[1 Aprilie 2019]: O mare firma de recrutare din România, iese din afaceri, acuzând GDPR

Juridic / Legislativ

Vizualizari: 5788

Facebooktwittergoogle_plusredditpinterestlinkedinmail

Acest articol este un pamflet si trebuie tratat ca atare. 

 

Recruiting Great People SRL, agenție de recrutare cu peste 50 de ani de activitate in România,  a devenit una dintre primele victime ale GDPR din domeniul resurselor umane.

Compania a angajat un expert GDPR înainte de 25 mai 2020. În calitate de expert, a găsit un număr mare de date personale cu privire la CV-urile stocate. El a identificat că numele și istoricul locurilor de muncă au fost transmise ilegal consultanților de recrutare.

Aceasta ar putea fi o încălcare a principiului minimizării datelor ", a confirmat el.

Expertul GDPR a sugerat inițial distrugerea CV-urilor ca metodă de pseudomizare dar agenția de recrutare, prin vocea DPO-ului, a fost împotriva ideii, motivul evocat fiind costul reîntregirii CV-urilor, deoarece ar fi prea mult timp pentru personalul sa recupereze datele distruse.

Contactat de redatia noastra, domnul "D", in calitate de DPO al firmei de recurtare, a refuzat sa ii folosim numele real, dar fost de acord să-i dezvăluie numele de familie în format criptat "B9BF142CC55E1CA70388C41734170576ACBA58A0099E8EE7FD20D680EA4A2770".

Expertul GDPR a sugerat apoi fotocopierea CV-urilor cu o foaie albă în fața textului. Această soluție inteligentă a însemnat că CV-urile nu mai conțin date cu caracter personal. După câteva experimente, expertul GDPR a găsit un truc pentru a economisi timp: personalul de recrutare putea prelua un CV necompletat din tava de hârtie a fotocopierului și nu mai trebuia să apese butonul Copiere. Pentru firma de recrutare, în contextul unor constrângeri bugetare uriașe, aceasta sa dovedit a fi cea mai bună soluție.

Această soluție a funcționat bine, dar a creat o provocare atunci când candidații și-au exercitat drepturile în temeiul articolului 215 din GDPR. Mulți candidați s-au plâns că exemplarul CV-urilor furnizate nu era al lor.

Fiind toți identici a creat o adevărată provocare atunci când angajatii firmei au încercat să identifice subiecții de date.

A fost depusa o reclamatie la Autoritatea Naţională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal, în speranța că ar putea obține o amenda similara cu cea din ianuarie acordata celor da le Google.

Dupa investigatie care a durat mai multe de 48 de ore, ANSPDCP a amendat cu 20 de milioane de euro, ceea ce a depășit cu mult bugetul firmei de recrutare alocat amenzilor.

Recruiting Great People SRL a intrat în faliment, iar Directorul General a declarat într-un comunicat de presă " Am făcut tot ce am putut pentru a fi conform, angajând un expert GDPR care ne-a prezentat insigna, am urmat recomandările lui si cu toate acestea tot am primit amenda".

Directorul firmei de recrutare a inițiat o petiție on-line pentru a revoca GDPR si propune chiar un Referendum national in luna mai.

 

 

 

 

 

 

Foto: Exemplu de Insigna GDPR utilizata de expert

Sursa fotografie: Domnul D B9BF142CC55E1CA70388C41734170576ACBA58A0099E8EE7FD20D680EA4A2770

Text mic ilizibil: Doar pentru ca este pe internet nu inseamna ca este si adevarat.

 

 

Acest articol este un pamflet si trebuie tratat ca atare. 

Adaptare dupa articolul Bizoneo.eu

 

Implementarea Directivei NIS (Network Internet Security) în România

Juridic / Legislativ

Vizualizari: 613

Facebooktwittergoogle_plusredditpinterestlinkedinmail

În timp ce Regulamentul UE 2016/679 (GDPR) este preocupat de protectia datelor cu caracter personal, Directiva NIS  se concentrează asupra menținerii funcționării serviciilor esențiale.

Să presupunem că un furnizor este afectat de un atac cibernetic și datele personale nu sunt compromise dar serviciul devine inutilizabil pentru o zi întreagă. Deși nu există nicio obligație de a raporta sub GDPR, compania va fi aproape sigur că va trebui să notifice autoritatea de reglementare în conformitate cu Directiva NIS. Dar să presupunem că există o întrerupere a serviciului și pierderea datelor cu caracter personal. Compania se va confrunta cu cerințe distincte de raportare, atât în ​​conformitate cu Directiva NIS, cât și cu GDPR. După cum afirmă autoritatea britanică de reglementare, " cerințele fiecărei legislații ar trebui să fie respectate în termenii săi ". Acest lucru ridică posibilitatea de a prezenta două rapoarte autorității de reglementare pentru aceeași încălcare!

Elaborarea, în iulie 2016, a Directivei UE 2016/1148 privind măsuri pentru un nivel comun ridicat de securitate a rețelelor şi a sistemelor informatice în Uniunea Europeana (Directiva NIS), confirmă preocupările constante din ultimii ani ale forurilor comunitare pe linia creșterii rezilienței infrastructurilor IT&C aparținând operatorilor de servicii esențiale și furnizorilor de servicii digitale din statele membre. Această Directivă prevede măsuri unitare pentru atingerea unui nivel comun ridicat de securitate a rețelelor și a sistemelor informatice în Uniune și noi mecanisme de cooperare la nivel european.

Directiva NIS urmărește îmbunătățirea capabilităților naționale, consolidarea cooperării la nivelul UE și promovarea unei culturi a gestionării riscurilor și a raportării incidentelor în rândul principalilor actori
economici care furnizează servicii esențiale și servicii digitale. Pornește de la riscurile pe care le implică incidentele de securitate asupra desfășurării activităților economice, a potențialelor pierderi financiare pe care le pot înregistra companiile, cetățenii sau administrațiile statelor membre, precum și a perturbărilor intenționate sau neintenționate asupra sistemelor electronice care susțin servicii esențiale pentru societate și care pot afecta mai multe state membre în același timp.

Directiva NIS acordă atenție deosebită domeniului IT&C, în sensul că există prevederi clare pentru operatorii de servicii esențiale (OSE) și furnizorii de servicii digitale (FSD).

Transpunerea în legislația națională a Directivei NIS s-a realizat prin Legea nr. 362/2018 privind asigurarea unui nivel comun ridicat de securitate a reţelelor şi sistemelor informatice, care a fost promulgată de Președintele României la 28 decembrie 2018 și a intrat în vigoare începând cu 12 ianuarie 2019. Actul normativ are o importanţă deosebită pentru România, deoarece transpune la nivel naţional Directiva NIS nr. 1148/2016 şi aliniază ţara noastră la un cadru european comun de răspuns la incidente de securitate cibernetică.

Noile reglementări legislative vizează asigurarea securității rețelelor și sistemelor informatice ce deservesc activități vitale pentru economie și societate, precum infrastructură digitală, energie, transport, sănătate etc.. Mai exact, este stabilit mecanismul de prevenţie, detecţie şi reacţie în cazul unor incidente de securitate cibernetică, astfel încât impactul asupra economiei şi populaţiei să fie minim - toate acestea în contextul creşterii continue a riscurilor la care suntem expuşi în era digitală, nu doar la nivel individual.

Un exemplu relevant îl poate constitui cazul virusului cibernetic BlackEnergy care a afectat Ucraina timp de mai mulţi ani, culminând cu o pană de curent în decembrie 2015 ce a lăsat aproximativ 230.000 de persoane fără electricitate. Acest atac cibernetic asupra infrastructurilor critice din Ucraina este doar unul dintre multiplele semnale de alarmă din ultimii ani asupra modului în care populaţia şi economia unei ţări pot fi afectate direct, la scară largă.

Cine este vizat de Legea de transpunere a Directivei NIS (Legea nr. 362/2018)?

În primul rând, sunt vizaţi operatorii de servicii esenţiale – persoanele fizice sau juridice, de stat sau private, care furnizează servicii din următoarele sectoare energie, transport , bancar, infrastructuri ale pieţei financiare, sănătate,  furnizarea şi distribuirea de apă potabilă și infrastructură digitală.

De reţinut că, potrivit Legii nr. 362/2018, un serviciu este considerat esențial dacă furnizarea lui îndeplinește cumulativ următoarele condiții:

  • serviciul este esențial în susținerea unor activități societale și/sau economice de cea mai mare importanță;
  • furnizarea sa depinde de o rețea sau de un sistem informatic;
  • furnizarea serviciului este perturbată semnificativ în cazul producerii unui incident.

Provocarea cea mai mare a proiectului de implementare a Directivei NIS este sistemul propus pentru implementarea acesteia, respectiv obligativitatea înregistrării și autorizării de către CERT-RO a auditorilor și echipelor de răspuns la incidentele de securitate informatică precum și faptul că registrul furnizorilor de servicii esențiale în document clasificat. „Art. 7. (3) Registrul prevăzut la alin.(1) face parte din categoria documentelor clasificate.
Așadar, se știe lista domeniilor de activitate acoperite (pentru că este specificată în mod explicit în anexă) și se va ști și procedura după care se va face face selecția (procedură ce va fi creată ulterior adoptării legii) dar nu vom putea ști exact care vor fi firmele care vor fi subiecții legii.

Contravențiile prevăzute în Legea nr. 362/2018 se sancționează astfel:

  1. cu amendă de la 3.000 lei la 50.000 lei, iar în cazul constatării unor încălcări repetate limita maximă a amenzii este de 100.000 lei;
  2. prin derogare de la dispozițiile legale privind regimul juridic al contravențiilor, pentru persoanele cu o cifră de afaceri de peste 2.000.000 lei, cu amendă în cuantum de la 0,5% la 2% din cifra de afaceri, iar, în cazul unor încălcări repetate, limita maximă a amenzii este de 5% din cifra de afaceri.
  3. Pentru entitățile nou-înființate și care nu au înregistrat cifra de afaceri în anul anterior sancționării, amenda se stabilește în cuantum de minimum unu și maximum 25 de salarii minime brute pe economie.

 

Un nou curs ONLINE - Implementarea Directivei NIS (Network Internet Security) în România

Elaborarea, în iulie 2016, a Directivei UE 2016/1148 privind măsuri pentru un nivel comun ridicat de securitate a rețelelor şi a sistemelor informatice în Uniunea Europeana (Directiva NIS), confirmă preocupările constante din ultimii ani ale forurilor comunitare pe linia creșterii rezilienței infrastructurilor IT&C aparținând operatorilor de servicii esențiale și furnizorilor de servicii digitale din statele membre. Această Directivă prevede măsuri unitare pentru atingerea unui nivel comun ridicat de securitate a rețelelor și a sistemelor informatice în Uniune și noi mecanisme de cooperare la nivel european.

De aceea am lansat un nou curs pe platforma de E-learning DPO-NET.ro, intitulatImplementarea Directivei NIS (Network Internet Security) în România„.

Scopul acestui curs este de a furniza o sinteză a tuturor informațiilor legate de noile prevederi introduse prin Directiva UE 2016/1148 privind măsuri pentru un nivel comun ridicat de securitate a rețelelor şi a sistemelor informatice în Uniunea Europeana (Directiva NIS).

Cost curs: 190 LEI

La finalul cursului se va accesa un chestionar grila cu zece intrebari alese aleatoriu din baza de date si daca rezultatul final al raspunsurilor corecte depaseste procentul de 70%, cursantul obtine automat un Certificat de Absolvire. 

Acest curs poate fi utilizat de Responsabilul cu Protectia Datelor (DPO) pentru a asigura informarea angajatilor operatorului de date, obtinand astfel si dovada instruirii acestora prin obtinerea Certificatului de Absolvire emis de dpo-NET.ro. Pentru inscrierea la curs este nevoie sa aveti un cont cu acces la cursurile online dpo-NET.ro.

Daca nu ati solicitat inca un astfel de cont, o puteti face prin completarea urmatorului formular: https://dpo-net.ro/solicitare-cont-acces-cursuri-online/, urmand ca in maxim 48 de ore sa primiti un email de confirmare privind inregistrarea, cu detalii despre autentificarea in sistem. 

Din cuprins:

1. Introducere
2. De ce este importantă Legea nr. 362/2018 de transpunere a Directivei NIS în România?
3. Cine este vizat de Legea de transpunere a Directivei NIS?
4. Transpunerea Directivei în România
4. Legea 362/2018
6. Principiile Legii 362/2018
7. Registrul operatorilor de servicii esențiale
8. Obligațiile operatorilor de servicii esențiale
9. Obligațiile furnizorilor de servicii digitale
10. Obligațiile echipelor de intervenție în caz de incidente de securitate informatică
11. Cerințele minime de securitate pentru asigurarea securității rețelelor și sistemelor informatice
12. Notificarea incidentelor de securitate
13. Managementul incidentelor de securitate
14. Auditul de securitate a rețelelor și sistemelor informatice aparținând operatorilor de servicii esențiale sau furnizorilor de servicii digitale
15. Autorizarea echipelor CSIRT ce deservesc rețele și sisteme informatice din categoria serviciilor esențiale și serviciilor digitale
16. Controlul îndeplinirii obligațiilor de securitate și aplicarea sancțiunilor

ANEXA 1 – Textul promulgat al Directivei 2016/1148 privind măsuri pentru un nivel comun ridicat de securitate a rețelelor și a sistemelor informatice în Uniunea Europeana
ANEXA 2 – Legea nr. 362/2018 privind asigurarea unui nivel comun ridicat de securitate a reţelelor şi sistemelor informatice

 

„Directiva UE privind Drepturile de Autor: un pas inainte, doi pasi inapoi” ?

Juridic / Legislativ

Vizualizari: 1755

Facebooktwittergoogle_plusredditpinterestlinkedinmail

Noile reguli, propuse inițial cu mai mult de doi ani în urmă, dar aprobate în sfârșit de Parlamentul European în luna martie 2019 și Comisia Europeană în luna aprilie 2019, vor impune platformelor care găzduiesc conținut online, încărcat de utilizatori, să  remunereze creatorii pentru drepturi de autor. În timp ce adoparea din 15 Aprilie 2019 a Comisiei Europene a introdus regulile privind drepturile de autor, este posibil ca acestea să nu afecteze consumatorii pentru un timp. După semnarea și publicarea directivei în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, statele membre vor avea la dispoziție 24 de luni pentru a transpune noile norme în legislația națională.

Scopul directivei este de a crea un cadru cuprinzător, de care vor beneficia o gamă largă de actori activi în mediul digital: utilizatorii de internet, artiștii, jurnaliștii și presa, producătorii de filme și muzică, serviciile online, bibliotecile, cercetătorii, muzeele și universitățile, printre mulți alții. Noile norme asigură o protecție adecvată pentru autori și artiști, deschizând în același timp noi posibilități de accesare și partajare a conținutului protejat prin drepturi de autor online în întreaga Uniune Europeană.

"Mă bucur foarte mult că am realizat un text echilibrat, creând mai multe oportunități pentru sectoarele creative ale Europei, care vor dezvolta și vor reflecta mai bine diversitatea noastră culturală și alte valori comune europene, dar și pentru utilizatorii a căror libertate de exprimare pe internet va fi consolidată . Aceasta reprezintă o piatră de hotar pentru dezvoltarea unei piețe unice digitale robuste și funcționale." a declarat Valer Daniel Breaz, ministrul român al culturii și identității naționale

Directiva abordează o serie de aspecte care pot fi grupate în trei categorii:

Adaptarea excepțiilor / limitărilor privind drepturile de autor în mediul digital și transfrontalier
Directiva introduce excepții obligatorii în ceea ce privește drepturile de autor în scopul extinderii textului și datelor, al activităților didactice online și al conservării și diseminării online a patrimoniului cultural.

Îmbunătățirea practicilor de acordare a licențelor pentru a asigura un acces mai larg la conținutul creativ
Directiva prevede norme armonizate care să faciliteze:

  • exploatarea de lucrări care au încetat să fie comercializate (lucrări de comerț exterior)
  • eliberarea de licențe colective cu efect extins și
  • eliberarea de drepturi pentru filme de către platformele video la cerere.

Realizarea unei piețe funcționale pentru drepturile de autor
Directiva introduce un nou drept pentru editorii de presă pentru utilizarea on-line a publicațiilor de presă. Autorii lucrărilor încorporate în publicația de presă vor avea dreptul la o parte din veniturile editorului de presă care decurg din acest nou drept.

În ceea ce privește platformele de partajare online de conținut, care se bazează pe modelul "conținut încărcat de utilizatori", directiva clarifică cadrul legal în care funcționează. Aceste platforme vor trebui, în principiu, să obțină o licență pentru operele protejate prin drepturi de autor încărcate de utilizatori, cu excepția cazului în care sunt îndeplinite anumite condiții prevăzute în directivă. Deținătorii de drepturi vor putea, prin urmare, să negocieze mai bine condițiile de exploatare a operelor lor online și să fie remunerați pentru utilizarea online a conținutului lor de către aceste platforme. În același timp, directiva permite utilizatorilor să genereze și să încarce conținut în mod liber, în scopul citării, criticării, revizuirii, caricaturii, parodiei și pasticii. În acest sens, aceasta transformă aceste excepții, opționale în prezent pentru statele membre, în excepții obligatorii pentru acest tip particular de utilizare.

De asemenea, directiva consacră dreptul autorilor și artiștilor interpreți sau executanți la o remunerație adecvată și proporțională cu privire la acordarea licențelor sau transferul drepturilor lor și introduce o obligație de transparență privind exploatarea operelor autorizate, precum și un mecanism de ajustare a remunerațiilor, însoțit de o soluționare alternativă specială a litigiilor mecanism. Dezvoltatorii de software sunt excluși de la aceste reguli.

Facebook și YouTube se vor confrunta în curând cu noi legi stricte privind drepturile de autor din întreaga Europă, care ar putea influența conținutul pe care utilizatorii îl au pe social media.

Noua directivă introduce următoarele noutăți privind drepturile de autor:

  • prevede norme mai echitabile ce asigură o mai bună funcționare a pieței drepturilor de autor, prin introducerea:
    • unui nou drept care permite editorilor de presă să fie remunerați pentru utilizarea ziarelor și revistelor de către furnizorii de servicii online;
    • a unor noi norme care vor consolida poziția titularilor de drepturi, cum ar fi producătorii de muzică și filme, precum și societățile de gestiune colectivă care acționează în numele acestora, permițându-le să negocieze și să obțină o remunerare corespunzătoare pentru exploatarea online a conținutului lor de către platformele care oferă conținut încărcat de utilizatori precum și
    • a unor noi norme care vor asigura o remunerare echitabilă a creatorilor individuali, precum scriitorii, jurnaliștii, muzicienii și actorii;
  • asigură un acces transfrontalier și online sporit al cetățenilor la conținutul protejat prin drepturi de autor: directiva va spori disponibilitatea operelor audiovizuale pe platformele care oferă materiale video la cerere, va facilita digitalizarea și difuzarea operelor aflate în afara circuitului comercial și va garanta posibilitatea de a difuza online, în deplină libertate și securitate juridică, copii ale operelor de artă aflate în domeniul public.
  • oferă oportunități mai ample ca materialele protejate prin drepturi de autor să poată fi utilizate în scopuri legate de educație, cercetare și conservare a patrimoniului cultural: excepțiile în materie de drepturi de autor care permit aceste utilizări au fost modernizate și adaptate la schimbările tehnologice, astfel încât să permită utilizarea online și transfrontalieră;
  • consolidează economia datelor: noile norme privind extragerea textului și a datelor vor impulsiona cercetarea europeană și vor încuraja dezvoltarea analizei datelor și a inteligenței artificiale în Europa.

Deci, legea se aplică producătorilor de muzică și film, dar și ziarelor și revistelor. Ce este neclar este cum va fi implementată exact această lege și ce vor trebui să facă companiile precum Facebook și Google pentru a se conforma.

YouTube, de exemplu, utilizează deja tehnologia pentru a căuta videoclipuri și muzică protejată prin drepturi de autor printr-un sistem de potrivire denumit Content ID . Facebook oferă ceva similar, numit Rights Manager .

În cazul YouTube, dacă proprietarii de conținut descoperă că altcineva le-a încărcat videoclipul, ei pot solicita YouTube să o elimine sau să facă bani din videoclip, prin difuzarea de anunțuri YouTube alături de acesta.

Este posibil ca tehnologia potrivită să poată fi utilizată pentru aceste noi legi ale UE. "Textul acordului politic nu impune nici un filtru de încărcare și nici nu cere ca platformele încărcate de utilizatori să aplice orice tehnologie specifică pentru a recunoaște conținutul ilegal". Dacă companiile precum Facebook și Google nu pot ajunge la acorduri de licențiere cu proprietarii de conținut, aceștia vor trebui să "depună toate eforturile pentru a se asigura că conținutul neautorizat de titularii drepturilor nu este disponibil pe site-ul lor web".

Ce înseamnă "cel mai bun efort"? Se pare că această noțiune lasă loc la foarte multe interpretări.

Facebook și Google nu sunt mulțumiți de regulile propuse. Pentru început, fiecare stat membru al Uniunii Europene va pune în aplicare regula în felul său, ceea ce ar putea însemna că societățile de tehnologie trebuie să respecte un set diferit de linii directoare în fiecare țară.

Apoi, există îngrijorare că, în timp ce încearcă să se conformeze, companiile de tehnologie vor avea un rol critic, moderând ceea ce este permis și ceea ce nu este. Vicepresedintele Google al afacerilor globale Kent Walker a scris o postare pe blog publicata luna trecuta intitulata "Directiva UE privind Drepturile de Autor: un pas inainte, doi pasi inapoi".

"Directiva creează cerințe vagi, netestate, care ar putea duce la blocarea conținutului online a serviciilor online pentru a limita riscul juridic", a scris Walker. "În ciuda îmbunătățirilor recente, directiva UE nu reușește să creeze un cadru echilibrat și modern pentru drepturile de autor. Ne temem că va dăuna inovării online și va restrânge libertățile online în Europa".

Un nou curs ONLINE GRATUIT - Tot ce trebuie să știi despre Directiva UE privind drepturile de autor

Directiva privind dreptul de autor pe piața unică digitală este un nou act legislativ al UE care va aduce la zi normele privind drepturile de autor din Europa, adaptându-le la realitatea din mediul online. După adoptarea la nivelul UE, aceasta va trebui să fie transpusă de statele membre în sistemele lor juridice naționale. Scopul directivei este de a crea un cadru cuprinzător, de care vor beneficia o gamă largă de actori activi în mediul digital: utilizatorii de internet, artiștii, jurnaliștii și presa, producătorii de filme și muzică, serviciile online, bibliotecile, cercetătorii, muzeele și universitățile, printre mulți alții.

De aceea am lansat un nou curs pe platforma de E-learning DPO-NET.ro, intitulat „Tot ce trebuie să știi despre Directiva UE privind drepturile de autor„.

Scopul acestui curs este de a furniza o sinteză a tuturor informațiilor legate de noile prevederi introduse prin Directiva UE privind dreptul de autor pe piața unică digitală.

Cost curs: GRATUIT

La finalul cursului se va accesa un chestionar grila cu zece intrebari alese aleatoriu din baza de date si daca rezultatul final al raspunsurilor corecte depaseste procentul de 70%, cursantul obtine automat un Certificat de Absolvire. 

Acest curs poate fi utilizat de Responsabilul cu Protectia Datelor (DPO) pentru a asigura informarea angajatilor operatorului de date, obtinand astfel si dovada instruirii acestora prin obtinerea Certificatului de Absolvire emis de dpo-NET.ro. Pentru inscrierea la curs este nevoie sa aveti un cont cu acces la cursurile online dpo-NET.ro.

Daca nu ati solicitat inca un astfel de cont, o puteti face prin completarea urmatorului formular: https://dpo-net.ro/solicitare-cont-acces-cursuri-online/, urmand ca in maxim 48 de ore sa primiti un email de confirmare privind inregistrarea, cu detalii despre autentificarea in sistem. 

Din cuprins:

1. Parlamentul European a votat noi norme privind drepturile de autor la nivelul UE – la ce se referă acestea?
2. De ce este necesară modernizarea normelor UE privind drepturile de autor?
3. Îngrădesc noile norme privind drepturile de autor utilizatorii și libertatea acestora în mediul online?
4. Va impune directiva filtre la încărcarea de conținut online?
5. Directiva privind drepturile de autor va împiedica utilizatorii să se exprime pe internet așa cum o fac în prezent? Vor fi interzise memele și GIF-urile?
6. Cum vor aborda noile norme privind drepturile de autor discrepanța dintre remunerarea creatorilor și cea a anumitor platforme online (așa-numitul „decalaj de valoare”)?
7. Ce beneficii le aduc utilizatorilor noile norme privind drepturile de autor referitoare la platformele ce oferă conținut încărcat de utilizatori?
8. Care sunt serviciile care fac obiectul noilor norme referitoare la platformele ce oferă conținut încărcat de utilizatori?
9. Care va fi regimul special pentru startup-uri și întreprinderile mai mici?
10. Ce se va întâmpla cu enciclopediile online (de exemplu, Wikipedia) care se bazează pe conținutul încărcat de utilizatori?
11. Cum va funcționa noul drept al editorilor de presă?
12. Editorii de presă mici și cei aflați în faza de lansare vor fi afectați de reformă?
13. Noua Directivă privind drepturile de autor creează o „taxă pe hyperlinkuri”?
14. Odată cu noile norme, va fi interzisă utilizarea așa-numitelor „fragmente” („snippet”)?
15. Ce beneficii va aduce jurnalismului și jurnaliștilor noua directivă?
16. Cum va asigura directiva o remunerare echitabilă pentru autori și artiștii interpreți sau executanți?
17. Cum vor stabili noile norme privind drepturile de autor o relație mai echilibrată între creatori și partenerii lor contractuali?
18. Ce este mecanismul de ajustare a contractelor? Aduce acesta atingere libertății contractuale?
19. Ce este mecanismul de revocare și de ce este acesta necesar?
20. Care sunt noile excepții în materie de drepturi de autor prevăzute în Directiva privind drepturile de autor?
21. Ce beneficii vor aduce noile norme privind drepturile de autor cercetătorilor?
22. Care este scopul celeilalte excepții – cea generală – pentru extragerea textului și a datelor?
23. Cine va beneficia de noua excepție pentru activitățile de predare
24. Noile norme privind drepturile de autor vor îmbunătăți conservarea și disponibilitatea patrimoniului cultural?
25. Ce se va schimba pentru utilizatori în ceea ce privește conținutul aflat în„domeniul public”?
26. Cum vor încuraja noile norme privind drepturile de autor disponibilitatea operelor audiovizuale din UE pe platformele care oferă materiale video la cerere?

ANEXA 1 – Proiectul de Directiva privind dreptul de autor pe piața unică digitală (2016)

ANEXA 2 – Forma finala a Directivei privind dreptul de autor pe piața unică digitală (2019)

 

 

Booking.com isi actualizează Politica de Confidențialitate

„Dorim să ajutăm la îmbunătățirea serviciilor tuturor brandurilor Booking Holdings, dezvoltarea de noi mărci și să vă oferim serviciile de care aveți nevoie și pe care le doriți. […]

ASCPD: Știrile false, adevărate bombe invizibile

În contextul Zilei Internaționale a Păcălelilor, anunțul Asociației Specialiștilor în Confindențialitate și Protecția Datelor (ASCPD) prin care se anunța lansarea pe data de 1 Aprilie 2019 a unei […]

dpo-NET.ro lansează un nou curs online GRATUIT

In numai 20 de zile care au trecut de la lansarea noului modul pe portalul dpo-NET.ro, peste 250 de persoane au absolvit cursurile online dedicate atat profesionistilor cat […]

BREXIT-ul și datele personale

O poveste cu iz de drama și efecte istorice Care este legătura între Brexit și datele personale? De curând am urmărit cu mare interes filmul Brexit: The Uncivil War, […]

Noi obligatii legale pentru spitalele si clinicile medicale publice si private

Potrivit dispozițiilor legii naționale de transpunere a Directivei (UE) 2016/1148 a Parlamentului European și a Consiliului din 6 iulie 2016 privind măsuri pentru un nivel comun ridicat de […]

Peste 97% dintre români cer sa fie informați despre datele lor personale

Conform unui comunicat de presă primit la redacție, Asociaţia Specialiştilor în Confidențialitate şi Protecţia Datelor (ASCPD) a lansat în luna Februarie 2019, în premieră pentru România, un studiu […]

dpo-NET.ro va oferă un CURS ONLINE GRATUIT

Incepand cu 1 martie 2019, portalul dpo-NET.ro lanseaza un nou modul de Cursuri Online, dedicat atat profesionistilor cat si angajatilor operatorilor de date. Persoanele interesate pot obtine un […]

ANAF elimină LISTA RUȘINII

Conform unui proiectul de Ordin al preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală pentru modificarea şi completarea Procedurii de publicare a listelor debitorilor care înregistrează obligaţii fiscale restante, precum […]

CURS: Ce trebuie să știm despre GDPR ?

Incepand cu 25 mai 2018 a intrat in vigoare Regulamentul UE nr. 679/2016, cunoscut drept Regulamentul General privind Protectia Datelor Personale (GDPR), care spune in principiu ca informatiile pe […]

Cum stăm până acum cu GDPR-ul în Europa ?

Regulamentul general privind protecția datelor (GDPR) se aplică începând cu 25 mai 2018. Primele analize realizate de European Data Protection Board asupra breselor de securitate, printre care si pierderile […]

Cine poate filma și publica în scop jurnalistic ?

Cine este jurnalist ? Cine poate filma și publica în scop jurnalistic ? Înregistrarea în spațiul public reprezintă o prelucrare de date cu caracter personal ? Persoana publică […]

Prima amendă GDPR în Ungaria pentru încălcarea drepturilor persoanelor vizate

Autoritatea Națională pentru Protecția Datelor și Libertatea Informațiilor (NAIH) din Ungaria a emis recent două decizii privind încălcarea normelor de protecție a datelor stabilite de Regulamentul (UE) 2016/679. […]

Noi reglementari privind accesul la dosarul electronic de sanatate al pacientului

Conform AGERPRES, Camera Deputatilor a adoptat, pe 6 februarie, cu 258 voturi ”pentru”, 4 ”împotriva” si 3 abtineri, un proiect de lege care reglementeaza accesul la dosarul electronic […]

Când este valabil consimțământul?

Atunci cand legalitatea prelucrarii datelor nu poate fi justificata prin temei legal, interes vital, interes legitim, relatie contractuala sau interes public este nevoie de contimtamantul persoanei vizate. Când […]

Elementele constitutive ale datelor cu caracter personal

Autor – Sergiu Bozianu, doctorand, Universitatea Liberă Internațională din Moldova, tema: ,,Caracteristica juridico-penală și criminologică a inviolabilității vieții personale”, director compania ,,Law, Privacy & Data Protection Services” SRL […]

Legea privind asigurarea unui nivel ridicat de securitate a rețelelor și sistemelor informatice

Președintele României a promulgat in data 28 decembrie 2018, Legea privind asigurarea unui nivel comun ridicat de securitate a rețelelor și sistemelor informatice (PL-x 280/02.05.2018). Promulgarea constituie un […]

Informații generale despre NIS ( Legea 362/2018)

Legea nr. 362/2018 privind asigurarea unui nivel comun ridicat de securitate a rețelelor și sistemelor informatice a intrat în vigoare de la 12 ianuarie 2019. Legea transpune așa-numita […]

Este obligatoriu a desemna un DPO în unități farmaceutice? – punct de vedere juridic

Articol publicat sub egida Colegiului Farmaciștilor din România –Filiala Cluj in Revista Health.ro Autor: Av. Oana Murariu Începând cu data de 25 mai 2018 Regulamentul (UE) 2016/679[i] privind […]

Noi reglementari legale privind accesul la datele pacientului

Prin publicarea in Monitorul Oficial, Partea I nr. 3 din 03.01.2019 a Legii nr. 347/2018 se completeaza art. 24 din Legea drepturilor pacientului nr. 46/2003 in sensul ca […]

Regulamentul (UE) 2016/679 in limba romana

  REGULAMENTUL (UE) 2016/679 AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI AL CONSILIULUI din 27 aprilie 2016 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și […]