Elementele constitutive ale datelor cu caracter personal

Resurse utile

Vizualizari: 5416

Facebooktwittergoogle_plusredditpinterestlinkedinmail

În viața cotidiană, datele cu caracter personal sunt privite mai mult ca identificatorii persoanei fizice consemnați în buletinul de identitate, nefiind perceput în sensul larg a acestei noțiuni. În mare parte admiterea acestor inadvertențe se datorează faptului că Republica Moldova a adoptat și a pus în aplicare principalele instrumente care definesc acest domeniu începând cu anul 2007 când a fost aprobată Legea cu privire la protecția datelor cu caracter personal [3], și ulterior în anul 2009 când a fost aprobată Legea privind aprobarea Regulamentului Centrului Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal, structurii, efectivului-limită și a modului de finanțare a Centrului Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal [2].

Succesiv creării Autorității de control asupra conformității prelucrării datelor cu caracter personal, la 14 decembrie 2010, a fost aprobată Hotărârea Guvernului privind aprobarea Cerințelor față de asigurarea securității datelor cu caracter personal la prelucrarea acestora în cadrul sistemelor informaționale de date cu caracter personal [6], în anexa nr. 1 a acesteia, au fost definite principalele categorii de date cu caracter personal cum ar fi: numele și prenumele, sexul, data și locul nașterii, cetățenia, IDNP, imaginea, vocea, situația familială, situația militară, datele de geo localizare/datele de trafic, porecla/pseudonimul, datele personale ale membrilor de familie, datele din permisul de conducere, datele din certificatul de înmatriculare, situația economică și financiară, datele privind bunurile deținute, datele bancare, semnătura, datele din actele de stare civilă, numărul dosarului de pensie, codul personal de asigurării sociale (CPAS), codul asigurării medicale (CPAM), numărul de telefon/fax, numărul de telefon mobil, adresa (domiciliului/reședinței), adresa e-mail, datele genetice, datele biometrice și antropometrice, datele dactiloscopice, profesia și/sau locul de muncă, formarea profesională – diplome – studii, obișnuințele/preferințele/comportamentul și caracteristicile fizice.

Dacă facem o analiză comparativă cu reglementările în domeniul protecției datelor cu caracter personal în țările vecine, nu o să găsim o astfel de specificare expresă a principalelor categorii de date cu caracter personal. Inexistența actelor normative care enumeră principalele categorii de date cu caracter personal, se datorează faptului că în unele țări europene, primele reglementări ce ar viza domeniul protecției datelor cu caracter personal au fost instituite încă în anii 50, în acest sens o astfel de specificare la moment nu ar fi actuală din motiv că cetățenii acestor țări au o percepție corespunzătoare, fiind în știință de cauză față de principalele categorii de date cu caracter personal.

La prima vedere, odată ce au fost specificate principalele categorii de date cu caracter personal, este destul de simplu de a desprinde care sânt aceste informații, însă pentru a putea atribui anumitor date calificativul de date cu caracter personal, urmează a fi luate în calcul următoarele elemente specifice:

În literatura de specialitate noțiunea de ,,date” este asociată unor evenimente, numere, constatări, observații, statistici și alte evidențe care nefiind asociate cu careva informații suplimentare nu reprezintă vreun sens de sine stătător. Urmărind această logică putem presupune că datele cu caracter personal sânt inclusiv și acele date care în sine nu au nici un înțeles dar care identifică sau care pot duce la identificarea persoanei fizice ?

Într-adevăr conținutul normelor specificate supra care definesc noțiunea de date cu caracter personal nu specifică și nici nu exclud faptul că în anumite situații, IDNP-ul (cod numeric din 13 cifre ce se atribuie persoanei fizice odată cu nașterea sau la perfectarea buletinului de identitate); codul personal de asigurării sociale (CPAS), codul asigurării medicale (CPAM), imaginea foto/video, ADN (datele genetice) identifică/sau pot duce la identificarea persoanei fizice în condițiile în care această informație se conține într-un anumit registru/sistem de evidență/sistem informațional și/sau regăsită în spațiul public, car e ulterior poate fi asociată cu acesta.

Într-o altă ordine de idei, presupunem că extragem din Registrul de stat al populației (Sistemul informațional automatizat "Registrul de stat al populației" este sistemul unic integrat de evidență automatizată a cetățenilor Republicii Moldova, străinilor cu drept de ședere permanentă sau provizorie pe teritoriul Republicii Moldova a refugiaților și a beneficiarilor de protecție umanitară, precum și a cetățenilor plecați peste hotare pentru a se stabili cu traiul permanent sau temporar pe o durată mai mare de trei luni [5]) toate datele (care constituie informații ce vizează cel puțin circa 4 milioane de persoane) într-un document de extensie word, sau excel, însă acestea să nu fie structurate după logica/structura în care au fost scrise în sistem. Astfel, vom avea un volum enorm de date cu caracter personal însă fiecare categorie de date cu caracter personal luată aparte cum ar fi doar numele, sau prenumele sau data luna anul nașterii, fără a fi atribuit un identificator suplimentar (caracteristica fizică, adresa de domiciliu, numărul de telefon etc.) nu poate identifica sau duce la identificarea persoanei fizice în mod rezonabil, precum și nu constituie un element caracteristic persoanei fizice deoarece nu cunoaștem cui îi aparține.

În esență, anume eșalonarea identificatorilor într-o anumită ordine logică, vor reprezenta în sine datele cu caracter personal.

Literatura de specialitate desprinde 4 elemente constitutive ale datelor cu caracter personal, precum: orice informație, referitoare la, identificată sau identificabilă, persoana fizică [9].

Primul element – ,,orice informație”

Cuvântul informație a fost preluat din latină  - informatio, care ar putea fi definită ca totalitatea elementelor ce descriu și caracterizează o anumită manifestare de fapt, obiect, gând, fenomen, cunoștință, lămurire etc. Informația constituie elementul esențial în procesul de cunoaștere realizat de ființa umană [7].

Informația este rezultatul interpretării datelor în dependență de cunoștințe, experiență, de circumstanțele cazului etc. Aceeași informație poate fi interpretată diferit de la un individ la altul în dependență de contextul în care acesta a fost expusă sau tratată.

Chiar dacă în utilizarea cotidiană datele și informațiile sânt utilizate ca sinonime, în industria tehnologiei informației, cu siguranță aceste două sintagme au înțelesuri diferite. Datele sânt materia primă care în sine nu reprezintă un pericol pentru viața intimă, familială și privată, atât timp cit datele nu sânt legate după o structură logică care în esență să caracterizeze sau să identifice sau să ducă la identificarea persoanei fizice. Astfel, când ne referim la orice informație, deja urmează să percepem că această informație este structurată după o anumită logică și probabilitatea de a identifica direct sau să poată duce la identificarea persoanei fizice este foarte mare.

Nu în zadar legiuitorul a potrivit sintagma ,,orice informație” pentru a nu se limita la un anumit volum sau formă de informație, care în contextul evoluției tehnologiei informației, noi categorii de date cu caracter personal apar lunar dacă nu zilnic.

Cum a fost menționat mai devreme, informația poate fi percepută și tratată diferit de fiecare persoană în parte în dependență de bagajul de cunoștințe raportat la totalitatea indicilor caracteristici unor informații, a căror tălmăcire poate duce la identificarea persoanei fizice.

Spre exemplu, susținerea probei scrise a examenului de bacalaureat constituie date cu caracter personal dacă numele și prenumele autorului au fost anonimizate ? La prima vedere, în absența identificatorilor principali precum nume și prenume, ar părea că este imposibilă identificarea autorului scrisorii. Totodată, reieșind din faptul că manuscrisul este de origine umană (scrierea olografă) acesta cuprinde un set de criterii unice după care poate fi identificată această persoană.

Al doilea element constitutiv ,,referitoare la”

De regulă, acest element specific ,,referitor la” prezumă legătura acestei informații cu personalitatea unui anumit individ, fapt care stârnește și creează un interes sporit în privința acestor date. De exemplu datele consemnate în cadrul unei cauze penale în mod inerent demonstrează că acestea ,,se referă” la un anumit subiect de date cu caracter personal (făptuitor/i), sau informațiile stocate în biroul unei instituții medicale exprimă faptul că datele stocate vizează medicul precum și pacienții care au beneficiat de serviciile acesteia, ori rezultatele examenelor de bacalaureat care sânt afișate în cadrul unei instituții de învățământ cu siguranță identifică elevii care frecventează această instituție.  Cu alte cuvinte, al doilea element ,,referitoare la” este exercițiul logic care ne oferă o concluzie preliminară dacă o anumită informație se referă la cineva sau la ceva sau dacă aceasta poartă o anumit încărcătură de fapte sau evenimente ce ar putea caracteriza o anumită persoană [7].

Al treilea element este ,,identificată sau identificabilă”

În această situație se impune necesitate de a relata cazurile în care datele cu caracter personal identifică persoana sau poate duce la identificarea acesteia.

De obicei persoana fizică se consideră a fi identificată dacă prin datele care sânt prelucrate poate fi stabilită cu ușurință identitatea subiectului datelor cu caracter personal. Spre exemplu, atunci când numele și prenumele unui subiect de date cu caracter personal este unic, atunci putem spune că persoana este identificată (acest test poate fi efectuat cu ușurință verificând datele după omonim prin intermediul aplicației oferite de Î.S. ,,Cris,,Registru” și care poate fi accesată la adresa electronică http://registru.md/servicii-online). Din categoria datelor care identifică persoana fizică ar fi și: IDNP; CPAM, CPAS; numărul de telefon abonament, IP adresa clientului, numărul de înmatriculare a automobilului etc. Deci faptul deținerii/cunoașterii acestor identificatori se va considere că persoana căreia i s-a atribuit acest criteriu poate fi identificată [7].

În partea ce vizează de datele care pot duce la identificarea persoanei fizice, aici lucrurile sunt destul de relative. Astfel, dacă e să încercăm să enumerăm categoriile de date cu caracter personal care pot duce la identificarea persoanei fizice, ajungem la concluzia că majoritatea informațiilor în contextul în care există suficienți indici suplimentari, pot duce la identificarea persoanei fizice. În acest sens vom prezenta următoarele exemple: După cum a fost exemplificat și mai devreme în cazul anonimizării numelui și prenumelui autorului unui lucrări, pentru majoritatea persoanelor care în mod normal nu dispun de cunoștințe speciale sau aprofundate în domeniul expertizei grafoscopice, nu vor putea identifica care anume elev este autorul acestei lucrări. Totuși, experții criminalistici având în vedere procesul general de identificare precum cercetarea prealabilă a materialelor trimise spre expertizare, analizarea separată a caracteristicilor grafice ale fiecărui scris în parte, examinarea comparativă a caracteristicilor scrisului și a elevilor cunoscuți, cercetarea comparativă prin aprecierea constatărilor făcute și formularea concluziei [8], în marea majoritate a cazurilor vor putea stabili identitatea autorului manuscrisului. În acest sens, chiar dacă nu se cunoaște expres cine este autorul lucrării, expertiza grafoscopică care va cuprinde cel puțin identificatorii indirecți precum forma literelor, înclinației, culoarea, viscozitatea și componența cernelii  etc. poate duce la identificarea autorului. Mai mult, în această situație chiar acuratețea scrisului sau admiterea greșelilor, formularea specifică a textului (arhaisme, rusisme), punctajul acumulat, examinate comparativ cu caracteristicile elevilor, poate duce la minimizarea cercului de persoane vizate sau chiar la identificarea directă a acestuia.

În același context, procesul tehnologic instantaneu individualizează noi categorii de date cu caracter personal care pot duce la identificarea persoanei, cum ar fi în cazul identificării persoanei fizice după mersul acesteia, fiind utilizate dispozitivele video montate în perimetrul unui oraș, sau la general pe țară, sau identificarea automatizată după criteriul recunoașterii trăsăturilor faciale, sau identificarea potrivit datelor de geo localizare emise de telefonul mobil/tabletă/navigatorul auto, sau identificare potrivit datelor prelucrate în cadrul unor tranzacții financiare cu cardul, sau în cazul efectuării tranzacției financiare cheș cu utilizarea cardurilor de reducere etc.

Astfel conchidem că sub noțiunea de ,,identificată sau identificabilă”, pot fi încadrate practic majoritatea informațiilor cu condiția că dispunem de anumite resurse informaționale în cadrul cărora putem stabili logică sau legătura de cauzalitate dintre informația deținută și cea stocată într-un anumit sistem de evidență.

Enunțare tuturor acestor criterii după care o informație ar fi personalizată ar fi inutilă dacă aceste caracteristici nu ar fi strâns legate de ultimul element ,,persoană fizică”.

De menționat că domeniul protecției datelor cu caracter personal a apărut odată cu necesitatea protejării inviolabilității vieții intime, familiale și private ale persoanei fizice. Deci rolul acestor principii, constă în faptul asigurării unui mediu confortabil la nivel de libertate de a gândi, de a circula, de a alege și de acționa potrivit propriilor convingeri având în vedere limitele și restrângeri legale, însă în privința cărora persoana fizică să nu fie supusă unor restricții, intimidări sau de orice alt tip de limitări.

În majoritatea statelor ce fac parte la Convenția pentru protecția persoanelor referitor la prelucrarea automatizată a datelor cu caracter personal a fost deschisă spre semnare pentru statele membre ale Consiliului Europei la Strasbourg la 28 ianuarie 1981, dreptul la protecția datelor cu caracter personal vizează doar persoana fizică [1].

O altă întrebare care apare fără echivoc este dacă datele cu caracter personal pot fi doar datele care aparțin subiectului, sau datele cu caracter personal precum numele și prenumele acestuia pot fi considerate ca date cu caracter personal care identifică alți subiecți de date ?

Cu siguranță plenitudinea și diversitatea circumstanțelor unui caz în mod direct influențează raționamentul privind calificarea ca fiind date cu caracter personal. Totuși în unele situații datele cu caracter personal care identifică un subiect de date pot constitui date cu caracter personal care pot duce la identificarea altui subiect de date. Un asemenea caz ar fi foarte ușor de simulat, în cazul când încercăm să căutăm un fost coleg de clasă pe un site de socializare, însă, din careva raționamente personale acesta și-a creat un profil de utilizator  fără a include numele și prenumele său deplin sau a introdus alți identificatori care nu pot duce la identificare acestuia, în acest sens în cazul în care intenția de a identifica această persoană este destul de motivantă, iar răbdare nu este un impediment în acest proces, atunci prin simpla căutare potrivit criteriului ,,numelui” acestuia, și vizualizarea profilurilor de utilizatori (incluzând fotografiile și prietenii acestor persoane), neapărat vor identifica persoanele din cercul apropiat de tip: părinții, soția, verișorii, astfel, prin intermediul acestor date s-ar putea de identificat și profilul utilizatorului colegului pe care îl căutăm.

De reținut și faptul că datele nu își pierd calitatea de date cu caracter personal chiar și în situația în care nu sunt veridice (în cazul unor declarații calomnioase aduse în public, sau unor înscrisuri false etc.). Astfel, indiferent de faptul dacă informația este veridică sau nu, în cazul în care această informație identifică sau poate duce la identificarea persoanei fizice, acestea vor reprezenta date cu caracter personal.

Bibliografie:

  1. Convenția pentru protecția persoanelor referitor la prelucrarea automatizată a datelor cu caracter personal a fost deschisă spre semnare pentru statele membre ale Consiliului Europei la Strasbourg la 28 ianuarie 1981;
  2. Legea nr. 182 din 10 iulie 2008 cu privire la aprobarea Regulamentului Centrului Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal, structurii, efectivului-limită și a modelului de finanțare a Centrului Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal;
  3. Legea nr. 17-XIV din 15 februarie 2007 cu privire la protecția datelor cu caracter personal;
  4. Legea nr. 133  din 8 iulie 2011 privind protecția datelor cu caracter personal;
  5. Concepția sistemului informațional automatizat ,,Registrul de stat al populației” și Regulamentului cu privire la Registrul de stat al populației, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 333 din 18 martie 2002
  6. Cerințele fată de asigurarea securității datelor cu caracter personal la prelucrarea acestora în cadrul sistemelor informaționale de date cu caracter personal, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1123 din 14 decembrie 2010;
  7. Avizul Grupului de Lucru Pentru Protecția Datelor Instituit în Temeiul Articolului 4/2007 privind conceptul de date cu caracter personal;
  8. Lucian Ionescu, Expertiza criminalistică a scrisului, Editura Junimea, Iași, 1973.
  9. Manualul de legislație europeană prind protecția datelor, publicat de Curtea europeană a Drepturilor Omului, Agenția pentru Drepturi Fundamentale a Uniunii Europene în anul 2014 p.37, Luxemburg, Oficiul pentru Publicații al Uniunii Europene 2014.

[1] Grupul de Lucru Pentru Protecția Datelor este un organism european independent, cu caracter consultativ, format din reprezentanţii autorităţilor naţionale pentru protecţia datelor din statele membre ale Uniunii Europene, reprezentanţii autorităţilor create pentru instituţiile şi organismele comunitare, precum şi reprezentanţi ai Comisiei Europene.

Iți plac articolele dpo-NET.ro? Poți fi la curent cu toate aceste noutăți dacă ne urmărești zilnic pe paginile noastre de LinkedIn sau Facebook. 

NOU! Consultă Registrul Amenzilor GDPR pentru mai multe informații despre sancțiunile acordate în baza Regulamentului 2016/679


Acest articol este protejat de către dispoziţiile legale incidente și este interzisă copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a acestuia. Articolele publicate pe DPO-NET.RO pot fi preluate doar în limita a maxim 500 de caractere, fără a depăşi jumătate din totalul de caractere, şi cu citarea obligatorie a sursei, cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor și articolelor publicate pe DPO-NET.RO, vă rugăm să ne contactati.

Fenomenul FAKENEWS pierdut de sub control. „Spălați-vă mâinile, nu creierele!”

Resurse utile

Vizualizari: 3940

Facebooktwittergoogle_plusredditpinterestlinkedinmail

Acum câteva zile am citit întâmplător pe Fecebook un îndemn, "Spălați-vă mâinile, nu creierele!". Acesta a fost și momentul în care am realizat că fenomenul Fakenews în România a fost pierdut iar de sub control, fiind bombardați de informații false menite să crească nivelul de panică a populației. Efectul imediat pe care îl constat este fuga după măști de protecție care au ajuns să coste cât un gram de aur. Mai mult, comercianții de alimente înregistrează vanzări record, influențate artificial de această isterie. Interesant este cum rafturile de dezinfectanți pe baza de alcool sunt aproape intacte dar conservele sunt deja o raritate.

Ieri s-a confirmat și primul caz de infecție cu coronavirus în România și dacă nu menținem starea de normalitate, riscăm să pierdem de sub control acest fenomen. Mă bucur totuși că Organizația Mondială a Sănătății (OMS) investește timp și resurse în campanii publice, alocând un interes marit dezamorsării bombelor de dezinformare care au devenit virale pe rețelele de socializare. Cred că este sarcina noastră, a fiecăruia, este să combatem acest fenomen Fakenews și să distribuim cât mai mult informațiile din surse oficiale, precum cele de mai jos.

FAKENEWS: Coronavirusul  (2019-nCoV) poate fi transmis prin mușcături de țânțari

Răspuns OMS (Organizația Mondială a sănătății): Noul coronavirus NU poate fi transmis prin mușcături de țânțar.

Noul coronavirus este un virus respirator care se răspândește în principal prin contactul cu o persoană infectată, prin picăturile respiratorii emise atunci când o persoană, tușește sau strănută, sau prin salivă sau picături de secreție nazală. Până în prezent, nu există informații sau dovezi care să sugereze că 2019-nCov ar putea fi transmis de către țânțari. Pentru a vă proteja, evitați contactul cu cineva care are febră sau tuse și practicați o bună igienă a mâinilor și igienă respiratorie.

FAKENEWS: Urina copiilor vă poate proteja împotriva noului coronavirus (2019-nCoV)

Răspuns OMS (Organizația Mondială a sănătății): Urina copiilor NU poate fi utilizată ca protecție împotriva noului coronavirus.

Urina nu ucide virusurile și bacteriile. De fapt, urina poate conține cantități mici de material viral sau bacterian. Spălarea mâinilor cu urina unui copil sau utilizarea acestei urine pentru a spala suprafețele nu vă protejează de noul coronavirus (2019-nCoV). Spălați-vă des pe mâini cu un produs hidroalcoolic sau cu apă și săpun. Curățați suprafețele cu dezinfectanți simpli.

FAKENEWS: Vremea rece și zăpada pot ucide noul coronavirus (2019-nCoV)

Răspuns OMS (Organizația Mondială a sănătății): Vremea rece și zăpada nu pot ucide noul coronavirus (2019-nCoV).

Temperatura normală a corpului uman rămâne în jurul valorii de 36,5 ° C și 37 ° C, indiferent de temperatură sau de vremea exterioară. Prin urmare, nu există niciun motiv să credem că vremea rece poate ucide noul coronavirus sau alți agenți patogeni. Cel mai eficient mod de a vă proteja de 2019-nCoV este să vă spălați frecvent mâinile cu un produs pe bază de alcool sau cu săpun și apă.

FAKENEWS: Cocaina poate proteja împotriva noului coronavirus (2019-nCoV)

Răspuns OMS (Organizația Mondială a sănătății): Cocaina NU protejează împotriva noului coronavirus și poate fi periculoasă.

Cocaina este un produs stimulant care creează dependență. Utilizarea sa provoacă efecte nedorite grave și dăunează sănătății umane.

FAKENEWS: Noul coronavirus (2019-nCoV) poate fi transmis și prin obiecte, cum ar fi monede și bancnote

Răspuns OMS (Organizația Mondială a sănătății): Riscul de a fi infectat cu noul coronavirus (2019-nCoV) prin atingerea obiectelor, inclusiv monede, bancnote sau carduri de credit, este foarte mic. 

Datele preliminare indică faptul că noul coronavirus (2019-nCoV) poate supraviețui pe suprafețe timp de câteva ore sau mai multSe poate întâmpla ca un obiect să fie contaminat de 2019-nCoV de o persoană infectată care tușește sau strănută sau care atinge obiectul. Cu o igienă bună a mâinilor, riscul de a fi infectat cu noul coronavirus (2019-nCoV) prin atingerea obiectelor, inclusiv monede, bancnote sau cărți de credit, este foarte mic. Cea mai bună protecție este să vă spălați frecvent mâinile cu un produs hidroalcoolic sau cu săpun și apă.

FAKENEWS: Noul coronavirus (2019-nCoV) se poate proiecta până la 8 metri de o persoană care tușește sau strănută

Răspuns OMS (Organizația Mondială a sănătății): Picături respiratorii pot fi proiectate aproximativ 1 metru de către o persoană care tușește sau strănută.

Atunci când o persoană infectată cu 2019-nCoV tușește sau strănută, virusul este expulzat în picături care pot parcurge o anumită distanță față de acea persoană. Prin urmare, pentru a vă proteja de orice virus respirator, evitați contactul strâns cu cineva care are febră sau tușește și spălați-vă frecvent mâinile cu produs hidroalcoolic sau săpun și apă.

FAKENEWS: Coronavirusul (2019-nCoV) se poate răspândi parcurgând distanțe lungi prin aer

Răspuns OMS (Organizația Mondială a sănătății): Coronavirusurile sunt viruși care NU se răspândesc parcurgând distanțe mari prin aer. 

Noul coronavirus (2019-nCoV) este un virus respirator care se răspândește în principal prin picăturile eliberate atunci când o persoană infectată tușeste sau strănută, sau prin picături de salivă sau secreții nazale. Aceste picături sunt prea grele pentru a călători prin aer distanțe semnificative. De asemenea, vă puteți infecta dacă vă atingeți ochii, gura sau nasul după ce intrați în contact cu o suprafață contaminată. Protejați-vă și spălați-vă frecvent pe mâini cu un produs hidroalcoolic sau cu săpun și apă.

FAKENEWS: Uscătoarele de mână sunt eficiente pentru a ucide 2019 nCoV

Răspuns OMS (Organizația Mondială a sănătății): Nu. Uscătoarele de mână nu sunt eficiente pentru a ucide 2019-nCoV. Pentru a vă proteja de noul coronavirus, trebuie să vă spălați frecvent pe mâini cu un produs pe bază de alcool sau cu săpun și apă. Odată ce mâinile tale sunt curate, ar trebui să le usuci bine cu prosoape de hârtie sau un uscător de aer cald.

FAKENEWS: Pot reutiliza o mască N95. O poți spala și o poți steriliza cu dezinfectanți pentru mâini

Răspuns OMS (Organizația Mondială a sănătății): Nu. Măștile de față, inclusiv măști medicale plate sau măști N95, nu trebuie reutilizate. Dacă ați fost în contact strâns cu cineva infectat cu noul coronavirus sau care are o altă infecție respiratorie, partea din față a măștii dvs. trebuie considerată contaminată. Trebuie să îndepărtați masca fără să-i atingeți partea din față și să o eliminați corect. După îndepărtarea măștii, trebuie să vă curățați mâinile cu un produs hidroalcoolic sau cu săpun și apă.

FAKENEWS: O lampă de dezinfectare ultravioletă (UV) poate să omoare noul coronavirus (nCoV) 

Răspuns OMS (Organizația Mondială a sănătății): Lămpile UV nu trebuie utilizate pentru sterilizarea mâinilor sau a altor părți ale corpului, deoarece razele UV pot provoca eritem (iritarea pielii). Pentru a vă proteja de noul coronavirus, rămâneți la curent cu toate măsurile pe care le puteți lua.

FAKENEWS: Pulverizarea  de alcool sau clor pe tot corpul poate ucide noul coronavirus (nCoV)

Răspuns OMS (Organizația Mondială a sănătății): Nu. Stropirea cu alcool sau clor pe tot corpul nu va ucide virusurile care au intrat deja în corpul vostru. Pulverizarea acestor substanțe poate fi dăunătoare pentru îmbrăcăminte sau mucoase (adică ochi, gură). Fiți conștienți că atât alcoolul, cât și clorul pot fi utile în dezinfectarea suprafețelor, dar ar trebui utilizate conform recomandărilor corespunzătoare.

Există mai mulți pași pe care îi puteți face pentru a vă proteja de noul coronavirus. Începeți să vă curățați frecvent mâinile folosind un produs hidroalcoolic - cum ar fi un gel - sau cu săpun și apă.

FAKENEWS: Sunteți în siguranță dacă primiți o scrisoare sau un pachet din China

Răspuns OMS (Organizația Mondială a sănătății): Da, sunteți în siguranță. Persoanele care primesc pachete din China nu prezintă riscul de a contracta noul coronavirus. Din analizele anterioare, știm că coronavirusurile nu supraviețuiesc mult timp asupra obiectelor, cum ar fi scrisori sau pachetele.

FAKENEWS: Animalele de companie pot răspândi noul coronavirus (2019-nCoV)

Răspuns OMS (Organizația Mondială a sănătății): În prezent, nu există dovezi că animalele de companie, cum ar fi câinii sau pisicile, pot fi infectate cu noul coronavirus. Cu toate acestea, este întotdeauna o idee bună să te speli pe mâini cu apă și săpun după contactul cu animalele de companie. Acest lucru vă protejează de diverse bacterii comune, cum ar fi E.coli și Salmonella, care pot trece de la animale de companie la om.

FAKENEWS: Vaccinurile împotriva pneumoniei protejează împotriva noului coronavirus

Răspuns OMS (Organizația Mondială a sănătății): Nu. Vaccinurile împotriva pneumoniei, cum ar fi vaccinul pneumococic și vaccinul Haemophilus influenzae de tip B (Hib), nu protejează împotriva noului coronavirus.

Virusul este atât de nou și diferit încât necesită propriul său vaccin. Cercetătorii lucrează în prezent la dezvoltarea unui vaccin împotriva 2019-nCoV, iar OMS îi sprijină în activitatea lor.

Deși aceste vaccinuri nu sunt eficiente împotriva 2019-nCoV, vaccinarea împotriva bolilor respiratorii este foarte recomandată pentru a vă proteja sănătatea.

FAKENEWS: Poți clăti nasul în mod regulat cu soluție salină care ajută la prevenirea infecției cu noul coronavirus

Răspuns OMS (Organizația Mondială a sănătății): Nu. Nu există nicio dovadă că clătirea în mod regulat a nasului cu soluție salină protejează oamenii de infecțiile cu noul coronavirus.

Există unele dovezi că această practică poate ajuta oamenii să se recupereze mai rapid dintr-o răceală comună. Cu toate acestea, nu s-a demonstrat clătirea regulată a nasului pentru a preveni infecțiile respiratorii

FAKENEWS: Dacă mănânc usturoi pot preveni infecția cu noul coronavirus

Răspuns OMS (Organizația Mondială a sănătății): Usturoiul este un aliment sănătos care poate avea anumite proprietăți antimicrobiene. Cu toate acestea, în actuala epidemie nu există dovezi conform cărora consumul de usturoi îi protejează pe oameni de noul coronavirus.

FAKENEWS: Utilizarea uleiului de susan împiedică coronavirusul să intre în organism

Răspuns OMS (Organizația Mondială a sănătății): Nu. Uleiul de susan nu ucide noul coronavirus. Există dezinfectanți chimici care pot ucide 2019-nCoV pe suprafețe. Acestea includ dezinfectanți pe bază de înălbitor sau clor, solvenți, etanol 75%, acid peracetic și cloroform.  Cu toate acestea, acestea au un impact mic asupra virusului dacă le pui pe piele sau sub nas. Poate fi chiar periculos să obții aceste substanțe chimice pe pielea ta.

FAKENEWS: Noul coronavirus afectează mai ales vârstnicii

Răspuns OMS (Organizația Mondială a sănătății): Persoanele de toate vârstele pot fi infectate cu noul coronavirus (2019-nCoV). Persoanele în vârstă și persoanele cu afecțiuni preexistente (cum ar fi astmul, diabetul, bolile de inimă) par mai susceptibile de a se îmbolnăvi grav de acest virus.   OMS recomandă persoanelor de toate vârstele să ia măsuri pentru a se proteja de virus, de exemplu, urmând igiena respiratorie bună a mâinilor și a căilor respiratorii.

FAKENEWS: Antibiotice sunt eficiente în prevenirea și tratarea infecției cu noul coronavirus

Răspuns OMS (Organizația Mondială a sănătății): Nu, antibioticele nu funcționează împotriva virusurilor, ci doar împotriva bacteriilor.

Noul coronavirus (2019-nCoV) este un virus și, prin urmare, antibioticele nu trebuie utilizate ca mijloc de prevenire sau tratament.

Cu toate acestea, dacă sunteți spitalizat pentru infecția 2019-nCoV, este posibil să vi se administreze antibiotice, deoarece este posibilă co-infecția bacteriană.

FAKENEWS: Există medicamente specifice pentru prevenirea sau tratarea infecției cu noul coronavirus

Răspuns OMS (Organizația Mondială a sănătății): Până în prezent, nu este recomandat niciun medicament specific pentru prevenirea sau tratarea infecției cu noul coronavirus (2019-nCoV).

Cu toate acestea, persoanele infectate cu virusul ar trebui să primească îngrijiri adecvate pentru ameliorarea și tratarea simptomelor, iar cei care sunt grav bolnavi ar trebui să beneficieze de îngrijire optimă de susținere. Anumite tratamente specifice sunt studiate și vor fi testate în studiile clinice. OMS ajută la accelerarea eforturilor de cercetare și dezvoltare cu o gamă largă de parteneri.

Iți plac articolele dpo-NET.ro? Poți fi la curent cu toate aceste noutăți dacă ne urmărești zilnic pe paginile noastre de LinkedIn sau Facebook. 

NOU! Consultă Registrul Amenzilor GDPR pentru mai multe informații despre sancțiunile acordate în baza Regulamentului 2016/679


Acest articol este protejat de către dispoziţiile legale incidente și este interzisă copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a acestuia. Articolele publicate pe DPO-NET.RO pot fi preluate doar în limita a maxim 500 de caractere, fără a depăşi jumătate din totalul de caractere, şi cu citarea obligatorie a sursei, cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor și articolelor publicate pe DPO-NET.RO, vă rugăm să ne contactati.

Trevor Hughes, CEO IAPP: „În domeniul protecției datelor, avem o nouă profesie hibridizată”

Resurse utile

Vizualizari: 8760

Facebooktwittergoogle_plusredditpinterestlinkedinmail

Participând la cea de-a 13-a ediție a Conferinței pentru informatică, confidențialitate și protecția datelor (CPDP2020), desfășurată la Bruxelles în perioada 22-24 ianuarie 2020, Trevor Hughes, Președintele Asociației Internaționale a Profesioniștilor în Confidențialitate (IAPP), a oferit un interviu exclusiv pentru DpoNET - Data Protection Officers Network. Prin intermediul răspunsurilor oferite, avem ocazia să înțelegem mai bine viziunea sa despre evoluția protecției datelor în ultimii 20 de ani și despre cum arată viitorul, având în vedere utilizarea tot intensă a tehnologiei bazate pe Inteligența Artificială, ajungând la concluzia că DPO-ul este o nouă profesie hibridizată care presupune înțelegerea tehnologiei, a modului în care este utilizata tehnologia in afaceri și cu siguranță, cunoasterea legii.

În lumina aniversării a 20 de ani de la înființarea IAPP, vreau să vă lansez prima întrebare și să discutăm despre cum au evoluat domeniul protecției vieții private, în ultimii 20 de ani.

IAPP sărbătorește într-adevăr 20 de ani în acest an. Suntem foarte mândri, mai ales când realizăm ce incredibili au fost ultimii 20 de ani. Am crescut de la zero, de la o organizație foarte mică, la o organizație cu 52000 de membri din 120 de țări din întreaga lume. Creșterea organizației IAPP este o dovadă a creșterii complexității probemelor care fac din ce în ce mai dificilă protejarea vieții private. Aceaste provocări s-au intensificat din mai multe motive diferite și, cu siguranță tehnologia este pe primul loc. Noile tehnologii creează noi așteptări, noi provocări, în privința protecției vieții private. Avem nevoie de profesioniști care să ne ajute în fața acestor noi provocări. Așadar, cred că ceea ce vedem astăzi este o creștere continuă a provocărilor tehnologice asupra domeniului protecției vieții private și observăm nevoia tot mai mare de profesioniști care au abilități pentru a răspunde cu succes acestor noi provocări, reducând riscurile și identificând soluții mai bune pentru cetățeni, pentru consumatori, crescând totodată gradul de încredere în economia digitală.

Ce părere aveți despre viitorul domeniului Inteligenței Artificiale. La ce ar trebui să ne așteptăm? În ce direcție se îndreaptă acest domeniu în următorii ani?

Viitorul Inteligenței Artificiale, ca și domeniul confidențialității și protecției datelor, este foarte complicat și cred că este plin de riscuri pentru organizații. Știm că Inteligența Artificială folosește cantități masive de date și astfel pot exista probleme legate de protecția acestor date. Trebuie să ne asigurăm că procesarea algoritmică este transparentă și știm de ce Inteligeța Artificială ia anumite decizii. Trebuie să ne asigurăm că rezultatele proceselor decizionale automate nu sunt discriminatorii. Cred că putem învața multe din lecțiile pe care ni le-a oferit domeniul confidențialității și protecției datelor și va trebui să implementăm măsuri astfel încât lansarea acestor noi tehnologii să fie confortabile și acceptate de toată lumea.

Care sunt poveștile din acest domeniu care nu primesc suficientă atenție, există ceva la care jurnaliștii nu s-au gândit?

Este o întrebare grozavă. Există întradevăr povești care nu primesc suficientă atenție. Când mă gândesc la protecția datelor, realizez că în tot acest timp ne-am concentrat cel mai mult pe încălcările de securitate a vieții private și provocările pentru domeniul protecției datelor introduse de noile tehnologii.

Dar ce văd în fiecare zi este în primul rând volumul mare de munca, văd foarte multe organizații care investesc în oameni, în tehnologii și procese, în managementul riscurilor, pentru a ajuta la îmbunătățirea protecției datelor și a vieții private. Așadar, unul dintre lucrurile pe care cred că trebuie să le promovăm mai mult este existența celor 52000 de membri IAPP din întreaga lume care lucrează în fiecare zi pentru a crește nivelul de protecție a vieții private. Există tehnologii și instrumente pe care companiile le utilizează deja în acest scop și suntem foarte departe fața de cum am fost acum 20 de ani în ceea ce privește protecțiea vieții private în cadrul organizațiilor. Responsabilul cu protecția datelor este o profesie a viitorului și cred că ar trebui să promovăm mai mult aceste povești.

Aveți câteva sfaturi personale pentru profesioniștii în domeniul confidențialității datelor și implicit pentru cei care sunt DPO?

Da. Sfaturile pe care le dau oricărui tânăr care se gândește la o carieră în acest domeniu și oricărui profesionist care se gândește la o specializare în aceste domeniu este că nu este suficient să fii avocat, nu este suficient să fii manager, nu este suficient să fii un informatician. Cu siguranță, puteți obține o diplomă într-unul din aceste domenii, dar trebuie să fiți un profesionist hibrid. Dacă ești avocat, trebuie să înțelegi managementul afacerii, să te specializezi în managementul riscului și să obții cât mai mult cunoștințe în informatica pentru a avea succes și a fi eficient. Ceea ce vedem astăzi este o nouă profesie hibrid. Sfatul meu este fiecare profesionist trebuie să înțelegă tehnologia și modul în care este utilizata in afaceri, să cunoască legea și astfel va avea o carieră lungă de succes.

Mulțumesc foarte mult.

 

 

Iți plac articolele dpo-NET.ro? Poți fi la curent cu toate aceste noutăți dacă ne urmărești zilnic pe paginile noastre de LinkedIn sau Facebook. 

NOU! Consultă Registrul Amenzilor GDPR pentru mai multe informații despre sancțiunile acordate în baza Regulamentului 2016/679


Acest articol este protejat de către dispoziţiile legale incidente și este interzisă copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a acestuia. Articolele publicate pe DPO-NET.RO pot fi preluate doar în limita a maxim 500 de caractere, fără a depăşi jumătate din totalul de caractere, şi cu citarea obligatorie a sursei, cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor și articolelor publicate pe DPO-NET.RO, vă rugăm să ne contactati.

MODELE SI FORMULARE GDPR – O nouă carte în webshop-ul dpo-NET.ro

O nouă lucrare de mare interes a fost adaugată în webshop-ul dpo-NET.ro, fiind o contributie a membrilor Centrului de cercetare pentru protectia datelor, constituit in cadrul Universitatii de […]

Nicolae Ploeșteanu: „Consider că fiecare practician trebuie să aibă această carte”

In domeniul protecției datelor în România, anul 2020 a debutat cu lansarea pe piață a acestui volum, intituat „GDPR Aplicat. Instrumente de lucru pentru implementarea Regulamentului UE 679/2016”, […]

Primele clauze contractuale standard între operatori și împuterniciți [eng]

La sfârșitul anului trecut am scris despre „Primul model de acord între operatori asociați”, publicat de Comisia pentru protecția datelor și libertatea informațiilor din landul Baden-Wuerttemberg (Germania).  Vă […]

Anul 2019 văzut prin ochii unui GDPR-ist, 10 momente memorabile

Este sfarsit de an si fiind un moment de bilant nu pot sa nu ma gandesc la cat de multe lucruri am realizat pe plan profesional si mai […]

Model de acord între operatori asociați publicat de autoritatea germană [eng]

Odată ajunși la concluzia că independența nu poate fi atributul care să califice o relație dintre doi operatori de date, deși multe companii bazându-se pe un evident dezechilibru […]

EDPB a realizat cea mai mare arhivă digitală dedicată specialiștilor în PDP

Deși a trecut abia un an și jumătate de la intrarea în vigoare a Regulamentului (UE) 2016/679, mulți dintre cei implicați implicați în procesul de aliniere la acest […]

EDPB a publicat documentele adoptate în ultima sesiune plenară

În zilele de 2 și 3 decembrie, autoritățile de supraveghere din SEE și Autoritatea Europeană pentru Protecția Datelor (EDPS), reunite în Comitetul European pentru Protecția Datelor (EDPB), s-au […]

EDPB a lansat ghidul Data Protection by Design and by Default

Comitetul European pentru Protecția Datelor (EDPB) a lansat astăzi, în consultare publică, un nou ghid extrem de interesant: Orientări 4/2019 privind articolul 25 Protecţia datelor începând cu momentul […]

AEPD a publicat Ghidul pentru aplicarea principiului „Privacy by design”

Autoritatea Spaniolă de Supraveghere (AEPD) a publicat pe site-ul său „Ghidul privacy by design” pentru a oferi orientări care să faciliteze încorporarea principiilor de protecție a datelor și […]

Cum păstrăm evidența activităților de prelucrare? Bonus: FORMULAR GRATUIT

Evidența activităților de prelucrare este pilonul central al proiectului implementării GDPR. Atunci când pornim pe lungul traseu al conformității GDPR important este primul pas pe care îl facem. […]

A început GDPR Summer Challenge 2019!

68 de participanți din 14 echipe au luat startul in concursul GDPR Summer Challenge 2019. GDPR Summer Challenge este o simulare de caz la care participă mai multe […]

GDPR Summer Challenge este pregătit de lansare!

Sâmbătă, 10 August 2019, începe primul concurs național din România destinat aprofundarii și mai ales verificării cunoștințelor în domeniul protecției datelor. Scopul este ca participantii să dobândească cât […]

Te-ai înscris la GDPR Summer Challenge?

Peste 50 de persoane s-au înscris până acum în concursul „GDPR Summer Challenge”, motiv pentru care organizatorii au decis creșterea numărului de membrii într-o echipă la 5 persoane, […]

Ghidul turistului GDPResponsabil. Află cum îți protejezi datele în concediu!

Vacanțele sunt acele momente în care încercăm să fugim de grijile de zi cu zi, însă una dintre ele ne va urmări oriunde am pleca: protejarea datelor noastre. […]

CNIL a lansat o nouă versiune a software-lui PIA

CNIL – Commission Nationale de l’Informatique et des Libertés (Autoritatea de supraveghere din Franța) a anunțat, în data de 25.06.2019, lansarea versiunii 2.1 a software-lui PIA.  Update-ul include: […]

6 soluții IT esențiale în procesul de aliniere la GDPR

Odată cu introducerea legislației GDPR și conformarea la noul set de reguli, modul în care companiile IT încearcă să își reanimeze  procesul de “customer data handling” a devenit […]

Ghid Întrebări și Răspunsuri lansat de ANSPDCP

Autoritatea Națională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal (ANSPDCP) a lansat ghidul Întrebări și Răspunsuri cu privire la aplicarea Regulamentului (UE) 2016/679. Lansarea ghidului a avut […]

S-a lansat Ghidul Operatorilor privind monitorizarea video!

Data Protection Commission (DPC), autoritatea națională de supraveghere din Irlanda, a publicat de curând Ghidul de utilizare a sistemelor de monitorizare video dedicat celor care prelucrează date colectate […]

[1 Aprilie 2019]: O mare firma de recrutare din România, iese din afaceri, acuzând GDPR

Acest articol este un pamflet si trebuie tratat ca atare.    Recruiting Great People SRL, agenție de recrutare cu peste 50 de ani de activitate in România,  a […]

ASCPD: Știrile false, adevărate bombe invizibile

În contextul Zilei Internaționale a Păcălelilor, anunțul Asociației Specialiștilor în Confindențialitate și Protecția Datelor (ASCPD) prin care se anunța lansarea pe data de 1 Aprilie 2019 a unei […]