Dezvoltarea continuă a cunoștințelor DPO-ului, o prioritate pentru România

Evenimente

Vizualizari: 460

Facebooktwittergoogle_plusredditpinterestlinkedinmail

Pentru a marca Luna Europeană pentru Securitatea Cibernetică (ECSM), în perioada 26-27 Octombrie 2018, Asociația Specialiștilor în Confidențialitate și Protecția Datelor (ASCPD) a organizat în București 2 sesiuni de cursuri. Această campanie europeană de sensibilizare este lansată de Agenția Europeană pentru Securitate a Rețelelor și Informațiilor (ENISA) și Comisia Europeană și își propune creșterea gradului de conștientizare, schimbarea comportamentului și asigurarea resurselor pentru protecția datelor în mediul online. Cele două evenimente au avut ca invitați pe: Victor Gânsac, Managerul General al companiei Safetech Innovations și pe Roland Costea, Chief Security Arhitect la Microsoft pentru Europa Centrala și de Est și fondatorul academiei online Defradar.

Vineri, 26 octombrie 2018, un grup de 70 de persoane care au funcția de DPO (Ofițer de Protecție a Datelor) în instituții din domeniul sanitar sau sunt membri ASCPD - Asociația Specialiștilor în Confidențialitate și Protecția Datelor, au absolvit sesiunea de instruire în domeniul securității datelor, numită “Instruire în domeniul managementului securității informatice pentru Ofițerii de Protecție a Datelor (DPO)”.

Ofițerul de Protecție a Datelor are un rol extrem de important, nu doar pentru instituția pe care o reprezintă, ci și pentru toată țara, deoarece spitalele și clinicile medicale sunt entități care furnizează servicii esențiale pentru întreaga populație. Aceste unități juridice colectează, stochează și prelucrează date cu caracter personal sensibile și deopotrivă, valoroase, atât pentru spitale și pacienți, cât și pentru piața neagră pe care se tranzacționează. Este imperios necesar să valorizăm corect aceste informații și să le asigurăm protecția necesară, la timpul potrivit.”, a declarat Marius Dumitrescu, Președintele ASCPD.

Scopul sesiunii de training a fost creșterea gradului de conștientizare în rândul persoanelor cu funcția de DPO (Ofițer de Protecție a Datelor) din instituțiile medicale asupra amenințărilor ce provin din spațiul cibernetic, precum și prezentarea unor posibile măsuri care să crească nivelul de protecție în aceste instituții. Pe parcursul sesiunii de training s-au discutat subiecte precum: organizarea procesului de securitate a informației, managementul riscului în securitatea informației, continuitatea afacerii și recuperarea informației în caz de dezastru, “Privacy by design” vs. “Privacy by default”, principii esențiale în crearea politicilor și a procedurilor de securitate a datelor, analiza riscurilor, conformarea cu cerințele Regulamentului GDPR și Privacy Impact Assessment. Sesiunea de training intensiv s-a finalizat cu un exercițiu practic de analiza a unui proces de business. Ca spațiu de desfășurare a trainingului de securitate cibernetică, compania Safetech Innovations a pus la dispoziția cursanților o sală modernă și suportul logistic oferit de Centrul de Cercetări Avansate pentru Materiale, Produse și Procese Inovative (CAMPUS) din cadrul Universității Politehnica din București.

Prin astfel de evenimente dorim să atragem atenția asupra importanței informației în domeniul medical. Gândiți-vă ce înseamnă dacă cineva modifică, din greșeală sau intenționat, grupa sanguină în dosarul pacientului, care de-a acum este și în format digital? Gândiți-vă ce înseamnă ca cineva să modifice analizele unui computer tomograf, gândiți-vă că se folosesc din ce în ce mai multe dispozitive medicale care vin în contact direct cu corpul pacientului pentru a colecta și a transmite informații despre starea de sănătate a acestuia, date care ar fi utile și altor persoane pentru a le utiliza în scopul de a-și maximiza profiturile pe piața neagră, unde se tranzacționează date cu caracter personal.  Știați că pe această piață neagră, datele medicale sunt de 10 ori mai valoroase decât informațiile de identificare a cardurilor bancare? Iată câteva argumente care ne determină să susținem că datele medicale trebuie protejate, cu sau fără GDPR.  Problemele de securitate dintr-o instituție medicală, nu doar că amenință starea de funcționare, profitabilitatea și reputația instituției medicale, dar reprezintă o amenințare gravă pentru starea de sănătate sau chiar viața pacientului. De aceea, susținem că securitatea informației în domeniul medical ar trebui să devină parte integrantă a protocolului de îngrijire a pacientului, dincolo de constrângerile legislative.”, a declarat Victor Gânsac, Managerul General al companiei Safetech Innovation și trainerul cursului.

Sâmbătă, 27 octombrie 2018, 30 de persoane, membrii ASCPD, au participat la un workshop intitulat “Cum să reușești într-o carieră în domeniul confidențialității și protecției datelor (GDPR)” în cadrul căruia s-au analizat provocările profesionale pe diferite domenii de activitate. Participanții au ajuns la concluzia că lipsa gradului de conștientizare în rândul managementului operatorilor de date, a angajaților acestora și în rândul persoanelor vizate este cel mai mare obstacol în demersul de a obține conformitatea cu principiile GDPR, fiind lansate mai multe idei de proiecte în domeniul educațional.

Rolul DPO creează foarte multe provocări întrucât, atât sectorul industrial din care face parte compania, cât și limitările tehnologice ale pieței din România la nivel SME, nu conduc către o aplicabilitate liniară a regulamentului. Acest lucru îndeamnă spre creativitate în modul în care reușim să abordăm cerințe simple (de exemplu ale unei grădinițe) dar totuși atât de complexe. Sesiunea la care am participat a deschis dialogul către soluții cât mai variate și mai reale în contextele date, astfel încât să existe și o balanță între nivelul de complexitate, de securitate și cost.”, a declarat Roland Costea, Chief Security Arhitect la Microsoft pentru Europa Centrala și de Est și fondatorul academiei online Defradar.

“Asociația și-a propus să crească gradul de educație al responsabililor cu protecția datelor în România și prin ei,  nivelul de cunoaștere al GDPR din companii. Cu aceste două sesiuni de training vrem să marcăm importanța componentei de securitate tehnică din Regulamentul 679/2016 precum și lipsa unor soluții standardizate de conformare. Ambii speakeri au punctat în repetate rânduri faptul că soluțiile tehnice adoptate trebuie să aibă în vedere obiectivele de dezvoltare ale companiei și că nu există o rețetă universal valabilă”, a declarat Cristiana Deca, Vicepreședinte ASCPD.

ASCPD va lansa în curând programul “Privacy Academy” destinat dezvoltării și susținerii membrilor asociației, continuând în 2019 cu organizarea cursurilor și conferințelor naționale și publicarea unei reviste cu analizele și studiile de caz din cadrul celor 14 grupuri de lucru.

 

---

Despre Asociația Specialiștilor în Confidențialitate și Protecția Datelor (ASCPD)

 Asociația Specialiștilor în Confidențialitate și Protecția Datelor (ASCPD) este creată cu scopul de a informa și de a reuni profesioniștii care doresc să gestioneze cu succes punerea în aplicare a Regulamentului General privind Protecția Datelor 2016/679 și a legislației aferente, funcționând ca un organism consultativ profesionist pentru persoane și organizații. ASPDC este o organizație non-guvernamentală, autonomă, apolitică și non-profit care ajută la definirea, susținerea și îmbunătățirea profesiei de Responsabil în protecția datelor și a altor specialiști în domeniu și își desfășoară activitatea în conformitate cu prevederile OG nr.26/2000.

ASCPD ghidează persoanele responsabile în protecția datelor și alți specialiști în domeniul confidențialității datelor în rezolvarea numeroaselor probleme juridice, tehnice și organizatorice pentru a obține un echilibru adecvat între interesele persoanelor vizate, care necesită protecție, și cele ale operatorilor.

Obiectivul ASCPD este de a oferi soluții concrete la problemele cu care se confruntă specialiștii în confidențialitate și protecția datelor, de a crește gradul de conștientizare a legislației și de a oferi membrilor săi un forum în care aceste subiecte să poată fi dezbătute, precum și un loc de pregătire profesională continuă. ASCPD militează pentru îmbunătățirea gradului de conștientizare cu privire la tehnologiile și legile care pun în pericol viață privată, pentru a se asigura că publicul este informat și implicat.

Mai multe detalii găsiți pe www.ascpd.ro

 

Iți plac articolele dpo-NET.ro? Poți fi la curent cu toate aceste noutăți dacă ne urmărești zilnic pe paginile noastre de LinkedIn sau Facebook. 

NOU! Consultă Registrul Amenzilor GDPR pentru mai multe informații despre sancțiunile acordate în baza Regulamentului 2016/679


Acest articol este protejat de către dispoziţiile legale incidente și este interzisă copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a acestuia. Articolele publicate pe DPO-NET.RO pot fi preluate doar în limita a maxim 500 de caractere, fără a depăşi jumătate din totalul de caractere, şi cu citarea obligatorie a sursei, cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor și articolelor publicate pe DPO-NET.RO, vă rugăm să ne contactati.

De ce românilor nu le pasă de viața lor privată ?

Evenimente

Vizualizari: 667

Facebooktwittergoogle_plusredditpinterestlinkedinmail

La începutul săptămânii trecute citeam despre implementarea unui sistem de recunoaștere facială care va folosi camerele de monitorizare video (CCTV), webcam-urile, telefoane mobile, rețele de socializare și camere ATM pentru a realiza o prelucrare, în regim automatizat, de către organele de poliție, pentru identificarea unică a indiviazilor, cu generarea unor decizii individuale automatizate care pot genera efecte juridice negative pentru subiecții de date.

Linștea din jurul acestui subiect o pot explica în doua feluri: fie majoritatea românilor sunt conștienți de acest cost și sunt dispuși să îl plătească pentru a combate criminalitatea și frauda din România sau, întreaga societate românească nu este îndeajuns educată ca să recunoască riscurile introduse de implementarea unui astfel de sistem automatizat și nu apreciază corect valoarea "vieții private"  și a libertății. În rândurile următoare nu veți găsi un răspuns clar la întrebarea din titlu dar, citind următoarele informații, puteți cel puțin să ajutați la creșterea nivelul de educație a întregii societăți românești care se va pronunța pe viitor dacă acest proiect intruziv aduce mai multe beneficii sau introduce mai multe riscuri pentru asigurarea drepturilor și libertăților persoanelor.

Ce este această tehnologie de recunoaștere facială? 

Ei bine, această tehnologie presupune prelucrarea automatizată a imaginilor, care constă în identificarea unor caracteristici faciale specifice persoanei fizice, precum ochii, nasul și gura, extragerea unor caracteristici esențiale din datele biometrice, cum ar fi măsurările faciale pornind de la o imagine captată, inclusiv prin reprezentarea matematică a întregii imagini care rezultă din analiza componentelor principale ale acesteia și duce la identificarea persoanei. Soluția de recunoaștere facială care se dorește implementată în România va trebui să poată executa căutări după o imagine „în litigiu” într-o bază de date de până la 2.000.000 de înregistrări, în maxim 5 secunde, într-o bază de date care va putea cuprinde mai mult de 10% din toată populația României. Altfel spus, BigBrother devine o realitate în România și vom plati cu toții cu prețul vieții noastre private pentru binele comun, în condițiile în care un astfel de sistem nu și-a dovedit eficacitatea, fiind interzis de exemplu în San Francisco, Somerville din Massachusetts și Oakland.  Conform unui anunț recent, chiar și California urmează sa adopte o lege de interzicerea a camerelor utilizate de poliție și care folosesc tehnologia de recunoaștere facială, ca o măsură de protecție a vieții private.

În România acest proiect a fost inițiat de Inspectoratul General al Poliției Române care a lansat deja o achiziție publică pentru operaționalizarea sistemului de identificare și recunoaștere facială NBIS (Național Biometric Identification System) și interconectarea acestuia cu autoritățile de aplicare a legii din Uniunea Europeană. Prin implementarea acestei tehnologii, Poliția Română urmărește să crească gradul de combatere și elucidare a cazurilor asociate furtului de identitate, a documentelor pierdute sau furate, identificarea suspecților care comit sau intenționează să comită fapte de natură penală (terorism, infracțiuni cu violenta, etc.).

Am studiat cu interes Caietul de sarcini - sistem de recunoastere faciala și am constatat cu surpriză faptul că în cadrul acestor criterii de atribuire a contractului, ponderea pentru „Eficacitatea algoritmului de căutare/comparare” este de doar 30%, fiind pe aceeași treaptă cu prețul ofertei. Restul factorilor de evaluare vizează caracteristici hardware care nu afectează acuratețea funcționarii software-ului de recunoaștere faciala.  Un alt aspect care mi-a întărit îngrijorarea privind viabilitatea sistemului de recunoaștere faciala este faptul că Autoritatea nu a impus prin documentația achiziției cele mai utilizate condiții de participare atunci când sunt vizate proiecte de o asemenea amploare și sensibilitate: demonstrarea capacității tehnice și profesionale și situația economica și financiară a ofertantului. Prin urmare, operatorii care vor depune o oferta nu vor trebui să dovedească faptul că dețin resursele financiare suficiente pentru a duce la bun sfârșit un proiect de o asemenea amploare și importanță și nici nu vor trebui să dovedească că au experiență în implementarea unei soluții similare sau măcar că personalul care se va ocupa de instalarea sistemului este calificat și deține experiență specifică în astfel de proiecte.

Care este legislația națională și europeană care reglementează această tehnologie ?

Am facut următorul pas logic și am căutat articole din legislația românească și europeană care reglementează acest tip de prelucrări de date personale și am găsit Legea nr. 363/2018 și Directiva 680/2016.

Astfel, conform dispozițiilor art. 10 și 11 din Legea 363/2018, prelucrarea datelor sensibile (biometrice) prin mijloace automate este interzisă, cu excepţia cazului în care prelucrarea este reglementată expres de lege, și sunt instituite măsuri corespunzătoare pentru protejarea drepturilor, a libertăţilor şi a intereselor legitime ale persoanei vizate. Mai mult, utilizarea unui sistem ce ridica suspiciuni privind intruziunea în viața privată a persoanelor ar trebui înainte de toate să treacă printr-o evaluare a impactului asupra protecţiei datelor cu caracter personal (DPIA), obligatorie pentru acest tip de prelucrări conform Deciziei nr. 174/2018 a Autorității Naționale de Supraveghere.

Având în vedere că vorbim despre implementarea unei tehnologii noi care prezintă un risc ridicat pentru drepturile și libertățile persoanelor și care va putea fi utilizat pe întreg teritoriul României, consider că Poliția Română ar fi trebuit să consulte autoritatea națională de supraveghere atunci când a planificat achiziția acestui sistem în vederea includerii în caietului de sarcini a unor cerințe funcționale specifice care să ofere garanții suficiente în ceea ce privește protecția datelor personale, adică respectarea conceptului de privacy by design (vezi art. 25 din GDPR).

În privința legislației europene m-am consultat cu un specialist în domeniu, Sergiu Bozianu - Președinte al Asociației pentru Protecția Vieții Private, Fost Director Adjunct -  Direcția Generală de Supraveghere și Conformitate la Centrul Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal al Republicii Moldova, realizând următoarea analiză succintă:

"Având elementele constitutive relevate, constatăm cu certitudine că acestor operațiuni de prelucrare a datelor nu sunt opozabile cerințele GDPR în măsura în care datele colectate în scopurile enunțate nu vor fi prelucrate în alte scopuri decât cele care cad sub incidența Regulamentului, în conformitate cu prevederile art. 9 alin. (1) din Directiva 680. Chiar dacă cerințele Directivei 680 nu au aplicabilitate directă pentru statele membre cum ar fi în cazul GDPR, pentru asigurarea respectării dreptului la viața privată în legătură cu prelucrarea datelor cu caracter personal în sectorul polițienesc aceste trebuințe reprezintă un imperativ.

În acest sens, art. 10 din Directiva 680/2016 stabilește expres și fără drept de interpretare că: prelucrarea datelor genetice, prelucrarea datelor biometrice pentru identificarea unică a unei persoane fizice [.....] este autorizată numai atunci când este strict necesară și sub rezerva unor garanții adecvate pentru drepturile și libertățile persoanei vizate și numai atunci când este autorizată de dreptul Uniunii sau de dreptul intern

Pentru a putea aprecia caracterul conform al acestei intenției ale IGP, se impun următoarele întrebări:

  • Art. 12-18, cum se vor realiza drepturile persoanelor vizate și în ce măsură vor fi asigurate/restrânse, inclusiv perioada pentru care nu vor fi informați;
  • Art. 22, care sunt măsurile organizatorice și tehnice puse în aplicare de către persoana împuternicită, care aparent este de drept privat;
  • Art. 24, care este actul normativ care stabilește condițiile de evidență a prelucrărilor de date: în special care s-ar referi la: destinatarii datelor, categoriilor de persoane vizate, eventualul transfer către o țară terță, temeiul juridic al prelucrării, termenul limită pentru ștergere a datelor, măsurile generale tehnice de securitate asigurate.
  • Art. 27, dacă a fost efectuat impactul asupra protecției datelor cu caracter personal înainte de a prelucra categoria specială de date prin intermediul dezvoltării unei noi tehnologii.
  • Art. 28, dacă în prealabil a fost consultată Autoritatea de supraveghere, inclusiv care a fost poziția acesteia pe caz, cu specificarea aspectelor esențiale;
  • Art. 36-37, dacă se va efectua transferul către țări terțe și care vor fi situațiile opozabile;
  • Art. 41, care este Autoritatea responsabilă de asigurarea protecției datelor cu caracter personal în cazul unor astfel de operațiuni de prelucrare a datelor și care sunt competențele efective ale acesteia.

De menționat că așa cum opinează CEDO în numeroasele sale hotărâri, simplul fapt al colectării și înregistrării de către o autoritate publică a datelor cu caracter personal ale unei persoane vizate – reprezintă o ingerință în viața privată, care poate avea loc doar dacă este prevăzută de LEGE și este necesară într-un stat democratic. Suplimentar pot să comunic că în Republica Moldova încă în perioada anilor 2015-2016, de către Î.S. CRIS ,,Registru” actuala Agenție Servicii Publice – instituție publice responsabilă de gestionarea mai multor registre de stat cum ar fi: (Registrul de stat al populației, Registrul de stat al unităților de drept, Registrul de stat al transporturilor auto etc.) a intenționat în regim de testare a unui sistem similar de recunoaștere facială. În acel caz, instituția vizată a solicitat poziția Autorității de supraveghere – Centrului Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal care și-a expus poziția, înaintând un set de cerințe similare celor descrise supra pentru a fi asigurat regimul juridic al protecției datelor cu caracter personal."

 

 

Iți plac articolele dpo-NET.ro? Poți fi la curent cu toate aceste noutăți dacă ne urmărești zilnic pe paginile noastre de LinkedIn sau Facebook. 

NOU! Consultă Registrul Amenzilor GDPR pentru mai multe informații despre sancțiunile acordate în baza Regulamentului 2016/679


Acest articol este protejat de către dispoziţiile legale incidente și este interzisă copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a acestuia. Articolele publicate pe DPO-NET.RO pot fi preluate doar în limita a maxim 500 de caractere, fără a depăşi jumătate din totalul de caractere, şi cu citarea obligatorie a sursei, cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor și articolelor publicate pe DPO-NET.RO, vă rugăm să ne contactati.

Studentii viziteaza CERT.RO in cadrul programului de internship

Evenimente

Vizualizari: 859

Facebooktwittergoogle_plusredditpinterestlinkedinmail

Luni, 2 septembrie 2019, CERT-RO a primit în vizită 18 studenți înscriși în Programul Oficial de Internship al Guvernului României. Domnul Iulian Alecu, Directorul General Adjunct și domnul Nelu Munteanu, Directorul Direcției Tehnice, au realizat o prezentare generală a activității CERT-RO.

În prezentarea domnului Iulian Alecu, a fost surprinsă importanța securității cibernetice în tot spectrul social, de la individ în activitățile lui cotidiene, până la state și companii. A fost subliniat faptul că nivelul de protecție și de pregătire a reacției în caz de atac este într-o continuă creștere, dar și că atacurile devin din ce în ce mai versatile. Atacatorii pot folosi diverse mijloace de desfășurare a campaniilor, inclusiv prin căi simple precum ingineria socială. Orice activitate a oamenilor în mediul online îi poate plasa în circumstanțe vulnerabile. Însă acest lucru nu trebuie să descurajeze utilizarea acestui mijloc de comunicare, ci încurajează adoptarea unei atitudini mai riguroase în ceea ce privește igiena cibernetică și cantitatea de informație pe care o facem publică.

Domnul Nelu Munteanu a prezentat istoricul evoluției CERT-RO, de la înființarea acestuia, până la schimbările aduse prin legea nr. 362/2018 privind asigurarea unui nivel comun ridicat de securitate a rețelelor și sistemelor informatice. S-a menționat și natura activității instituției, respectiv de expertiză şi cercetare-dezvoltare în domeniul protecției infrastructurilor cibernetice, realizată prin împletirea domeniului social-administrativ cu cel tehnic.

Prezentările au stârnit curiozitatea participanților, care au lansat numeroase întrebări despre cum ne putem proteja ca utilizatori obișnuiți într-un mediu virtual plin de riscuri de securitate.

Mai mult, studenții au avut oportunitatea să viziteze „National Call Center for Cyber Security (NC3)”, apelabil la numărul unic 1911, inițiativă unică la nivelul Europei, a doua din lume după Israel, cu mari șanse de a fi transformată într-o inițiativă comună a tuturor statelor membre. De asemenea, internii au  interacționat cu specialiștii Serviciului de Securitate Informatică și Monitorizare din cadrul CERT-RO, unde au avut ocazia să observe îndeaproape modul de lucru al experților tehnici.

Iți plac articolele dpo-NET.ro? Poți fi la curent cu toate aceste noutăți dacă ne urmărești zilnic pe paginile noastre de LinkedIn sau Facebook. 

NOU! Consultă Registrul Amenzilor GDPR pentru mai multe informații despre sancțiunile acordate în baza Regulamentului 2016/679


Acest articol este protejat de către dispoziţiile legale incidente și este interzisă copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a acestuia. Articolele publicate pe DPO-NET.RO pot fi preluate doar în limita a maxim 500 de caractere, fără a depăşi jumătate din totalul de caractere, şi cu citarea obligatorie a sursei, cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor și articolelor publicate pe DPO-NET.RO, vă rugăm să ne contactati.

Cine sunt campionii GDPR Summer Challenge 2019 ?

68 de participanți, grupati in 14 echipe, au luat startul in concursul GDPR Summer Challenge 2019 GDPR Summer Challenge este o competitie organizata de Dpo-NET.ro – Data Protection […]

CERT-RO a organizat conferința finală a proiectului “Enhanced National Cyber Security Services and Capabilities for Interoperability – eCSI”

Marți, 20 August 2019, la hotel Marriott din București, CERT-RO a organizat o conferință cu ocazia finalizării proiectului “Enhanced National Cyber Security Services and Capabilities for Interoperability – eCSI”  Evenimentul […]

A început GDPR Summer Challenge 2019!

68 de participanți din 14 echipe au luat startul in concursul GDPR Summer Challenge 2019. GDPR Summer Challenge este o simulare de caz la care participă mai multe […]

Web Summit 2019: „Cea mai bună conferință tehnologică de pe planetă”

Web Summit este o conferință tehnologică anuală organizată la Lisabona , Portugalia , considerată cel mai mare eveniment tehnologic din lume. Fondată în 2009, de Paddy Cosgrave , David Kelly și Daire Hickey, Web Summit a avut […]

GDPR Summer Challenge este pregătit de lansare!

Sâmbătă, 10 August 2019, începe primul concurs național din România destinat aprofundarii și mai ales verificării cunoștințelor în domeniul protecției datelor. Scopul este ca participantii să dobândească cât […]

Te-ai înscris la GDPR Summer Challenge?

Peste 50 de persoane s-au înscris până acum în concursul „GDPR Summer Challenge”, motiv pentru care organizatorii au decis creșterea numărului de membrii într-o echipă la 5 persoane, […]

Înscrie-te acum la GDPR Summer Challenge!

Acceptă GDPRovocarea acestui sfârșit de vară! 5 echipe formate din pasionați de GDPR vor concura pentru titlul de GDPR Summer Challenge Champion 2019. Nu este doar un concurs, […]

Exercițiul Blue OLEx 2019, un exemplu de cooperare între statele membre UE

Specialiști din cadrul CERT-RO au participat în zilele de 2 și 3 iulie, la Paris, la Blue OLEx 2019, exercițiu table-top dedicat crizelor de securitate cibernetică la nivel […]

Ne lasă GDPR-ul să facem poze la evenimente școlare ?

Fotografierea la școală – În cazul în care bunul simț intră în joc Introducerea Regulamentului general privind protecția datelor (GDPR) a determinat o schimbare semnificativă a percepției populației […]

Participarea ministrului Comunicațiilor și Societății Informaționale la “CYBER WEEK” Tel Aviv

Alexandru Petrescu, ministrul Comunicațiilor și Societății Informaționale, participă în perioada 24-26 iunie 2019 la cea de-a IX-a ediție a conferinței “CYBER WEEK”, desfășurată la Universitatea Tel Aviv, Israel, […]

A fost acordat premiul pentru „Cel mai bun DPO din România”

Universitatea de Medicină, Farmacie, Științe și Tehnologie din Târgu Mureș, în parteneriat cu Asociația SOROCAPP și alte asociații profesionale și universități din România, au organizat vineri, 14 iunie […]

Raluca Popa:”Pe operatorii de date personale îi așteaptă controale și amenzi!”

Universal Juridic și Camera de Comerț a Municipiului București, cu sprijinul ASCPD, în parteneriat cu ARGO SECURITY, Professionals Business Science Society, au organizat evenimentul Data Protection: Un an […]

Reacția rapidă la atacurile cibernetice este vitală pentru limitarea pagubelor și protejarea utilizatorilor

Ministerul Comunicațiilor și Societății Informaționale (MCSI) organizează în perioada 27-31 mai 2019, în parteneriat cu Universitatea Politehnica din București (UPB) și sub auspiciile Președinției României la Consiliul Uniunii […]

Așteptăm prima amendă sau ne ocupăm de conformitate înainte să ni se întâmple ceva?

GDPR Talks a fost primul eveniment din Romania organizat anul acesta pe tema noilor reglementari GDPR, după un an de la intrarea in vigoare. La discuții  au participat […]

Soluții și responsabilități – Un an de la aplicarea GDPR în România

General Data Protection Regulation (GDPR), regulament care se aplică în România și în statele membre începând cu 25 mai 2018, reprezintă cea mai mare schimbare legislativă la nivelul […]

Un nou eveniment GDPR marca Universul Juridic

In data de 23 Mai 2019 in Aula Carol I a Palatului Camerei de Comerț și Industrie București (Str. Ion Ghica, Nr. 4, Sector 3, București – vis-a-vis […]

Papa Francisc în România și GDPR-ul

Cu ocazia extraordinară a vizitei Sfântului Părinte Papa Francisc în România şi a celebrării Sfintei Liturghii pe care o va prezida Sanctitatea Sa în Catedrala romano-catolică Sfântul Iosif […]

ASCPD: Știrile false, adevărate bombe invizibile

În contextul Zilei Internaționale a Păcălelilor, anunțul Asociației Specialiștilor în Confindențialitate și Protecția Datelor (ASCPD) prin care se anunța lansarea pe data de 1 Aprilie 2019 a unei […]

dpo-NET.ro lansează un nou curs online GRATUIT

In numai 20 de zile care au trecut de la lansarea noului modul pe portalul dpo-NET.ro, peste 250 de persoane au absolvit cursurile online dedicate atat profesionistilor cat […]

EDPB – ce s-a discutat la cea de-a opta plenară ? (ePrivacy, DPIA, campaniile electorale)

În data de 12 și 13 martie, autoritățile naționale pentru protecția datelor și Autoritatea Europeană pentru Protecția Datelor (EPBS) s-au reunit în cadrul Comitetului european pentru protecția datelor […]