Facebook riscă și îi fură job-ul lui Cupidon

E-Commerce

Vizualizari: 2261

Facebooktwittergoogle_plusredditpinterestlinkedinmail

Proaspătul lansat Facebook Dating ridică mai multe semne de întrebare privind confidențialitatea. 

Cupidon a fost scos forțat la pensie când Facebook a anunțat ieri lansarea noului sau serviciu de întâlniri online. În curand nu ne vom mai aștepta ca dragostea sa ne lovească ci ca Facebook sa ne-o sugereze.

„Facebook Dating te ajută să-ți găsești dragoste prin ceea ce îți place - te ajută să începi relații semnificative prin lucruri pe care le ai în comun, precum interese, evenimente și grupuri. Elimină munca de a crea un dating profile și vă oferă o privire mai autentică asupra identității reale a cuiva”, afirmă Nathan Sharp, coordonatorul proiectului.

Cât de intimă mai este intimitatea?

Ceea ce ne-a atras atenția este faptul că Facebook declară că a înțeles sensibilitatea informațiilor care pun în mișcare aceast nou serviciu. Astfel, gigantul social media, a ținut să anunțe încă de la lansare că „siguranța, securitatea și confidențialitatea” au fost elementele de la care s-a început construirea acestui produs. 

Sună frumos, dar oare cine mai poate avea încredere în cineva sau mai bine spus în ceva care ne-a înșelat încrederea și așteptările în mod consecvent? Abia ce a trecut o lună de la sancțiunea record de 5 miliarde de dolari agreată de Facebook împreună cu Comisia Federala pentru Comert (FTC) din Statele Unite, la pachet cu impunerea de modificări ale structurii corporative, modificări care ar trebui sa împingă compania să respecte angajamentele pe care și le-a asumat privind confidențialitatea datelor clienților săi.

Cum funcționează?

Odată ce ai optat pentru Facebook Dating vei putea obține un profil în cateva secunde, importând fotografii de pe Facebook şi Instagram și vei fi sugerat, în funcție de preferințele, interesele și alte lucruri pe care le faci pe Facebook, altor utilizatori ai acestui produs. Profilul tău nu va fi niciodată vizibil pentru prieteni sau pentru persoanele care nu sunt pe Facebook Dating.

Interesant este faptul că poți adăuga pe listele „Secret Crush” atât prieteni din lista de Facebook, cât şi urmăritori de pe Instagram. 

Ce face Facebook Dating diferit faţă de alte aplicaţii este că foloseşte listele de prieteni deja existente pentru a pune utilizatorii în contact în special cu persoane cunoscute, sau din cercuri de prieteni apropiate.

Ce încearcă Facebook prin acest produs?

Noul serviciu reprezintă un pas semnificativ către transformarea Facebook într-un instrument de conectare cu persoane care nu sunt doar prieteni sau familie, susțin cei de la TechCrunch.

Acesta este un domeniu în care compania investește puternic în ultima perioada. Grupurile Facebook, folosite lunar de un miliard de persoane, leagă utilizatorii prin interese similare sau prin locație geografică, în timp ce Facebook Workplace permite întreprinderilor să își construiască propriile rețele pe infrastructura Facebook.

Este evident că, niciunul dintre proiectele de mai sus nu implică partajarea cu Facebook a unor informații atat de sensibile și intime precum cele pe care utilizatorii le vor împărtăși în speranța de a-și găsi dragostea.

Oare cu timpul sentimentele ne vor mai aparține sau ne vor fi sugerate?

Nu putem sa nu ne întrebăm dacă ar trebui sa avem încredere în Facebook cu dating life-ul nostru. Sau mai bine spus, este Facebook îndeajuns de matură încât să fi învățat din greșelile trecutului și să pună confidențialitatea datelor clienților mai presus de interesele comerciale ale companiei?

Este deja o normalitate ca gigantul social media sa lupte cu monștri a căror creare a fost permisă prin exploatarea continuă și galopantă a potențialului platformei fără o analiza concretă a consecințelor. Conturile false (aproximativ 5% din cei 2,4 miliarde de utilizatorii Facebook sunt conturi false) și implicit știrile false sunt o adevărată problema pentru social media, asta pe langa nenumaratele scurgerile de date pe care le-au suferit produsele din familia Facebook. 

Faptul ca Facebook își asumă rolul de Cupidon luându-ți șansa de a alege singur cine îți place, cum oferă alte platforme de online dating, decizia ne va mai aparține în totalitate? Se va putea juca Facebook cu mintea noastră sugerându-ne ce ne place și ce ni se potrivește, asemeni unei mame îngrijorată?

Disponibilitate

Pe lângă SUA, Facebook Dating este disponibil în prezent în alte 19 țări însă în Europa aplicația va fi disponibilă până la începutul anului 2020. 

O fi rămas oare Europa în coada listei țărilor în care se lansează acest produs din cauza regulamentelor stricte privind protectia datelor personale? 

 

Iți plac articolele dpo-NET.ro? Poți fi la curent cu toate aceste noutăți dacă ne urmărești zilnic pe paginile noastre de LinkedIn sau Facebook. 

NOU! Consultă Registrul Amenzilor GDPR pentru mai multe informații despre sancțiunile acordate în baza Regulamentului 2016/679


Acest articol este protejat de către dispoziţiile legale incidente și este interzisă copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a acestuia. Articolele publicate pe DPO-NET.RO pot fi preluate doar în limita a maxim 500 de caractere, fără a depăşi jumătate din totalul de caractere, şi cu citarea obligatorie a sursei, cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor și articolelor publicate pe DPO-NET.RO, vă rugăm să ne contactati.

Cum păstrăm evidența activităților de prelucrare? Bonus: FORMULAR GRATUIT

E-Commerce

Vizualizari: 1918

Facebooktwittergoogle_plusredditpinterestlinkedinmail

Evidența activităților de prelucrare este pilonul central al proiectului implementării GDPR.

Atunci când pornim pe lungul traseu al conformității GDPR important este primul pas pe care îl facem. Inventarierea și analiza activităților de prelucrare sunt elementele cheie ale unei implementări reale și corecte a cerințelor Regulamentului General de Protecție a Datelor. O analiză obiectivă a fluxurilor de date vă va ajuta să aveți o imagine de ansamblu asupra modului în care utilizați datele personale. 

Păstrarea evidenței activităților de prelucrare este obligatorie pentru marea majoritate a organizațiilor. Identificarea și ierarhizarea riscurilor asociate prelucrărilor din perspectiva protecției datelor constituie pilonul central în jurul căruia se construiește planul de acțiune al implementării prevederilor GDPR.

Un alt aspect care trebuie avut în vedere este faptul că această evidență se va dovedi importantă în cazul unei investigații a autorității de supraveghere, acesta fiind de regulă primul punct din lista de informații pe care autoritate le solicită pentru atunci când există suspiciunea unei încălcări a dispozițiilor GDPR. Existența acestei evidențe este o dovada a faptului că v-ați asumat responsabilitatea implementării măsurilor de protecție a datelor, lucru pe care autoritatea îl va lua în calcul la stabilirea eventualelor măsuri corective sau sancțiuni.

Cui i se aplică obligativitatea realizării evidenței activităților de prelucrare?

Articolul 30 din GDPR prevede necesitatea păstrării unei evidențe a tuturor categoriilor de activități de prelucrare, printre acestea numărându-se și cele realizate de către împuterniciți.

Practic toate entitățile, atât private cât și publice, care prelucrează date personale, au obligația de a realiza și de a păstra această evidență. 

Deși articolul Articolul 30 (5) din GDPR precizează că obligația păstrării evidenței prelucrărilor o au organizațiile cu peste 250 de angajați, același articol prevede o serie de alte criterii care fac ca această obligație să li se aplice aproape tuturor operatorilor de date personale.

Prin urmare, dacă organizația dumneavoastră are sub 250 de angajați dar prelucrările de date date îndeplinesc cel puțin una dintre următoarele condiții, atunci realizarea evidenței activităților de prelucrare este OBLIGATORIE:

  • nu este ocazională (gestionarea salariaților, a clienților etc.);
  • implică riscuri pentru drepturile și libertățile persoanelor vizate (teoretic unde exista prelucrări de date persoane există și riscuri);
  • privesc categoriile speciale de date prevăzute la art 9 (sănătate, biometrice, religioase etc.);
  • date referitoare la condamnări, conf. art 10 din GDPR.

Ce trebuie să cuprindă evidența activităților de prelucrare

Articolul 30 din GDPR prevede cerințe distincte pentru prelucrările realizate în calitate de operator dar și pentru cele realizate în numele altor operatori de date. Prin urmare, dacă prelucrați date în calitate de operator dar și în calitate de împuterniciți al altor operatori, trebuie sa țineți câte o evidență pentru fiecare dintre aceste calități.

Dacă organismul dvs. acționează atât ca operator, cât și ca împuternicit, evidența prelucrărilor trebuie să distingă clar cele două categorii de activități.

 

OPERATORI

Evidența prelucrărilor operatorilor va cuprinde un inventar al tuturor prelucrărilor:

  • numele şi datele de contact ale: 
    1. operatorului
    2. operatorului asociat
    3. reprezentantului operatorului (dacă acesta nu se află în UE)
    4. responsabilului cu protecția datelor
  • scopurile prelucrării
  • tipurile de date prelucrate (identitate, financiare, localizare etc.)
  • care sunt persoanele vizate 
  • cu cine împărtășiți datele, inclusiv destinatarii din ţări terțe sau organizații internaționale; 
  • transferuri de date într-o altă țară sau către o organizație internațională și, în unele cazuri specifice, garanția prevăzută pentru aceste transferuri;
  • termenele limită pentru păstrarea diferitelor categorii de date; 
  • descrierea măsurilor tehnice și organizatorice de securitate implementate

ÎMPUTERNICIȚI

Evidența prelucrărilor realizate de împuterniciți în numele unui operator va cuprinde un inventar al tuturor prelucrărilor:

  • numele şi datele de contact ale:
    1. persoanei sau persoanelor împuternicite de operator 
    2. fiecărui operator în numele căruia acționează
    3. reprezentantului operatorului (dacă acesta nu se află în UE)i sau ale reprezentantului persoanei împuternicite de operator
    4. responsabilului cu protecția datelor;
  • categoriile de activități de prelucrare desfășurate în numele fiecărui operator;
  • transferuri de date într-o altă țară sau către o organizație internațională și, în unele cazuri specifice, garanția prevăzută pentru aceste transferuri;
  • descrierea măsurilor tehnice și organizatorice de securitate implementate

 

 

Exista un model standard al evidenței activităților de prelucrare?

Nici legislația incidentă, nici ghidurile oficiale din domeniului protecției datelor nu ne-au oferit un model standard al „formularului„ de  evidență a activităților de prelucrare, ceea ce a făcut ca toți practicanții din acest domeniu să își creeze modele proprii.

Pentru a facilita păstrarea evidenței, CNIL, a autoritatea de supraveghere din Franța, a publicat pe site-ul său un model de înregistrare, pentru a răspunde celor mai frecvente nevoi în ceea ce privește prelucrarea datelor, în special pentru organizațiile nu foarte mari, care nu implică fluxuri de date de o complexitate deosebită.

Acest template general poate fi adaptat în funcție de necesitățile companie, pentru a răspunde specificului activității organizației astfel încât să fie respectate cerințele articolului 30 din GDPR.

Am tradus modelul CNIL al evidenței prelucrărilor pentru a fi accesibil tuturor operatorilor români.

Puteți descărca gratuit modelul acestui registru (format .xlsx) accesând pagina „Resurse Utile”, secțiunea Modele Formulare de pe site-ul nostru, sau accesând următorul buton de descărcare. 

Recomandări privind completarea registrului

  • Inventarierea prelucrărilor se păstrează în format format scris. Aceasta poate fi realizată pe format letric (tipărit/ pe hârtie) sau format digital (word, excel, aplicații dedicate).
  • Identificați fluxurile de date discutând cu managerii de procese (contabilitate, HR, vânzări, marketing etc.)
  • Analizați site-ul web și identificați datele colectate în formulare online (contact, chestionar, crearea contului), utilizarea cookie-urilor etc.
  • Evidența trebuie să fie păstrată atât de operatori cât și de împuterniciți pentru a avea o imagine de ansamblu asupra tuturor activităților de prelucrare a datelor cu caracter personal pe care le operează.
  • Sarcina păstrării evidenței poate fi delegată DPO-ului intern sau extern (dacă există) sau a unui alt angajat din cadrul organizației dumneavoastră.
  • În mod regulat (la intervale de 6-12 luni) și ori de câte ori apar modificări la nivelul fluxurilor de date este necesar să actualizați această evidență

CNIL ne spune cum ne va ajuta păstrarea acestei evidențe

  1. Acest instrument este un mijloc de verificare a conformității GDPR atât pentru operator cât și pentru autoritatea de supraveghere. O imagine clară asupra prelucrărilor vă va permite să identificați cu ușurință riscurile și să identifica acțiunile pe care trebuie să le întreprindeți pentru a asigura protecția datelor personale pe care le utilizați;
  2. Evidența prelucrărilor va ajuta responsabilul cu protecția datelor să își îndeplinească misiunile;
  3. Urmărind datele înscrise în aceasta evidenta vă va fi mult mai ușor să redactați notele de informare sau politicile organizației;
  4. Puteți include în evidența dvs. o arhivă a încălcărilor de date și să faceți un inventar al tuturor documentelor legate de transferul în afara Uniunii Europene (clauze contractuale etc.), al operatorilor asociați cu care colaborați (contracte de prelucrare) sau al împuterniciților pe care vă bazați (contractele cu aceștia).

 

Iți plac articolele dpo-NET.ro? Poți fi la curent cu toate aceste noutăți dacă ne urmărești zilnic pe paginile noastre de LinkedIn sau Facebook. 

NOU! Consultă Registrul Amenzilor GDPR pentru mai multe informații despre sancțiunile acordate în baza Regulamentului 2016/679


Acest articol este protejat de către dispoziţiile legale incidente și este interzisă copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a acestuia. Articolele publicate pe DPO-NET.RO pot fi preluate doar în limita a maxim 500 de caractere, fără a depăşi jumătate din totalul de caractere, şi cu citarea obligatorie a sursei, cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor și articolelor publicate pe DPO-NET.RO, vă rugăm să ne contactati.

De ce românilor nu le pasă de viața lor privată ?

E-Commerce

Vizualizari: 3433

Facebooktwittergoogle_plusredditpinterestlinkedinmail

La începutul săptămânii trecute citeam despre implementarea unui sistem de recunoaștere facială care va folosi camerele de monitorizare video (CCTV), webcam-urile, telefoane mobile, rețele de socializare și camere ATM pentru a realiza o prelucrare, în regim automatizat, de către organele de poliție, pentru identificarea unică a indiviazilor, cu generarea unor decizii individuale automatizate care pot genera efecte juridice negative pentru subiecții de date.

Linștea din jurul acestui subiect o pot explica în doua feluri: fie majoritatea românilor sunt conștienți de acest cost și sunt dispuși să îl plătească pentru a combate criminalitatea și frauda din România sau, întreaga societate românească nu este îndeajuns educată ca să recunoască riscurile introduse de implementarea unui astfel de sistem automatizat și nu apreciază corect valoarea "vieții private"  și a libertății. În rândurile următoare nu veți găsi un răspuns clar la întrebarea din titlu dar, citind următoarele informații, puteți cel puțin să ajutați la creșterea nivelul de educație a întregii societăți românești care se va pronunța pe viitor dacă acest proiect intruziv aduce mai multe beneficii sau introduce mai multe riscuri pentru asigurarea drepturilor și libertăților persoanelor.

Ce este această tehnologie de recunoaștere facială? 

Ei bine, această tehnologie presupune prelucrarea automatizată a imaginilor, care constă în identificarea unor caracteristici faciale specifice persoanei fizice, precum ochii, nasul și gura, extragerea unor caracteristici esențiale din datele biometrice, cum ar fi măsurările faciale pornind de la o imagine captată, inclusiv prin reprezentarea matematică a întregii imagini care rezultă din analiza componentelor principale ale acesteia și duce la identificarea persoanei. Soluția de recunoaștere facială care se dorește implementată în România va trebui să poată executa căutări după o imagine „în litigiu” într-o bază de date de până la 2.000.000 de înregistrări, în maxim 5 secunde, într-o bază de date care va putea cuprinde mai mult de 10% din toată populația României. Altfel spus, BigBrother devine o realitate în România și vom plati cu toții cu prețul vieții noastre private pentru binele comun, în condițiile în care un astfel de sistem nu și-a dovedit eficacitatea, fiind interzis de exemplu în San Francisco, Somerville din Massachusetts și Oakland.  Conform unui anunț recent, chiar și California urmează sa adopte o lege de interzicerea a camerelor utilizate de poliție și care folosesc tehnologia de recunoaștere facială, ca o măsură de protecție a vieții private.

În România acest proiect a fost inițiat de Inspectoratul General al Poliției Române care a lansat deja o achiziție publică pentru operaționalizarea sistemului de identificare și recunoaștere facială NBIS (Național Biometric Identification System) și interconectarea acestuia cu autoritățile de aplicare a legii din Uniunea Europeană. Prin implementarea acestei tehnologii, Poliția Română urmărește să crească gradul de combatere și elucidare a cazurilor asociate furtului de identitate, a documentelor pierdute sau furate, identificarea suspecților care comit sau intenționează să comită fapte de natură penală (terorism, infracțiuni cu violenta, etc.).

Am studiat cu interes Caietul de sarcini - sistem de recunoastere faciala și am constatat cu surpriză faptul că în cadrul acestor criterii de atribuire a contractului, ponderea pentru „Eficacitatea algoritmului de căutare/comparare” este de doar 30%, fiind pe aceeași treaptă cu prețul ofertei. Restul factorilor de evaluare vizează caracteristici hardware care nu afectează acuratețea funcționarii software-ului de recunoaștere faciala.  Un alt aspect care mi-a întărit îngrijorarea privind viabilitatea sistemului de recunoaștere faciala este faptul că Autoritatea nu a impus prin documentația achiziției cele mai utilizate condiții de participare atunci când sunt vizate proiecte de o asemenea amploare și sensibilitate: demonstrarea capacității tehnice și profesionale și situația economica și financiară a ofertantului. Prin urmare, operatorii care vor depune o oferta nu vor trebui să dovedească faptul că dețin resursele financiare suficiente pentru a duce la bun sfârșit un proiect de o asemenea amploare și importanță și nici nu vor trebui să dovedească că au experiență în implementarea unei soluții similare sau măcar că personalul care se va ocupa de instalarea sistemului este calificat și deține experiență specifică în astfel de proiecte.

Care este legislația națională și europeană care reglementează această tehnologie ?

Am facut următorul pas logic și am căutat articole din legislația românească și europeană care reglementează acest tip de prelucrări de date personale și am găsit Legea nr. 363/2018 și Directiva 680/2016.

Astfel, conform dispozițiilor art. 10 și 11 din Legea 363/2018, prelucrarea datelor sensibile (biometrice) prin mijloace automate este interzisă, cu excepţia cazului în care prelucrarea este reglementată expres de lege, și sunt instituite măsuri corespunzătoare pentru protejarea drepturilor, a libertăţilor şi a intereselor legitime ale persoanei vizate. Mai mult, utilizarea unui sistem ce ridica suspiciuni privind intruziunea în viața privată a persoanelor ar trebui înainte de toate să treacă printr-o evaluare a impactului asupra protecţiei datelor cu caracter personal (DPIA), obligatorie pentru acest tip de prelucrări conform Deciziei nr. 174/2018 a Autorității Naționale de Supraveghere.

Având în vedere că vorbim despre implementarea unei tehnologii noi care prezintă un risc ridicat pentru drepturile și libertățile persoanelor și care va putea fi utilizat pe întreg teritoriul României, consider că Poliția Română ar fi trebuit să consulte autoritatea națională de supraveghere atunci când a planificat achiziția acestui sistem în vederea includerii în caietului de sarcini a unor cerințe funcționale specifice care să ofere garanții suficiente în ceea ce privește protecția datelor personale, adică respectarea conceptului de privacy by design (vezi art. 25 din GDPR).

În privința legislației europene m-am consultat cu un specialist în domeniu, Sergiu Bozianu - Președinte al Asociației pentru Protecția Vieții Private, Fost Director Adjunct -  Direcția Generală de Supraveghere și Conformitate la Centrul Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal al Republicii Moldova, realizând următoarea analiză succintă:

"Având elementele constitutive relevate, constatăm cu certitudine că acestor operațiuni de prelucrare a datelor nu sunt opozabile cerințele GDPR în măsura în care datele colectate în scopurile enunțate nu vor fi prelucrate în alte scopuri decât cele care cad sub incidența Regulamentului, în conformitate cu prevederile art. 9 alin. (1) din Directiva 680. Chiar dacă cerințele Directivei 680 nu au aplicabilitate directă pentru statele membre cum ar fi în cazul GDPR, pentru asigurarea respectării dreptului la viața privată în legătură cu prelucrarea datelor cu caracter personal în sectorul polițienesc aceste trebuințe reprezintă un imperativ.

În acest sens, art. 10 din Directiva 680/2016 stabilește expres și fără drept de interpretare că: prelucrarea datelor genetice, prelucrarea datelor biometrice pentru identificarea unică a unei persoane fizice [.....] este autorizată numai atunci când este strict necesară și sub rezerva unor garanții adecvate pentru drepturile și libertățile persoanei vizate și numai atunci când este autorizată de dreptul Uniunii sau de dreptul intern

Pentru a putea aprecia caracterul conform al acestei intenției ale IGP, se impun următoarele întrebări:

  • Art. 12-18, cum se vor realiza drepturile persoanelor vizate și în ce măsură vor fi asigurate/restrânse, inclusiv perioada pentru care nu vor fi informați;
  • Art. 22, care sunt măsurile organizatorice și tehnice puse în aplicare de către persoana împuternicită, care aparent este de drept privat;
  • Art. 24, care este actul normativ care stabilește condițiile de evidență a prelucrărilor de date: în special care s-ar referi la: destinatarii datelor, categoriilor de persoane vizate, eventualul transfer către o țară terță, temeiul juridic al prelucrării, termenul limită pentru ștergere a datelor, măsurile generale tehnice de securitate asigurate.
  • Art. 27, dacă a fost efectuat impactul asupra protecției datelor cu caracter personal înainte de a prelucra categoria specială de date prin intermediul dezvoltării unei noi tehnologii.
  • Art. 28, dacă în prealabil a fost consultată Autoritatea de supraveghere, inclusiv care a fost poziția acesteia pe caz, cu specificarea aspectelor esențiale;
  • Art. 36-37, dacă se va efectua transferul către țări terțe și care vor fi situațiile opozabile;
  • Art. 41, care este Autoritatea responsabilă de asigurarea protecției datelor cu caracter personal în cazul unor astfel de operațiuni de prelucrare a datelor și care sunt competențele efective ale acesteia.

De menționat că așa cum opinează CEDO în numeroasele sale hotărâri, simplul fapt al colectării și înregistrării de către o autoritate publică a datelor cu caracter personal ale unei persoane vizate – reprezintă o ingerință în viața privată, care poate avea loc doar dacă este prevăzută de LEGE și este necesară într-un stat democratic. Suplimentar pot să comunic că în Republica Moldova încă în perioada anilor 2015-2016, de către Î.S. CRIS ,,Registru” actuala Agenție Servicii Publice – instituție publice responsabilă de gestionarea mai multor registre de stat cum ar fi: (Registrul de stat al populației, Registrul de stat al unităților de drept, Registrul de stat al transporturilor auto etc.) a intenționat în regim de testare a unui sistem similar de recunoaștere facială. În acel caz, instituția vizată a solicitat poziția Autorității de supraveghere – Centrului Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal care și-a expus poziția, înaintând un set de cerințe similare celor descrise supra pentru a fi asigurat regimul juridic al protecției datelor cu caracter personal."

 

 

Iți plac articolele dpo-NET.ro? Poți fi la curent cu toate aceste noutăți dacă ne urmărești zilnic pe paginile noastre de LinkedIn sau Facebook. 

NOU! Consultă Registrul Amenzilor GDPR pentru mai multe informații despre sancțiunile acordate în baza Regulamentului 2016/679


Acest articol este protejat de către dispoziţiile legale incidente și este interzisă copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a acestuia. Articolele publicate pe DPO-NET.RO pot fi preluate doar în limita a maxim 500 de caractere, fără a depăşi jumătate din totalul de caractere, şi cu citarea obligatorie a sursei, cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor și articolelor publicate pe DPO-NET.RO, vă rugăm să ne contactati.

Cine sunt campionii GDPR Summer Challenge 2019 ?

68 de participanți, grupati in 14 echipe, au luat startul in concursul GDPR Summer Challenge 2019 GDPR Summer Challenge este o competitie organizata de Dpo-NET.ro – Data Protection […]

A început GDPR Summer Challenge 2019!

68 de participanți din 14 echipe au luat startul in concursul GDPR Summer Challenge 2019. GDPR Summer Challenge este o simulare de caz la care participă mai multe […]

Google forțat să pună pauză ascultării utilizatorilor

Autoritatea de supraveghere din Germania a utilizat, în premieră europeană, cea mai puternică armă pusă la dispoziție de Regulamentul General privind Protecția Datelor: restricționarea prelucrărilor de date. Aceasta […]

GDPR Summer Challenge este pregătit de lansare!

Sâmbătă, 10 August 2019, începe primul concurs național din România destinat aprofundarii și mai ales verificării cunoștințelor în domeniul protecției datelor. Scopul este ca participantii să dobândească cât […]

Te-ai înscris la GDPR Summer Challenge?

Peste 50 de persoane s-au înscris până acum în concursul „GDPR Summer Challenge”, motiv pentru care organizatorii au decis creșterea numărului de membrii într-o echipă la 5 persoane, […]

Înscrie-te acum la GDPR Summer Challenge!

Acceptă GDPRovocarea acestui sfârșit de vară! 5 echipe formate din pasionați de GDPR vor concura pentru titlul de GDPR Summer Challenge Champion 2019. Nu este doar un concurs, […]

Ce facem după atacutile cibernetice asupra spitalelor românești? Nimic?

Spitalele sunt o țintă a atacurilor ransomware în toată lumea, nu doar în România. Foarte multe astfel de incidente au fost raportate de spitale în ultimii ani și […]

400000 EUR amendă GDPR acordată în 6 iunie 2019

La 6 iunie 2019, Autoritatea Franceză pentru Protecția Datelor („CNIL”) a anunțat că a aplicat o amendă de 400.000 de euro pentru SERGIC, un furnizor de servicii imobiliare din Franța, pentru […]

2 mai 2019 – Ziua mondială a parolei

Astăzi este Ziua Mondială a Parolei, o zi pentru a reflecta cât de vulnerabilă este o parolă slabă și cât de tare vă poate afecta un atac de […]

„Directiva UE privind Drepturile de Autor: un pas inainte, doi pasi inapoi” ?

Noile reguli, propuse inițial cu mai mult de doi ani în urmă, dar aprobate în sfârșit de Parlamentul European în luna martie 2019 și Comisia Europeană în luna […]

Facebook anunță schimbări majore privind confidențialitatea

În cadrul conferinței anuale F8, Facebook a anuntat schimbari majore ale produselor sale, în special ale aplicațiilor Facebook Messenger si WhatsApp. Schimbările vin după un an 2018 dificil, […]

Care sunt cele mai frecvente amenințări de securitate ?

Aceasta este o listă a celor mai frecvente amenințări de securitate de care organzația Dumneavoastră și angajații trebuie să fie conștienți. Există, desigur, mai multe amenințări și aceată […]

Hitler ar fi iubit rețelele de socializare

Bob Iger, Directorul Executiv al Disney, a criticat în termeni foarte duri platformele de social media afirmând chiar că „Hitler ar fi iubit rețelele de socializare pentru ca […]

Booking.com isi actualizează Politica de Confidențialitate

„Dorim să ajutăm la îmbunătățirea serviciilor tuturor brandurilor Booking Holdings, dezvoltarea de noi mărci și să vă oferim serviciile de care aveți nevoie și pe care le doriți. […]

[1 Aprilie 2019]: O mare firma de recrutare din România, iese din afaceri, acuzând GDPR

Acest articol este un pamflet si trebuie tratat ca atare.    Recruiting Great People SRL, agenție de recrutare cu peste 50 de ani de activitate in România,  a […]

ASCPD: Știrile false, adevărate bombe invizibile

În contextul Zilei Internaționale a Păcălelilor, anunțul Asociației Specialiștilor în Confindențialitate și Protecția Datelor (ASCPD) prin care se anunța lansarea pe data de 1 Aprilie 2019 a unei […]

dpo-NET.ro lansează un nou curs online GRATUIT

In numai 20 de zile care au trecut de la lansarea noului modul pe portalul dpo-NET.ro, peste 250 de persoane au absolvit cursurile online dedicate atat profesionistilor cat […]

EDPB – ce s-a discutat la cea de-a opta plenară ? (ePrivacy, DPIA, campaniile electorale)

În data de 12 și 13 martie, autoritățile naționale pentru protecția datelor și Autoritatea Europeană pentru Protecția Datelor (EPBS) s-au reunit în cadrul Comitetului european pentru protecția datelor […]

Peste 97% dintre români cer sa fie informați despre datele lor personale

Conform unui comunicat de presă primit la redacție, Asociaţia Specialiştilor în Confidențialitate şi Protecţia Datelor (ASCPD) a lansat în luna Februarie 2019, în premieră pentru România, un studiu […]

dpo-NET.ro va oferă un CURS ONLINE GRATUIT

Incepand cu 1 martie 2019, portalul dpo-NET.ro lanseaza un nou modul de Cursuri Online, dedicat atat profesionistilor cat si angajatilor operatorilor de date. Persoanele interesate pot obtine un […]