii de urgenta / alerta”.

Ea puncteaza un un alt aspect extrem de important si anume, faptul ca, este vorba despre un proces continu. Raluca Puscas remarca, de asemenea, “ca a crescut preocuparea pentru asigurarea securitatii datelor, prevenirea pierderii datelor si incorporarea cerintelor de privacy in ariile de activitate sau a produsele noi pe care companiile doresc sa le dezvolte”.

Stefan Iancu, consultant GDPR in cadrul companiei iPrivacy, afirma ca legislatia referitoare la GDPR “a determinat acordarea unei atentii sporite protectiei datelor cu caracter personal atat in Europa, cat si in afara ei. Tot mai multe state sunt interesate in implementarea de legislatii similare. Desi majoritatea operatorilor nu au fost atat de pregatiti pe cat era de asteptat, aspect demonstrat si de amenzile aplicate in Europa (peste 270), majoritatea operatorilor continua in mod proactiv eforturile de conformare”.

Din punctul sau de vedere, “Numarul de amenzi aplicate este relativ mic prin comparatie cu numarul sesizarilor, iar cuantumul acestora tinde sa fie mai aproape de minimul prevazut de Regulament, daca le raportam la cifra de afaceri. De exemplu, chiar si cea mai mare amenda, ca valoare nominala, aplicata British Airways, 204,600,000 EUR, reprezinta 1,5%din cifra de afaceri a operatorului”.

Roxana Mitroi, avocat in cadrul bpv GRIGORESCU STEFANICA, observa “o tendinta tot mai mare de constientizare a protectiei ce trebuie oferita datelor cu caracter personal. Acest aspect se remarca la nivelul tuturor organizatiilor, avand in vedere ca prevederile regulamentului se aplica tuturor companiilor, fie ca vorbim de organizatii internationale, fie ca vorbim de organizatii autohtone. Este adevarat, ca in mod cert, unele industrii sunt mai expuse decat altele, in special prin prisma volumului mare de date personale ce sunt prelucrate sau chiar al complexitatii operatiunilor de prelucrare efectuate”.

Un alt aspect important semnalat de Roxana Mitroi  este ca, „principalii jucatori au inteles ca prevederile GDPR nu pot fi ocolite prin formule contractuale care sa aloce raspunderea catre terti, catre persoanele vizate sau chiar sa le inlature raspunderea. Astfel, pentru ca s-au lovit de o constientizare rapida a impactului puternic pe care il poate avea pierderea, stergerea, sustragerea sau chiar un incident de securitate asupra datelor cu caracter personal, pentru unii operatori de date, calatoria spre conformarea cu prevederile GDPR a inceput din timp, dinainte de implementarea prevederilor GDPR la nivelul legislatiilor nationale. De asemenea, dupa doi ani de la aplicabilitatea prevederilor GDPR la nivel national, in acest domeniu se observa un ritm de munca sustinut. Acest ritm de munca continuu vizeaza inclusiv momente ulterioare finalizarii implementarii, datorita fluxurilor si proceselor de prelucrari ce pot suferi diferite modificari in timp.  De asemenea, pot interveni si procese noi de prelucrari a datelor, fapt ce poate duce la noi provocari cu privire la analizarea gradului de conformare cu prevederile GDPR”.

In opinia lui Marius Dumitrescu, specialist GDPR, “GDPR-ul nu este o revolutie, este o evolutie!”. El remarca faptul ca, “In Romania, GDPR-ul a intrat brusc in vietile noastre, acum doi ani de zile, printr-un bombardament al consimtamintelor, lansat de operatori din dorinta de a intra rapid in legalitate. Din pacate, si astazi mai exista operatori care folosesc consimtamantul ca temei legal pentru prelucrarea datelor privind sanatatea persoanelor vizate si deduc, astfel, ca DPO-ul nu si-a castigat inca locul pe care il merita in organizatie si recomandarile lui inca nu sunt ascultate”.

El mai semnaleaza faptul ca “In ultimii doi ani, strategia de vanzari a multor firme de consultanta s-a bazat pe crearea panicii, folosind marketingul inselator care accentua, in primul rand, dimensiunea astronomica a amenzilor, in loc sa promoveze nevoia de instruire a personalului. Platim si astazi campaniile de marketing de acum doi ani care vindeau complianta formala fara a include serviciile de specialitate ale unui DPO”.

Marta Popa, Senior Partner la Voicu si Filipescu SCA, mentioneaza ca: “Regulamentul GDPR a fost <<problema anului 2000>> in domeniul protectiei datelor, nu doar in Europa, ci in intreaga lume. Organizatiile s-au straduit sa se conformeze, de teama consecintelor. Dar limbajul GDPR este foarte sofisticat, uneori vag, astfel incat, procesul de conformitate a fost marcat de incertitudini pentru multe organizatii, publice sau private. Ne asteptam sa apara si alte reglementari in domeniul protectiei datelor, inclusiv in zona de E-Privacy si vom vedea o crestere a impactului si a aplicarii legislatiei, inclusiv in ceea ce  priveste amenzile. Ne putem astepta ca si Brexit-ul sa impacteze unele companii din punct de vedere GDPR. Alte motive de ingrijorare se refera la recomandari in procesarea datelor legate de sanatate in contextul pandemiei de COVID-19 sau inteligenta artificiala (AI).

Marta Popa concluzioneaza: “Cei doi ani de GDPR au adus, cu siguranta, multe beneficii companiilor. In primul rand, GDPR a dus la o mai buna gestionare a datelor si a managementului datelor. In al doilea rand, protectia datelor a fost adusa in atentia managementului superior, ceea ce este o consecinta pozitiva. Si, in al treilea rand, companiile care au investit in conformitate beneficiaza de o crestere a gradului de incredere din partea clientilor si a partenerilor de afaceri”.

Astăzi, 25 mai 2020, se împlinesc doi ani de la aplicarea Regulamentului general privind protecția datelor personale (GDPR), moment prielnic pentru noi toți de a realiza o scurtă retrospectivă și de a trage câteva concluzii esențiale. Au fost multe provocări, atât pentru DPO cât și pentru operatorii de date care și-au propus să obțină și să mențină conformitatea GDPR. Cel mai important  lucru este să folosim pe viitor lecțiile deja învățate și tocmai despre aceste lecții vorbește Marius Dumitrescu, specialist în domeniul protecției datelor, în următorul interviu. 

Cum ai caracteriza, pe scurt, cei doi ani care au trecut de la implementarea GDPR în Uniunea Europeana?

"GDPR-ul nu este o revoluție, este o evoluție!", așa îmi încep majoritatea cursurilor încercând să explic că acest pachet de reglementări legislative există încă din 1995 și a evoluat într-un regulament european unic, influențat mai ales de dezvoltarea tehnologică fără precedent. Mai mult, putem spune că și în acest moment legislația aleargă după tehnologie, dacă ne gândim doar la inteligența artificială și la tehnologia 5G.

Regulamentul UE 679/2016 cunoscut drept GDPR a intrat în vigoare în 2016, acum patru ani de zile, dar se aplică doar din 25 mai 2018, după o perioadă de grație de doi ani, pe care majoritatea statelor europene, inclusiv România, nu au folosit-o pentru a lansa campanii de educare a persoanelor vizate și a operatorilor. Astfel, startul a fost dat în luna mai 2018, la momentul respectiv existând o estimare că doar 20% dintre operatorii europeni au început demersurile pentru a obține conformitatea. Aceste procent a crescut semnificativ valoric, fiind estimat astăzi ca fiind peste 60%, dar am rețineri privind calitatea conformităților obținute la nivel european. Conform studiilor, în 2019 s-a ajuns deja la crearea primelor 500.000 de roluri de DPO, fără a modifica fundamental organigramele și fără a asigura toate resursele necesare pentru a îndeplini cu succes acest rol. Operatorii de date trebuie să renunțe la a mai căuta soluții formale și să înțeleagă faptul că această mult dorită complianță GDPR nu se obține apăsând butonul "Print" și că orice operator care alege această cale rămâne la fel de expus riscurilor.

În România, GDPR-ul a intrat brusc în viețile noastre, acum doi ani de zile, printr-un bombardament al consimțămintelor, lansat de operatori din dorința de a intra rapid în legalitate. Din păcate și astăzi mai există operatori care folosesc consimțământul ca temei legal pentru prelucrarea datelor privind sănătatea persoanelor vizate și deduc, astfel, că DPO-ul nu și-a câștigat încă locul pe care îl merită în organizație și recomandările lui încă nu sunt ascultate.

În ultimii doi ani, strategia de vânzări a multor firme de consultanță s-a bazat pe “crearea panicii”, folosind marketingul înșelător care accentua, în primul rând, dimensiunea astronomică a amenzilor în loc să promoveze nevoia de instruire a personalului. Plătim și astăzi campaniile de marketing de acum doi ani care vindeau complianță formală fără a include serviciile de specialitate ale unui DPO.

Astazi, mai mult ca oricând, trebuie să ne reamintim că în tot acest GDPR este vorba despre oameni, sau mai bine spus despre NOI! Nu este vorba despre creșterea birocrației și despre proceduri sufocante. Este vorba despre respectul pe care trebuie să îl acordăm și să îl obținem unii de la ceilalți, respect de care am uitat datorită banilor obținuți prin tranzacționarea datelor personale și a informațiilor confidențiale, ca efect direct al evoluției exponențiale a tehnologiei. Să nu uităm că toți suntem persoane vizate. Dacă la birou nu simt acest lucru pentru că sunt patron și influențez și decid direct în ce direcție îmi conduc firma, atunci când navighez pe internet sau pur și simplu merg pe stradă, intru într-un supermarket sau într-un hotel, sunt doar o persoană fizică și mă aștept să pot să decid cine, de ce și ce date personale prelucrează despre mine. Cu toții trebuie să punem umărul și să vorbim cu prietenii, rudele, vecinii despre erorile pe care le facem atunci când vânăm gratuități pe internet. Trebuie să încetăm să mai credem că ceva este gratuit și să înțelegem că, de fapt, plătim scump cu datele noastre personale care au devenit o valoroasă monedă de schimb.

Și mai trebuie să învățăm o lecție : „Când ești cunoscut, oamenilor le place să vorbească despre tine. Totuși, nu tot ce se vorbește, este și adevărat!”. Încă trebuie să învățăm ce înseamnă Fakenews, să recunoaștem acest fenomen, să ne protejăm, să nu mai alimentăm cererea și să sancționăm atunci când această practică ne influențează deciziile.

Care consideri că a fost cea mai mare provocare pentru specialiștii în protecția datelor personale?

Persoana fizică în sine a rămas cea mai mare provocare pentru întreg domeniul protecției datelor din România, deoarece, prin lipsa de cultură, întreg corpul profesional se confruntă cu solicitări nejustificate și insuficient documentate privind ștergeri selective sau rectificări neîntemeiate a informațiilor înregistrate în documente. Cu siguranță aceste solicitări nu vor fi soluționate în favoarea persoanei vizate, existând mai multe reglementări specifice în ceea ce privește termenul de retenție și posibilitățile de acces restricționat și condiționat. Gardianul modului în care se respectă confidențialitatea și mecanismele de protecție a datelor cu caracter personal rămâne în continuare Responsabilul cu protecția datelor cu caracter personal (DPO), această meserie nou apărută, care se confruntă probabil cu cele mai mari provocări profesionale datorită caracterului general al Regulamentului (UE) 2016/679 și lipsei unor repere unitare privind interpretarea și implementarea lui.

Poate și denumirea postului, care induce ideea responsabilității concentrate pe umerii unei singure persoane, a îngreunat ascensiunea și recunoașterea profesională, mulți DPO făcând educație managementului în momentul semnării contractelor de consultanță.

Care a fost cea mai mare provocare a companiilor în procesul de obținere și menținere a conformității GDPR?

Angajații reprezintă unul dintre cele mai mari riscuri în ceea ce privește securitatea unei organizații. Și nu spun eu asta, mergând pe principiul 80/20 al lui Pareto, transpus în business (80% din probleme sunt cauzate de 20% dintre angajați), ci studiul State of Cybersecurity 2019 realizat de ISACA.

Din punctul meu de vedere, cea mai mare provocare a companiilor în procesul de obținere și menținere a conformității GDPR este carența unei culturi a responsabilității, în rândul angajaților, privind protecția datelor personale. Acesta carență poate fi diminuată substanțial în urma instituirii unor programe de instruire cu privire la importanța protecției datelor în concordanță cu practicile generale și politicile specifice activității companiei. Responsabilizarea angajaților din perspectiva protecției datelor personale va aduce un plus de valoare companiei. Un angajat conștient și informat este un angajat vigilent și care acționează cu responsabilitate, riscurile unei erori umane scăzând, în același timp în care randamentul muncii crește. Mai mult, identificarea rapidă a eventualelor breșe de securitate și respectarea protocolului de răspuns la incidente va minimiza pierderile companiei.

Rămân un visător și sper ca în următoarea perioadă să vedem campanii de educare a persoanelor vizate din România, și de ce nu, campanii de educație în scoli.

Care a fost cea mai importantă lecție pe care companiile, dar și specialiștii în protecția datelor personale au învățat-o în această perioadă?

Constat că în ultimele două luni, de când a fost recunoscută oficial pandemia Covid -19, s-a vorbit despre GDPR mai mult decât în toată perioada de când a intrat în vigoare Regulamentul UE 679/2016 și este trist că a fost nevoie de acest coronavirus ca să-i acordăm atenția pe care o merită.

Societatea în care trăim s-a schimbat, fiind supusă la unul din cele mai dificile teste de stres. Frica este cea care a obligat societatea noastră să se adapteze și să se maturizeze forțat, făcând, în primul rând, un salt mare către digitalizare. Vorbim astăzi mai mult ca niciodată despre tele-muncă, tele-medicină, tele-educație și mai ales despre știrile false.

Fiind un act de responsabilitate să stăm acasă în aceste condiții, utilizăm din ce în ce mai mult tehnologia, din dorința de a comunica cu cei dragi și cu colegii de serviciu. Am auzit că s-au organizat zile de naștere online, că oamenii au continuat să se întâlnească și să bea o cafea cu prietenii, printr-o conexiune video și că se pot vizita muzee sau chiar să participi la concerte din confortul fotoliului de acasă. Citim cărți pentru care până acum nu găseam timpul necesar. Pentru o parte din oameni, autoizolarea este un test greu de trecut și de suportat și nimeni nu conștientizează, încă, faptul că procesul de autoizolare socială este un fenomen apărut o dată cu rețele de socializare. Se vorbește de ani de zile de această tendință de a petrece mai mult timp în casă, conectat cu mii de prieteni online, cu care poate nu te-ai întâlnit niciodată față în față. Astăzi, mai mult ca niciodată, prețuim interacțiunea fizică și testăm efectul nociv și pervers al dezinformărilor care abundă pe rețelele de socializare. Este o lecție pe care am învățat-o în timpul acestei pandemii și cred că societatea noastră nu va mai fi niciodată la fel ca înainte.

Trebuie să realizăm și că toată această digitalizare, pe repede înainte, vine la pachet cu asumarea unor riscuri de care mi-aș dori să fim conștienți încă de la început.

Nu cred că suntem pregătiți încă să îmbrățișăm digitalizarea și să ne folosim la maxim de beneficiile acesteia. În urma recomandărilor autorităților din România, mai multe companii au decis să accepte, de pe o zi pe alta, ca angajații să lucreze de acasă. Din punct de vedere legal eram pregătiți, legislația română avea prevederi clare privind tele-munca și cele mai multe firme au semnat acum cu fiecare angajat doar un act adițional la contractul de muncă, pentru a îndeplini această formalitate birocratică. Foarte puține firme au investit în securizarea echipamentelor și a căilor de comunicare, alegând deseori soluțiile cele mai rapide și ieftine, utilizând de cele mai multe ori echipamentele proprii ale angajaților.

În ultimele zile chiar am urmărit cum a crescut numărul incidentelor de securitate, prin campanii de phishing, infectând mii de computere, bazându-se pe naivitatea utilizatorilor care acum citesc orice email legat de acest Coronavirus. Din păcate, foarte multe afaceri au de suferit și, mai mult decât efectele acestei pandemii, mă sperie valul de recesiune care ne va lovi peste câteva luni.

Mi-aș fi dorit să vorbim de digitalizarea mediului de business românesc, precum și a administrației publice, în alte condiții decât cele de astăzi.

Revenind la domeniul protecției datelor, chiar dacă DPO-ul este captiv între obligațiile legale impuse de legile organice, care pot limita drepturile persoanelor, și principiile și obligațiile GDPR, există, în opinia mea, o rețetă pentru a asigura un echilibru între toate aceste reglementări:

1. Implicarea DPO-ului. El este specialistul care astăzi poate să consilieze și să ghideze organizația în respectarea GDPR și păstrarea acestui echilibru cu obligațiile legale și interesele comerciale.
2. Respectarea celor șapte principii fundamentale ale GDPR. Aceste principii trebuie să devină o realitate, trebuie să fie implementate în orice fel de procedură, ca niște filtre care trebuie aplicate înainte de a lansa orice tip de document, orice fel de procedură.
3. Informarea persoanelor vizate. Este foarte ușor să investim în această informare prealabilă și să obținem, practic, o implicare și motivarea acestor persoane, pentru că, în fond, toate aceste proceduri restrictive sunt în interesul lor, al protecției datelor lor cu caracter personal.
4. Instruirea persoanelor și obținerea de garanții adecvate. Trebuie să fim foarte atenți atunci când datele angajaților noștri, sau datele clienților noștri, datele vizitatorilor noștri sunt prelucrate de către împuterniciții noștri ca operatori și să ne asigurăm că sunt implementate măsuri tehnice și organizatorice de protecție și securitate a acestor date personale pe tot procesul de prelucrare.
5. Evaluarea nivelului de prelucrare a datelor (de exemplu, dacă este excesiv) și identificarea unor metode mai puțin intruzive de prelucrare a datelor personale, fără a creste birocrația. Să nu uităm că DPO-ul este cel care poate evalua dacă discutăm de un nivel excesiv de prelucrare a datelor, trebuie să încercăm să limităm înscrisurile, astfel încât să nu creștem birocrația doar de dragul de a ne acoperi cu documente justificative privind respectarea acestei legi. Respectarea tuturor celorlalte principii GDPR s-ar face mult mai ușor dacă principiul minimizării ar fi respectat întocmai și pun accent mai ales pe acest lucru, deoarece noi, românii, companiile românești, instituțiile statului am ridicat birocrația aproape la nivel de tradiție. Nu tot ce e mult e și bun, un singur document bine întocmit și cu responsabilitate mă protejează la fel de bine ca zece documente pline de date personale nefolositoare, dar colectate pe sistemul „să fie”.

Concluzionez că această rețeta nu se aplică exclusiv în această perioadă de pandemie, cele cinci recomandări fiind aplicabile oricărei organizații care își propune în următorul an să își adapteze cultura organizațională și să îmbrățișeze principiile GDPR.