Filmele interactive aduc noi provocări în domeniul protecției datelor

Editorial

Vizualizari: 1495

Facebooktwittergoogle_plusredditpinterestlinkedinmail

Mi-am petrecut weekendul captivat de filmele interactive în care am eu posibilitatea de a schimba scenariul si finalul filmului în functie de propriile mele alegeri. Trebuie sa recunosc ca este captivant si este o experienta noua într-un domeniu care a stagnat în ultimii ani. Serviciile de content video online, precum Netflix, au din ce in ce mai mulți abonați in defavoarea posturilor de televiziune clasice, eu personal fiind mai mult atras de libertatea de a decide ora de începere, posibilitatea reluarii unei secvențe ori de câte ori doresc și de lipsa pauzelor enervante de publicitate.

Așa am descoperit Bandersnatch, care este prezentat ca un film interactiv. Un tutorial scurt, specific dispozitivului pe care se transmite streamul, îți explică cum să faci alegeri.

"Ai zece secunde pentru a face o alegere sau se ia o decizie implicită.  Odată ce filmul se termină, spectatorului i se oferă opțiunea de a se întoarce și de a face o altă alegere."

Vizionarea medie este de 90 de minute, deși calea cea mai rapidă se termină după 40 de minute. Există 150 de minute de imagini unice împărțite în 250 de segmente. Datorită complexității Bandersnatch și a efortului necesar pentru a face acest lucru, al cincilea sezon al Black Mirror a fost amânat, deși se așteaptă încă să difuzeze pe Netflix cândva în 2019. Regizorul a comparat efortul pe care trebuie să-l facă pentru Bandersnatch echivalent cu patru episoade obișnuite de Black Mirror.

Tipologia unică a lui Bandersnatch este aceea că jucătorul de acasă de pe canapea ajunge să aleagă unde se petrece povestea printr-o serie de meniuri de stil "alegi-ți propria aventură". Acest film nu este chiar primul - Netflix a experimentat deja tehnologia cu filmele pentru copii Puss In Boots și Minecraft.

Cu toate acestea, Bandersnatch este primul film disponibil pe Netflix destinat adulților, având în centru conceptul de "negare a liberului arbitru".

Filmul isi are acțiunea în industria jocurilor video din Marea Britanie, în anii 80. Eroul nostru este Stefan Butler (Fionn Whitehead), programator al cărui joc pe jumătate terminat, Bandersnatch, este adaptat după cartea de aventură a autorului nebun, Jerome F Davies (care și-a decapitat soția). Stefan convinge compania de software Tuckersoft sa investească în producerea jocului, presupunând că o termină la timp. Ce ar putea merge prost?

La început, deciziile lui Stefan sunt aparent inconsecvente. Ce cereale ar trebui să aibă pentru micul dejun? Ce ar trebui să asculte în autobuz pe drum spre compania Tuckersoft? Mai departe, însă, alegerile devin mai importante - astfel încât în ​​cele din urmă Stefan este plasat într-o serie de situații de viață sau de moarte.

Acest film nu este doar un joc ? Nu chiar. Nu poți câștiga Bandersnatch. Povestea devine sumbră, indiferent de ce decideți. Cu toate acestea, există o serie de cinci încheieri separate, și fiecare decizie are consecințe foarte reale pentru Stefan. De exemplu, veti decide cine se va arunca de la ultimul etaj și va muri.

Lăsând la o parte entuziasmul pe care l-am trait prin conexiunea cu personajul, experimentând decizii cu repercusiuni grave, la final, am ajuns să analizez conceptul de decizie libera. Am facut alegeri din pură curiozitate, unele de care nu sunt mândru și nu aș vrea sa le fac publice. Dar am realizat ca este prea târziu. Autentificarea în platforma Netflix se face prin profilul meu prin care pot fi ușor identificat ( nume, email) și daca toate aceste alegeri sunt stocate și analizate, se poate face astfel un profil psihologic extrem de relevant. Nu am identificat exact unde se încadrează în politica de confidențialitate aceste alegeri și daca sunt cumva facute profile automate cu scopul de a-mi recomand titluri de filme care se potrivesc profilului meu psihologic. Dar greșeala îmi aparține în totalitate, eu sunt cel care nu am vrut să pierd timpul și să citesc informarile prealabile înainte de a decide dacă vreau cu adevărat să plătesc cu propriile mele date.

Dacă citeam politica de confidențialitate, puteam să aflu că Netflix prelucrează următoarele date cu caracter personal:

  • numele, adresa de e-mail, adresa sau codul poștal, metoda (metodele) de plată și numărul de telefon. În anumite țări, colectează un număr de identificare fiscală în scopuri de facturare sau de conformitate fiscală
  • informații pe care le introduci atunci când oferi recenzii sau evaluări, preferințe în materie de gust, setările contului (inclusiv preferințele din secțiunea „Cont” de pe site-ul nostru) sau alte informații furnizate prin intermediul serviciului nostru sau prin alte surse.
  • activitatea ta în cadrul serviciului Netflix, ca de exemplu selecțiile de titluri, istoricul vizionării și căutările;
  • interacțiunile tale cu e-mailul nostru, notificări push și SMS-uri;
  • detalii despre interacțiunile tale cu Serviciul de relații cu clienții, de exemplu, data, ora și motivul contactării, transcrierea eventualelor conversații de pe chat și, în cazul în care ne-ai sunat, numărul de telefon și înregistrările convorbirilor telefonice;
  • ID-ul dispozitivelor sau alte date unice de identificare;
  • identificatori de publicitate, precum cei de pe dispozitive mobile, tablete și dispozitive media de difuzare online care includ acești identificatori (pentru mai multe informații, consultă secțiunea „Cookie-uri și publicitate pe internet” de mai jos);
  • caracteristici ale dispozitivelor și software-urilor (de exemplu, tipul și configurația), informații legate de conexiune, statistici legate de vizualizările paginilor, sursa de referință (de exemplu, adrese URL de referință), adresa IP (care ne poate oferi informații generale despre locația ta), informații despre browser și informații standard din jurnalul de autentificare al serverului web;
  • informații colectate prin utilizarea cookie-urilor, a semnalizatoarelor web și a altor tehnologii, inclusiv date despre conținut publicitar (de exemplu, informații despre disponibilitatea și furnizarea anunțurilor de publicitate, adresa URL a site-ului, precum și data și ora).
  • locația în baza adresei tale IP, pentru a personaliza serviciile, dar și în alte scopuri care sunt conforme cu prezenta Declarație de Confidențialitate;
  • date demografice, date bazate pe categoriile de interes dar și date legate de publicitatea online;

Concluzia la care ajung încă o dată este ca nimic nu este gratis, televiziunea fără publicitate trebuie sa aibă un cost ascuns și datele personale pe care le ofer, mai mult sau mai puțin în cunoștință de cauză, au valoare și sunt de fapt o monedă de plată online. Mai trebuie să mă gândesc acum și la o metodă de securitate a SmartTV-ului pe langa telefon, tabeletă, laptop, ca nu cumva un virus să extragă aceste informații direct din echipamentul care este în proprietatea mea și asupra căruia nici un furnizor nu își extinde garanția.  Sau poate deja e prea târziu ?

Sursa: Youtube

Iți plac articolele dpo-NET.ro? Poți fi la curent cu toate aceste noutăți dacă ne urmărești zilnic pe paginile noastre de LinkedIn sau Facebook. 

ALERTĂ DE FRAUDA către toți cetățenii, emisă de ANAF

Editorial

Vizualizari: 2957

Facebooktwittergoogle_plusredditpinterestlinkedinmail

Printr-un comunicat de presă publicat ieri (13.06.2019) pe site-ul său, Agenția Națională de Administrare Fiscală atrage atenția contribuabililor asupra unei posibile fraude care se derulează în prezent.

În ce consta înșelăciunea?

Persoanele fizice sunt informate prin sms sau prin e-mail că au de primit bani de la ANAF. Pentru a intra în posesia respectivei sume de bani, aceștia trebuie să acceseze o adresa de internet unde li se cere să completeze un formular cu o serie de date personale inclusiv conturile bancare și PIN-urile acestora.

ANAF ne sfătuiește să nu accesăm link-uri din sms-uri primite în numele său, pentru că Agenția nu transmite informații nesolicitate prin sms. Mai mult, ANAF atrage atenția că  portalul oficial al instituției este www.anaf.ro.

Prin urmare, dacă primiți un sms în numele ANAF, cu siguranță este o tentativa de frauda. În cazul în care veți primi un e-mail ce pare veni din partea ANAF, verificați cu atenție adresa expeditorului, asigurându-vă că aceasta este de @anaf.ro iar eventualele link-uri să conducă către o pagină din portalul oficial al instituției este www.anaf.ro.

Cum ne protejăm de aceste înșelăciuni?

Vă atragem atenția că astfel de încercări de fraudă, deși nu sunt o noutate, continua să facă facă victime printre utilizatorii mai puțin vigilenți. Gândiți de doua ori înainte să dați un click sau să transmiteți date personale, în special atunci când vi se oferă gratuități sau chiar sume de bani. În general ofertele care par prea bune încât să poată să fie refuzate ascund pericole.

În cazul în care un e-mail, un apel telefonic sau un SMS, vă trezește suspiciuni, verificați sursele și interlocutorii înainte de a lua decizii pe care este foarte posibil să le regretați ulterior.

Mai mult, în cazul în care depistați o tentativă de fraudă, vă încurajăm să o raportați Centrului Național de Răspuns la Incidente de Securitate Cibernetică (CERT-RO) care a lansat în luna mai a acestui an numărul unic 1911, apelabil din toate rețelele, la care pot fi raportate incidentele de securitate cibernetică de către persoanele fizice, juridice și instituțiile publice. Prin intermediul serviciului de call-center veți beneficia de asistență primară și consiliere pentru diagnosticare și remediere.

În primele cinci zile de la operaționalizarea numărului unic 1911, 87 de alerte unice de securitate cibernetică au fost raportate către CERT-RO.

„Statistic, cele mai numeroase, aproximativ 30% sunt tip fraude (phishing, sextortion, etc), conținut abuziv aproximativ 14% (spam, mesaje comerciale nedorite, etc), alături de alerte privind sisteme compromise (neactualizate, configurate necorespunzător sau neactualizate), încercări automate de spargere a parolelor, furt de informație, precum și un atac de tip ransomware (criptarea datelor de pe hard-disk).” declara ministrul Comunicațiilor Alexandru Petrescu.

Mai multe informații despre numărul 1911 găsiți aici

Atacatorii vor schimba mereu modul de operare, pentru a încerca să va ducă în eroare. Un astfel de exemplu este reinventarea metodei “Accidentul”, pusă în scenă de o echipa mixta, formata din romani și bulgari. Aceștia se recomandau polițiști și rugau diverse persoane (victimele) să accepte să dea bani unor ”infractori” pentru a-i prinde în flagrant. Naivi, oamenii care credeau că dau o mână de ajutor poliție, au rămas fără bani.

În urmă cu doua luni vă prezentam cele mai frecvente amenințări de securitate, o colecție de 26 de pericole descrise de care trebuie sa ne ferim și pe care trebuie să  învățăm să le putem identifica. Va recomandăm să fiți vigilenți și să vă informați constant asupra pericolelor existente. Urmărind știrile platformei noastre sau informările săptămânale ale CERT.RO, veți putea afla care sunt ultimele amenințări identificate de experții în securitate.

LATER EDIT

Pe pagina sa de Facebook, CERT-RO ne asigură că "s-au efectuat toate demersurile necesare blocării acelui site care găzduiește această tentativă de păcăleală, iar Google a inclus deja o avertizare pentru cei care accesează acel link.

Iată ce vă sfătuiește CERT-RO să faceți dacă ați fost victime ale acestei fraude:
1️⃣ să verificați tranzacțiile de pe contul bancar anexat cardului, pentru eventuale plăți suspecte,
2️⃣ să notificați acest lucru cât mai rapid băncii emitente a cardului, pentru a-l bloca și emite altul, cu alte date,
3️⃣ să depuneți o plângere la cea mai apropiată secție de Poliție, în cazul în care au suferit pagube financiare în urma unui astfel de incident.

 

Iți plac articolele dpo-NET.ro? Poți fi la curent cu toate aceste noutăți dacă ne urmărești zilnic pe paginile noastre de LinkedIn sau Facebook. 

Sunt angajații un risc de securitate?

Editorial

Vizualizari: 882

Facebooktwittergoogle_plusredditpinterestlinkedinmail

Da, angajații reprezintă unul dintre cele mai mari riscuri în ceea ce privește securitatea unei unei organizații. Și nu spunem noi asta mergând pe principiul 80/20 al lui Pareto, transpus în business (80% din probleme sunt cauzate de 20% dintre angajați), ci studiul State of Cybersecurity 2019 realizat de ISACA.

Analiza răspunsurilor a peste 1500 de respondenți din întreaga lume ne prezintă câteva elemente asupra cărora orice top level manager ar trebui să reflecte înainte de a adopta strategia de securitate a afacerii sale.

Primul lucru care ne-a atras atenția este faptul că 15% dintre amenințările de securitate înregistrate de o organizație provin din rândul propriilor angajați, aceștia clasându-se pe podiumul riscurilor, fiind surclasați doar de infractori cibernetici și hackeri.

De ce sunt vulnerabile companiile la amenințările interne?

Lipsa programelor de conștientizare, a procedurilor clare, a unui program adecvat de instruire al angajaților ii pune pe aceștia în situația de a nu fi conștienți de greșelile pe care le pot face. Astfel, aceștia vor trata cu superficialitate și lipsa de responsabilitate fluxurile de date din organizație, acesta fiind drumul cel mai scurt către incidentele de securitate.

Revenind la studiul ISACA, 57% dintre respondenți consideră că programele de training pentru angajați sunt cea mai buna soluție pentru diminuarea riscurilor privind securitatea organizației, în timp ce 36% dintre aceștia considera ca externalizarea serviciilor de specialitate în domeniul securității cibernetice ar conduce la o mai buna gestionare a amenințărilor la securitatea organizației.

Interesant este faptul că 60% dintre respondenți admit că bugetul alocat securității cibernetice este insuficient pentru a asigura un grad adecvat de protecție, deși  recunosc că este foarte probabil să fie ținta unui atac cibernetic în decursul acestui an.

33% dintre directori vă vor concedia dacă veți cauza un incident de securitate

Un studiu interesant, realizat de Nominet, ne arată faptul că angajații care cauzează accidental un incident de securitate se pot confrunta cu mari probleme. Mai exact,  33% dintre directorii de companii chestionați au declarat că vor rezilia contractul angajaților dacă aceștia vor cauza un incident de securitate.

Sa fie oare acesta caza pentru numărul mic de incidente de securitate raportate? Revenind la studiul ISACA, aflăm că 3 din 4 indecente nu sunt raportate sau gravitatea lor este mult subdimensionată.

Cu alte cuvinte noi nu vom afla decât de bresle care nu mai au loc sub covor, asta pentru că marea majoritate a organizațiilor încearcă să le ascundă existenta sau gravitatea pentru a evita sancțiunile financiare, costurile de remediere sau cele asociate prejudiciilor de imagine.

Ce concluzii putem trage?

Carența unei culturi a responsabilității, în rândul angajaților, privind protecția datelor personale este un factor de risc. Acesta poate fi diminuat substanțial în urma instituirii unor programe de instruire cu privire la importanța protecției datelor în concordanță cu practicile generale și politicile specifice activității companiei.

Responsabilizarea angajaților din perspectiva protecției datelor personale va aduce un plus de valoare companiei. Un angajat conștient și informat este un angajat vigilent și care acționează cu responsabilitate, riscurile unei erori umane scăzând, în același timp în care randamentul muncii crește. Mai mult, identificarea rapidă a eventualelor breșe de securitate și respectarea protocolului de răspuns la incidente va minimiza pierderile companiei.

Costurile cu neinstruirea personalului pot fi foarte mari

Răspunderea este a angajatorului:“Datorită raportului de prepușenie dintre operator și salariații cu atribuții în domeniul protecției datelor personale, operatorul, adică societatea, va suporta povara costurilor asociate unei eventuale reclamații. Vina unui incident de securitate (breșă) ce privește datele personale, aruncată pe umerii un angajat neinstruit, nu exonerează în nici un fel responsabilitatea operatorului (angajatorului). Referitor la instruirea GDPR a angajaților, Cristina ne atrage atenția asupra faptului că acesta “trebuie să fie un proces ciclic (bianual sau cel puțin anual) pentru a putea fi sincronizat cu evoluția perpetuă a amenințărilor. Mai mult, instruirea GDPR a personalului ar trebui solicitată pentru fiecare modificare adusă fluxurilor de date și proceselor sau a legislației aplicabilă”, afirmă Cristina Mătasă, Consultant GDPR.

 

Iți plac articolele dpo-NET.ro? Poți fi la curent cu toate aceste noutăți dacă ne urmărești zilnic pe paginile noastre de LinkedIn sau Facebook. 

Prima amendă GDPR în Belgia a fost aplicată unui primar

Autoritatea de supraveghere din Belgia a impus prima penalizare financiară de la intrarea în vigoare a GDPR, ne informează Comitetul European pentru Protecția Datelor. Probabil mulți dintre cititori […]

Votul electronic: soluție sau problemă?

Consecventa eșecurilor Ministerul Afacerilor Externe în organizarea alegerilor pentru românii aflați în afara granițelor țării a redeschis discuțiile privind votul electronic. Alegerile europarlamentare din luna mai a acestui […]

Când încep certificările GDPR în România ?

Certificarea GDPR se dovedește a NU fi unul dintre subiectele de interes pentru entitățile implicate în domeniul protecției datelor cu caracter personal, în ciuda faptului că instituirea unor […]

Care sunt conceptele cheie și scopul GDPR?

Scurt istoric Comisia Europeană a propus în 2012 Regulamentul general privind protecția datelor pentru a sprijini evoluția economiei digitale europene. Unul dintre obiectivele acestora a fost să permită […]

S-a lansat Ghidul Operatorilor privind monitorizarea video!

Data Protection Commission (DPC), autoritatea națională de supraveghere din Irlanda, a publicat de curând Ghidul de utilizare a sistemelor de monitorizare video dedicat celor care prelucrează date colectate […]

O radiografie obiectivă a primului an de GDPR

Mâine se împlinește un an de la aplicarea Regulamentului general privind protecția datelor personale (GDPR), moment prielnic pentru noi toți de a realiza o scurtă retrospectivă și de […]

De câți DPO are nevoie România ?

În cadrul unui eveniment privat la care au luat parte experți în protecția datelor în vederea realizării unui bilanț după un an de GDPR, reprezentantul Autorității Naționale de […]

Hitler ar fi iubit rețelele de socializare

Bob Iger, Directorul Executiv al Disney, a criticat în termeni foarte duri platformele de social media afirmând chiar că „Hitler ar fi iubit rețelele de socializare pentru ca […]

După primul an GDPR în România, e timpul să încetăm cu dezinformările!

„GDPR-ul nu este o revoluţie, este o evoluţie!”, aşa îmi încep majoritatea cursurilor încercând să explic că acest pachet de reglementări legislative există înca din 1995 şi a […]

ASCPD: Știrile false, adevărate bombe invizibile

În contextul Zilei Internaționale a Păcălelilor, anunțul Asociației Specialiștilor în Confindențialitate și Protecția Datelor (ASCPD) prin care se anunța lansarea pe data de 1 Aprilie 2019 a unei […]

BREXIT-ul și datele personale

O poveste cu iz de drama și efecte istorice Care este legătura între Brexit și datele personale? De curând am urmărit cu mare interes filmul Brexit: The Uncivil War, […]

Facebook sau Fakebook ? Despre eliminarea comportamentului inadecvat coordonat din România

Conform unui comunicat de presa din 7 Martie 2019, semnat de Nathaniel Gleicher, șeful pentru cyber-security al Facebook, au fost eliminate mai multe Pagini, grupuri și conturi care […]

Pași repezi pentru o Dictatură Digitală în China ?

Sistemul de credit social al Chinei a fost comparat cu Black Mirror, Big Brother și alte povești S.F. la care vă puteți gândi acum însă realitatea este mai […]

Noi obligatii legale pentru spitalele si clinicile medicale publice si private

Potrivit dispozițiilor legii naționale de transpunere a Directivei (UE) 2016/1148 a Parlamentului European și a Consiliului din 6 iulie 2016 privind măsuri pentru un nivel comun ridicat de […]

Intimitatea și sistemul de sănătate

Prin intimitate înțelegem dreptul unui individ sau al unui grup de a se bucura de neintruziunea celorlalți, inclusiv dreptul de a hotărî ce informații despre ei pot fi […]

Cine poate filma și publica în scop jurnalistic ?

Cine este jurnalist ? Cine poate filma și publica în scop jurnalistic ? Înregistrarea în spațiul public reprezintă o prelucrare de date cu caracter personal ? Persoana publică […]