Elementele constitutive ale datelor cu caracter personal

Resurse utile

Vizualizari: 3699

Facebooktwittergoogle_plusredditpinterestlinkedinmail

În viața cotidiană, datele cu caracter personal sunt privite mai mult ca identificatorii persoanei fizice consemnați în buletinul de identitate, nefiind perceput în sensul larg a acestei noțiuni. În mare parte admiterea acestor inadvertențe se datorează faptului că Republica Moldova a adoptat și a pus în aplicare principalele instrumente care definesc acest domeniu începând cu anul 2007 când a fost aprobată Legea cu privire la protecția datelor cu caracter personal [3], și ulterior în anul 2009 când a fost aprobată Legea privind aprobarea Regulamentului Centrului Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal, structurii, efectivului-limită și a modului de finanțare a Centrului Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal [2].

Succesiv creării Autorității de control asupra conformității prelucrării datelor cu caracter personal, la 14 decembrie 2010, a fost aprobată Hotărârea Guvernului privind aprobarea Cerințelor față de asigurarea securității datelor cu caracter personal la prelucrarea acestora în cadrul sistemelor informaționale de date cu caracter personal [6], în anexa nr. 1 a acesteia, au fost definite principalele categorii de date cu caracter personal cum ar fi: numele și prenumele, sexul, data și locul nașterii, cetățenia, IDNP, imaginea, vocea, situația familială, situația militară, datele de geo localizare/datele de trafic, porecla/pseudonimul, datele personale ale membrilor de familie, datele din permisul de conducere, datele din certificatul de înmatriculare, situația economică și financiară, datele privind bunurile deținute, datele bancare, semnătura, datele din actele de stare civilă, numărul dosarului de pensie, codul personal de asigurării sociale (CPAS), codul asigurării medicale (CPAM), numărul de telefon/fax, numărul de telefon mobil, adresa (domiciliului/reședinței), adresa e-mail, datele genetice, datele biometrice și antropometrice, datele dactiloscopice, profesia și/sau locul de muncă, formarea profesională – diplome – studii, obișnuințele/preferințele/comportamentul și caracteristicile fizice.

Dacă facem o analiză comparativă cu reglementările în domeniul protecției datelor cu caracter personal în țările vecine, nu o să găsim o astfel de specificare expresă a principalelor categorii de date cu caracter personal. Inexistența actelor normative care enumeră principalele categorii de date cu caracter personal, se datorează faptului că în unele țări europene, primele reglementări ce ar viza domeniul protecției datelor cu caracter personal au fost instituite încă în anii 50, în acest sens o astfel de specificare la moment nu ar fi actuală din motiv că cetățenii acestor țări au o percepție corespunzătoare, fiind în știință de cauză față de principalele categorii de date cu caracter personal.

La prima vedere, odată ce au fost specificate principalele categorii de date cu caracter personal, este destul de simplu de a desprinde care sânt aceste informații, însă pentru a putea atribui anumitor date calificativul de date cu caracter personal, urmează a fi luate în calcul următoarele elemente specifice:

În literatura de specialitate noțiunea de ,,date” este asociată unor evenimente, numere, constatări, observații, statistici și alte evidențe care nefiind asociate cu careva informații suplimentare nu reprezintă vreun sens de sine stătător. Urmărind această logică putem presupune că datele cu caracter personal sânt inclusiv și acele date care în sine nu au nici un înțeles dar care identifică sau care pot duce la identificarea persoanei fizice ?

Într-adevăr conținutul normelor specificate supra care definesc noțiunea de date cu caracter personal nu specifică și nici nu exclud faptul că în anumite situații, IDNP-ul (cod numeric din 13 cifre ce se atribuie persoanei fizice odată cu nașterea sau la perfectarea buletinului de identitate); codul personal de asigurării sociale (CPAS), codul asigurării medicale (CPAM), imaginea foto/video, ADN (datele genetice) identifică/sau pot duce la identificarea persoanei fizice în condițiile în care această informație se conține într-un anumit registru/sistem de evidență/sistem informațional și/sau regăsită în spațiul public, car e ulterior poate fi asociată cu acesta.

Într-o altă ordine de idei, presupunem că extragem din Registrul de stat al populației (Sistemul informațional automatizat "Registrul de stat al populației" este sistemul unic integrat de evidență automatizată a cetățenilor Republicii Moldova, străinilor cu drept de ședere permanentă sau provizorie pe teritoriul Republicii Moldova a refugiaților și a beneficiarilor de protecție umanitară, precum și a cetățenilor plecați peste hotare pentru a se stabili cu traiul permanent sau temporar pe o durată mai mare de trei luni [5]) toate datele (care constituie informații ce vizează cel puțin circa 4 milioane de persoane) într-un document de extensie word, sau excel, însă acestea să nu fie structurate după logica/structura în care au fost scrise în sistem. Astfel, vom avea un volum enorm de date cu caracter personal însă fiecare categorie de date cu caracter personal luată aparte cum ar fi doar numele, sau prenumele sau data luna anul nașterii, fără a fi atribuit un identificator suplimentar (caracteristica fizică, adresa de domiciliu, numărul de telefon etc.) nu poate identifica sau duce la identificarea persoanei fizice în mod rezonabil, precum și nu constituie un element caracteristic persoanei fizice deoarece nu cunoaștem cui îi aparține.

În esență, anume eșalonarea identificatorilor într-o anumită ordine logică, vor reprezenta în sine datele cu caracter personal.

Literatura de specialitate desprinde 4 elemente constitutive ale datelor cu caracter personal, precum: orice informație, referitoare la, identificată sau identificabilă, persoana fizică [9].

Primul element – ,,orice informație”

Cuvântul informație a fost preluat din latină  - informatio, care ar putea fi definită ca totalitatea elementelor ce descriu și caracterizează o anumită manifestare de fapt, obiect, gând, fenomen, cunoștință, lămurire etc. Informația constituie elementul esențial în procesul de cunoaștere realizat de ființa umană [7].

Informația este rezultatul interpretării datelor în dependență de cunoștințe, experiență, de circumstanțele cazului etc. Aceeași informație poate fi interpretată diferit de la un individ la altul în dependență de contextul în care acesta a fost expusă sau tratată.

Chiar dacă în utilizarea cotidiană datele și informațiile sânt utilizate ca sinonime, în industria tehnologiei informației, cu siguranță aceste două sintagme au înțelesuri diferite. Datele sânt materia primă care în sine nu reprezintă un pericol pentru viața intimă, familială și privată, atât timp cit datele nu sânt legate după o structură logică care în esență să caracterizeze sau să identifice sau să ducă la identificarea persoanei fizice. Astfel, când ne referim la orice informație, deja urmează să percepem că această informație este structurată după o anumită logică și probabilitatea de a identifica direct sau să poată duce la identificarea persoanei fizice este foarte mare.

Nu în zadar legiuitorul a potrivit sintagma ,,orice informație” pentru a nu se limita la un anumit volum sau formă de informație, care în contextul evoluției tehnologiei informației, noi categorii de date cu caracter personal apar lunar dacă nu zilnic.

Cum a fost menționat mai devreme, informația poate fi percepută și tratată diferit de fiecare persoană în parte în dependență de bagajul de cunoștințe raportat la totalitatea indicilor caracteristici unor informații, a căror tălmăcire poate duce la identificarea persoanei fizice.

Spre exemplu, susținerea probei scrise a examenului de bacalaureat constituie date cu caracter personal dacă numele și prenumele autorului au fost anonimizate ? La prima vedere, în absența identificatorilor principali precum nume și prenume, ar părea că este imposibilă identificarea autorului scrisorii. Totodată, reieșind din faptul că manuscrisul este de origine umană (scrierea olografă) acesta cuprinde un set de criterii unice după care poate fi identificată această persoană.

Al doilea element constitutiv ,,referitoare la”

De regulă, acest element specific ,,referitor la” prezumă legătura acestei informații cu personalitatea unui anumit individ, fapt care stârnește și creează un interes sporit în privința acestor date. De exemplu datele consemnate în cadrul unei cauze penale în mod inerent demonstrează că acestea ,,se referă” la un anumit subiect de date cu caracter personal (făptuitor/i), sau informațiile stocate în biroul unei instituții medicale exprimă faptul că datele stocate vizează medicul precum și pacienții care au beneficiat de serviciile acesteia, ori rezultatele examenelor de bacalaureat care sânt afișate în cadrul unei instituții de învățământ cu siguranță identifică elevii care frecventează această instituție.  Cu alte cuvinte, al doilea element ,,referitoare la” este exercițiul logic care ne oferă o concluzie preliminară dacă o anumită informație se referă la cineva sau la ceva sau dacă aceasta poartă o anumit încărcătură de fapte sau evenimente ce ar putea caracteriza o anumită persoană [7].

Al treilea element este ,,identificată sau identificabilă”

În această situație se impune necesitate de a relata cazurile în care datele cu caracter personal identifică persoana sau poate duce la identificarea acesteia.

De obicei persoana fizică se consideră a fi identificată dacă prin datele care sânt prelucrate poate fi stabilită cu ușurință identitatea subiectului datelor cu caracter personal. Spre exemplu, atunci când numele și prenumele unui subiect de date cu caracter personal este unic, atunci putem spune că persoana este identificată (acest test poate fi efectuat cu ușurință verificând datele după omonim prin intermediul aplicației oferite de Î.S. ,,Cris,,Registru” și care poate fi accesată la adresa electronică http://registru.md/servicii-online). Din categoria datelor care identifică persoana fizică ar fi și: IDNP; CPAM, CPAS; numărul de telefon abonament, IP adresa clientului, numărul de înmatriculare a automobilului etc. Deci faptul deținerii/cunoașterii acestor identificatori se va considere că persoana căreia i s-a atribuit acest criteriu poate fi identificată [7].

În partea ce vizează de datele care pot duce la identificarea persoanei fizice, aici lucrurile sunt destul de relative. Astfel, dacă e să încercăm să enumerăm categoriile de date cu caracter personal care pot duce la identificarea persoanei fizice, ajungem la concluzia că majoritatea informațiilor în contextul în care există suficienți indici suplimentari, pot duce la identificarea persoanei fizice. În acest sens vom prezenta următoarele exemple: După cum a fost exemplificat și mai devreme în cazul anonimizării numelui și prenumelui autorului unui lucrări, pentru majoritatea persoanelor care în mod normal nu dispun de cunoștințe speciale sau aprofundate în domeniul expertizei grafoscopice, nu vor putea identifica care anume elev este autorul acestei lucrări. Totuși, experții criminalistici având în vedere procesul general de identificare precum cercetarea prealabilă a materialelor trimise spre expertizare, analizarea separată a caracteristicilor grafice ale fiecărui scris în parte, examinarea comparativă a caracteristicilor scrisului și a elevilor cunoscuți, cercetarea comparativă prin aprecierea constatărilor făcute și formularea concluziei [8], în marea majoritate a cazurilor vor putea stabili identitatea autorului manuscrisului. În acest sens, chiar dacă nu se cunoaște expres cine este autorul lucrării, expertiza grafoscopică care va cuprinde cel puțin identificatorii indirecți precum forma literelor, înclinației, culoarea, viscozitatea și componența cernelii  etc. poate duce la identificarea autorului. Mai mult, în această situație chiar acuratețea scrisului sau admiterea greșelilor, formularea specifică a textului (arhaisme, rusisme), punctajul acumulat, examinate comparativ cu caracteristicile elevilor, poate duce la minimizarea cercului de persoane vizate sau chiar la identificarea directă a acestuia.

În același context, procesul tehnologic instantaneu individualizează noi categorii de date cu caracter personal care pot duce la identificarea persoanei, cum ar fi în cazul identificării persoanei fizice după mersul acesteia, fiind utilizate dispozitivele video montate în perimetrul unui oraș, sau la general pe țară, sau identificarea automatizată după criteriul recunoașterii trăsăturilor faciale, sau identificarea potrivit datelor de geo localizare emise de telefonul mobil/tabletă/navigatorul auto, sau identificare potrivit datelor prelucrate în cadrul unor tranzacții financiare cu cardul, sau în cazul efectuării tranzacției financiare cheș cu utilizarea cardurilor de reducere etc.

Astfel conchidem că sub noțiunea de ,,identificată sau identificabilă”, pot fi încadrate practic majoritatea informațiilor cu condiția că dispunem de anumite resurse informaționale în cadrul cărora putem stabili logică sau legătura de cauzalitate dintre informația deținută și cea stocată într-un anumit sistem de evidență.

Enunțare tuturor acestor criterii după care o informație ar fi personalizată ar fi inutilă dacă aceste caracteristici nu ar fi strâns legate de ultimul element ,,persoană fizică”.

De menționat că domeniul protecției datelor cu caracter personal a apărut odată cu necesitatea protejării inviolabilității vieții intime, familiale și private ale persoanei fizice. Deci rolul acestor principii, constă în faptul asigurării unui mediu confortabil la nivel de libertate de a gândi, de a circula, de a alege și de acționa potrivit propriilor convingeri având în vedere limitele și restrângeri legale, însă în privința cărora persoana fizică să nu fie supusă unor restricții, intimidări sau de orice alt tip de limitări.

În majoritatea statelor ce fac parte la Convenția pentru protecția persoanelor referitor la prelucrarea automatizată a datelor cu caracter personal a fost deschisă spre semnare pentru statele membre ale Consiliului Europei la Strasbourg la 28 ianuarie 1981, dreptul la protecția datelor cu caracter personal vizează doar persoana fizică [1].

O altă întrebare care apare fără echivoc este dacă datele cu caracter personal pot fi doar datele care aparțin subiectului, sau datele cu caracter personal precum numele și prenumele acestuia pot fi considerate ca date cu caracter personal care identifică alți subiecți de date ?

Cu siguranță plenitudinea și diversitatea circumstanțelor unui caz în mod direct influențează raționamentul privind calificarea ca fiind date cu caracter personal. Totuși în unele situații datele cu caracter personal care identifică un subiect de date pot constitui date cu caracter personal care pot duce la identificarea altui subiect de date. Un asemenea caz ar fi foarte ușor de simulat, în cazul când încercăm să căutăm un fost coleg de clasă pe un site de socializare, însă, din careva raționamente personale acesta și-a creat un profil de utilizator  fără a include numele și prenumele său deplin sau a introdus alți identificatori care nu pot duce la identificare acestuia, în acest sens în cazul în care intenția de a identifica această persoană este destul de motivantă, iar răbdare nu este un impediment în acest proces, atunci prin simpla căutare potrivit criteriului ,,numelui” acestuia, și vizualizarea profilurilor de utilizatori (incluzând fotografiile și prietenii acestor persoane), neapărat vor identifica persoanele din cercul apropiat de tip: părinții, soția, verișorii, astfel, prin intermediul acestor date s-ar putea de identificat și profilul utilizatorului colegului pe care îl căutăm.

De reținut și faptul că datele nu își pierd calitatea de date cu caracter personal chiar și în situația în care nu sunt veridice (în cazul unor declarații calomnioase aduse în public, sau unor înscrisuri false etc.). Astfel, indiferent de faptul dacă informația este veridică sau nu, în cazul în care această informație identifică sau poate duce la identificarea persoanei fizice, acestea vor reprezenta date cu caracter personal.

Bibliografie:

  1. Convenția pentru protecția persoanelor referitor la prelucrarea automatizată a datelor cu caracter personal a fost deschisă spre semnare pentru statele membre ale Consiliului Europei la Strasbourg la 28 ianuarie 1981;
  2. Legea nr. 182 din 10 iulie 2008 cu privire la aprobarea Regulamentului Centrului Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal, structurii, efectivului-limită și a modelului de finanțare a Centrului Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal;
  3. Legea nr. 17-XIV din 15 februarie 2007 cu privire la protecția datelor cu caracter personal;
  4. Legea nr. 133  din 8 iulie 2011 privind protecția datelor cu caracter personal;
  5. Concepția sistemului informațional automatizat ,,Registrul de stat al populației” și Regulamentului cu privire la Registrul de stat al populației, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 333 din 18 martie 2002
  6. Cerințele fată de asigurarea securității datelor cu caracter personal la prelucrarea acestora în cadrul sistemelor informaționale de date cu caracter personal, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1123 din 14 decembrie 2010;
  7. Avizul Grupului de Lucru Pentru Protecția Datelor Instituit în Temeiul Articolului 4/2007 privind conceptul de date cu caracter personal;
  8. Lucian Ionescu, Expertiza criminalistică a scrisului, Editura Junimea, Iași, 1973.
  9. Manualul de legislație europeană prind protecția datelor, publicat de Curtea europeană a Drepturilor Omului, Agenția pentru Drepturi Fundamentale a Uniunii Europene în anul 2014 p.37, Luxemburg, Oficiul pentru Publicații al Uniunii Europene 2014.

[1] Grupul de Lucru Pentru Protecția Datelor este un organism european independent, cu caracter consultativ, format din reprezentanţii autorităţilor naţionale pentru protecţia datelor din statele membre ale Uniunii Europene, reprezentanţii autorităţilor create pentru instituţiile şi organismele comunitare, precum şi reprezentanţi ai Comisiei Europene.

Iți plac articolele dpo-NET.ro? Poți fi la curent cu toate aceste noutăți dacă ne urmărești zilnic pe paginile noastre de LinkedIn sau Facebook. 

NOU! Consultă Registrul Amenzilor GDPR pentru mai multe informații despre sancțiunile acordate în baza Regulamentului 2016/679


Acest articol este protejat de către dispoziţiile legale incidente și este interzisă copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a acestuia. Articolele publicate pe DPO-NET.RO pot fi preluate doar în limita a maxim 500 de caractere, fără a depăşi jumătate din totalul de caractere, şi cu citarea obligatorie a sursei, cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor și articolelor publicate pe DPO-NET.RO, vă rugăm să ne contactati.

Cum păstrăm evidența activităților de prelucrare? Bonus: FORMULAR GRATUIT

Resurse utile

Vizualizari: 1959

Facebooktwittergoogle_plusredditpinterestlinkedinmail

Evidența activităților de prelucrare este pilonul central al proiectului implementării GDPR.

Atunci când pornim pe lungul traseu al conformității GDPR important este primul pas pe care îl facem. Inventarierea și analiza activităților de prelucrare sunt elementele cheie ale unei implementări reale și corecte a cerințelor Regulamentului General de Protecție a Datelor. O analiză obiectivă a fluxurilor de date vă va ajuta să aveți o imagine de ansamblu asupra modului în care utilizați datele personale. 

Păstrarea evidenței activităților de prelucrare este obligatorie pentru marea majoritate a organizațiilor. Identificarea și ierarhizarea riscurilor asociate prelucrărilor din perspectiva protecției datelor constituie pilonul central în jurul căruia se construiește planul de acțiune al implementării prevederilor GDPR.

Un alt aspect care trebuie avut în vedere este faptul că această evidență se va dovedi importantă în cazul unei investigații a autorității de supraveghere, acesta fiind de regulă primul punct din lista de informații pe care autoritate le solicită pentru atunci când există suspiciunea unei încălcări a dispozițiilor GDPR. Existența acestei evidențe este o dovada a faptului că v-ați asumat responsabilitatea implementării măsurilor de protecție a datelor, lucru pe care autoritatea îl va lua în calcul la stabilirea eventualelor măsuri corective sau sancțiuni.

Cui i se aplică obligativitatea realizării evidenței activităților de prelucrare?

Articolul 30 din GDPR prevede necesitatea păstrării unei evidențe a tuturor categoriilor de activități de prelucrare, printre acestea numărându-se și cele realizate de către împuterniciți.

Practic toate entitățile, atât private cât și publice, care prelucrează date personale, au obligația de a realiza și de a păstra această evidență. 

Deși articolul Articolul 30 (5) din GDPR precizează că obligația păstrării evidenței prelucrărilor o au organizațiile cu peste 250 de angajați, același articol prevede o serie de alte criterii care fac ca această obligație să li se aplice aproape tuturor operatorilor de date personale.

Prin urmare, dacă organizația dumneavoastră are sub 250 de angajați dar prelucrările de date date îndeplinesc cel puțin una dintre următoarele condiții, atunci realizarea evidenței activităților de prelucrare este OBLIGATORIE:

  • nu este ocazională (gestionarea salariaților, a clienților etc.);
  • implică riscuri pentru drepturile și libertățile persoanelor vizate (teoretic unde exista prelucrări de date persoane există și riscuri);
  • privesc categoriile speciale de date prevăzute la art 9 (sănătate, biometrice, religioase etc.);
  • date referitoare la condamnări, conf. art 10 din GDPR.

Ce trebuie să cuprindă evidența activităților de prelucrare

Articolul 30 din GDPR prevede cerințe distincte pentru prelucrările realizate în calitate de operator dar și pentru cele realizate în numele altor operatori de date. Prin urmare, dacă prelucrați date în calitate de operator dar și în calitate de împuterniciți al altor operatori, trebuie sa țineți câte o evidență pentru fiecare dintre aceste calități.

Dacă organismul dvs. acționează atât ca operator, cât și ca împuternicit, evidența prelucrărilor trebuie să distingă clar cele două categorii de activități.

 

OPERATORI

Evidența prelucrărilor operatorilor va cuprinde un inventar al tuturor prelucrărilor:

  • numele şi datele de contact ale: 
    1. operatorului
    2. operatorului asociat
    3. reprezentantului operatorului (dacă acesta nu se află în UE)
    4. responsabilului cu protecția datelor
  • scopurile prelucrării
  • tipurile de date prelucrate (identitate, financiare, localizare etc.)
  • care sunt persoanele vizate 
  • cu cine împărtășiți datele, inclusiv destinatarii din ţări terțe sau organizații internaționale; 
  • transferuri de date într-o altă țară sau către o organizație internațională și, în unele cazuri specifice, garanția prevăzută pentru aceste transferuri;
  • termenele limită pentru păstrarea diferitelor categorii de date; 
  • descrierea măsurilor tehnice și organizatorice de securitate implementate

ÎMPUTERNICIȚI

Evidența prelucrărilor realizate de împuterniciți în numele unui operator va cuprinde un inventar al tuturor prelucrărilor:

  • numele şi datele de contact ale:
    1. persoanei sau persoanelor împuternicite de operator 
    2. fiecărui operator în numele căruia acționează
    3. reprezentantului operatorului (dacă acesta nu se află în UE)i sau ale reprezentantului persoanei împuternicite de operator
    4. responsabilului cu protecția datelor;
  • categoriile de activități de prelucrare desfășurate în numele fiecărui operator;
  • transferuri de date într-o altă țară sau către o organizație internațională și, în unele cazuri specifice, garanția prevăzută pentru aceste transferuri;
  • descrierea măsurilor tehnice și organizatorice de securitate implementate

 

 

Exista un model standard al evidenței activităților de prelucrare?

Nici legislația incidentă, nici ghidurile oficiale din domeniului protecției datelor nu ne-au oferit un model standard al „formularului„ de  evidență a activităților de prelucrare, ceea ce a făcut ca toți practicanții din acest domeniu să își creeze modele proprii.

Pentru a facilita păstrarea evidenței, CNIL, a autoritatea de supraveghere din Franța, a publicat pe site-ul său un model de înregistrare, pentru a răspunde celor mai frecvente nevoi în ceea ce privește prelucrarea datelor, în special pentru organizațiile nu foarte mari, care nu implică fluxuri de date de o complexitate deosebită.

Acest template general poate fi adaptat în funcție de necesitățile companie, pentru a răspunde specificului activității organizației astfel încât să fie respectate cerințele articolului 30 din GDPR.

Am tradus modelul CNIL al evidenței prelucrărilor pentru a fi accesibil tuturor operatorilor români.

Puteți descărca gratuit modelul acestui registru (format .xlsx) accesând pagina „Resurse Utile”, secțiunea Modele Formulare de pe site-ul nostru, sau accesând următorul buton de descărcare. 

Recomandări privind completarea registrului

  • Inventarierea prelucrărilor se păstrează în format format scris. Aceasta poate fi realizată pe format letric (tipărit/ pe hârtie) sau format digital (word, excel, aplicații dedicate).
  • Identificați fluxurile de date discutând cu managerii de procese (contabilitate, HR, vânzări, marketing etc.)
  • Analizați site-ul web și identificați datele colectate în formulare online (contact, chestionar, crearea contului), utilizarea cookie-urilor etc.
  • Evidența trebuie să fie păstrată atât de operatori cât și de împuterniciți pentru a avea o imagine de ansamblu asupra tuturor activităților de prelucrare a datelor cu caracter personal pe care le operează.
  • Sarcina păstrării evidenței poate fi delegată DPO-ului intern sau extern (dacă există) sau a unui alt angajat din cadrul organizației dumneavoastră.
  • În mod regulat (la intervale de 6-12 luni) și ori de câte ori apar modificări la nivelul fluxurilor de date este necesar să actualizați această evidență

CNIL ne spune cum ne va ajuta păstrarea acestei evidențe

  1. Acest instrument este un mijloc de verificare a conformității GDPR atât pentru operator cât și pentru autoritatea de supraveghere. O imagine clară asupra prelucrărilor vă va permite să identificați cu ușurință riscurile și să identifica acțiunile pe care trebuie să le întreprindeți pentru a asigura protecția datelor personale pe care le utilizați;
  2. Evidența prelucrărilor va ajuta responsabilul cu protecția datelor să își îndeplinească misiunile;
  3. Urmărind datele înscrise în aceasta evidenta vă va fi mult mai ușor să redactați notele de informare sau politicile organizației;
  4. Puteți include în evidența dvs. o arhivă a încălcărilor de date și să faceți un inventar al tuturor documentelor legate de transferul în afara Uniunii Europene (clauze contractuale etc.), al operatorilor asociați cu care colaborați (contracte de prelucrare) sau al împuterniciților pe care vă bazați (contractele cu aceștia).

 

Iți plac articolele dpo-NET.ro? Poți fi la curent cu toate aceste noutăți dacă ne urmărești zilnic pe paginile noastre de LinkedIn sau Facebook. 

NOU! Consultă Registrul Amenzilor GDPR pentru mai multe informații despre sancțiunile acordate în baza Regulamentului 2016/679


Acest articol este protejat de către dispoziţiile legale incidente și este interzisă copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a acestuia. Articolele publicate pe DPO-NET.RO pot fi preluate doar în limita a maxim 500 de caractere, fără a depăşi jumătate din totalul de caractere, şi cu citarea obligatorie a sursei, cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor și articolelor publicate pe DPO-NET.RO, vă rugăm să ne contactati.

A început GDPR Summer Challenge 2019!

Resurse utile

Vizualizari: 10883

Facebooktwittergoogle_plusredditpinterestlinkedinmail

68 de participanți din 14 echipe au luat startul in concursul GDPR Summer Challenge 2019.

GDPR Summer Challenge este o simulare de caz la care participă mai multe echipe. Concursul se adresează tuturor persoanelor interesate de aprofundarea și testarea cunoștințelor în domeniul protecției datelor, printr-un exercițiu practic în care au ocazia de a interacționa cu alți specialiști din acest domeniu. Fiecare echipa va trebui sa gestioneze o serie de situații și provocări în domeniul protectiei datelor, care pot fi intalnite
frecvent în practica. Scopul este ca participanții să dobândească cât mai multă experiență practică din interacțiunea cu alți specialiști
La finalul acestui concurs, va fi publicat un studiu de caz al acestei simulări, incluzând o sinteză a tuturor măsurilor întreprinse și exemple de documente transmise de „operatori” (echipele participante) către „Autoritatea de Supraveghere GDPR Summer Challenge (ASGSC)”, din care vor face parte membri juriului. Raportul studiului de caz va constitui o resursă valoroasă pentru dezvoltarea profesională a oricărui Responsabil cu protecția datelor.

Pe parcursul celor 5 zile de concurs,  Juriul, format de 12 specialisti in domeniul protectiei datelor, va avea sarcina dificila de a selecta echipa care va primi titlul de "GDPR Summer Challenge 2019 Champion".

Premiile totale se ridica la suma de 47600 lei si sunt acordate de partenerii concursului direct participantilor.

Echipa care se va pozitiona pe primul loc primește pe langa titlul de GDPR Summer Challenge Champion și următoarele premii pentru fiecare membru

  • cursuri gratuite “Build GDPR Data Privacy & Protection Course” – 20 ore video, 175 module, peste 100 template-uri de documente, oferite de DefRadar(valoare individuala 599 lei)
  • certificate digitale cu o valabilitate de 12 luni, oferite de DigiSign (valoare individuală 56 euro)
  • carti de specialitate oferite de Editura Univers Juridic (valoare individuală 50 lei)
  • conturi acces Premium, timp de 3 luni, la portalul universuljuridic.ro (valoare individuală 178.5 lei)
  • conturi acces Gold, timp de 6 luni la portalul juridice.ro (valoare individuală 77 euro)
  • conturi acces Gratuit la platforma juridica Sintact.ro timp de 30 de zile oferite de Wolters Kluwer România (valoare individuală 300 lei)
  • perechi de ochelari de soare PolarGlare oferiti de Optiplaza (valoare individuală 300 lei)
  • perechi de taloneti antișoc pentru activitate sportiva oferite de OrtoProfil (valoare individuală 100 lei)

Echipa care se va pozitiona pe al doilea loc primește pentru fiecare membru

  • certificate digitale cu o valabilitate de 12 luni, oferite de DigiSign (valoare individuală 56 euro)
  • carti de specialitate oferite de Editura Univers Juridic (valoare individuală 50 lei)
  • conturi acces Premium, timp de 3 luni, la portalul universuljuridic.ro (valoare individuală 178.5 lei)
  • conturi acces Gold, timp de 6 luni la portalul juridice.ro (valoare individuală 77 euro)
  • conturi acces Gratuit la platofrma juridica Sintact.ro timp de 30 de zile oferite de Wolters Kluwer România (valoare individuală 300 lei)

Echipa care se va pozitiona pe al treilea loc primește pentru fiecare membru

  • certificate digitale cu o valabilitate de 12 luni, oferite de DigiSign (valoare individuală 56 euro)
  • conturi acces Premium, timp de 3 luni, la portalul universuljuridic.ro (valoare individuală 178.5 lei)
  • conturi acces Gold, timp de 6 luni la portalul juridice.ro (valoare individuală 77 euro)
  • conturi acces Gratuit la platofrma juridica Sintact.ro timp de 30 de zile oferite de Wolters Kluwer România (valoare individuală 300 lei)

Restul echipelor înscrise în concurs primesc pentru fiecare membru

  • conturi acces Premium timp de 3 luni la portalul universuljuridic.ro (valoare individuală 178.5 lei)
  • conturi acces Gratuit la platofrma juridica Sintact.ro timp de 30 de zile oferite de Wolters Kluwer România (valoare individuală 300 lei)

Persoanele interesate pot consulta gratuit Regulamentul de concurs.

Iți plac articolele dpo-NET.ro? Poți fi la curent cu toate aceste noutăți dacă ne urmărești zilnic pe paginile noastre de LinkedIn sau Facebook. 

NOU! Consultă Registrul Amenzilor GDPR pentru mai multe informații despre sancțiunile acordate în baza Regulamentului 2016/679


Acest articol este protejat de către dispoziţiile legale incidente și este interzisă copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a acestuia. Articolele publicate pe DPO-NET.RO pot fi preluate doar în limita a maxim 500 de caractere, fără a depăşi jumătate din totalul de caractere, şi cu citarea obligatorie a sursei, cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor și articolelor publicate pe DPO-NET.RO, vă rugăm să ne contactati.

GDPR Summer Challenge este pregătit de lansare!

Sâmbătă, 10 August 2019, începe primul concurs național din România destinat aprofundarii și mai ales verificării cunoștințelor în domeniul protecției datelor. Scopul este ca participantii să dobândească cât […]

Te-ai înscris la GDPR Summer Challenge?

Peste 50 de persoane s-au înscris până acum în concursul „GDPR Summer Challenge”, motiv pentru care organizatorii au decis creșterea numărului de membrii într-o echipă la 5 persoane, […]

Ghidul turistului GDPResponsabil. Află cum îți protejezi datele în concediu!

Vacanțele sunt acele momente în care încercăm să fugim de grijile de zi cu zi, însă una dintre ele ne va urmări oriunde am pleca: protejarea datelor noastre. […]

CNIL a lansat o nouă versiune a software-lui PIA

CNIL – Commission Nationale de l’Informatique et des Libertés (Autoritatea de supraveghere din Franța) a anunțat, în data de 25.06.2019, lansarea versiunii 2.1 a software-lui PIA.  Update-ul include: […]

6 soluții IT esențiale în procesul de aliniere la GDPR

Odată cu introducerea legislației GDPR și conformarea la noul set de reguli, modul în care companiile IT încearcă să își reanimeze  procesul de “customer data handling” a devenit […]

Ghid Întrebări și Răspunsuri lansat de ANSPDCP

Autoritatea Națională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal (ANSPDCP) a lansat ghidul Întrebări și Răspunsuri cu privire la aplicarea Regulamentului (UE) 2016/679. Lansarea ghidului a avut […]

S-a lansat Ghidul Operatorilor privind monitorizarea video!

Data Protection Commission (DPC), autoritatea națională de supraveghere din Irlanda, a publicat de curând Ghidul de utilizare a sistemelor de monitorizare video dedicat celor care prelucrează date colectate […]

[1 Aprilie 2019]: O mare firma de recrutare din România, iese din afaceri, acuzând GDPR

Acest articol este un pamflet si trebuie tratat ca atare.    Recruiting Great People SRL, agenție de recrutare cu peste 50 de ani de activitate in România,  a […]

ASCPD: Știrile false, adevărate bombe invizibile

În contextul Zilei Internaționale a Păcălelilor, anunțul Asociației Specialiștilor în Confindențialitate și Protecția Datelor (ASCPD) prin care se anunța lansarea pe data de 1 Aprilie 2019 a unei […]

dpo-NET.ro lansează un nou curs online GRATUIT

In numai 20 de zile care au trecut de la lansarea noului modul pe portalul dpo-NET.ro, peste 250 de persoane au absolvit cursurile online dedicate atat profesionistilor cat […]

CERT-RO, Microsoft și Poliția Română colaborează pentru oprirea fraudelor de tip ‘suport tehnic fals’

Cu ocazia Safer Internet Day, Microsoft, Poliția Română și Centrul Național de Răspuns la Incidente de Securitate Cibernetică (CERT-RO) au susținut un eveniment dedicat prevenirii și combaterii înșelăciunilor […]

GDPR – 64 Întrebări și răspunsuri cu exemple

Începând din 25 mai 2018, odată cu intrarea în vigoare a Regulamentului general privind protecția datelor, tuturor companiilor care desfășoară activități în UE li se aplică același set de norme […]

37% dintre români declară că au fost ținta unui atac de tip phishing

Aproape jumătate dintre români (49%) sunt interesați să protejeze datele financiare, accesul la internet banking sau datele din carduri, în timp ce peste o treime (37%) au fost […]

Lansarea studiului comparativ privind gradul de conștientizare a importanței datelor

Asociaţia Specialiştilor în Confidentialitate şi Protecţia Datelor (ASCPD) şi Asociaţia pentru Protecţia Vieţii Private din Republica Moldova, lansează în premieră un studiu comparativ ce are drept scop evaluarea […]

Studiu statistic privind gradul de conformitate GDPR în sistemul sanitar românesc

Pentru a marca Ziua Europeană a protecției datelor, Asociația SURYAM și Universitatea de Medicină, Farmacie, Stiinte si Tehnologie Tîrgu Mureș – Centrul de Cercetare pentru Politici de Sănătate […]

Noi reglementari legale privind accesul la datele pacientului

Prin publicarea in Monitorul Oficial, Partea I nr. 3 din 03.01.2019 a Legii nr. 347/2018 se completeaza art. 24 din Legea drepturilor pacientului nr. 46/2003 in sensul ca […]

Regulamentul (UE) 2016/679 in limba romana

  REGULAMENTUL (UE) 2016/679 AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI AL CONSILIULUI din 27 aprilie 2016 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și […]

A fost publicata o RECTIFICARE la Regulamentul (UE) 2016/679

In data de 19 Aprilie 2018 a fost publicata o RECTIFICARE la Regulamentul (UE) 2016/679 al Parlamentului European și al Consiliului din 27 aprilie 2016 privind protecția persoanelor fizice în […]

A aparut standardul ocupational pentru DPO

Autoritatea Nationala pentru Calificari a aprobat conform deciziei 74/19.03.2018 standardul ocupational pentru educatia si formare profesionala a Responsabililor cu protectia datelor cu caracter personal – cod COR 242231. […]