Facebook forțat să amâne lansarea noului serviciu de dating în Europa

Administratie Publica

Vizualizari: 2881

Facebooktwittergoogle_plusredditpinterestlinkedinmail

Cu numai 36 de ore înainte de Ziua Îndrăgostiților, Facebook a fost forțat să amâne lansarea in Europa a noului său serviciu, Facebook Dating, în urma intervenției Autoritatii de Supraveghere din Irlanda care a trimis agenții sai la birourile Facebook din Dublin, avand in vedere ca operatorul nu a furnizat catre Autoritate documentatia cu privire la acest nou serviciu.

Facebook a informat Autoritatea doar pe 3 februarie că lansarea noului serviciu va avea loc pe 13 februarie 2020.

„Am fost foarte îngrijorați, mai ales ca aceasta a fost prima data cand am auzit de la Facebook Irlanda despre această nouă caracteristică ce urmeaza a fi lansata. (..) Nu s-au furnizat informații sau documentații la data de 3 februarie în ceea ce privește Evaluarea Impactului pentru Protecția Datelor sau procesele de luare a deciziilor utilizate de Facebook Irlanda. Pentru a obtine documentațiile necesare, oficialii autorizați ai Autoritatii de Supraveghere Irlandeze au efectuat o inspecție la birourile Facebook Irlanda din Dublin, luni 10 februarie, și au obtinut documentele necesare", a declarat purtatorul de cuvant al Autoritatii de Supraveghere din Irlanda.

Dupa acest demers, Facebook a informat jurnaliștii și Autoritatea de Supraveghere din Irlanda că au amânat lansarea.

„Este într-adevăr important să pornim corect lansarea Facebook Dating si am decis amanarea pentru a ne asigura că produsul este gata pentru piața europeană. Am lucrat cu atenție pentru a crea garanții puternice privind confidențialitate datelor personale și am oferit aceste informații Auritatii Irlandeze înainte de lansarea la nivel european.” a declarat un purtător de cuvânt al Facebook Irlanda.

Autoritatea de Supraveghere din Irlanda analizează acum documentația asociată cu serviciul propus.

Serviciul Facebook Dating ridică mai multe semne de întrebare privind confidențialitatea

Ceea ce ne-a atras atenția este faptul că Facebook declară că a înțeles sensibilitatea informațiilor care pun în mișcare aceast nou serviciu. Astfel, gigantul social media, a ținut să anunțe încă de la lansare că „siguranța, securitatea și confidențialitatea” au fost elementele de la care s-a început construirea acestui produs. 

Sună frumos, dar oare cine mai poate avea încredere în cineva sau mai bine spus în ceva care ne-a înșelat încrederea și așteptările în mod consecvent? Abia ce a trecut o lună de la sancțiunea record de 5 miliarde de dolari agreată de Facebook împreună cu Comisia Federala pentru Comert (FTC) din Statele Unite, la pachet cu impunerea de modificări ale structurii corporative, modificări care ar trebui sa împingă compania să respecte angajamentele pe care și le-a asumat privind confidențialitatea datelor clienților săi.

Cum funcționează acest nou serviciu?

Odată ce ai optat pentru Facebook Dating vei putea obține un profil în cateva secunde, importând fotografii de pe Facebook şi Instagram și vei fi sugerat, în funcție de preferințele, interesele și alte lucruri pe care le faci pe Facebook, altor utilizatori ai acestui produs. Profilul tău nu va fi niciodată vizibil pentru prieteni sau pentru persoanele care nu sunt pe Facebook Dating.

Interesant este faptul că poți adăuga pe listele „Secret Crush” atât prieteni din lista de Facebook, cât şi urmăritori de pe Instagram. 

Ce face Facebook Dating diferit faţă de alte aplicaţii este că foloseşte listele de prieteni deja existente pentru a pune utilizatorii în contact în special cu persoane cunoscute, sau din cercuri de prieteni apropiate.

Ce încearcă Facebook prin acest produs?

Noul serviciu reprezintă un pas semnificativ către transformarea Facebook într-un instrument de conectare cu persoane care nu sunt doar prieteni sau familie, susțin cei de la TechCrunch.

Acesta este un domeniu în care compania investește puternic în ultima perioada. Grupurile Facebook, folosite lunar de un miliard de persoane, leagă utilizatorii prin interese similare sau prin locație geografică, în timp ce Facebook Workplace permite întreprinderilor să își construiască propriile rețele pe infrastructura Facebook.

Este evident că, niciunul dintre proiectele de mai sus nu implică partajarea cu Facebook a unor informații atat de sensibile și intime precum cele pe care utilizatorii le vor împărtăși în speranța de a-și găsi dragostea.

Oare cu timpul sentimentele ne vor mai aparține sau ne vor fi sugerate?

Nu putem sa nu ne întrebăm dacă ar trebui sa avem încredere în Facebook cu dating life-ul nostru. Sau mai bine spus, este Facebook îndeajuns de matură încât să fi învățat din greșelile trecutului și să pună confidențialitatea datelor clienților mai presus de interesele comerciale ale companiei?

Este deja o normalitate ca gigantul social media sa lupte cu monștri a căror creare a fost permisă prin exploatarea continuă și galopantă a potențialului platformei fără o analiza concretă a consecințelor. Conturile false (aproximativ 5% din cei 2,4 miliarde de utilizatorii Facebook sunt conturi false) și implicit știrile false sunt o adevărată problema pentru social media, asta pe langa nenumaratele scurgerile de date pe care le-au suferit produsele din familia Facebook. 

Faptul ca Facebook își asumă rolul de Cupidon luându-ți șansa de a alege singur cine îți place, cum oferă alte platforme de online dating, decizia ne va mai aparține în totalitate? Se va putea juca Facebook cu mintea noastră sugerându-ne ce ne place și ce ni se potrivește, asemeni unei mame îngrijorată?

Disponibilitate

Pe lângă SUA, Facebook Dating este disponibil în prezent în alte 19 țări însă în Europa aplicația va fi disponibilă până la începutul anului 2020. 

 

 

INTRA ACUM în grupul TELEGRAM "Comunitatea Dpo-NET.ro"!


Iți plac articolele dpo-NET.ro? Poți fi la curent cu toate aceste noutăți dacă ne urmărești zilnic pe paginile noastre de LinkedIn sau Facebook. 


Acest articol este protejat de către dispoziţiile legale incidente și este interzisă copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a acestuia. Articolele publicate pe DPO-NET.RO pot fi preluate doar în limita a maxim 500 de caractere, fără a depăşi jumătate din totalul de caractere, şi cu citarea obligatorie a sursei, cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor și articolelor publicate pe DPO-NET.RO, vă rugăm să ne contactati.

IMPACTUL INVALIDĂRII PRIVACY SHIELD SI POSIBILE SOLUTII PENTRU OPERATORII DE DATE PERSONALE

Administratie Publica

Vizualizari: 76793

Facebooktwittergoogle_plusredditpinterestlinkedinmail

16 iulie 2020. O dată de referință pentru istoria protecției datelor personale. O dată de la care aproape toți operatorii de date personale din România ar trebui să-și reconsidere soluțiile de tip website, găzduire e-mail, servicii de newsletter, cloud, conturi pe rețele de socializare, cookie-ului de analiză, remarketing, aplicații diverse, găzduire de baze de date etc.

Despre autor: Daniela-Irina Cireasa este Senior Partner la NeoPrivacy Romania, a absolvit Facultatea de Drept, Universitatea Nicolae Titulescu și este consilier juridic din anul 2001. In 2018 a absolvit cursurile postuniversitare de protectia datelor „Protectia juridica a datelor personale”. Este membru ASCPD si a obtinut titlul de „Cel mai bun DPO din Romania” impreuna cu Echipa Nord Est DPO Romania la Targu Mures in iunie 2019. A realizat consultanta in domeniul implementarii Regulamentului general privind protectia datelor (GDPR) si este responsabil cu protectia datelor (DPO). Cei 17 ani de activitate practica din care 4 ani in functie de conducere, au ajutat la cunoasterea mediului privat de afaceri si respectiv a activitatii departamentelor din cadrul unei societati de productie si comert, precum si schimburi intracomunitare. Participa activ la dezbateri si conferinte dedicate dreptului la viata privata si protectiei datelor.

Dar cum am ajuns aici si ce s-a întâmplat pe 16 iulie 2020?

Problematica transferurilor de date personale între Uniunea Europeană și Statele Unite ale Americii a preocupat legiuitorii europeni încă de la momentul Directivei 95/46/CE care permitea transferurile de date personale în țări terțe pe fondul dezvoltării comerțului internațional, stabilind totodată că acest transfer nu este permis într-o țară terță care nu asigură un nivel de protecție adecvat cu excepția cazului în care operatorul oferă garanții suficiente privind atât protecția vieții private și a drepturilor și libertăților fundamentale ale persoanelor, cât și exercitarea drepturilor corespunzătoare, garanțiile urmând a fi adoptate prin Clauze contractuale standard (CCS).

În temeiul prevederilor Directivei, a fost adoptată Decizia Comisiei 2000/520/CE care recunoștea un nivel adecvat de protecție pentru transferul de date din Comunitate către Statele Unite ale Americii organizațiilor care “respectă principiile „sferei de siguranță” privind protecția vieții private pentru protecția datelor cu caracter personal transferate dintr-un stat membru în Statele Unite ale Americii (Safety Harbour).

Prin Hotărârea din 6 octombrie 2015, Schrems I (C‑362/14, EU:C:2015:650), Curtea a declarat nevalidă Decizia 2000/520/CE a Comisiei din 26 iulie 2000 în temeiul Directivei 95/46 privind caracterul adecvat al protecției oferite de principiile „sferei de siguranță” privind protecția vieții private și întrebările de bază aferente, publicate de Departamentul Comerțului al S.U.A., în care Comisia constatase că această țară terță asigura un nivel de protecție adecvat. Numele cauzei (Schrems I) provine de la numele activistului Max Schrems, utilizator al platformei de socializare Facebook. Acesta a reclamat faptul că orice persoană care are reședința pe teritoriul Uniunii Europene trebuie să încheie, la momentul înscrierii pe rețeaua de socializare, un contract cu Facebook Ireland, filială a Facebook Inc., stabilită în Statele Unite. Datele cu caracter personal ale utilizatorilor Facebook care au reședința pe teritoriul Uniunii sunt, în tot sau în parte, transferate către servere aparținând Facebook Inc., situate pe teritoriul Statelor Unite, unde fac obiectul unei prelucrări.

În anul 2010 este emisă Decizia 2010/87/UE privind clauzele contractuale tip pentru transferul de date cu caracter personal către persoanele împuternicite de către operator stabilite în țări terțe în temeiul Directivei 95/46/CE a Parlamentului European și a Consiliului prin care se consideră că clauzele contractuale tip prevăzute în anexă oferă garanții corespunzătoare în ceea ce privește protecția vieții private și a drepturilor și libertăților fundamentale ale persoanelor și cu privire la exercitarea drepturilor corespunzătoare în temeiul articolului 26 alineatul (2) din Directiva 95/46/CE. Decizia se aplică transferului de date cu caracter personal de către operatorii stabiliți în Uniunea Europeană către destinatari stabiliți în afara teritoriului Uniunii Europene, care îndeplinesc în exclusivitate rolul de persoane împuternicite de către operator.

Clauzele contractuale standard conțin informații cu privire la identitatea celor două părți (exportatorul și importatorul de date personale), definiții, date privind transferul, clauza terțului beneficiar (persoana vizată), obligațiile celor două părți, răspunderea acestora, mediere și jurisdicție, cooperarea cu autoritățile de supraveghere, legea aplicabilă, subcontractarea serviciilor de prelucrare a datelor dar și obligații după încheierea serviciilor de prelucrare a datelor cu caracter personal. Este de menționat faptul că în Apendicele 2, clauzele cuprind o listă a măsurilor tehnice și organizatorice de securitate puse în aplicare de către importatorul de date.

În anul 2016 este emisă Decizia 2016/1250 a comisiei privind caracterul adecvat al protecției oferite de Scutul de confidențialitate UE-SUA (Privacy Shield) care susținea Statele Unite garantează un nivel adecvat de protecție a datelor cu caracter personal transferate din Uniune către organizații din Statele Unite în temeiul Scutului de confidențialitate UE-SUA.

Pentru a face parte din Privacy Shield, organizațiile trebuiau să adere la acesta, în baza unei autocertificări prin care organizațiile din SUA se angajează să respecte un set de principii privind protecția vieții private. Decizia permitea astfel transferurile de la un operator sau de la o persoană împuternicită de operator în Uniune către organizații din SUA care și-au autocertificat adeziunea la principii către Departamentul Comerțului și s-au angajat să le respecte.

La data de 16 iulie 2020, CJUE, în Cauza C-311/18 (Schrems II) a invalidat Decizia 2016/1250 privind caracterul adecvat al protecției oferite de Scutul de confidențialitate UE-SUA, cunoscut sub numele de Privacy Shield, deoarece a considerat că nu asigură nivelul de protecție oferit de RGPD (garanții adecvate, drepturi opozabile și căi de atac eficiente) din cauza gradului excesiv de intruziune a autorităților americane (NSA, FBI). Totodată, prin hotărâre s-a validat Decizia 2010/87 a Comisiei privind clauzele contractuale standard pentru transferul de date cu caracter personal către persoanele împuternicite de către operator stabilite în țări terțe. Toodată, Curtea a hotărât că decizia are aplicabilitate imediată, fără a se crea un vid legislativ deoarece RGPD oferă modalități alternative de a transfera date personale în condiții de legalitate.

 IMPLICAȚII ALE INVALIDĂRII SCUTULUI DE CONFIDENȚIALITATE PENTRU OPERATORII DIN UE ȘI PERSOANELE VIZATE

Invalidarea Deciziei Scutului de confidențialitate a avut ecou în rândul specialiștilor în protecția datelor din întreaga lume, însă, cei afectați direct, respectiv operatorii de date personale și persoanele vizate, nu par a  fi la curent cu această decizie sau, în orice caz, nu par a conștientiza efectele ei. Așa cum arătam în introducere, decizia influențează alegerea de către operatori a soluțiilor de tip website, găzduire e-mail, servicii de newsletter, conturi pe rețele de socializare, cookie-ului de analiză, aplicații diverse, găzduire de baze de date și, în general, orice transfer de date personale din Uniune către Statele Unite.

Operatorii ar putea spune că ei nu fac niciun transfer de astfel de date către SUA, uitând să analizeze furnizorii de servicii de tip newsletter, spre exemplu, sau categoriile de cookie instalate pe website-ul companiei. Transferurile de acest tip sunt frecvente și mulți dintre operatori le-au făcut și încă le fac inconștient. Menționăm aici lipsa acordurilor încheiate cu persoanele împuternicite chiar și anterior Deciziei de invalidare a scutului de confidențialitate, utilizarea încă frecventă a adreselor de e-mail de tip yahoo sau gmail în scop profesional. Revenind la problematica ridicată de către Decizie, apreciem că efectele acesteia nu sunt cunoscute încă nici de către operatori și nici de către persoanele vizate.

Reacția Facebook, spre exemplu, este aceea că va continua să prelucreze datele personale ale utilizatorilor deoarece o face în baza unor Clauze contractuale standard și nu a Privacy Shield. Menționăm că autoritatea de supraveghere din Irlanda a pus în vedere Facebook Ireland să înceteze transferurile către Facebook Inc., decizie contestată de către Facebook.

NOYB, European Center for Digital Rights, a luat atitudine și a făcut plângere la autoritățile de supraveghere competente în temeiul articolelor 77 (1) și 80 (1) din RGPD împotriva a 101 operatori din Uniunea Europeană care utilizează în continuare soluții care implică transferul de date personale către SUA. Cu excepția a trei operatori din Liechtenstein care au renunțat la utilizarea Google Analitics și Facebook Connect, niciunul dintre ceilalți operatori nu a luat măsuri de încetare a transferurilor de date personale către SUA.

Doi dintre operatori sunt platforme de știri din România, respectiv hotnews.ro și gsp.ro pentru utilizarea Facebook Connect, respectiv Google Analytics. Subliniem faptul că majoritatea site-urilor din România utilizează astfel de soluții și, cel mai probabil, vor trebui să găsească alte soluții, fie să demonstreze existența unui temei legal pentru transferurile efectuate. La data de 4 septembrie 2020, EDPB a anunțat înființarea unui grup de lucru care să analizeze plângerile formulate în urma hotărârii CJUE din cauza Schrems II. Grupul de lucru va analiza problematica și va asigura o strânsă legătură între membrii Comitetului.

De asemenea,  ca urmare a Hotărârii în cazul Schrems II, EDPB a decis înființarea unui grup de lucru care să pregătească recomandări pentru operatori și persoane împuternicite care să-i ajute în a identifica și implementa măsuri suplimentare optime care să asigure protecție adecvată la transferul datelor în țări terțe

În ceea ce privește persoanele vizate, considerăm că acestea nu au fost informate transparent cu privire la transferurile propriilor date personale prin simpla utilizare a unui site și nici nu au putut previziona cine are acces, cu adevărat, la acestea.

POSIBILE SOLUȚII

Comitetul European pentru Protecția Datelor (EDPB) a făcut o listă cu cele mai frecvente întrebări ridicate de invalidarea Scutului de Confidențialitate, simpla parcurgere a acestora creionând impactul major al acestei decizii asupra activității operatorilor din Uniune. Plecând de la răspunsurile oferite de către EDPB, de la concluziile Curții și de la dispozițiile Regulamentului (RGPD), s-au conturat câteva posibile soluții.

Transferurile de date personale efectuate în prezent în temeiul Scutului de confidențialitate sunt ilegale. În vederea continuării transferului de date trebuie identificate alte condiții/temeiuri de transfer cum sunt cele ce urmează.

Situația trebuie, totuși, analizată de la caz la caz, făcându-se o evaluare în urma căreia să rezulte măsuri suplimentare de protecție care trebuie puse în aplicare, pe baza unor Clauze contractuale standard (cunoscute sub numele de CCS). Măsurile suplimentare, împreună cu CCS, în urma analizei fiecărui caz în parte, a circumstanțelor privind transferul, ar trebui să se asigure că legislația SUA nu afectează nivelul adecvat de protecție garantat. CJUE a declarat în mod clar că CCS-urile nu pot fi utilizate dacă destinatarul din SUA este supus legilor de supraveghere ale SUA (cum ar fi FISA 702). În cazul în care rezultatul analizei indică faptul că nu pot fi aplicate garanții suficiente, transferul ar trebui să înceteze. În situația în care acesta nu încetează, ar trebui anunțată autoritatea de supraveghere competentă.

Având în vedere hotărârea Curții, care invalidează Scutul de Confidențialitate din cauza gradului de interferență creat de către legea din SUA cu drepturile fundamentale ale persoanelor ale căror date sunt transferate în țara terță și faptul că  Scutul de Confidențialitate a fost proiectat să aducă garanții că datele sunt transferate cu instrumente de tipul Regulilor corporatiste obligatorii, hotărârea Curții se aplică și în contextul Regulilor corporatiste obligatorii deoarece legislația americană va avea supremație și asupra acestui instrument.

Garanțiile suficiente prevăzute în articolul 46 trebuie analizate, în conformitate cu hotărârea Curții, ținându-se seama de faptul că acest articol este parte a Capitolul V din RGPD și că trebuie citit prin prisma prevederii din teza finală a articolului 44 și anume “toate dispoziţiile din prezentul capitol se aplică pentru a se asigura că nivelul de protecţie a persoanelor fizice garantat prin prezentul regulament nu este subminat.

Pentru realizarea de transferuri putem apela în continuare la derogările din art. 46 RGPD care precizează că în absența unei decizii a Comisiei, se pot face transferuri către țări terțe sau organizații internaționale în baza unor garanții adecvate și cu condiţia să existe drepturi opozabile şi căi de atac eficiente pentru persoanele vizate. În afara unor garanții adecvate care implică fie autorităție de supraveghere, fie Comisia sau regulile corporatiste obligatorii, regăsim la alin. 3, lit. “a) clauze contractuale între operator sau persoana împuternicită de operator şi operatorul, persoana împuternicită de operator sau destinatarul datelor cu caracter personal din țară terță sau organizația internațională”, sub rezerva autorizării din partea autorităţii de supraveghere competente.

Chiar dacă, după cum a subliniat Curtea, este responsabilitatea principală a exportatorilor de date și a importatorilor de date să se asigure că legislația țării terțe de destinație permite importatorului de date să respecte clauzele standard de protecție a datelor sau Regulile corporatiste obligatorii înainte de a transfera date cu caracter personal către respectiva țară terță, autoritățile de supraveghere vor avea, de asemenea, un rol esențial atunci când se aplică RGPD și atunci când se emit decizii cu privire la transferurile către țări terțe.

Articolul 49 din RGPD ne oferă, de asemenea, o altă soluție, în absența unei decizii a Comisiei și a garanțiilor adecvate și anume transferurile de date cu caracter personal către o țară terță sau o organizație internațională pot avea loc numai în una dintre condiţiile următoare:

a) persoana vizată şi-a exprimat în mod explicit acordul cu privire la transferul propus, după ce a fost informată asupra posibilelor riscuri pe care astfel de transferuri le pot implica pentru persoana vizată ca urmare a lipsei unei decizii privind caracterul adecvat al nivelului de protecţie şi a unor garanţii adecvate;

  1. b) transferul este necesar pentru executarea unui contract între persoana vizată şi operator sau pentru aplicarea unor măsuri precontractuale adoptate la cererea persoanei vizate;
  2. c) transferul este necesar pentru încheierea unui contract sau pentru executarea unui contract încheiat în interesul persoanei vizate între operator şi o altă persoană fizică sau juridică;
  3. d) transferul este necesar din considerente importante de interes public;
  4. e) transferul este necesar pentru stabilirea, exercitarea sau apărarea unui drept în instanţă;
  5. f) transferul este necesar pentru protejarea intereselor vitale ale persoanei vizate sau ale altor persoane, atunci când persoana vizată nu are capacitatea fizică sau juridică de a-şi exprima acordul;
  6. g) transferul se realizează dintr-un registru care, potrivit dreptului Uniunii sau al dreptului intern, are scopul de a furniza informaţii publicului şi care poate fi consultat fie de public în general, fie de orice persoană care poate face dovada unui interes legitim, dar numai în măsura în care sunt îndeplinite condiţiile cu privire la consultare prevăzute de dreptul Uniunii sau de dreptul intern în acel caz specific.”

Referitor la teza de la lit a), respectiv consimțământul persoanei vizate, EDPB reamintește condițiile referitoare la consimțământ, în mod special consimțământul trebuie să fie explicit, specific și informat.

Așadar, există soluții pentru continuarea transferului de date personale către țări terțe sau organizații internaționale. Apreciem că multe dintre transferurile efectuate până la hotărârea Curții au încetat sau vor înceta, însă transferurile cu adevărat întemeiate se vor putea efectua în continuare cu respectarea restricțiilor și condițiilor impuse, finalitatea fiind apărarea drepturilor și intereselor cetățenilor europeni. Așteptăm cu interes recomandările EDPB pentru operatori și persoane împuternicite, până la apariția acestora facem câteva recomandări pentru operatorii de date personale în vederea respectării deciziei de invalidare a Scutului de confidențialitate:

  • În cazul soluțiilor de tip newsletter puteți înlocui aplicațiile din SUA cu soluții din Uniune sau chiar din România.
  • Site-urile de tip Wordpress, spre exemplu, asigură unelte de analiză a traficului asemănătoare cu Google Analytics, putându-se elimina acest tip de cookie.
  • Recomandăm eliminarea adreselor de tip yahoo și gmail în scop profesional și înlocuirea acestora cu domenii de e-mail găzduite în Uniunea Europeană. De asemenea, domeniile găzduite în țări terțe ar trebui mutate pe servere din uniunea Europeană.
  • Platformele site-urilor web găzduite în SUA pot fi înlocuite cu platforme găzduite în Uniunea Europeană.
  • Recomandăm înlocuirea aplicatiilor de transfer de documente cu soluții găzduite în UE.
  • De asemenea, serviciile de plată online de tipul Paypal pot fi înlocuite cu procesatori de plăți cu cardul din România, serviciile de remarketing de la Google pot fi eliminate și utilizate servicii din UE, aceeași soluție fiind valabilă și în cazul serviciilor de cloud.

Ori de câte ori se fac transferuri în SUA, utilizatorii trebuie informați transparent, în conformitate cu articolul 13 din RGPD, iar dacă prelucrarea / transferul se bazează pe consimțământ, operatorii trebuie să se asigure că au obținut un consimțământ valid.

Ca o recomandare generală, consiliem operatorii de date personale din România să își reanalizeze lista furnizorilor de servicii ce au calitatea de persoană împuternicită și să verifice țările către care se face transferul datelor prelucrate, iar, în cazul identificării de transferuri în țări terțe, să evalueze situația și să decidă asupra oportunității de a schimba acești furnizori cu furnizori de servicii din Uniunea Europeană.

CONCLUZII

Urmare a hotărârii CJUE în Cauza Schrems II  autoritățile de supraveghere din Europa au luat poziție în cazul transferurilor de date personale către SUA. Autoritatea de supraveghere din Elveția, țară care avea propriul acord cu Statele Unite, a invalidat acordul Elveția - SUA Privacy Shield în temeiul căruia se făceau transferurile de date personale ale cetățenilor elvețieni către SUA. Autoritățile elvețiene au anunțat în data de 8 septembrie 2020 că Statele Unite au fost scoase din lista țărilor care oferă protecție adecvată în anumite condiții deoarece nu asigură protecția necesară.

De asemenea, Comitetul „Convenției 108” și Comisarul pentru protecția datelor al Consiliului Europei au solicitat, ambii, adoptarea standardelor legale internaționale pentru protecția datelor în urma hotărârii Schrems II. Într-o declarație comună aceștia au afirmat că „Țările trebuie să fie de acord la nivel internațional cu privire la măsura în care supravegherea efectuată de serviciile de informații poate fi autorizată, în ce condiții și în ce măsuri de protecție, inclusiv o supraveghere independentă și eficientă”.

Autoritățile de supraveghere din Berlin, Hamburg dar și autoritatea olandeză recomandă încetarea transferurilor către SUA. Autoritatea berlineză recomandă chiar retragerea datelor din SUA. Mai multe autorităților de supraveghere subliniază necesitatea unor analize suplimentare și evaluări de la caz la caz.

Menționăm că autoritatea de supraveghere din Irlanda a pus în vedere Facebook să înceteze transferurile de date către SUA. Urmare a acestei somații, la data de 11 septembrie 2020, Facebook a început acțiuni în justiție împotriva Comisiei irlandeze pentru protecția datelor (IDPC), lansând un recurs în Irlanda în încercarea de a opri ordinul preliminar al IDPC de a suspenda utilizarea clauzelor contractuale standard (CSC) în transferurile de date UE-SUA.

CNIL a solicitat autorităților franceze să oprească cât mai repede posibil găzduirea platformei de date privind sănătatea pentru cercetare de către Microsoft, având în vedere recenta invalidare a Privacy Shield. Secretarul de stat pentru digital a anunțat în aceeași zi că lucrează cu ministrul sănătății pentru a repatria această platformă în infrastructurile franceze sau europene.

Facebook a considerat propunerea ca fiind prematură și a îndemnat autoritatea de reglementare irlandeză să adopte o abordare pragmatică și proporțională până când se poate ajunge la o soluție durabilă pe termen lung, deoarece susține că ordinul preliminar a fost decis înainte ca Facebook să primească îndrumări de la Comitetul european pentru protecția datelor.

Rămâne de văzut ce recomandări va emite grupul de lucru recent înființat la nivelul EDPB și cum vor putea fi acestea puse în practică atât de către operatori cât și de către autoritățile de supraveghere.

Amintim că suntem la începutul unui nou an școlar, în condiții restrictive pentru toți subiecții implicați, opțiunea desfășurării ședințelor, întâlnirilor și orelor on-line cu părinți, profesori și elevi fiind din ce în ce mai utilizată. Majoritatea platformelor utilizate pe perioada stării de urgență și a stării de alertă transferau date în SUA. Ministerul Educației și Cercetării a anunțat la data de 2 septembrie 2020 că, în colaborare cu Google (Meet) și Microsoft (Teams) pune la dispoziție în mod gratuit platforme educaționale, ambele platforme aparținând unor companii americane.

Adăugăm la lista platformelor care transfera date in SUA și noua facilitate a Anaf, de identificare vizuală în spațiul virtual printr-o platformă dedicată, platforma utilizată, conform declarațiilor utilizatorilor, fiind Zoom, platformă care a fost în trecut ținta unor atacuri din partea hackerilor.

O dovadă în plus că în România operatorii, fie ei de stat sau privați, nu au asimilat informația invalidării Scutului de confidențialitate sunt magazinele online sau simple site-uri de prezentare care utilizează în continuare suita de cookie-uri de analiză de la Google, soluții de newsletter sau de plată americane etc. Chiar și site-urile candidaților la alegerile locale au astfel de cookie-uri instalate. Apreciem că majoritatea operatorilor utilizează aceste soluții fără a fi deplin conștienți de implicații.

Apreciem că suntem încă departe de o nouă înțelegere între UE și SUA deși recomandările pentru SUA au devenit și mai urgențe: (1) adoptarea unei legislații federale cuprinzătoare privind confidențialitatea, (2) înființarea unei agenții independente de protecție a datelor și (3) ratificarea Convenției Consiliului Europei privind confidențialitatea. Actuala situație de incertitudine afectează atât companiile europene și americane cât și drepturile și interesele cetățenilor europeni.

NYOB a efectuat în perioada iulie - septembrie 2020 o interpelare a 33 de companii care transferă date în SUA iar reacțiile acestora au fost dintre cele mai variante de la lipsa unui răspuns pâna la răspunsuri vagi sau lipsite de substanță. Companii precum Airbnb, Netflix sau Whatsapp nu au răspuns deloc, în timp ce altele au răspuns făcând trimitere la Politici de confidențialitate care nu răspund întrebarilor punctuale adresate sau prin punerea la dispoziție a unor Clauze contractuale standard vădit neacoperitoare deoarece companiile respective se supun legislației americane intruzive.

Recomandăm tuturor operatorilor de date personale din România să apeleze la specialiști în domeniul protecției datelor personale, singurii care, la momentul actual, sunt la curent cu noutățile în domeniu și sunt în măsură să explice operatorilor toate implicațiile și să ofere soluții conforme cu legislația protecției datelor.

INTRA ACUM în grupul TELEGRAM "Comunitatea Dpo-NET.ro"!


Iți plac articolele dpo-NET.ro? Poți fi la curent cu toate aceste noutăți dacă ne urmărești zilnic pe paginile noastre de LinkedIn sau Facebook. 


Acest articol este protejat de către dispoziţiile legale incidente și este interzisă copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a acestuia. Articolele publicate pe DPO-NET.RO pot fi preluate doar în limita a maxim 500 de caractere, fără a depăşi jumătate din totalul de caractere, şi cu citarea obligatorie a sursei, cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor și articolelor publicate pe DPO-NET.RO, vă rugăm să ne contactati.

CERT-RO protejează digital sănătatea României

Administratie Publica

Vizualizari: 62897

Facebooktwittergoogle_plusredditpinterestlinkedinmail

Faptul că sectorul medical din România este puternic solicitat de pandemia COVID-19 nu este o noutate. Din păcate, chiar săptămâna trecută unul dintre spitalele municipale din România a fost ținta unui atac cibernetic, baza de date fiind serios afectată. În urma atacului a fost criptată şi blocată întreaga bază de date, respectiv toate informaţiile şi fişierele existente în serverele unităţii sanitare. Conducerea Spitalului Clinic Municipal „Dr. Gavril Curteanu” Oradea anunţa că au fost sesizate toate instituţiile competente cu privire la acest incident de securitate, precum şi instituţiile în relaţia cu care acest incident ar fi putut avea repercursiuni directe și că s-au făcut eforturi imediate pentru recuperarea datelor criptate, astfel încât activitatea medicală să nu fie perturbată.

Nu este prima dată când se întâmplă acest lucru, în luna iunie 2019, activitatea a cinci spitale din România fiind afectată de atacturile cibernetice. 

În acest context, CERT-RO, împreună cu un grup de profesioniști în domeniul securității cibernetice, au dezvoltat programul de voluntariat CV19.RO, lansat în luna mai 2020, în sprijinul furnizorilor de servicii de sănătate, pentru a face față provocărilor crizei.

CERT-RO a invitat conducerile spitalelor, care nu au completat până acum formularul de solicitare pentru sprijin cu titlu gratuit și includerea în programul de management al incidentelor de securitate cibernetică, să trimită documentul la adresa alerte.spitale@cert.ro.

"Facem eforturi să prevenim, să identificăm și să răspundem posibilelor vulnerabilități de natură informatică ale furnizorilor de servicii de sănătate, înainte de a fi prea târziu. Dorim sa protejăm digital sănătatea României!" au declarat reprezentantii CERT-RO.

INTRA ACUM în grupul TELEGRAM "Comunitatea Dpo-NET.ro"!


Iți plac articolele dpo-NET.ro? Poți fi la curent cu toate aceste noutăți dacă ne urmărești zilnic pe paginile noastre de LinkedIn sau Facebook. 


Acest articol este protejat de către dispoziţiile legale incidente și este interzisă copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a acestuia. Articolele publicate pe DPO-NET.RO pot fi preluate doar în limita a maxim 500 de caractere, fără a depăşi jumătate din totalul de caractere, şi cu citarea obligatorie a sursei, cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor și articolelor publicate pe DPO-NET.RO, vă rugăm să ne contactati.

ASCPD solicită Ministerului Educației eliminarea consimțământului ca temei legal de prelucrare

Conform unui comunicat de presă, Asociația Specialiștilor în Confidențialitatea și Protecția Datelor (ASCPD) a sesizat Ministerul Educației și Cercetării privind articolul 5, alin. 2 din Procedura privind modul de […]

PECB semnează un parteneriat cu NeoPrivacy România și lansează cursurile recunoscute internațional

PECB Group Inc. Canada a anunțat semnarea un nou acord de parteneriat cu NeoPrivacy România, pentru a distribui cursuri de formare PECB, recunoscute internațional. „Suntem foarte încântați de […]

Belgia: Ghid privind verificările temperaturii la intrarea în incinte

În data de 5 iunie 2020, Autoritatea de Supraveghere din Belgia a publicat un ghid cu privire la verificările de temperatură în timpul crizei COVID-19, având în vedere […]

Digisign ofera un cadou fiecarui absolvent al cursului online GRATUIT

Astazi, 23 Aprilie 2020, este lansat un nou curs online actualizat, oferit GRATUIT, avand tema „Informatii introductive despre utilizarea semnaturilor electronice” si care isi propune sa ofere informații […]

Președintele Republicii Moldova a făcut public numele unui pacient infectat cu coronavirus

Conform site-ului de striri realitatea.md,  Igor Dodon, Președintele Republicii Moldova,  a dezvăluit în timpul conferinței de presă  numele si prenumele femeii care a fost diagnosticată pozitiv cu coronavirus […]

Fenomenul FAKENEWS pierdut de sub control. „Spălați-vă mâinile, nu creierele!”

Acum câteva zile am citit întâmplător pe Fecebook un îndemn, „Spălați-vă mâinile, nu creierele!”. Acesta a fost și momentul în care am realizat că fenomenul Fakenews în România […]

Participa la DPO TOOLS Workshop – 23 / 24 Martie 2020 – „Mobilitatea, o provocare pentru aplicarea GDPR”

La nivelul dispozitivelor mobile, au aparut in ultima perioada noi variante de atacuri informatice menite de a extrage informatii cu caracter personal cunoscute sub forma furtului de identitate […]

Trevor Hughes, CEO IAPP: „În domeniul protecției datelor, avem o nouă profesie hibridizată”

Participând la cea de-a 13-a ediție a Conferinței pentru informatică, confidențialitate și protecția datelor (CPDP2020), desfășurată la Bruxelles în perioada 22-24 ianuarie 2020, Trevor Hughes, Președintele Asociației Internaționale […]

MODELE SI FORMULARE GDPR – O nouă carte în webshop-ul dpo-NET.ro

O nouă lucrare de mare interes a fost adaugată în webshop-ul dpo-NET.ro, fiind o contributie a membrilor Centrului de cercetare pentru protectia datelor, constituit in cadrul Universitatii de […]

Nicolae Ploeșteanu: „Consider că fiecare practician trebuie să aibă această carte”

In domeniul protecției datelor în România, anul 2020 a debutat cu lansarea pe piață a acestui volum, intituat „GDPR Aplicat. Instrumente de lucru pentru implementarea Regulamentului UE 679/2016”, […]

Dispozițiile legale care au permis accesul partidelor la listele suplimentare sunt neconstituționale

Conform unui comunicat de presă transmis de ASCPD – Asociația Specialiștilor în Confidențialitate și Protecția Datelor, suntem informati ca avocatul Poporului a sesizat Curtea Constituțională cu privire la dispozițiile […]

Anul 2019 văzut prin ochii unui GDPR-ist, 10 momente memorabile

Este sfarsit de an si fiind un moment de bilant nu pot sa nu ma gandesc la cat de multe lucruri am realizat pe plan profesional si mai […]

EDPB a realizat cea mai mare arhivă digitală dedicată specialiștilor în PDP

Deși a trecut abia un an și jumătate de la intrarea în vigoare a Regulamentului (UE) 2016/679, mulți dintre cei implicați implicați în procesul de aliniere la acest […]

Un funcționar public condamnat la 6 luni cu suspendare pentru încalcarea GDPR

Conform unui comunicat transmis de Autoritata de Supraveghere din Marea Britanie (ICO),  un fost angajat în cadrul Departamentului de asistență și servicii sociale din Dorset a fost urmărit […]

A început Războiul de independență al operatorilor de date din România

Nu știu alții cum sunt dar eu când mă gândesc la operatorii de date cu caracter personal care își proclamă independența peste noapte mă apucă panica. Numai în […]

Legea care a permis partidelor să copieze listele suplimentare încalcă GDPR-ul!?

Legea nr. 190/2018 privind măsuri de punere în aplicare a Regulamentului (UE) 2016/679 (Regulamentului general privind protecţia datelor), în vigoare de la 31 iulie 2018, „riscă” să fie […]

ACTIVITATEA AUTORITĂȚII CERT-RO CONTINUĂ SĂ FIE FINANȚATĂ DE LA BUGETUL DE STAT ȘI ÎN ANUL 2020

Legea nr. 362/2018 privind asigurarea unui nivel comun ridicat de securitate a rețelelor și sistemelor informatice (sau „Legea NIS”), a suferit câteva modificări prin Legea nr. 231 din […]

Dacă ai votat pe listele suplimentare partidele au aflat totul despre tine. Iată ce poți face

Peste 1.700.000 de votanți au fost înscriși pe listele suplimentare din țară și din străinătate în timpul alegerilor pentru Președintele României din data de 10 Noiembrie 2019. Dacă […]

Protecția datelor personale, subiect controversat în practica instituțiilor publice și a agenților economici din România

Deși a trecut un și jumătate de punere în aplicare a Regulamentului general privind Protecția Datelor cu Caracter Personal (GDPR), încă există multe semne de întrebare cu privire […]

ANAF-ul impune actualizarea documentelor pentru a respecta GDPR

Clienții IFN-urilor si a CAR-urilor trebuie să semneze un nou acord​ prin care sunt de acord ca împrumutătorul să transmită datele personale la ANAF în vederea interogării informațiilor […]