Dispozițiile legale care au permis accesul partidelor la listele suplimentare sunt neconstituționale

Administratie Publica

Vizualizari: 8438

Facebooktwittergoogle_plusredditpinterestlinkedinmail

Conform unui comunicat de presă transmis de ASCPD – Asociația Specialiștilor în Confidențialitate și Protecția Datelor, suntem informati ca avocatul Poporului a sesizat Curtea Constituțională cu privire la dispozițiile legale care au permis accesul partidelor politice la listele suplimentare, în timpul alegerilor prezidențiale din noiembrie 2019.

Excepția de neconstituționalitate vizează art. VII din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 64/2019 care prevede căReprezentanții formațiunilor politice în birourile electorale ale secțiilor de votare pot primi, la cerere, copii ale listelor electorale suplimentare, în condițiile stabilite prin decizie a Biroului Electoral Central”.

Prin petiția înaintată Avocatului Poporului în luna noiembrie 2019, Asociația  Specialiștilor în Confidențialitate și Protecția Datelor (ASCPD) împreună cu Asociația Expert Forum și-au exprimat îngrijorarea cu privire la respectarea principiilor fundamentale ce țin de protejarea vieții private a persoanelor, în urma accesului formațiunilor politice la datele votanților consemnate în listele suplimentare întocmite cu ocazia alegerilor pentru desemnarea Președintelui României din Noiembrie 2019.

Conform statisticilor BEC, în turul I al alegerilor pentru Președintele României 1.721.911 de votanți au fost înscriși pe listele suplimentare, în timp ce în turul II au fost înscriși 2.094.401 de votanți. Listele suplimentare conțineau date personale precum nume, CNP, domiciliu, semnătura, seria și numărul actului de identitate ale votanților înscriși pe acele liste.

Este tot mai evident rolul societății civile în protejarea drepturilor oamenilor, în special atunci când ingerințele vin din partea instituțiilor statului. Dar poate cel mai important este ca persoanele să conștientizeze că le sunt încălcate drepturile și să semnaleze aceste lucruri organizațiilor care luptă pentru drepturile omului și libertățile fundamentale. Dorim să le mulțumim celor care au făcut parte din comisiile secțiilor de votare și care ne-au semnalat suspiciunile lor cu privire la încălcarea principiilor protecției datelor personale în urma solicitării partidelor politice a listelor suplimentare. Ne-au fost semnalate cazuri în care Președinți ai secțiilor de votare au fost forțați să acorde accesul la listele suplimentare, fiind amenințați că refuzul lor ar constitui o încălcare a legii, riscând sancțiuni. Dar iată că Avocatul Poporului, prin ridicarea excepției de neconstituționalitate, practic a confirmat faptul că însăși prevederea legală, care a condus la această situație incredibilă într-o societate modernă, a încălcat dreptul la viață privată și implicit Constituția României. Este important să ne cunoaștem drepturile, este foarte important să conștientizăm când acestea sunt încălcate și să solicităm ajutorul organizațiilor atunci când consideram că singuri nu ne putem apăra.” a declarat Marius Dumitrescu, Președinte ASCPD.

Constatările Avocatului Poporului
  • Dispozițiile legale care permit ca aspecte esențiale care vizează protecția datelor cu caracter personal (interesul legitim, modalitatea de realizare a copiilor listelor electorale suplimentare prin măsuri adecvate de protecție, informarea persoanelor vizate, asigurarea transparenței de către operator) nu pot fi reglementate printr-un act administrativ (în cazul nostru printr-o Decizie a BEC)
  • Soluția legislativă prevăzută de art. VII din OUG 64/2019 contravine normelor de tehnică legislativă
  • Autoritatea Electorală Permanentă are obligația de a verifica îndeplinirea următoarelor obligații de către partidele politice:
  1. evaluarea interesului legitim, prin realizarea unui test de necesitate din care să reiasă, prin analiza scrisă, detaliat, faptul că interesul legitim exprimat prin cerere prevalează asupra drepturilor și libertăților persoanelor vizate
  2. au capacitatea de asigurare, prin măsuri tehnice și organizatorice adecvate respectarea principiilor privind protecția datelor precum și asigurarea securității și confidențialității datelor cu caracter personal.
  3. să existe o instruire periodică cu privire la obligațiile ce le revin persoanelor care au acces la aceste date
  • Fotografierea cu telefoanele mobile personale a listelor conținând datele alegătorilor nu conferă nicio garanție a asigurării securității și confidențialității datelor
  • Alegătorii ar trebui informați cu privire la această prelucrare, pentru a-și putea exercita drepturile prevăzute de lege, de a solicita cel puțin ștergerea
  • Nu sunt reglementate garanțiile în vederea securității și confidențialității datelor transmise către formațiunile politice, astfel că dispozițiile legale criticate generează riscuri la adresa cetățenilor și a persoanelor

Considerând cele de mai sus, Avocatului Poporului a admis faptul că prevederile art. VII din OUG 64/2019 încalcă dispozițiile art. 26 (dreptul la viață privată), art. 73 alin. (3) și implicit art. 1 alin. (5) din Constituția României

Despre Asociația Specialiștilor în Confidențialitate și Protecția Datelor (ASCPD) – România

Asociația Specialiștilor în Confidențialitate și Protecția Datelor (ASCPD) este creată cu scopul de a informa și de a reuni profesioniștii care doresc să gestioneze cu succes punerea în aplicare a Regulamentului General privind Protecția Datelor 2016/679 și a legislației aferente, funcționând ca un organism consultativ profesionist pentru persoane și organizații. ASPDC este o organizație non-guvernamentală, autonomă, apolitică și non-profit care ajută la definirea, susținerea și îmbunătățirea profesiei de Responsabil în protecția datelor și a altor specialiști în domeniu și își desfășoară activitatea în conformitate cu prevederile OG nr. 26/2000.

ASCPD ghidează persoanele responsabile în protecția datelor și alți specialiști în domeniul confidențialității datelor în rezolvarea numeroaselor probleme juridice, tehnice și organizatorice pentru a obține un echilibru adecvat între interesele persoanelor vizate, care necesită protecție, și cele ale operatorilor.

Obiectivul ASCPD este de a oferi soluții concrete la problemele cu care se confruntă specialiștii în confidențialitate și protecția datelor, de a crește gradul de conștientizare a legislației și de a oferi membrilor săi un forum în care aceste subiecte să poată fi dezbătute, precum și un loc de pregătire profesională continuă. ASCPD militează pentru îmbunătățirea gradului de conștientizare cu privire la tehnologiile și legile care pun în pericol viață privată, pentru a se asigura că publicul este informat și implicat. Mai multe detalii găsiți pe www.ascpd.ro

INTRA ACUM în grupul WhatsApp "Comunitatea Dpo-NET.ro"!


Iți plac articolele dpo-NET.ro? Poți fi la curent cu toate aceste noutăți dacă ne urmărești zilnic pe paginile noastre de LinkedIn sau Facebook. 


Acest articol este protejat de către dispoziţiile legale incidente și este interzisă copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a acestuia. Articolele publicate pe DPO-NET.RO pot fi preluate doar în limita a maxim 500 de caractere, fără a depăşi jumătate din totalul de caractere, şi cu citarea obligatorie a sursei, cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor și articolelor publicate pe DPO-NET.RO, vă rugăm să ne contactati.

CERT-RO protejează digital sănătatea României

Administratie Publica

Vizualizari: 22821

Facebooktwittergoogle_plusredditpinterestlinkedinmail

Faptul că sectorul medical din România este puternic solicitat de pandemia COVID-19 nu este o noutate. Din păcate, chiar săptămâna trecută unul dintre spitalele municipale din România a fost ținta unui atac cibernetic, baza de date fiind serios afectată. În urma atacului a fost criptată şi blocată întreaga bază de date, respectiv toate informaţiile şi fişierele existente în serverele unităţii sanitare. Conducerea Spitalului Clinic Municipal „Dr. Gavril Curteanu” Oradea anunţa că au fost sesizate toate instituţiile competente cu privire la acest incident de securitate, precum şi instituţiile în relaţia cu care acest incident ar fi putut avea repercursiuni directe și că s-au făcut eforturi imediate pentru recuperarea datelor criptate, astfel încât activitatea medicală să nu fie perturbată.

Nu este prima dată când se întâmplă acest lucru, în luna iunie 2019, activitatea a cinci spitale din România fiind afectată de atacturile cibernetice. 

În acest context, CERT-RO, împreună cu un grup de profesioniști în domeniul securității cibernetice, au dezvoltat programul de voluntariat CV19.RO, lansat în luna mai 2020, în sprijinul furnizorilor de servicii de sănătate, pentru a face față provocărilor crizei.

CERT-RO a invitat conducerile spitalelor, care nu au completat până acum formularul de solicitare pentru sprijin cu titlu gratuit și includerea în programul de management al incidentelor de securitate cibernetică, să trimită documentul la adresa alerte.spitale@cert.ro.

"Facem eforturi să prevenim, să identificăm și să răspundem posibilelor vulnerabilități de natură informatică ale furnizorilor de servicii de sănătate, înainte de a fi prea târziu. Dorim sa protejăm digital sănătatea României!" au declarat reprezentantii CERT-RO.

INTRA ACUM în grupul WhatsApp "Comunitatea Dpo-NET.ro"!


Iți plac articolele dpo-NET.ro? Poți fi la curent cu toate aceste noutăți dacă ne urmărești zilnic pe paginile noastre de LinkedIn sau Facebook. 


Acest articol este protejat de către dispoziţiile legale incidente și este interzisă copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a acestuia. Articolele publicate pe DPO-NET.RO pot fi preluate doar în limita a maxim 500 de caractere, fără a depăşi jumătate din totalul de caractere, şi cu citarea obligatorie a sursei, cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor și articolelor publicate pe DPO-NET.RO, vă rugăm să ne contactati.

ASCPD solicită Ministerului Educației eliminarea consimțământului ca temei legal de prelucrare

Administratie Publica

Vizualizari: 20552

Facebooktwittergoogle_plusredditpinterestlinkedinmail

Conform unui comunicat de presă, Asociația Specialiștilor în Confidențialitatea și Protecția Datelor (ASCPD) a sesizat Ministerul Educației și Cercetării privind articolul 5, alin. 2 din Procedura privind modul de comunicare a rezultatelor obținute de candidații la Evaluarea Națională pentru absolvenții clasei a VIII-a în anul școlar 2019-2020, care prevede că “unitatea de învățământ ia măsurile care se impun pentru ca părinții, reprezentanții legali ai elevului să completeze formularul intitulat consimțământul pentru prelucrarea datelor cu caracter personal, în vederea desfășurării examenului de Evaluare Națională/admitere la liceu.

Asociația Specialiștilor în Confidențialitatea și Protecția Datelor (ASCPD) consideră că temeiul invocat ca bază a prelucrării datelor personale, este eronat și solicită, în mod justificat, modificarea Procedurii privind modul de comunicare a rezultatelor obținute de candidații la Evaluarea Națională pentru absolvenții clasei a VIII-a în anul școlar 2019-2020. 

În acest sens, ASCPD a transmis o scrisoare deschisă adresată Ministerului Educației și Cercetării și Direcției Generale Învățământ Preuniversitar solicitând eliminarea formularului de consimțământ și a referirilor la consimțământul părinților/reprezentanților legali din cuprinsul procedurii menționate și din nota de informare, precum și pe cele privind interzicerea participării la evaluarea națională în lipsa consimțământului, atrăgând totodată atenția că utilizarea consimțământului ca temei de prelucrare a datelor ar putea avea ca efect îngrădirea dreptului la educație al elevilor pe de-o parte, cât și încălcarea  principiului echității prevăzut la art. 5, alin. 1., lit. a) din Regulamentul (EU) 2016/679 și implicit a principiului privind reducerea la minimum a datelor, prevăzut la art. 5, alin. 1., lit. c) al Regulamentului.

În această scrisoare, Asociația consideră că temeiul invocat de Ministerul Educație și Cercetării, că bază a prelucrării datelor personale, este eronat, motivând următoarele:

  1. "În conformitate cu articolul 6 din Regulamentul (UE) 679/2016, pentru ca prelucrarea să fie legală, există 6 temeiuri posibile:
  • persoana vizată şi-a dat consimţământul pentru prelucrarea datelor sale cu caracter personal pentru unul sau mai multe scopuri specifice;
  • prelucrarea este necesară pentru executarea unui contract la care persoana vizată este parte sau pentru a face demersuri la cererea persoanei vizate înainte de încheierea unui contract;
  • prelucrarea este necesară în vederea îndeplinirii unei obligaţii legale care îi revine Ministerului Educației și Cercetării (MEC);
  • prelucrarea este necesară pentru a proteja interesele vitale ale persoanei vizate sau ale altei persoane fizice;
  • prelucrarea este necesară pentru îndeplinirea unei sarcini care serveşte unui interes public sau care rezultă din exercitarea autorităţii publice cu care este învestit MEC;
  • prelucrarea este necesară în scopul intereselor legitime urmărite de MEC sau de o parte terţă, cu excepţia cazului în care prevalează interesele sau drepturile şi libertăţile fundamentale ale persoanei vizate, care necesită protejarea datelor cu caracter personal, în special atunci când persoana vizată este un copil.

În Orientările privind consimțământul în temeiul Regulamentului 2016/679, Grupul de lucru „Articolul 29” subliniază că atunci când un operator “alege să se bazeze pe consimțământ pentru orice parte a prelucrării, acesta trebuie să fie pregătit să respecte alegerea respectivă și să pună capăt acelei părți a prelucrării dacă persoana vizată își retrage consimțământul. Transmiterea mesajului că datele vor fi prelucrate pe baza consimțământului, în timp ce prelucrarea se bazează de fapt pe un alt temei legal ar fi în mod fundamental inechitabilă față de persoanele în cauză.

Cu alte cuvinte, Ministerul Educației și Cercetării nu poate schimba consimțământul cu alte temeiuri legale. De exemplu, nu este permisă utilizarea retroactivă a temeiului privitor la interesul legitim pentru a justifica prelucrarea în cazul în care s-au întâmpinat probleme în legătură cu validitatea consimțământului

Prin urmare, utilizarea consimțământului trebuie luată în calcul doar atunci când celelalte temeiuri ale prelucrarii nu au putut fi aplicate.

  1. Condițiile de utilizare a consimțământului ca temei legal, sunt descrise pe larg în cuprinsul art. 7 din Regulamentul (UE) 679/2016, respectiv Ministerului Educației și Cercetării trebuie să demonstreze că persoana vizată și-a dat consimțământul informat pentru prelucrarea datelor sale cu caracter personal printr-o alegere liberă autentică, cererea în vederea obținerii consimțământului trebuie să fie într-o formă care o diferențiază de celelalte aspecte, inteligibilă și ușor accesibilă, utilizând un limbaj clar și simplu.
  2. Mai mult, Art. 4 din Regulamentul (UE) 679/2016 definește “consimţământul” persoanei vizate ca fiind “orice manifestare de voinţă liberă, specifică, informată şi lipsită de ambiguitate a persoanei vizate prin care aceasta acceptă, printr-o declaraţie sau printr-o acţiune fără echivoc, ca datele cu caracter personal care o privesc să fie prelucrate;” și, de asemenea, conținutul considerentului 42 “Consimţământul nu ar trebui considerat ca fiind acordat în mod liber dacă persoana vizată nu dispune cu adevărat de libertatea de alegere sau nu este în măsură să refuze sau să îşi retragă consimţământul fără a fi prejudiciată.”
  3. Persoana vizată își poate retrage în orice moment consimțământul, iar pentru retragerea acestuia trebuie să existe condiții la fel de simple ca cele la acordarea acestuia. Acest aspect este determinant în momentul alegerii temeiului juridic de prelucrare a datelor personale deoarece, în cele mai multe cazuri, prelucrarea nu poate înceta prin simpla retragere a consimțământului.
  4. Este important de precizat că dacă Ministerului Educației și Cercetării alege să-și întemeieze prelucrarea pe consimțământ, acesta trebuie să fie pregătit ca, în cazul retragerii consimțământului, să respecte această solicitare (drept) și să înceteze prelucrarea. Cu alte cuvinte, Ministerului Educației și Cercetării nu poate trece de la consimțământ la un alt temei legal de prelucrare. Datorită cerinței de a dezvălui baza legală pe care își întemeiază prelucrarea încă de la data colectării datelor personale, MEC trebuie să decidă, anterior colectării, care este baza legală aplicabilă.
  5. În cazul în care la stabilirea temeiului legal al prelucrării s-a avut în vedere Art. 8 și respectiv Considerentul 38 din Regulamentul (UE) 679/2016, vă rugăm să aveți în vedere că acestea se referă la consimțământul în cazul copiilor în legătură cu serviciile societății informaționale iar în cazul de față nu poate fi vorba despre societatea informațională, ci despre accesul liber la sistemul de învățământ românesc.
  6. Conform Art. 8 din Regulamentul (UE) 679/2016, în cazul în care se aplică articolul 6 alineatul (1) litera (a), în ceea ce privește oferirea de servicii ale societății informaționale în mod direct unui copil, prelucrarea datelor cu caracter personal ale unui copil este legală dacă copilul are cel puțin vârsta de 16 ani. Dacă copilul are sub vârsta de 16 ani, respectiva prelucrare este legală numai dacă și în măsura în care consimțământul respectiv este acordat sau autorizat de titularul răspunderii părintești asupra copilului. Statele membre pot prevedea prin lege o vârstă inferioară în aceste scopuri, cu condiția ca acea vârstă inferioară să nu fie mai mică de 13 ani. Considerăm că interpretarea faptului că actul de învățământ este un “serviciu al societății informaționale” este de asemenea eronat, având în vedere considerentul 38 care aduce următoarele clarificări : “Copiii au nevoie de o protecție specifică a datelor lor cu caracter personal, întrucât pot fi mai puțin conștienți de riscurile, consecințele, garanțiile în cauză și drepturile lor în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal. Această protecție specifică ar trebui să se aplice în special utilizării datelor cu caracter personal ale copiilor în scopuri de marketing sau pentru crearea de profiluri de personalitate sau de utilizator și la colectarea datelor cu caracter personal privind copiii în momentul utilizării serviciilor oferite direct copiilor. Consimțământul titularului răspunderii părintești nu ar trebui să fie necesar în contextul serviciilor de prevenire sau consiliere oferite direct copiilor. “
  7. Pentru clarificare, menționăm faptul că în conformitate cu Art. 4 (25) din Regulamentul (UE) 679/2016, un serviciu al societății informaționale înseamnă un serviciu astfel cum este definit la articolul 1 alineatul (1) litera (b) din Directiva 2015/1535, respectiv “orice serviciu prestat în mod normal în schimbul unei remunerații, la distanță, prin mijloace electronice și la solicitarea individuală a beneficiarului serviciului. În sensul prezentei definiții (i) „la distanță” înseamnă că serviciul este prestat fără ca părțile să fie prezente simultan; (ii) „prin mijloace electronice” înseamnă că serviciul este transmis inițial și primit la destinație prin intermediul echipamentului electronic pentru prelucrarea (inclusiv arhivarea digitală) și stocarea datelor și este transmis integral, transferat și recepționat prin cablu, radio, mijloace optice sau alte mijloace electromagnetice; (iii) „la solicitarea individuală a beneficiarului serviciilor” înseamnă că serviciul este prestat prin transmiterea datelor în urma solicitării individuale.”
  8. Atragem atenția asupra clauzelor contractului educațional, contract prevăzut în anexa 1 la Regulamentul-cadru de organizare şi funcţionare a unităţilor de învăţământ preuniversitar, aprobat prin Ordinul ministrului educaţiei naţionale şi cercetării ştiinţifice nr. 5.079/2016 așa cum a fost modificat prin Ordinul 3027/2018 dar și asupra articolului 198 din regulamentul menționat, respectiv “(2) În unităţile de învăţământ sunt interzise măsurile care pot limita accesul la educaţie al elevilor, cum ar fi, de exemplu, efectuarea de către aceştia a serviciului pe şcoală, interzicerea participării la cursuri sau sancţionarea elevilor care nu poartă uniforma unităţii de învăţământ sau altele asemenea.”
  9. Subliniem că nu poate fi vorba despre un consimțământ liber exprimat și fără urmări negative asupra elevului atât timp cât acestuia, în lipsa consimțământului, i se refuză participarea la evaluarea națională, încălcând astfel dreptul la educație al elevului. Vă reamintim că dreptul la învățătură este garantat prin articolul 32 din Constituția României iar alin. 5 din articolul 49 instituie obligativitatea pentru Autorităţile publice de a contribui la asigurarea condiţiilor pentru participarea liberă a tinerilor la viaţa politică, socială, economică, culturală şi sportivă a ţării.
  10. De asemenea, orice prelucrare de date personale trebuie trecută prin filtrul principiilor din Art. 5 din Regulamentul (UE) 679/2016, la o primă analiză fiind clar încălcat principiul minimizării datelor, ridicându-se totodată întrebări cu privire la modalitatea și termenele de stocare a acestor consimțăminte.

Este de menționat și faptul că la întocmirea unei astfel de proceduri trebuie implicat direct Responsabilul cu protecția datelor personale dar, poate și mai important, trebuie, în cazul unor neclarități, consultată Autoritatea Națională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal (ANSPDCP) în vederea emiterii unui aviz sau a unui punct de vedere.

În aceste condiții considerăm oportună analiza celorlalte temeiuri de prelucrare a datelor personale, în acest caz existând obligații legale ale Ministerului Educației și Cercetării de prelucrare a datelor și un contract educațional, prevăzut în anexa 1 la Regulamentul-cadru de organizare şi funcţionare a unităţilor de învăţământ preuniversitar, aprobat prin Ordinul ministrului educaţiei naţionale şi cercetării ştiinţifice nr. 5.079/2016  așa cum a fost modificat prin Ordinul 3027/2018 care stă la baza prelucrărilor.

Abia după efectuarea acestei analize și eliminarea posibilității invocării art.6 alin.1 lit. b), lit. c) sau lit. e), putem ajunge la ipoteza utilizării consimțământului, studiind cu atenție ce se întâmplă în cazul retragerii acestuia, dacă sunt condiții de retragere facilă a consimțământului și dacă acesta este liber exprimat."

În finalul scrisorii deschise, Asociația Specialiștilor în Confidențialitatea și Protecția Datelor din România solicită

  1. Eliminarea din Nota de informare introdusă prin Procedura privind modul de comunicare a rezultatelor obținute de candidații la Evaluarea Națională pentru absolvenții clasei a VIII-a în anul școlar 2019-2020 paragrafului “Dacă nu sunteți de acord cu prelucrarea datelor cu caracter personal nu se poate derula Evaluarea Națională în condițiile prevăzute de prevederile legale în vigoare”
  2. Modificarea articolul 5, alin. 2 din Procedura privind modul de comunicare a rezultatelor obținute de candidații la Evaluarea Națională pentru absolvenții clasei a VIII-a în anul școlar 2019-2020 în sensul eliminării formularului de consimțământ și a referirilor la consimțământul părinților/reprezentanților legali din cuprinsul procedurii menționate și din nota de informare, precum și pe cele privind interzicerea participării la evaluarea națională în lipsa consimțământului.
  3. Luarea măsurilor ca la Examenul Național de Bacalaureat 2020 această situație să nu se repete, deoarece se încalcă dreptul fundamental la educație dar și principiile fundamentale ale Regulamentului (UE) 679/2016, precum principiul minimizării, prin introducerea unui formular suplimentar (birocrație fără utilitate justificată și fără bază legală) și prelucrarea excesivă a unor informații care ulterior trebuie stocate limitat în condițiile în care exista deja obligație legală pentru prelucrarea datelor personale ale elevilor.

 

INTRA ACUM în grupul WhatsApp "Comunitatea Dpo-NET.ro"!


Iți plac articolele dpo-NET.ro? Poți fi la curent cu toate aceste noutăți dacă ne urmărești zilnic pe paginile noastre de LinkedIn sau Facebook. 


Acest articol este protejat de către dispoziţiile legale incidente și este interzisă copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a acestuia. Articolele publicate pe DPO-NET.RO pot fi preluate doar în limita a maxim 500 de caractere, fără a depăşi jumătate din totalul de caractere, şi cu citarea obligatorie a sursei, cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor și articolelor publicate pe DPO-NET.RO, vă rugăm să ne contactati.

PECB semnează un parteneriat cu NeoPrivacy România și lansează cursurile recunoscute internațional

PECB Group Inc. Canada a anunțat semnarea un nou acord de parteneriat cu NeoPrivacy România, pentru a distribui cursuri de formare PECB, recunoscute internațional. „Suntem foarte încântați de […]

Belgia: Ghid privind verificările temperaturii la intrarea în incinte

În data de 5 iunie 2020, Autoritatea de Supraveghere din Belgia a publicat un ghid cu privire la verificările de temperatură în timpul crizei COVID-19, având în vedere […]

Digisign ofera un cadou fiecarui absolvent al cursului online GRATUIT

Astazi, 23 Aprilie 2020, este lansat un nou curs online actualizat, oferit GRATUIT, avand tema „Informatii introductive despre utilizarea semnaturilor electronice” si care isi propune sa ofere informații […]

Președintele Republicii Moldova a făcut public numele unui pacient infectat cu coronavirus

Conform site-ului de striri realitatea.md,  Igor Dodon, Președintele Republicii Moldova,  a dezvăluit în timpul conferinței de presă  numele si prenumele femeii care a fost diagnosticată pozitiv cu coronavirus […]

Fenomenul FAKENEWS pierdut de sub control. „Spălați-vă mâinile, nu creierele!”

Acum câteva zile am citit întâmplător pe Fecebook un îndemn, „Spălați-vă mâinile, nu creierele!”. Acesta a fost și momentul în care am realizat că fenomenul Fakenews în România […]

Participa la DPO TOOLS Workshop – 23 / 24 Martie 2020 – „Mobilitatea, o provocare pentru aplicarea GDPR”

La nivelul dispozitivelor mobile, au aparut in ultima perioada noi variante de atacuri informatice menite de a extrage informatii cu caracter personal cunoscute sub forma furtului de identitate […]

Trevor Hughes, CEO IAPP: „În domeniul protecției datelor, avem o nouă profesie hibridizată”

Participând la cea de-a 13-a ediție a Conferinței pentru informatică, confidențialitate și protecția datelor (CPDP2020), desfășurată la Bruxelles în perioada 22-24 ianuarie 2020, Trevor Hughes, Președintele Asociației Internaționale […]

MODELE SI FORMULARE GDPR – O nouă carte în webshop-ul dpo-NET.ro

O nouă lucrare de mare interes a fost adaugată în webshop-ul dpo-NET.ro, fiind o contributie a membrilor Centrului de cercetare pentru protectia datelor, constituit in cadrul Universitatii de […]

Nicolae Ploeșteanu: „Consider că fiecare practician trebuie să aibă această carte”

In domeniul protecției datelor în România, anul 2020 a debutat cu lansarea pe piață a acestui volum, intituat „GDPR Aplicat. Instrumente de lucru pentru implementarea Regulamentului UE 679/2016”, […]

Facebook forțat să amâne lansarea noului serviciu de dating în Europa

Cu numai 36 de ore înainte de Ziua Îndrăgostiților, Facebook a fost forțat să amâne lansarea in Europa a noului său serviciu, Facebook Dating, în urma intervenției Autoritatii […]

Anul 2019 văzut prin ochii unui GDPR-ist, 10 momente memorabile

Este sfarsit de an si fiind un moment de bilant nu pot sa nu ma gandesc la cat de multe lucruri am realizat pe plan profesional si mai […]

EDPB a realizat cea mai mare arhivă digitală dedicată specialiștilor în PDP

Deși a trecut abia un an și jumătate de la intrarea în vigoare a Regulamentului (UE) 2016/679, mulți dintre cei implicați implicați în procesul de aliniere la acest […]

Un funcționar public condamnat la 6 luni cu suspendare pentru încalcarea GDPR

Conform unui comunicat transmis de Autoritata de Supraveghere din Marea Britanie (ICO),  un fost angajat în cadrul Departamentului de asistență și servicii sociale din Dorset a fost urmărit […]

A început Războiul de independență al operatorilor de date din România

Nu știu alții cum sunt dar eu când mă gândesc la operatorii de date cu caracter personal care își proclamă independența peste noapte mă apucă panica. Numai în […]

Legea care a permis partidelor să copieze listele suplimentare încalcă GDPR-ul!?

Legea nr. 190/2018 privind măsuri de punere în aplicare a Regulamentului (UE) 2016/679 (Regulamentului general privind protecţia datelor), în vigoare de la 31 iulie 2018, „riscă” să fie […]

ACTIVITATEA AUTORITĂȚII CERT-RO CONTINUĂ SĂ FIE FINANȚATĂ DE LA BUGETUL DE STAT ȘI ÎN ANUL 2020

Legea nr. 362/2018 privind asigurarea unui nivel comun ridicat de securitate a rețelelor și sistemelor informatice (sau „Legea NIS”), a suferit câteva modificări prin Legea nr. 231 din […]

Dacă ai votat pe listele suplimentare partidele au aflat totul despre tine. Iată ce poți face

Peste 1.700.000 de votanți au fost înscriși pe listele suplimentare din țară și din străinătate în timpul alegerilor pentru Președintele României din data de 10 Noiembrie 2019. Dacă […]

Protecția datelor personale, subiect controversat în practica instituțiilor publice și a agenților economici din România

Deși a trecut un și jumătate de punere în aplicare a Regulamentului general privind Protecția Datelor cu Caracter Personal (GDPR), încă există multe semne de întrebare cu privire […]

ANAF-ul impune actualizarea documentelor pentru a respecta GDPR

Clienții IFN-urilor si a CAR-urilor trebuie să semneze un nou acord​ prin care sunt de acord ca împrumutătorul să transmită datele personale la ANAF în vederea interogării informațiilor […]

15 recomandări GDPR pentru managerul de spital

“Mie nu mie se poate intampla, am băieți tineri și destepti la IT”  este argumentul unui manager de spital pentru a justifica lipsa de interes, resurse și timp […]