Elementele constitutive ale datelor cu caracter personal

Resurse utile

Vizualizari: 3192

Facebooktwittergoogle_plusredditpinterestlinkedinmail

În viața cotidiană, datele cu caracter personal sunt privite mai mult ca identificatorii persoanei fizice consemnați în buletinul de identitate, nefiind perceput în sensul larg a acestei noțiuni. În mare parte admiterea acestor inadvertențe se datorează faptului că Republica Moldova a adoptat și a pus în aplicare principalele instrumente care definesc acest domeniu începând cu anul 2007 când a fost aprobată Legea cu privire la protecția datelor cu caracter personal [3], și ulterior în anul 2009 când a fost aprobată Legea privind aprobarea Regulamentului Centrului Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal, structurii, efectivului-limită și a modului de finanțare a Centrului Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal [2].

Succesiv creării Autorității de control asupra conformității prelucrării datelor cu caracter personal, la 14 decembrie 2010, a fost aprobată Hotărârea Guvernului privind aprobarea Cerințelor față de asigurarea securității datelor cu caracter personal la prelucrarea acestora în cadrul sistemelor informaționale de date cu caracter personal [6], în anexa nr. 1 a acesteia, au fost definite principalele categorii de date cu caracter personal cum ar fi: numele și prenumele, sexul, data și locul nașterii, cetățenia, IDNP, imaginea, vocea, situația familială, situația militară, datele de geo localizare/datele de trafic, porecla/pseudonimul, datele personale ale membrilor de familie, datele din permisul de conducere, datele din certificatul de înmatriculare, situația economică și financiară, datele privind bunurile deținute, datele bancare, semnătura, datele din actele de stare civilă, numărul dosarului de pensie, codul personal de asigurării sociale (CPAS), codul asigurării medicale (CPAM), numărul de telefon/fax, numărul de telefon mobil, adresa (domiciliului/reședinței), adresa e-mail, datele genetice, datele biometrice și antropometrice, datele dactiloscopice, profesia și/sau locul de muncă, formarea profesională – diplome – studii, obișnuințele/preferințele/comportamentul și caracteristicile fizice.

Dacă facem o analiză comparativă cu reglementările în domeniul protecției datelor cu caracter personal în țările vecine, nu o să găsim o astfel de specificare expresă a principalelor categorii de date cu caracter personal. Inexistența actelor normative care enumeră principalele categorii de date cu caracter personal, se datorează faptului că în unele țări europene, primele reglementări ce ar viza domeniul protecției datelor cu caracter personal au fost instituite încă în anii 50, în acest sens o astfel de specificare la moment nu ar fi actuală din motiv că cetățenii acestor țări au o percepție corespunzătoare, fiind în știință de cauză față de principalele categorii de date cu caracter personal.

La prima vedere, odată ce au fost specificate principalele categorii de date cu caracter personal, este destul de simplu de a desprinde care sânt aceste informații, însă pentru a putea atribui anumitor date calificativul de date cu caracter personal, urmează a fi luate în calcul următoarele elemente specifice:

În literatura de specialitate noțiunea de ,,date” este asociată unor evenimente, numere, constatări, observații, statistici și alte evidențe care nefiind asociate cu careva informații suplimentare nu reprezintă vreun sens de sine stătător. Urmărind această logică putem presupune că datele cu caracter personal sânt inclusiv și acele date care în sine nu au nici un înțeles dar care identifică sau care pot duce la identificarea persoanei fizice ?

Într-adevăr conținutul normelor specificate supra care definesc noțiunea de date cu caracter personal nu specifică și nici nu exclud faptul că în anumite situații, IDNP-ul (cod numeric din 13 cifre ce se atribuie persoanei fizice odată cu nașterea sau la perfectarea buletinului de identitate); codul personal de asigurării sociale (CPAS), codul asigurării medicale (CPAM), imaginea foto/video, ADN (datele genetice) identifică/sau pot duce la identificarea persoanei fizice în condițiile în care această informație se conține într-un anumit registru/sistem de evidență/sistem informațional și/sau regăsită în spațiul public, car e ulterior poate fi asociată cu acesta.

Într-o altă ordine de idei, presupunem că extragem din Registrul de stat al populației (Sistemul informațional automatizat "Registrul de stat al populației" este sistemul unic integrat de evidență automatizată a cetățenilor Republicii Moldova, străinilor cu drept de ședere permanentă sau provizorie pe teritoriul Republicii Moldova a refugiaților și a beneficiarilor de protecție umanitară, precum și a cetățenilor plecați peste hotare pentru a se stabili cu traiul permanent sau temporar pe o durată mai mare de trei luni [5]) toate datele (care constituie informații ce vizează cel puțin circa 4 milioane de persoane) într-un document de extensie word, sau excel, însă acestea să nu fie structurate după logica/structura în care au fost scrise în sistem. Astfel, vom avea un volum enorm de date cu caracter personal însă fiecare categorie de date cu caracter personal luată aparte cum ar fi doar numele, sau prenumele sau data luna anul nașterii, fără a fi atribuit un identificator suplimentar (caracteristica fizică, adresa de domiciliu, numărul de telefon etc.) nu poate identifica sau duce la identificarea persoanei fizice în mod rezonabil, precum și nu constituie un element caracteristic persoanei fizice deoarece nu cunoaștem cui îi aparține.

În esență, anume eșalonarea identificatorilor într-o anumită ordine logică, vor reprezenta în sine datele cu caracter personal.

Literatura de specialitate desprinde 4 elemente constitutive ale datelor cu caracter personal, precum: orice informație, referitoare la, identificată sau identificabilă, persoana fizică [9].

Primul element – ,,orice informație”

Cuvântul informație a fost preluat din latină  - informatio, care ar putea fi definită ca totalitatea elementelor ce descriu și caracterizează o anumită manifestare de fapt, obiect, gând, fenomen, cunoștință, lămurire etc. Informația constituie elementul esențial în procesul de cunoaștere realizat de ființa umană [7].

Informația este rezultatul interpretării datelor în dependență de cunoștințe, experiență, de circumstanțele cazului etc. Aceeași informație poate fi interpretată diferit de la un individ la altul în dependență de contextul în care acesta a fost expusă sau tratată.

Chiar dacă în utilizarea cotidiană datele și informațiile sânt utilizate ca sinonime, în industria tehnologiei informației, cu siguranță aceste două sintagme au înțelesuri diferite. Datele sânt materia primă care în sine nu reprezintă un pericol pentru viața intimă, familială și privată, atât timp cit datele nu sânt legate după o structură logică care în esență să caracterizeze sau să identifice sau să ducă la identificarea persoanei fizice. Astfel, când ne referim la orice informație, deja urmează să percepem că această informație este structurată după o anumită logică și probabilitatea de a identifica direct sau să poată duce la identificarea persoanei fizice este foarte mare.

Nu în zadar legiuitorul a potrivit sintagma ,,orice informație” pentru a nu se limita la un anumit volum sau formă de informație, care în contextul evoluției tehnologiei informației, noi categorii de date cu caracter personal apar lunar dacă nu zilnic.

Cum a fost menționat mai devreme, informația poate fi percepută și tratată diferit de fiecare persoană în parte în dependență de bagajul de cunoștințe raportat la totalitatea indicilor caracteristici unor informații, a căror tălmăcire poate duce la identificarea persoanei fizice.

Spre exemplu, susținerea probei scrise a examenului de bacalaureat constituie date cu caracter personal dacă numele și prenumele autorului au fost anonimizate ? La prima vedere, în absența identificatorilor principali precum nume și prenume, ar părea că este imposibilă identificarea autorului scrisorii. Totodată, reieșind din faptul că manuscrisul este de origine umană (scrierea olografă) acesta cuprinde un set de criterii unice după care poate fi identificată această persoană.

Al doilea element constitutiv ,,referitoare la”

De regulă, acest element specific ,,referitor la” prezumă legătura acestei informații cu personalitatea unui anumit individ, fapt care stârnește și creează un interes sporit în privința acestor date. De exemplu datele consemnate în cadrul unei cauze penale în mod inerent demonstrează că acestea ,,se referă” la un anumit subiect de date cu caracter personal (făptuitor/i), sau informațiile stocate în biroul unei instituții medicale exprimă faptul că datele stocate vizează medicul precum și pacienții care au beneficiat de serviciile acesteia, ori rezultatele examenelor de bacalaureat care sânt afișate în cadrul unei instituții de învățământ cu siguranță identifică elevii care frecventează această instituție.  Cu alte cuvinte, al doilea element ,,referitoare la” este exercițiul logic care ne oferă o concluzie preliminară dacă o anumită informație se referă la cineva sau la ceva sau dacă aceasta poartă o anumit încărcătură de fapte sau evenimente ce ar putea caracteriza o anumită persoană [7].

Al treilea element este ,,identificată sau identificabilă”

În această situație se impune necesitate de a relata cazurile în care datele cu caracter personal identifică persoana sau poate duce la identificarea acesteia.

De obicei persoana fizică se consideră a fi identificată dacă prin datele care sânt prelucrate poate fi stabilită cu ușurință identitatea subiectului datelor cu caracter personal. Spre exemplu, atunci când numele și prenumele unui subiect de date cu caracter personal este unic, atunci putem spune că persoana este identificată (acest test poate fi efectuat cu ușurință verificând datele după omonim prin intermediul aplicației oferite de Î.S. ,,Cris,,Registru” și care poate fi accesată la adresa electronică http://registru.md/servicii-online). Din categoria datelor care identifică persoana fizică ar fi și: IDNP; CPAM, CPAS; numărul de telefon abonament, IP adresa clientului, numărul de înmatriculare a automobilului etc. Deci faptul deținerii/cunoașterii acestor identificatori se va considere că persoana căreia i s-a atribuit acest criteriu poate fi identificată [7].

În partea ce vizează de datele care pot duce la identificarea persoanei fizice, aici lucrurile sunt destul de relative. Astfel, dacă e să încercăm să enumerăm categoriile de date cu caracter personal care pot duce la identificarea persoanei fizice, ajungem la concluzia că majoritatea informațiilor în contextul în care există suficienți indici suplimentari, pot duce la identificarea persoanei fizice. În acest sens vom prezenta următoarele exemple: După cum a fost exemplificat și mai devreme în cazul anonimizării numelui și prenumelui autorului unui lucrări, pentru majoritatea persoanelor care în mod normal nu dispun de cunoștințe speciale sau aprofundate în domeniul expertizei grafoscopice, nu vor putea identifica care anume elev este autorul acestei lucrări. Totuși, experții criminalistici având în vedere procesul general de identificare precum cercetarea prealabilă a materialelor trimise spre expertizare, analizarea separată a caracteristicilor grafice ale fiecărui scris în parte, examinarea comparativă a caracteristicilor scrisului și a elevilor cunoscuți, cercetarea comparativă prin aprecierea constatărilor făcute și formularea concluziei [8], în marea majoritate a cazurilor vor putea stabili identitatea autorului manuscrisului. În acest sens, chiar dacă nu se cunoaște expres cine este autorul lucrării, expertiza grafoscopică care va cuprinde cel puțin identificatorii indirecți precum forma literelor, înclinației, culoarea, viscozitatea și componența cernelii  etc. poate duce la identificarea autorului. Mai mult, în această situație chiar acuratețea scrisului sau admiterea greșelilor, formularea specifică a textului (arhaisme, rusisme), punctajul acumulat, examinate comparativ cu caracteristicile elevilor, poate duce la minimizarea cercului de persoane vizate sau chiar la identificarea directă a acestuia.

În același context, procesul tehnologic instantaneu individualizează noi categorii de date cu caracter personal care pot duce la identificarea persoanei, cum ar fi în cazul identificării persoanei fizice după mersul acesteia, fiind utilizate dispozitivele video montate în perimetrul unui oraș, sau la general pe țară, sau identificarea automatizată după criteriul recunoașterii trăsăturilor faciale, sau identificarea potrivit datelor de geo localizare emise de telefonul mobil/tabletă/navigatorul auto, sau identificare potrivit datelor prelucrate în cadrul unor tranzacții financiare cu cardul, sau în cazul efectuării tranzacției financiare cheș cu utilizarea cardurilor de reducere etc.

Astfel conchidem că sub noțiunea de ,,identificată sau identificabilă”, pot fi încadrate practic majoritatea informațiilor cu condiția că dispunem de anumite resurse informaționale în cadrul cărora putem stabili logică sau legătura de cauzalitate dintre informația deținută și cea stocată într-un anumit sistem de evidență.

Enunțare tuturor acestor criterii după care o informație ar fi personalizată ar fi inutilă dacă aceste caracteristici nu ar fi strâns legate de ultimul element ,,persoană fizică”.

De menționat că domeniul protecției datelor cu caracter personal a apărut odată cu necesitatea protejării inviolabilității vieții intime, familiale și private ale persoanei fizice. Deci rolul acestor principii, constă în faptul asigurării unui mediu confortabil la nivel de libertate de a gândi, de a circula, de a alege și de acționa potrivit propriilor convingeri având în vedere limitele și restrângeri legale, însă în privința cărora persoana fizică să nu fie supusă unor restricții, intimidări sau de orice alt tip de limitări.

În majoritatea statelor ce fac parte la Convenția pentru protecția persoanelor referitor la prelucrarea automatizată a datelor cu caracter personal a fost deschisă spre semnare pentru statele membre ale Consiliului Europei la Strasbourg la 28 ianuarie 1981, dreptul la protecția datelor cu caracter personal vizează doar persoana fizică [1].

O altă întrebare care apare fără echivoc este dacă datele cu caracter personal pot fi doar datele care aparțin subiectului, sau datele cu caracter personal precum numele și prenumele acestuia pot fi considerate ca date cu caracter personal care identifică alți subiecți de date ?

Cu siguranță plenitudinea și diversitatea circumstanțelor unui caz în mod direct influențează raționamentul privind calificarea ca fiind date cu caracter personal. Totuși în unele situații datele cu caracter personal care identifică un subiect de date pot constitui date cu caracter personal care pot duce la identificarea altui subiect de date. Un asemenea caz ar fi foarte ușor de simulat, în cazul când încercăm să căutăm un fost coleg de clasă pe un site de socializare, însă, din careva raționamente personale acesta și-a creat un profil de utilizator  fără a include numele și prenumele său deplin sau a introdus alți identificatori care nu pot duce la identificare acestuia, în acest sens în cazul în care intenția de a identifica această persoană este destul de motivantă, iar răbdare nu este un impediment în acest proces, atunci prin simpla căutare potrivit criteriului ,,numelui” acestuia, și vizualizarea profilurilor de utilizatori (incluzând fotografiile și prietenii acestor persoane), neapărat vor identifica persoanele din cercul apropiat de tip: părinții, soția, verișorii, astfel, prin intermediul acestor date s-ar putea de identificat și profilul utilizatorului colegului pe care îl căutăm.

De reținut și faptul că datele nu își pierd calitatea de date cu caracter personal chiar și în situația în care nu sunt veridice (în cazul unor declarații calomnioase aduse în public, sau unor înscrisuri false etc.). Astfel, indiferent de faptul dacă informația este veridică sau nu, în cazul în care această informație identifică sau poate duce la identificarea persoanei fizice, acestea vor reprezenta date cu caracter personal.

Bibliografie:

  1. Convenția pentru protecția persoanelor referitor la prelucrarea automatizată a datelor cu caracter personal a fost deschisă spre semnare pentru statele membre ale Consiliului Europei la Strasbourg la 28 ianuarie 1981;
  2. Legea nr. 182 din 10 iulie 2008 cu privire la aprobarea Regulamentului Centrului Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal, structurii, efectivului-limită și a modelului de finanțare a Centrului Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal;
  3. Legea nr. 17-XIV din 15 februarie 2007 cu privire la protecția datelor cu caracter personal;
  4. Legea nr. 133  din 8 iulie 2011 privind protecția datelor cu caracter personal;
  5. Concepția sistemului informațional automatizat ,,Registrul de stat al populației” și Regulamentului cu privire la Registrul de stat al populației, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 333 din 18 martie 2002
  6. Cerințele fată de asigurarea securității datelor cu caracter personal la prelucrarea acestora în cadrul sistemelor informaționale de date cu caracter personal, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1123 din 14 decembrie 2010;
  7. Avizul Grupului de Lucru Pentru Protecția Datelor Instituit în Temeiul Articolului 4/2007 privind conceptul de date cu caracter personal;
  8. Lucian Ionescu, Expertiza criminalistică a scrisului, Editura Junimea, Iași, 1973.
  9. Manualul de legislație europeană prind protecția datelor, publicat de Curtea europeană a Drepturilor Omului, Agenția pentru Drepturi Fundamentale a Uniunii Europene în anul 2014 p.37, Luxemburg, Oficiul pentru Publicații al Uniunii Europene 2014.

[1] Grupul de Lucru Pentru Protecția Datelor este un organism european independent, cu caracter consultativ, format din reprezentanţii autorităţilor naţionale pentru protecţia datelor din statele membre ale Uniunii Europene, reprezentanţii autorităţilor create pentru instituţiile şi organismele comunitare, precum şi reprezentanţi ai Comisiei Europene.

Iți plac articolele dpo-NET.ro? Poți fi la curent cu toate aceste noutăți dacă ne urmărești zilnic pe paginile noastre de LinkedIn sau Facebook. 

NOU! Consultă Registrul Amenzilor GDPR pentru mai multe informații despre sancțiunile acordate în baza Regulamentului 2016/679

CNIL a lansat o nouă versiune a software-lui PIA

Resurse utile

Vizualizari: 815

Facebooktwittergoogle_plusredditpinterestlinkedinmail

CNIL - Commission Nationale de l'Informatique et des Libertés (Autoritatea de supraveghere din Franța) a anunțat, în data de 25.06.2019, lansarea versiunii 2.1 a software-lui PIA. 

Update-ul include:

    ☑ export .doc/.zip

    ☑ analiză mai ergonomică a riscurilor

    ☑ corectarea erorilor

    ☑ interfață îmbunătățită

    ☑ o limbă nouă (slovenă)

Glosar: Ce este evaluarea impactului asupra protecţiei datelor? (art. 35 din GDPR)

O DPIA (sau PIA - privacy impact assessment) este necesară ori de câte ori prelucrarea este susceptibilă de a genera un risc ridicat pentru drepturile și libertățile persoanelor fizice. 

Conform Deciziei nr. 174/2018 a Autorității Naționale de Supraveghere (ANSPDCP), este  necesară realizarea unei evaluări a impactului asupra protecției datelor cel puțin în următoarele cazuri:

  • o evaluare sistematică și cuprinzătoare a aspectelor personale referitoare la o persoană fizică, inclusiv crearea de profiluri;
  • prelucrarea pe scară largă a unor date sensibile;
  • monitorizarea sistematică pe scară largă a unor zone accesibile publicului. 
  • monitorizarea sistematică și profilarea pe scară largă a persoanelor vulnerabile, în special ale minorilor și ale angajaților
  • prelucrarea pe scară largă a datelor prin utilizarea tehnologiilor inovatoare (ex. recunoaștere facială)
  • prelucrarea pe scară largă a datelor generate de dispozitive IoT (mașini, aplicații sau echipamente smart care transmit date)
  • prelucrarea pe scară largă şi/sau sistematică a datelor de trafic și/sau de localizare a persoanelor fizice (monitorizarea prin Wi-Fi, geolocația, etc), dacă nu este necesară pentru executarea serviciului solicitat de persoana vizată

Ce este instrumentul PIA de la CNIL?

Acest software creat de către Autoritatea Franceza pentru Protecția Datelor (CNIL) este menit să îndrume auditorii în crearea și demonstrarea conformității cu politica GDPR. 

Acesta ajută la realizarea corectă a analizei impactului asupra confidențialității datelor facilitând utilizarea metodei PIA dezvoltată de către CNIL.

Instrumentul PIA a fost proiectat în jurul a trei principii:

O interfață didactică pentru a realiza PIA: instrumentul se bazează pe o interfață prietenoasă pentru a permite o gestionare simplă a PIA-urilor. Aceasta descrie în mod clar metodologia de evaluare a impactului asupra vieții private. Mai multe instrumente de vizualizare oferă modalități de a înțelege rapid riscurile.

O bază de cunoștințe juridice și tehnice: instrumentul include punctele juridice care asigură legalitatea prelucrării și drepturile persoanelor vizate. De asemenea, are o bază de cunoștințe contextuală, disponibilă pe toate etapele PIA, adaptând conținutul afișat. Datele sunt extrase din GDPR, ghidurile PIA și Ghidul de securitate de la CNIL, la aspectul prelucrării studiate.

Un instrument modular: conceput pentru a vă ajuta să vă construiți conformitatea, puteți personaliza conținutul instrumentului în funcție de nevoile dvs. specifice sau de sectorul de afaceri, de exemplu prin crearea unui model PIA pe care îl puteți duplica și utiliza pentru un set de operații de procesare similare. Publicat sub o licență gratuită, este posibil să modificați codul sursă al instrumentului pentru a adăuga caracteristici sau a le include în instrumentele folosite în organizația dvs.

Cui îi este util software-ul PIA?

Instrumentul se adresează în principal operatorilor de date care nu sunt familiarizați cu procesul PIA. În acest sens, o versiune autonomă poate fi descărcată și lansată cu ușurință pe computer.

Este, de asemenea, posibil să utilizați instrumentul pe serverele unei organizații pentru a integra cu alte instrumente și sisteme deja utilizate în interiorul companiei.

Disponibilitate

Instrumentul PIA dezvoltat de CNIL poate fi este disponibil în 2 versiuni:

Versiune locală: trebuie descărcată și instalată pe stația dvs. de lucru, disponibilă pentru următoarele sisteme de operare: Windows (32 și 64 de biți), Linux (64 biți), Mac OS

Versiunea Web: trebuie implementată pe serverele organizației dvs., disponibil într-un mod front-end sau back-end. Codul este open source, astfel încât este posibil să-l adaptați la mediul dvs. de calcul existent.

Aplicația este disponibilă oficial în franceză și engleză însă mulțumită contribuitorilor care au efectuat traducerea, este disponibilă și în limba română.

Pentru a vă convinge cat de friendly use este aceasta aplicație, puteți urmări video tutorialul disponibil pe youtube

Ghiduri PIA (DPIA)

Autoritatea franceză a dezvoltat o serie de ghiduri menite să ne îndrume în procesul de evaluarea impactului asupra protecției datelor. Următoarele documente reprezintă un set de bune practici care vizează abordarea riscurilor de confidențialitate și a impactului asupra protecției datelor cu caracter personal pe care le poate avea o prelucrare.

Un alt “instrument” extrem de util în evaluarea impactului privind protecția datelor este ghidul “Orientări privind evaluarea impactului asupra protecției datelor (DPIA) și modul în care se determină dacă prelucrarea este „susceptibilă să genereze un risc ridicat” în sensul Regulamentului 2016/679”, emis de Grupul de lucru pentru protecția datelor instituit în temeiul articolului 29 (wp29)

 

Iți plac articolele dpo-NET.ro? Poți fi la curent cu toate aceste noutăți dacă ne urmărești zilnic pe paginile noastre de LinkedIn sau Facebook. 

NOU! Consultă Registrul Amenzilor GDPR pentru mai multe informații despre sancțiunile acordate în baza Regulamentului 2016/679

6 soluții IT esențiale în procesul de aliniere la GDPR

Resurse utile

Vizualizari: 1273

Facebooktwittergoogle_plusredditpinterestlinkedinmail

Odată cu introducerea legislației GDPR și conformarea la noul set de reguli, modul în care companiile IT încearcă să își reanimeze  procesul de “customer data handling” a devenit tot mai anevoios. Noile prevederi au determinat operatorii să își regândească atât modul de colectare a datelor cât și cel de stocare a acestora, inclusiv introducerea / sporirea paravanelor de protecție împotriva malware. Totul după deviza “Clientul nostru, stăpânul nostru”, sau mai bine zis “Informația noastră”.

Dintr-o perspectivă neutră, am putea spune că atât pentru operatori cât și pentru companiile de consultanță, cea mai mare provocare este asigurarea securității cibernetice, într-o era în care hacking-ul a devenit un hobby.

Cu toții știm teoria, sau mai bine zis, cu toții am citit Regulamentul, însă măsurile le luăm retroactiv, după sesizarea unei breșe de securitate. Poate părea mult, însa legislația actuală nu face decât să sublinieze importanța GDPR-ului în această eră digitală în care trăim cu toții. Și dacă stăm să ne gândim, investiția pentru sporirea gradului de securitate poate fi implicit mai mică decât amenda acordată, cu condiția ca operatorii să conștientizeze importanța acestui upgrade.

Evident, procesul de conformare nu ține doar de un sector anume, toate departamentele operatorului ar trebui implicate în training-uri periodice care să ridice pragul de awareness în acest domeniu, și aici vorbim de marketing, front-end desk, etc.

Când vorbim de GDPR pe zona IT, atunci vorbim și de un algoritm activ de monitorizare a fluxului de informații, un algoritm care se poate modifica constant în funcție de “data information scale” la care ne raportăm.  Tot aici, în funcție de volumul de date prelucrat, vorbim și de necesitatea angajării unui Data Protection Officer. Fie că numiți sau nu în funcție un DPO, GDPR ar trebui să devină un “lifestyle” pe care trebuie să îl adopte majoritatea companiilor, indiferent. It’s a must.

Pe lângă identificarea tipurilor de date ce constituie “data income-ul” operatorului, probabil cel mai alambicat proces în toată zona de GDPR, “storage-ul lor”, fie că vorbim de suport letric, sau cloud, sau orice metodă de stocare, mulți uită de “data back-up”. În ziua de azi, exista la fel de multe metode de back-up la fel ca și numărul de dispozitive pe care poți face stocarea datelor. Deci de ales, am avea de unde alege. Va dau câteva exemple: pCloud, Oracle, SpiderOak iar cât despre partea de securitate a device-urilor de stocare, aici putem vorbi de veracrypt, truecrypt, gpg chiar și banalul 7-zip.

La fel cum am vorbit anterior de un algoritm de monitorizare a datelor, și aici putem vorbi de un algoritm de back-up al datelor, nu de alta dar să nu ne trezim că nu avem la ce face back-up.

Training-ul menționat anterior poate fi dificil mai ales din perspectiva termenilor pe partea de legal, de aceea echipa ce asigură uniformizarea Regulamentului la nivelul operatorului trebuie să fie compusă atât din suport tehnic cât și juridic. O echipa bine închegată poate face diferența, cu atât mai mult cu cât experiența din diverse areale de lucru poate duce la o soluționare mai rapidă a problemelor.

Cel mai ușor când vine vorba de “compliance”, este să îți propui un checklist pe care să îl implementezi sistematic dar pe care să îl ți aprofundezi.  Vorbim de un checklist aprobat pe baza unor standard international, cum ar fi NIST (Institutul Național de Standardizare și Tehnologice)/RENAR, Cloud Security Alliance, etc. Consultarea acestor sisteme de referință vă poate ajuta în automatizarea procesului de conformare și implicit accelerarea lui. Suntem conștienți că atât timp cât Regulamentul va fi prezent, vor fi și abateri, iar aceste ‘’încălcări’’ trebuie prevenite prin acțiuni corective care pot implica și sancțiuni. Nu este frumos, dar este necesar. O alta alternativa, ar fi restricționarea nivelului de acces până la rectificarea conduitei și aplicarea unui nou training urmat de un nou test de verificare a personalului.

Schimbarea mentalității privind acest proces de transformare constă în perspectiva de ansamblu pe care trebuie să o adopte fiecare operator. Micile modificări de moment nu își au rostul pe termen mediu-lung, întrucât vor deveni depășite.

Așadar, o lista de soluții practice pentru conformitatea IT-GDPR, și aici menționez că vorbim de toate tipurile de device (PC, laptop, tableta, smartphone, etc.):

Upgrade

Device-urile depășite din punct de vedere al versiunii de software (Windows, Linux, etc.) necesita un upgrade imediat, fiindcă acestea sunt cel mai vulnerabil punct în cazul unui atac. De ce? Pai, spre exemplu, majoritatea programelor beneficiază de upgrade-uri de firmware periodic și un sistem de operare învechit nu își menține compatibilitatea cu programul instalat, ba chiar mai mult nu va putea fi instalat.

Antivirus licențiat

Învestește într-un antivirus licențiat OK. Cu toții ne amăgim când vine vorba de un program la care trebuie reînnoită licența anual, DAR totul răul înspre bine. “Da, dar îmi mănâncă din resurse”, gândim fiecare dintre noi. Ei bine, mai degrabă să ne mănânce din resurse decât să ne pape alții datele printr-un banal Keylogger sau KeySniffer. Un antivirus detectează de regula aplicațiile de third-party fără semnătura digitala autorizata și le blochează.  Fie ca vorbim de Karsperky sau de ESET cu licența multi-key, toate își fac treaba, mai ales ca au pachete de servicii customizabile în funcție de traficul de date estimabil de către operator.

Managementul parolelor

Parole mai puternice, și nu glumesc. george1234 nu te va salva prea mult timp de un potențial atac mai ales dacă deții informații prețioase pentru cel care le vrea. În caz că ai probleme în a-ți genera parole mai complexe, sau nu le poți tine evidenta, folosește un Password Manager local sau cum ar fi KeePass, Dashlane, LastPass, Norton Password Manager sau altele

Criptare a datelor

Software de criptare a datelor, banala encripție AES-256 byti te salvează de multe peripeții. VeraCrypt, Bitlocker sau PGP (Pretty Good Privacy). Sau te poți baza pe key-uri de 512 byti, însa am putea declara overkill în acest caz. Atenție! Implementarea măsurilor prin care se asigură că datele cu caracter personal devin neinteligibile oricărei persoane care nu este autorizată să le acceseze, cum ar fi criptarea, vă poate scuti de notificarea breșei care autoritate și implicit de investigația acesteia. 

Copii de siguranță

Back-up-ul datelor înseamnă să obții o copie de rezerva a datelor atunci când nu mai poți accesa datele de pe hard disck-ul primar. Backup-ului de date care se face pe același HDD  (copierea datelor din partiția C pe partiția D) este inutilă, datele find în continuare expuse riscului. 

Dacă tot vrei să faci un back-up, fă-l cum trebuie! Iată cele mai bune soluții pentru a asigura accesibilitatea datelor:

  • soluția clasică - criptați o copie a datelor și încărcați-o pe un hard extern, pe care eventual il și parolați. depozitati HDD-ul intr-un loc sigur.
  • soluția online - back-up-ul în cloud este una dintre cele mai apreciate soluții, comodă și eficientă
  • compromisul - un NAS (Network Attached Storage) eventual cu doua HDD în oglindă, este o soluție pentru cei care nu au încredere sau nu vor sa-și lase datele pe mâna unor terți. Avantajul unui NAS este ca poate fi accesat de la distanta atât timp cat exista conexiune la internet.

Deși aparent back-ul poate fi o grija în plus, o activitate pentru care cu greu vom aloca atenție și timp, acesta poate fi realizat fără prea mult efort cu ajutorul unor programe open source, dedicate acestei activități, cum ar fi: Duplicati, EaseUS Todo Backup sau Cobian Backup

Pseudonimizarea

Să nu uitam de pseudonimizarea datelor, una din soluțiile de securitate a prelucrării recomandată de GDPR (art. 32). Știu, sună complicat, dar de cele mai multe ori chiar nu este. Pseudonimizarea este procesul prin care datele persoane sunt prelucrate într-un asemenea mod încât acestea sa nu mai poată fi atribuite unei anume persoane fără a se utiliza informații suplimentare, în măsura în care aceste informații suplimentare sunt stocate separat și  în siguranță.

Spre exemplu, publicarea rezultatelor unui examen înlocuind numele elevilor cu numărul matricol alocat acestora în momentul înscrierii ar putea fi realizată cu ușurință.

De ținut minte

Soluții există pentru toate bugetele. Important este să adoptăm o conduită a responsabilității asigurându-ne că am identificat acele măsuri care ne ajută să ne atingem scopul în concordanță cu riscurile identificate și posibilitățile fiecărei organizații.

Unele dintre soluțiile software open source menționate mai sus dar și multe altele pot fi descărcate și utilizate în mod gratuit din pagina  Resurse > Aplicații software (https://dpo-net.ro/resurse/)

 

Un articol de Elena Marc - Specialist protecția datelor, Membru ASCPD, Consultant la EMPIRE LOGISTICS

 

Iți plac articolele dpo-NET.ro? Poți fi la curent cu toate aceste noutăți dacă ne urmărești zilnic pe paginile noastre de LinkedIn sau Facebook. 

NOU! Consultă Registrul Amenzilor GDPR pentru mai multe informații despre sancțiunile acordate în baza Regulamentului 2016/679

Ghid Întrebări și Răspunsuri lansat de ANSPDCP

Autoritatea Națională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal (ANSPDCP) a lansat ghidul Întrebări și Răspunsuri cu privire la aplicarea Regulamentului (UE) 2016/679. Lansarea ghidului a avut […]

S-a lansat Ghidul Operatorilor privind monitorizarea video!

Data Protection Commission (DPC), autoritatea națională de supraveghere din Irlanda, a publicat de curând Ghidul de utilizare a sistemelor de monitorizare video dedicat celor care prelucrează date colectate […]

[1 Aprilie 2019]: O mare firma de recrutare din România, iese din afaceri, acuzând GDPR

Acest articol este un pamflet si trebuie tratat ca atare.    Recruiting Great People SRL, agenție de recrutare cu peste 50 de ani de activitate in România,  a […]

ASCPD: Știrile false, adevărate bombe invizibile

În contextul Zilei Internaționale a Păcălelilor, anunțul Asociației Specialiștilor în Confindențialitate și Protecția Datelor (ASCPD) prin care se anunța lansarea pe data de 1 Aprilie 2019 a unei […]

dpo-NET.ro lansează un nou curs online GRATUIT

In numai 20 de zile care au trecut de la lansarea noului modul pe portalul dpo-NET.ro, peste 250 de persoane au absolvit cursurile online dedicate atat profesionistilor cat […]

CERT-RO, Microsoft și Poliția Română colaborează pentru oprirea fraudelor de tip ‘suport tehnic fals’

Cu ocazia Safer Internet Day, Microsoft, Poliția Română și Centrul Național de Răspuns la Incidente de Securitate Cibernetică (CERT-RO) au susținut un eveniment dedicat prevenirii și combaterii înșelăciunilor […]

GDPR – 64 Întrebări și răspunsuri cu exemple

Începând din 25 mai 2018, odată cu intrarea în vigoare a Regulamentului general privind protecția datelor, tuturor companiilor care desfășoară activități în UE li se aplică același set de norme […]

37% dintre români declară că au fost ținta unui atac de tip phishing

Aproape jumătate dintre români (49%) sunt interesați să protejeze datele financiare, accesul la internet banking sau datele din carduri, în timp ce peste o treime (37%) au fost […]

Lansarea studiului comparativ privind gradul de conștientizare a importanței datelor

Asociaţia Specialiştilor în Confidentialitate şi Protecţia Datelor (ASCPD) şi Asociaţia pentru Protecţia Vieţii Private din Republica Moldova, lansează în premieră un studiu comparativ ce are drept scop evaluarea […]

Studiu statistic privind gradul de conformitate GDPR în sistemul sanitar românesc

Pentru a marca Ziua Europeană a protecției datelor, Asociația SURYAM și Universitatea de Medicină, Farmacie, Stiinte si Tehnologie Tîrgu Mureș – Centrul de Cercetare pentru Politici de Sănătate […]

Noi reglementari legale privind accesul la datele pacientului

Prin publicarea in Monitorul Oficial, Partea I nr. 3 din 03.01.2019 a Legii nr. 347/2018 se completeaza art. 24 din Legea drepturilor pacientului nr. 46/2003 in sensul ca […]

Regulamentul (UE) 2016/679 in limba romana

  REGULAMENTUL (UE) 2016/679 AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI AL CONSILIULUI din 27 aprilie 2016 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și […]

A fost publicata o RECTIFICARE la Regulamentul (UE) 2016/679

In data de 19 Aprilie 2018 a fost publicata o RECTIFICARE la Regulamentul (UE) 2016/679 al Parlamentului European și al Consiliului din 27 aprilie 2016 privind protecția persoanelor fizice în […]

A aparut standardul ocupational pentru DPO

Autoritatea Nationala pentru Calificari a aprobat conform deciziei 74/19.03.2018 standardul ocupational pentru educatia si formare profesionala a Responsabililor cu protectia datelor cu caracter personal – cod COR 242231. […]