De ce românilor nu le pasă de viața lor privată ?

ANSPDCP

Vizualizari: 13998

Facebooktwittergoogle_plusredditpinterestlinkedinmail

La începutul săptămânii trecute citeam despre implementarea unui sistem de recunoaștere facială care va folosi camerele de monitorizare video (CCTV), webcam-urile, telefoane mobile, rețele de socializare și camere ATM pentru a realiza o prelucrare, în regim automatizat, de către organele de poliție, pentru identificarea unică a indiviazilor, cu generarea unor decizii individuale automatizate care pot genera efecte juridice negative pentru subiecții de date.

Linștea din jurul acestui subiect o pot explica în doua feluri: fie majoritatea românilor sunt conștienți de acest cost și sunt dispuși să îl plătească pentru a combate criminalitatea și frauda din România sau, întreaga societate românească nu este îndeajuns educată ca să recunoască riscurile introduse de implementarea unui astfel de sistem automatizat și nu apreciază corect valoarea "vieții private"  și a libertății. În rândurile următoare nu veți găsi un răspuns clar la întrebarea din titlu dar, citind următoarele informații, puteți cel puțin să ajutați la creșterea nivelul de educație a întregii societăți românești care se va pronunța pe viitor dacă acest proiect intruziv aduce mai multe beneficii sau introduce mai multe riscuri pentru asigurarea drepturilor și libertăților persoanelor.

Ce este această tehnologie de recunoaștere facială? 

Ei bine, această tehnologie presupune prelucrarea automatizată a imaginilor, care constă în identificarea unor caracteristici faciale specifice persoanei fizice, precum ochii, nasul și gura, extragerea unor caracteristici esențiale din datele biometrice, cum ar fi măsurările faciale pornind de la o imagine captată, inclusiv prin reprezentarea matematică a întregii imagini care rezultă din analiza componentelor principale ale acesteia și duce la identificarea persoanei. Soluția de recunoaștere facială care se dorește implementată în România va trebui să poată executa căutări după o imagine „în litigiu” într-o bază de date de până la 2.000.000 de înregistrări, în maxim 5 secunde, într-o bază de date care va putea cuprinde mai mult de 10% din toată populația României. Altfel spus, BigBrother devine o realitate în România și vom plati cu toții cu prețul vieții noastre private pentru binele comun, în condițiile în care un astfel de sistem nu și-a dovedit eficacitatea, fiind interzis de exemplu în San Francisco, Somerville din Massachusetts și Oakland.  Conform unui anunț recent, chiar și California urmează sa adopte o lege de interzicerea a camerelor utilizate de poliție și care folosesc tehnologia de recunoaștere facială, ca o măsură de protecție a vieții private.

În România acest proiect a fost inițiat de Inspectoratul General al Poliției Române care a lansat deja o achiziție publică pentru operaționalizarea sistemului de identificare și recunoaștere facială NBIS (Național Biometric Identification System) și interconectarea acestuia cu autoritățile de aplicare a legii din Uniunea Europeană. Prin implementarea acestei tehnologii, Poliția Română urmărește să crească gradul de combatere și elucidare a cazurilor asociate furtului de identitate, a documentelor pierdute sau furate, identificarea suspecților care comit sau intenționează să comită fapte de natură penală (terorism, infracțiuni cu violenta, etc.).

Am studiat cu interes Caietul de sarcini - sistem de recunoastere faciala și am constatat cu surpriză faptul că în cadrul acestor criterii de atribuire a contractului, ponderea pentru „Eficacitatea algoritmului de căutare/comparare” este de doar 30%, fiind pe aceeași treaptă cu prețul ofertei. Restul factorilor de evaluare vizează caracteristici hardware care nu afectează acuratețea funcționarii software-ului de recunoaștere faciala.  Un alt aspect care mi-a întărit îngrijorarea privind viabilitatea sistemului de recunoaștere faciala este faptul că Autoritatea nu a impus prin documentația achiziției cele mai utilizate condiții de participare atunci când sunt vizate proiecte de o asemenea amploare și sensibilitate: demonstrarea capacității tehnice și profesionale și situația economica și financiară a ofertantului. Prin urmare, operatorii care vor depune o oferta nu vor trebui să dovedească faptul că dețin resursele financiare suficiente pentru a duce la bun sfârșit un proiect de o asemenea amploare și importanță și nici nu vor trebui să dovedească că au experiență în implementarea unei soluții similare sau măcar că personalul care se va ocupa de instalarea sistemului este calificat și deține experiență specifică în astfel de proiecte.

Care este legislația națională și europeană care reglementează această tehnologie ?

Am facut următorul pas logic și am căutat articole din legislația românească și europeană care reglementează acest tip de prelucrări de date personale și am găsit Legea nr. 363/2018 și Directiva 680/2016.

Astfel, conform dispozițiilor art. 10 și 11 din Legea 363/2018, prelucrarea datelor sensibile (biometrice) prin mijloace automate este interzisă, cu excepţia cazului în care prelucrarea este reglementată expres de lege, și sunt instituite măsuri corespunzătoare pentru protejarea drepturilor, a libertăţilor şi a intereselor legitime ale persoanei vizate. Mai mult, utilizarea unui sistem ce ridica suspiciuni privind intruziunea în viața privată a persoanelor ar trebui înainte de toate să treacă printr-o evaluare a impactului asupra protecţiei datelor cu caracter personal (DPIA), obligatorie pentru acest tip de prelucrări conform Deciziei nr. 174/2018 a Autorității Naționale de Supraveghere.

Având în vedere că vorbim despre implementarea unei tehnologii noi care prezintă un risc ridicat pentru drepturile și libertățile persoanelor și care va putea fi utilizat pe întreg teritoriul României, consider că Poliția Română ar fi trebuit să consulte autoritatea națională de supraveghere atunci când a planificat achiziția acestui sistem în vederea includerii în caietului de sarcini a unor cerințe funcționale specifice care să ofere garanții suficiente în ceea ce privește protecția datelor personale, adică respectarea conceptului de privacy by design (vezi art. 25 din GDPR).

În privința legislației europene m-am consultat cu un specialist în domeniu, Sergiu Bozianu - Președinte al Asociației pentru Protecția Vieții Private, Fost Director Adjunct -  Direcția Generală de Supraveghere și Conformitate la Centrul Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal al Republicii Moldova, realizând următoarea analiză succintă:

"Având elementele constitutive relevate, constatăm cu certitudine că acestor operațiuni de prelucrare a datelor nu sunt opozabile cerințele GDPR în măsura în care datele colectate în scopurile enunțate nu vor fi prelucrate în alte scopuri decât cele care cad sub incidența Regulamentului, în conformitate cu prevederile art. 9 alin. (1) din Directiva 680. Chiar dacă cerințele Directivei 680 nu au aplicabilitate directă pentru statele membre cum ar fi în cazul GDPR, pentru asigurarea respectării dreptului la viața privată în legătură cu prelucrarea datelor cu caracter personal în sectorul polițienesc aceste trebuințe reprezintă un imperativ.

În acest sens, art. 10 din Directiva 680/2016 stabilește expres și fără drept de interpretare că: prelucrarea datelor genetice, prelucrarea datelor biometrice pentru identificarea unică a unei persoane fizice [.....] este autorizată numai atunci când este strict necesară și sub rezerva unor garanții adecvate pentru drepturile și libertățile persoanei vizate și numai atunci când este autorizată de dreptul Uniunii sau de dreptul intern

Pentru a putea aprecia caracterul conform al acestei intenției ale IGP, se impun următoarele întrebări:

  • Art. 12-18, cum se vor realiza drepturile persoanelor vizate și în ce măsură vor fi asigurate/restrânse, inclusiv perioada pentru care nu vor fi informați;
  • Art. 22, care sunt măsurile organizatorice și tehnice puse în aplicare de către persoana împuternicită, care aparent este de drept privat;
  • Art. 24, care este actul normativ care stabilește condițiile de evidență a prelucrărilor de date: în special care s-ar referi la: destinatarii datelor, categoriilor de persoane vizate, eventualul transfer către o țară terță, temeiul juridic al prelucrării, termenul limită pentru ștergere a datelor, măsurile generale tehnice de securitate asigurate.
  • Art. 27, dacă a fost efectuat impactul asupra protecției datelor cu caracter personal înainte de a prelucra categoria specială de date prin intermediul dezvoltării unei noi tehnologii.
  • Art. 28, dacă în prealabil a fost consultată Autoritatea de supraveghere, inclusiv care a fost poziția acesteia pe caz, cu specificarea aspectelor esențiale;
  • Art. 36-37, dacă se va efectua transferul către țări terțe și care vor fi situațiile opozabile;
  • Art. 41, care este Autoritatea responsabilă de asigurarea protecției datelor cu caracter personal în cazul unor astfel de operațiuni de prelucrare a datelor și care sunt competențele efective ale acesteia.

De menționat că așa cum opinează CEDO în numeroasele sale hotărâri, simplul fapt al colectării și înregistrării de către o autoritate publică a datelor cu caracter personal ale unei persoane vizate – reprezintă o ingerință în viața privată, care poate avea loc doar dacă este prevăzută de LEGE și este necesară într-un stat democratic. Suplimentar pot să comunic că în Republica Moldova încă în perioada anilor 2015-2016, de către Î.S. CRIS ,,Registru” actuala Agenție Servicii Publice – instituție publice responsabilă de gestionarea mai multor registre de stat cum ar fi: (Registrul de stat al populației, Registrul de stat al unităților de drept, Registrul de stat al transporturilor auto etc.) a intenționat în regim de testare a unui sistem similar de recunoaștere facială. În acel caz, instituția vizată a solicitat poziția Autorității de supraveghere – Centrului Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal care și-a expus poziția, înaintând un set de cerințe similare celor descrise supra pentru a fi asigurat regimul juridic al protecției datelor cu caracter personal."

 

 

INTRA ACUM în grupul WhatsApp "Comunitatea Dpo-NET.ro"!


Iți plac articolele dpo-NET.ro? Poți fi la curent cu toate aceste noutăți dacă ne urmărești zilnic pe paginile noastre de LinkedIn sau Facebook. 


Acest articol este protejat de către dispoziţiile legale incidente și este interzisă copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a acestuia. Articolele publicate pe DPO-NET.RO pot fi preluate doar în limita a maxim 500 de caractere, fără a depăşi jumătate din totalul de caractere, şi cu citarea obligatorie a sursei, cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor și articolelor publicate pe DPO-NET.RO, vă rugăm să ne contactati.

GHID și INSTRUCȚIUNI DE LUCRU privind protecția datelor în contextul epidemiologic actual

ANSPDCP

Vizualizari: 4412

Facebooktwittergoogle_plusredditpinterestlinkedinmail

La 10 martie 2020, Autoritatea Națională Maghiară pentru Protecția Datelor și Libertatea Informațiilor („NAIH”) a emis un ghid  privind protecția datelor in contextul pandemiei cu COVID-19. NAIH evidențiază faptul că operatorii care prelucrează date cu caracter personal în contextul eforturilor lor de a preveni răspândirea COVID-19 trebuie să respecte atât GDPR, cât și legea ungară privind protecția datelor. Ghidul se aplică organizațiilor publice și private, angajaților și contractorilor acestora, precum și altor terțe părți (de exemplu, clienți, vizitatori). NAIH subliniază că orice tip de prelucrare a datelor în circumstanțele actuale trebuie să respecte principiile GDPR, în special cel al răspunderii. Publicarea ghidului NAIH vine ca urmare a publicării unor declarații similare ale altor autorități de reglementare SEE, inclusiv cele din Franța, Danemarca, Spania, IslandaIrlanda, Italia, Luxemburg, OlandaNorvegia, Polonia, Slovenia, Slovacia și Marea Britanie.

1. Limitarea scopului

Colectarea și prelucrarea datelor cu caracter personal nu poate fi considerată necesară decât în ​​cazul în care scopul nu poate fi atins prin orice alte mijloace și, în orice caz, trebuie evaluat dacă există o altă soluție mai puțin invazivă.

2. Minimizarea datelor și legalitatea prelucrării

Dacă colectarea datelor cu caracter personal este considerată absolut necesară, operatorul trebuie să definească scopul exact și baza legală a acestora. Colectarea, prelucrarea și stocarea datelor trebuie să fie proporționale cu scopul acestor activități.

3. Transparența

Controlorul trebuie să furnizeze persoanei vizate informațiile solicitate în conformitate cu articolul 13 GDPR și secțiunea 16 din legea maghiară privind protecția datelor. Dacă datele sunt colectate în baza articolului 6 alineatul (1) litera (f) GDPR, controlorul trebuie să arate că importanța scopului depășește importanța drepturilor individuale.

4. Cerințe specifice

NAIH a identificat o serie de cerințe relevante în circumstanțele actuale.

I. Prelucrarea datelor referitoare la ocuparea forței de muncă

 Angajatorii trebuie să se asigure că oferă un mediu de lucru sigur, care include planificarea și funcționarea procedurilor de protecție a datelor. În acest cadru, angajatorii sunt obligați să:

  • Crearea unui plan de continuitate de afaceri , care să includă pașii necesari pentru a reduce răspândirea infecției, ce trebuie făcut în cazul apariției infecției, evaluarea riscurilor pentru protecția datelor, responsabilitățile interne și canalele de comunicare adecvate;
  • Furnizați informații detaliate despre coronavirus și ce trebuie să faceți în cazul unei infecții suspectate;
  • Dacă este necesar, anulați sau amânați călătoriile și evenimentele de afaceri și oferiți oportunitatea de a lucra de acasă; și
  • Alertați angajații că, în interesul protecției sănătății lor și a colegilor lor, trebuie să raporteze orice contact suspect cu coronavirus și să solicite sfaturi medicale cât mai curând posibil.

În cazul în care un angajat raportează că a putut fi în contact cu virusul sau dacă angajatorul suspectează că acesta poate fi în pericol pe baza informațiilor furnizate de acesta, angajatorul poate înregistra date referitoare la raportul sau suspiciunea menționată. Aceasta include colectarea informațiilor despre dacă salariatul a vizitat țări considerate a fi expuse riscului și data călătoriei; dacă angajatul a fost în contact cu cineva care a vizitat recent aceste țări și detalii despre orice asistență suplimentară oferită de angajator. NAIH consideră că este acceptabil să folosească chestionare, dacă angajatorul decide că acestea sunt necesare și proporționale, dar NAIH subliniază, de asemenea, că chestionarele nu pot conține întrebări sau date referitoare la istoricul medical și nu pot solicita angajatului să atașeze documente medicale. Articolul 6 alineatul (1) litera (f) GDPR, sau în cazul instituțiilor publice, articolul 6 alineatul (1) litera (e) poate oferi o bază legală pentru aceasta. În ceea ce privește datele medicale, ținând cont de dispozițiile descrise mai sus, articolul 9 alineatul (2) litera (b) GDPR poate fi utilizat ca bază legală.

Cu toate acestea, important este că NAIH nu consideră că este proporțional pentru angajatori să implementeze controale generale și obligatorii folosind dispozitive medicale de diagnosticare (de exemplu, termometre) pe angajați, deoarece colectarea datelor referitoare la coronavirus este responsabilitatea furnizorilor de servicii medicale și a profesioniștilor medicali.

În cazul în care angajatorul, după ce a evaluat toate informațiile de care dispune, decide că anumiți angajați care au avut o șansă crescută de expunere trebuie să fie testați de un profesionist medical, angajatorul se poate baza pe articolul 6 alineatul (1) litera (f) sau (e) , Articolul 9 alineatul (2) litera (h) și articolul 9 alineatul (3) din GDPR. În aceste cazuri, angajatorul are dreptul să afle doar rezultatul testului și nici alte informații medicale.

II. Furnizori de servicii medicale și cadre medicale

Furnizorii de servicii medicale și profesioniștii medicali sunt obligați să respecte reglementările privind protecția datelor aplicabile acestora, inclusiv sarcinile prevăzute la articolul 6 alineatul (1) litera (c) GDPR și la articolul 9 alineatul (2) litera (i) GDPR. În conformitate cu secțiunea 25 din ordinul 18/1998 al MM. (VI. 3.), furnizorii de servicii medicale trebuie să raporteze și să țină evidența pacienților cu boli infecțioase și a pacienților suspectați de a avea boli infecțioase în anumite circumstanțe (una dintre aceste circumstanțe este un focar SARS-coronavirus). Există îndrumări suplimentare pentru profesioniștii medicali cu privire la conținerea răspândirii coronavirusului.

III. Atribuțiile angajaților

Angajații sunt obligați să coopereze și, pe baza principiilor bunei-credințe și a integrității, să-și informeze angajatorii dacă sunt conștienți de orice risc de infecție care ar putea afecta locul de muncă, colegii sau terții. Angajatul în aceste cazuri are dreptul să se bazeze pe drepturile sale în conformitate cu capitolul III din GDPR, iar angajatorul trebuie să prevadă acest lucru.

IV. Terți

 NAIH subliniază că, în raport cu terții (de exemplu, clienți, vizitatori), angajatorii trebuie să se asigure că:

  • Planul de continuitate a afacerii include verificări îmbunătățite asupra vizitatorilor, evaluarea riscurilor de protecție a datelor în legătură cu aceasta și oferă canale de comunicare adecvate;
  • Informații sunt furnizate clienților și vizitatorilor cu privire la coronavirus și trebuie să informeze personalul de la punctul de intrare în cazul în care riscă să contracteze coronavirus.

În ceea ce privește protecția datelor, aceleași reguli se aplică terților ca și angajaților din partea I a prezentului ghid.

5. Sancțiuni

În cele din urmă, ghidul constată că este o infracțiune să nu respectăm legislația privind răspândirea bolilor infecțioase, iar cei care îi infectează pe ceilalți, în mod intenționat, pot fi condamnați vinovați de faptul că au cauzat moarte gravă sau un prejudiciu corporal grav. În aceste condiții, poliția este autorizată să utilizeze imagini CCTV în cercetările lor penale.

INTRA ACUM în grupul WhatsApp "Comunitatea Dpo-NET.ro"!


Iți plac articolele dpo-NET.ro? Poți fi la curent cu toate aceste noutăți dacă ne urmărești zilnic pe paginile noastre de LinkedIn sau Facebook. 


Acest articol este protejat de către dispoziţiile legale incidente și este interzisă copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a acestuia. Articolele publicate pe DPO-NET.RO pot fi preluate doar în limita a maxim 500 de caractere, fără a depăşi jumătate din totalul de caractere, şi cu citarea obligatorie a sursei, cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor și articolelor publicate pe DPO-NET.RO, vă rugăm să ne contactati.

Normele GDPR nu împiedică măsurile luate în lupta împotriva pandemiei Coronavirusului

ANSPDCP

Vizualizari: 2416

Facebooktwittergoogle_plusredditpinterestlinkedinmail

Conform comunicatului de presa al European Data Protection Comitetului European pentru Protecția Datelor (EDPB), „Normele de protecție a datelor (precum GDPR) nu împiedică măsurile luate în lupta împotriva pandemiei coronavirusului. Cu toate acestea, aș dori să subliniez faptul că, chiar și în aceste perioade excepționale, operatorul de date trebuie să asigure protecția datelor cu caracter personal ale persoanelor vizate. Prin urmare, trebuie luate în considerare o serie de considerații pentru a garanta prelucrarea legală a datelor cu caracter personal. ” (Andrea Jelinek, Președinte)

GDPR este o legislație complexă și prevede și regulile care se aplică prelucrării datelor cu caracter personal într-un context precum cel referitor la COVID-19.

Într-adevăr, GDPR prevede temeiurile legale pentru a permite angajatorilor și autorităților de sănătate publică competente să proceseze datele cu caracter personal în contextul epidemiilor, fără a fi necesară obținerea consimțământului persoanei vizate. Acest lucru se aplică, de exemplu, atunci când prelucrarea datelor cu caracter personal este necesară angajatorilor din motive de interes public în domeniul sănătății publice sau pentru a proteja interesele vitale (art. 6 și 9 din GDPR) sau pentru a respecta o altă obligație legală.

Pentru prelucrarea datelor generate de comunicațiile electronice, precum geolocalizarea, se aplică reguli suplimentare. Legile naționale care pun în aplicare Directiva ePrivacy prevăd principiul potrivit căruia datele de geolocație pot fi utilizate de operator doar atunci când sunt anonimizate sau cu acordul persoanelor fizice. Autoritățile publice ar trebui să urmărească mai întâi prelucrarea datelor de geolocație într-un mod anonim (adică prelucrarea datelor agregate într-un mod care să nu poată fi inversat la date cu caracter personal). Aceasta ar putea permite generarea de rapoarte privind concentrația dispozitivelor mobile într-o anumită locație („cartografie”).

Atunci când nu este posibilă doar prelucrarea datelor anonime, art. 15 din Directiva ePrivacy permite statelor membre să introducă măsuri legislative care urmăresc securitatea națională și securitatea publică *. Această legislație de urgență este posibilă în condițiile în care constituie o măsură necesară, adecvată și proporțională în cadrul unei societăți democratice. Dacă se introduc astfel de măsuri, un stat membru este obligat să instituie garanții adecvate, cum ar fi acordarea persoanelor fizice a dreptului la o cale de atac.

Suplimentar acestor informații, Direcția Juridică și Comunicare din cadrul A.N.S.P.D.C.P. vine cu următoarele clarificări oficiale:

Art. 9 din Regulamentul (UE) 679/2016 (Regulamentul general privind protecția datelor - RGPD) stabilește că datele privind starea de sănătate pot fi prelucrate de un operator în anumite condiții, cum ar fi:

  • lit. b) prelucrarea este necesară în scopul îndeplinirii obligaţiilor şi al exercitării unor drepturi specifice ale operatorului sau ale persoanei vizate în domeniul ocupării forţei de muncă şi al securităţii sociale şi protecţiei sociale, în măsura în care acest lucru este autorizat de dreptul Uniunii sau de dreptul intern ori de un acord colectiv de muncă încheiat în temeiul dreptului intern care prevede garanţii adecvate pentru drepturile fundamentale şi interesele persoanei vizate; (...) sau
  • lit. h) prelucrarea este necesară în scopuri legate de medicina preventivă (...), de stabilirea unui diagnostic medical, de furnizarea de asistenţă medicală sau socială sau a unui tratament medical sau de gestionarea sistemelor şi serviciilor de sănătate sau de asistenţă socială, în temeiul dreptului Uniunii sau al dreptului intern sau în temeiul unui contract încheiat cu un cadru medical” şi sub rezerva respectării anumitor condiţii şi garanţii (datele să fie prelucrate de către un profesionist supus obligaţiei de păstrare a secretului profesional sau sub responsabilitatea acestuia, în temeiul dreptului Uniunii sau al dreptului intern sau în temeiul normelor stabilite de organisme naţionale competente sau de o altă persoană supusă, de asemenea, unei obligaţii de confidenţialitate în temeiul dreptului Uniunii sau al dreptului intern ori al normelor stabilite de organisme naţionale competente); sau
  • lit. i) prelucrarea este necesară din motive de interes public în domeniul sănătăţii publice, cum ar fi protecţia împotriva ameninţărilor transfrontaliere grave la adresa sănătăţii sau asigurarea de standarde ridicate de calitate şi siguranţă a asistenţei medicale şi a medicamentelor sau a dispozitivelor medicale, în temeiul dreptului Uniunii sau al dreptului intern, care prevede măsuri adecvate şi specifice pentru protejarea drepturilor şi libertăţilor persoanei vizate, în special a secretului profesionalsau
  • lit. a) persoana vizată şi-a dat consimţământul explicit pentru prelucrarea acestor date cu caracter personal pentru unul sau mai multe scopuri specifice, cu excepţia cazului în care dreptul Uniunii sau dreptul intern prevede ca interdicţia prelucrării acestor date să nu poată fi ridicată prin consimţământul persoanei vizate;

Precizăm că alte date personale decât cele cu caracter special se pot prelucra cu respectarea art. 6 din Regulamentul (UE) 2016/679.

De asemenea, referitor la obligația de informare a persoanei vizate, subliniem că operatorii trebuie să ia măsuri adecvate pentru a furniza persoanei vizate informaţiile menţionate la articolele 13 şi 14, într-o formă concisă, transparentă, inteligibilă şi uşor accesibilă, utilizând un limbaj clar şi simplu. Aceasta informare se poate realiza pe site-ul operatorului.

În ceea ce priveste măsurile de securitate adoptate operatori, precizăm că art. 32 din Regulamentul (UE) 2016/679 care reglementează ”Securitatea prelucrării”, stabilește obligația operatorilor și persoanelor împuternicite de aceștia implementarea măsurilor tehnice și organizatorice adecvate în vederea asigurării unui nivel de securitate corespunzător.

Totodată, art. 24 alin. (1) din Regulamentul (UE) 2016/679 prevede faptul că, operatorii pun în aplicare măsuri tehnice și organizatorice adecvate pentru a garanta și a fi în măsură să demonstreze că prelucrarea se efectuează în conformitate cu Regulamentul.

În ceea ce privește dezvăluirea în spațiul public a numelui și stării de sănătate a unei persoane fizice, subliniem că prelucrarea (dezvăluirea) acestor date se poate realiza cu consimțământul persoanei în cauză.

Pe de altă parte, referitor la restricțiile ce pot fi aplicate, art. 23 alin (1) lit. e) din Regulamentul (UE) 2016/679 prevede că ”Dreptul Uniunii sau dreptul intern care se aplică operatorului de date sau persoanei împuternicite de operator poate restricţiona printr-o măsură legislativă domeniul de aplicare al obligaţiilor şi al drepturilor prevăzute la articolele 12-22 şi 34, precum şi la articolul 5 în măsura în care dispoziţiile acestuia corespund drepturilor şi obligaţiilor prevăzute la articolele 12-22, atunci când o astfel de restricţie respectă esenţa drepturilor şi libertăţilor fundamentale şi constituie o măsură necesară şi proporţională într-o societate democratică, pentru a asigura:

e)alte obiective importante de interes public general ale Uniunii sau ale unui stat membru, în special un interes economic sau financiar important al Uniunii sau al unui stat membru, inclusiv în domeniile monetar, bugetar şi fiscal şi în domeniul sănătăţii publice şi al securităţii sociale;”

În ceea ce privește activitatea de prevenire, descoperire, cercetare, urmărire penală şi combaterea infracţiunilor sau al executării pedepselor, măsurilor educative şi de siguranţă, sunt aplicabile dispozițiile Legii nr. 363/2018 privind protecţia persoanelor fizice referitor la prelucrarea datelor cu caracter personal de către autorităţile competente în scopul prevenirii, descoperirii, cercetării, urmăririi penale şi combaterii infracţiunilor sau al executării pedepselor, măsurilor educative şi de siguranţă, precum şi privind libera circulaţie a acestor date.

INTRA ACUM în grupul WhatsApp "Comunitatea Dpo-NET.ro"!


Iți plac articolele dpo-NET.ro? Poți fi la curent cu toate aceste noutăți dacă ne urmărești zilnic pe paginile noastre de LinkedIn sau Facebook. 


Acest articol este protejat de către dispoziţiile legale incidente și este interzisă copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a acestuia. Articolele publicate pe DPO-NET.RO pot fi preluate doar în limita a maxim 500 de caractere, fără a depăşi jumătate din totalul de caractere, şi cu citarea obligatorie a sursei, cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor și articolelor publicate pe DPO-NET.RO, vă rugăm să ne contactati.

Fenomenul FAKENEWS pierdut de sub control. „Spălați-vă mâinile, nu creierele!”

Acum câteva zile am citit întâmplător pe Fecebook un îndemn, „Spălați-vă mâinile, nu creierele!”. Acesta a fost și momentul în care am realizat că fenomenul Fakenews în România […]

Participa la DPO TOOLS Workshop – 23 / 24 Martie 2020 – „Mobilitatea, o provocare pentru aplicarea GDPR”

La nivelul dispozitivelor mobile, au aparut in ultima perioada noi variante de atacuri informatice menite de a extrage informatii cu caracter personal cunoscute sub forma furtului de identitate […]

Reacție fermă a ANSPDCP față de declarațiile ministrului Educației și Cercetării

Ministrul Educației și Cercetării, Monica Anisie a afirmat că Autoritatea Naţională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal (ANSPDCP) ar fi soliictat acordul autorului pentru publicarea tezei […]

Trevor Hughes, CEO IAPP: „În domeniul protecției datelor, avem o nouă profesie hibridizată”

Participând la cea de-a 13-a ediție a Conferinței pentru informatică, confidențialitate și protecția datelor (CPDP2020), desfășurată la Bruxelles în perioada 22-24 ianuarie 2020, Trevor Hughes, Președintele Asociației Internaționale […]

Amenda GDPR primită de Facebook în Germania este un „avertisment” pentru noi toți

Facebook a primit o amendă de 51.000 de euro ( 55.500 de dolari ) pentru că nu a numit în mod corespunzător un ofițer pentru protecția datelor pentru […]

MODELE SI FORMULARE GDPR – O nouă carte în webshop-ul dpo-NET.ro

O nouă lucrare de mare interes a fost adaugată în webshop-ul dpo-NET.ro, fiind o contributie a membrilor Centrului de cercetare pentru protectia datelor, constituit in cadrul Universitatii de […]

Nicolae Ploeșteanu: „Consider că fiecare practician trebuie să aibă această carte”

In domeniul protecției datelor în România, anul 2020 a debutat cu lansarea pe piață a acestui volum, intituat „GDPR Aplicat. Instrumente de lucru pentru implementarea Regulamentului UE 679/2016”, […]

PECB semnează un acord de parteneriat cu NeoPrivacy România și lansează cursuri de certificare recunoscute internațional

PECB Group Inc. Canada a anunțat semnarea un nou acord de parteneriat cu NeoPrivacy România, pentru a distribui cursuri de formare PECB, recunoscute internațional. „Suntem foarte încântați de […]

ANSPDCP a publicat o analiza statistică a activității din 2019

Cu ocazia Zilei Europene a Protectiei Datelor cu Caracter Personal 2020, sărbătorita anual în 28 Ianuarie, Autoritatea Naţională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal a publicat […]

2 amenzi, 2 avertismente și 4 măsuri corective pentru o companie din România

Relațiile dintre angajatori și angajați se pot termina cu tensiuni, care pot conduce spre deznodământuri neplăcute pentru părți. Nu este un secret faptul că, de multe ori, angajații […]

Prima Asociație de Proprietari amendată pentru încălcarea GDPR-ului

Autoritatea Națională de Supraveghere a anunțat pe site-ul său prima amendă care vizează o asociație de proprietari. Investigația autorității a pornit de la plângere formulată de un locatar […]

Anul 2019 văzut prin ochii unui GDPR-ist, 10 momente memorabile

Este sfarsit de an si fiind un moment de bilant nu pot sa nu ma gandesc la cat de multe lucruri am realizat pe plan profesional si mai […]

Telekom Romania amendată pentru nerespectarea principiului exactității datelor

Sancțiunile impuse de Autoritatea națională de supraveghere (ANSPDCP) în ultima perioadă ne întăresc convingerea că operatorii de date nu riscă amenzi doar în cazul unor breșe de securitate […]

Cât costă ignorarea solicitărilor ANSPDCP-ului? Două companii din România au aflat!

Autoritatea Națională de Supraveghere a anunțat astăzi două noi amenzi pentru încălcarea Regulamentului general privind protecția datelor Două companii din România, Nicola Medical Team 17 SRL și Modern […]

Încă o mare bancă din România amendată pentru încălcarea GDPRului!

ING Bank N.V. Amsterdam – Sucursala București este a doua banca din România sancționată pentru nerespectarea prevederilor Regulamentului General privind Protecția Datelor. Vă reamintim că în luna octombrie […]

O amendă pentru nerespectarea GDPR-ului a zburat către TAROM

Autoritatea Națională de Supraveghere a anunțat pe site-ul său finalizarea unei investigații ce viza cea mai veche companie aeriană din România, TAROM! Autoritatea a constatat că operatorul SC […]

Pensiune amendată pentru nerespectarea GDPR-ului

Royal President SRL, care deține o pensiune din Bragadiru, Ilfov, unde se organizează și evenimente private (nunti, botezuri, aniversari sau evenimente corporate), a făcut obiectul unei investigații a […]

Amendă usturătoare pentru cea mai mare firmă românească de curierat

Autoritatea Națională de Supraveghere (ANSPDCP) a anunțat ce-a de-a IX-a amendă pentru încălcarea prevederilor Regulamentul (UE) 2016/679 (GDPR).  Conform comunicatului emis ieri (25.09.2019) de Autoritate, cea mai mare […]

Cetelem amendat pentru încălcarea GDPR. BONUS! Procedură procesarea cererilor

BNP Paribas Personal  Finance SA Paris Sucursala București, cunoscută sub denumirea de Cetelem IFN România, denumit în continuare Cetelem, unul dintre cei mai activi actori în domeniul creditelor […]

Utilizarea tehnologiei de recunoaștere facială în școli este ilegală!

În timp ce Autoritatea franceză pentru protecția datelor (CNIL) a declarat ilegală recunoașterea facială în școli, autoritatea din România (ANSPDCP) declara că nu intră în sarcinile ei să […]