De ce românilor nu le pasă de viața lor privată ?

Brese de securitate

Vizualizari: 8749

Facebooktwittergoogle_plusredditpinterestlinkedinmail

La începutul săptămânii trecute citeam despre implementarea unui sistem de recunoaștere facială care va folosi camerele de monitorizare video (CCTV), webcam-urile, telefoane mobile, rețele de socializare și camere ATM pentru a realiza o prelucrare, în regim automatizat, de către organele de poliție, pentru identificarea unică a indiviazilor, cu generarea unor decizii individuale automatizate care pot genera efecte juridice negative pentru subiecții de date.

Linștea din jurul acestui subiect o pot explica în doua feluri: fie majoritatea românilor sunt conștienți de acest cost și sunt dispuși să îl plătească pentru a combate criminalitatea și frauda din România sau, întreaga societate românească nu este îndeajuns educată ca să recunoască riscurile introduse de implementarea unui astfel de sistem automatizat și nu apreciază corect valoarea "vieții private"  și a libertății. În rândurile următoare nu veți găsi un răspuns clar la întrebarea din titlu dar, citind următoarele informații, puteți cel puțin să ajutați la creșterea nivelul de educație a întregii societăți românești care se va pronunța pe viitor dacă acest proiect intruziv aduce mai multe beneficii sau introduce mai multe riscuri pentru asigurarea drepturilor și libertăților persoanelor.

Ce este această tehnologie de recunoaștere facială? 

Ei bine, această tehnologie presupune prelucrarea automatizată a imaginilor, care constă în identificarea unor caracteristici faciale specifice persoanei fizice, precum ochii, nasul și gura, extragerea unor caracteristici esențiale din datele biometrice, cum ar fi măsurările faciale pornind de la o imagine captată, inclusiv prin reprezentarea matematică a întregii imagini care rezultă din analiza componentelor principale ale acesteia și duce la identificarea persoanei. Soluția de recunoaștere facială care se dorește implementată în România va trebui să poată executa căutări după o imagine „în litigiu” într-o bază de date de până la 2.000.000 de înregistrări, în maxim 5 secunde, într-o bază de date care va putea cuprinde mai mult de 10% din toată populația României. Altfel spus, BigBrother devine o realitate în România și vom plati cu toții cu prețul vieții noastre private pentru binele comun, în condițiile în care un astfel de sistem nu și-a dovedit eficacitatea, fiind interzis de exemplu în San Francisco, Somerville din Massachusetts și Oakland.  Conform unui anunț recent, chiar și California urmează sa adopte o lege de interzicerea a camerelor utilizate de poliție și care folosesc tehnologia de recunoaștere facială, ca o măsură de protecție a vieții private.

În România acest proiect a fost inițiat de Inspectoratul General al Poliției Române care a lansat deja o achiziție publică pentru operaționalizarea sistemului de identificare și recunoaștere facială NBIS (Național Biometric Identification System) și interconectarea acestuia cu autoritățile de aplicare a legii din Uniunea Europeană. Prin implementarea acestei tehnologii, Poliția Română urmărește să crească gradul de combatere și elucidare a cazurilor asociate furtului de identitate, a documentelor pierdute sau furate, identificarea suspecților care comit sau intenționează să comită fapte de natură penală (terorism, infracțiuni cu violenta, etc.).

Am studiat cu interes Caietul de sarcini - sistem de recunoastere faciala și am constatat cu surpriză faptul că în cadrul acestor criterii de atribuire a contractului, ponderea pentru „Eficacitatea algoritmului de căutare/comparare” este de doar 30%, fiind pe aceeași treaptă cu prețul ofertei. Restul factorilor de evaluare vizează caracteristici hardware care nu afectează acuratețea funcționarii software-ului de recunoaștere faciala.  Un alt aspect care mi-a întărit îngrijorarea privind viabilitatea sistemului de recunoaștere faciala este faptul că Autoritatea nu a impus prin documentația achiziției cele mai utilizate condiții de participare atunci când sunt vizate proiecte de o asemenea amploare și sensibilitate: demonstrarea capacității tehnice și profesionale și situația economica și financiară a ofertantului. Prin urmare, operatorii care vor depune o oferta nu vor trebui să dovedească faptul că dețin resursele financiare suficiente pentru a duce la bun sfârșit un proiect de o asemenea amploare și importanță și nici nu vor trebui să dovedească că au experiență în implementarea unei soluții similare sau măcar că personalul care se va ocupa de instalarea sistemului este calificat și deține experiență specifică în astfel de proiecte.

Care este legislația națională și europeană care reglementează această tehnologie ?

Am facut următorul pas logic și am căutat articole din legislația românească și europeană care reglementează acest tip de prelucrări de date personale și am găsit Legea nr. 363/2018 și Directiva 680/2016.

Astfel, conform dispozițiilor art. 10 și 11 din Legea 363/2018, prelucrarea datelor sensibile (biometrice) prin mijloace automate este interzisă, cu excepţia cazului în care prelucrarea este reglementată expres de lege, și sunt instituite măsuri corespunzătoare pentru protejarea drepturilor, a libertăţilor şi a intereselor legitime ale persoanei vizate. Mai mult, utilizarea unui sistem ce ridica suspiciuni privind intruziunea în viața privată a persoanelor ar trebui înainte de toate să treacă printr-o evaluare a impactului asupra protecţiei datelor cu caracter personal (DPIA), obligatorie pentru acest tip de prelucrări conform Deciziei nr. 174/2018 a Autorității Naționale de Supraveghere.

Având în vedere că vorbim despre implementarea unei tehnologii noi care prezintă un risc ridicat pentru drepturile și libertățile persoanelor și care va putea fi utilizat pe întreg teritoriul României, consider că Poliția Română ar fi trebuit să consulte autoritatea națională de supraveghere atunci când a planificat achiziția acestui sistem în vederea includerii în caietului de sarcini a unor cerințe funcționale specifice care să ofere garanții suficiente în ceea ce privește protecția datelor personale, adică respectarea conceptului de privacy by design (vezi art. 25 din GDPR).

În privința legislației europene m-am consultat cu un specialist în domeniu, Sergiu Bozianu - Președinte al Asociației pentru Protecția Vieții Private, Fost Director Adjunct -  Direcția Generală de Supraveghere și Conformitate la Centrul Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal al Republicii Moldova, realizând următoarea analiză succintă:

"Având elementele constitutive relevate, constatăm cu certitudine că acestor operațiuni de prelucrare a datelor nu sunt opozabile cerințele GDPR în măsura în care datele colectate în scopurile enunțate nu vor fi prelucrate în alte scopuri decât cele care cad sub incidența Regulamentului, în conformitate cu prevederile art. 9 alin. (1) din Directiva 680. Chiar dacă cerințele Directivei 680 nu au aplicabilitate directă pentru statele membre cum ar fi în cazul GDPR, pentru asigurarea respectării dreptului la viața privată în legătură cu prelucrarea datelor cu caracter personal în sectorul polițienesc aceste trebuințe reprezintă un imperativ.

În acest sens, art. 10 din Directiva 680/2016 stabilește expres și fără drept de interpretare că: prelucrarea datelor genetice, prelucrarea datelor biometrice pentru identificarea unică a unei persoane fizice [.....] este autorizată numai atunci când este strict necesară și sub rezerva unor garanții adecvate pentru drepturile și libertățile persoanei vizate și numai atunci când este autorizată de dreptul Uniunii sau de dreptul intern

Pentru a putea aprecia caracterul conform al acestei intenției ale IGP, se impun următoarele întrebări:

  • Art. 12-18, cum se vor realiza drepturile persoanelor vizate și în ce măsură vor fi asigurate/restrânse, inclusiv perioada pentru care nu vor fi informați;
  • Art. 22, care sunt măsurile organizatorice și tehnice puse în aplicare de către persoana împuternicită, care aparent este de drept privat;
  • Art. 24, care este actul normativ care stabilește condițiile de evidență a prelucrărilor de date: în special care s-ar referi la: destinatarii datelor, categoriilor de persoane vizate, eventualul transfer către o țară terță, temeiul juridic al prelucrării, termenul limită pentru ștergere a datelor, măsurile generale tehnice de securitate asigurate.
  • Art. 27, dacă a fost efectuat impactul asupra protecției datelor cu caracter personal înainte de a prelucra categoria specială de date prin intermediul dezvoltării unei noi tehnologii.
  • Art. 28, dacă în prealabil a fost consultată Autoritatea de supraveghere, inclusiv care a fost poziția acesteia pe caz, cu specificarea aspectelor esențiale;
  • Art. 36-37, dacă se va efectua transferul către țări terțe și care vor fi situațiile opozabile;
  • Art. 41, care este Autoritatea responsabilă de asigurarea protecției datelor cu caracter personal în cazul unor astfel de operațiuni de prelucrare a datelor și care sunt competențele efective ale acesteia.

De menționat că așa cum opinează CEDO în numeroasele sale hotărâri, simplul fapt al colectării și înregistrării de către o autoritate publică a datelor cu caracter personal ale unei persoane vizate – reprezintă o ingerință în viața privată, care poate avea loc doar dacă este prevăzută de LEGE și este necesară într-un stat democratic. Suplimentar pot să comunic că în Republica Moldova încă în perioada anilor 2015-2016, de către Î.S. CRIS ,,Registru” actuala Agenție Servicii Publice – instituție publice responsabilă de gestionarea mai multor registre de stat cum ar fi: (Registrul de stat al populației, Registrul de stat al unităților de drept, Registrul de stat al transporturilor auto etc.) a intenționat în regim de testare a unui sistem similar de recunoaștere facială. În acel caz, instituția vizată a solicitat poziția Autorității de supraveghere – Centrului Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal care și-a expus poziția, înaintând un set de cerințe similare celor descrise supra pentru a fi asigurat regimul juridic al protecției datelor cu caracter personal."

 

 

Iți plac articolele dpo-NET.ro? Poți fi la curent cu toate aceste noutăți dacă ne urmărești zilnic pe paginile noastre de LinkedIn sau Facebook. 

NOU! Consultă Registrul Amenzilor GDPR pentru mai multe informații despre sancțiunile acordate în baza Regulamentului 2016/679


Acest articol este protejat de către dispoziţiile legale incidente și este interzisă copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a acestuia. Articolele publicate pe DPO-NET.RO pot fi preluate doar în limita a maxim 500 de caractere, fără a depăşi jumătate din totalul de caractere, şi cu citarea obligatorie a sursei, cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor și articolelor publicate pe DPO-NET.RO, vă rugăm să ne contactati.

British Airways se îndreaptă spre noi recorduri privind costurile unei breșe de securitate

Brese de securitate

Vizualizari: 1591

Facebooktwittergoogle_plusredditpinterestlinkedinmail

British Airways este pe cale să bată cu mult recordul pentru cea mai mare sancțiune financiară din Europa în era postGDPRistă.

ICO, omologul englez al ANSPDCP-ului nostru, în calitate de autoritate de supraveghere principală, a propus o sancțiune 183 de milioane de ₤, adică puțin peste 200 de milioane de €. Nu mai transform și în moneda națională că nu mă descurc să citesc sume așa mari.. 

Sancțiunea astronomică propusă este consecința incidentului de securitate în urma căruia datele a aproximativ 500.000 de clienți ai British Airways (BA) au fost direcționați spre un site fals care a colectat toate datele care i-au căzut în poală: numele, adrese, datele de conectare, cărți de credit și detaliile ale rezervărilor.

Trebuie să subliniem totuși faptul că valoarea amenzii reprezinta „doar” 1,5% din cifra de afaceri anuală a BA, deși maximul prevăzut de GDPR pentru acest tip de încălcare este de de 4%. Acum că vedem aceste procente, parcă nu mai pare așa mare amenda, nu?

             Mai multe despre amenda propusă de ICO am scris aici:

             ☑  British Airways riscă o amendă record pentru încălcarea GDPR

Cum o veste proastă nu vine mereu singură, iată că British Airways se îndreaptă spre noi recorduri europene în materie de costuri asociate unui incident de securitate. 

Cei 500 de mii de clienți ai British Airways, afectați de acest incidentul de securitate, au primit undă verde pentru a solicita companiei aeriene despăgubiri.

Un judecător al Înaltei Curți din Londra a acordat un ordin de proces colectiv (sau cum s-o traduce „group litigation order”), deschizând calea unei acțiuni în justiție în masă, împotriva companiei.

În prezent, mai mult de 5.000 de clienți afectați, reprezentați de firma de avocatura SPG Law și încă 230 reprezentați de către Your Lawyers Limited, au solicitat despăgubiri.

Însă având în vedere că numărul potențial al reclamanților este mult mai mare, judecătorul a acordat o fereastră de 15 luni de la ședința din data de 4 octombrie, pentru ca persoanele afectate de incidentul de securitate să se alăture procesului colectiv.

Aman Johal, Directorul Your Lawyers, a declarat: „Acordarea deciziei deschiderii unui proces colectiv este un pas cheie către justiție pentru sutele de mii de victime ale scandalului privind încălcarea datelor de către British Airways”.

Ce ar trebui să reținem din pățania British Airways

Trăim în vremuri în care securitatea cibernetică luptă să țină pasul cu ingeniozitatea hackerilor. Este o lege nescrisă, întâi trebuie sa avem un virus pentru a putea crea un antivirus. 

Este o cursă continuă, fără pauză, care poate fi pierdută într-o singură clipă de neatenție sau neștiință, tot efortul de până atunci fiind practic anulat.

Dacă amenzile prevăzute de GDPR vi se par mari, costurile ulterioare unui incident de securitate sunt mult mai mari, acestea crescând exponențial atunci sunt solicitate daune morale în instanță. 

Nu știm care va fi numărul final al persoanelor care se vor alătura procesului colectiv și nici care va fi suma asupra căreia vor cădea de acord părțile, însă cu siguranță aceasta va rămâne mult timp în topul costurilor incidentelor de securitate din SEE (Spațiul Economic European). 

„Distracția” abia acum începe!

Autoritatea de supraveghere irlandeză a încheiat investigațiile îndreptate asupra WhatsApp și Twitter care privesc încălcarea prevederilor Regulamentului general al UE privind protecția datelor, relatează CNBC.

Decizie finală, care se așteaptă să fie anunțată înainte de sfârșitul anului, va aduce probabil noi sancțiuni care vor zgudui puternic acești giganți ai scocial media, asta în ciuda faptului că autoritatea irlandeza a fost destul de rezervată în a lua astfel de decizii. 

Surse: The Evening Standard, CNBC

Iți plac articolele dpo-NET.ro? Poți fi la curent cu toate aceste noutăți dacă ne urmărești zilnic pe paginile noastre de LinkedIn sau Facebook. 

NOU! Consultă Registrul Amenzilor GDPR pentru mai multe informații despre sancțiunile acordate în baza Regulamentului 2016/679


Acest articol este protejat de către dispoziţiile legale incidente și este interzisă copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a acestuia. Articolele publicate pe DPO-NET.RO pot fi preluate doar în limita a maxim 500 de caractere, fără a depăşi jumătate din totalul de caractere, şi cu citarea obligatorie a sursei, cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor și articolelor publicate pe DPO-NET.RO, vă rugăm să ne contactati.

Cum ajunge o copie de buletin să coste 10.000 €? Încălcând GDPR-ul, desigur!

Brese de securitate

Vizualizari: 4989

Facebooktwittergoogle_plusredditpinterestlinkedinmail

În data de 19 septembrie 2019, autoritatea de supraveghere belgiană a publicat un comunicat prin care a anunțat o sancțiune de 10.000 de euro pentru nerespectarea minimizării datelor prelucrate și justificarea prelucrării în baza unui consimțământ invalid.

Citirea eID-ului în schimbul unui card de fidelitate

Autoritatea a primit o reclamație cu privire la utilizarea cărții electronice de identitate (eID) de către un comerciant pentru furnizarea unui serviciu comercial, și anume crearea unui card de fidelitate. Deoarece reclamantul a refuzat să-și ofere cartea de identitate, oferindu-se totodată să-și trimită datele în scris, comerciantul a refuzat eliberarea cardului de fidelitate. 

Autoritatea a evaluat această practică din mai multe motive ca nerespectând Regulamentul general privind protecția datelor (GDPR):

  • Nerespectarea principiului minimizării datelor prelucrate

Principiul minimizării prelucrărilor de date este un principiu important în GDPR, care impune operatorului să limiteze cantitatea de date cu caracter personal colectate și perioada de stocare la ceea ce este strict necesar pentru scopul urmărit.

Pentru a crea cardul de fidelitate, comerciantul necesită citirea datelor de pe eID, cum ar fi numele, prenumele, adresa etc., dar și fotografia și codul de bare care este legat de numărul Registrului național belgian. 

Autoritatea subliniază că numărul registrului național (echivalentul CNP-ului) este un subiect care este supus unor reguli stricte în ceea ce privește consultarea și utilizarea sa.

Prin urmare, autoritatea a opinat că citirea și utilizarea tuturor datelor de pe cardul de identitate electronic într-un context comercial reprezintă o prelucrare disproporționată în raport cu scopul creării unui card de client.

  • Fără un consimțământ valabil

Pentru a fi legală, prelucrarea datelor cu caracter personal trebuie să se bazeze pe una din cele șase baze legale ale GDPR. Comerciantul se bazează pe consimțământ ca bază legală pentru a justifica prelucrarea datelor din eID, dar Autoritatea a contestat validitatea acestuia.

Pentru a fi valabil, consimțământul trebuie să fie gratuit, specific și informat. Autoritatea a opinat că prelucrarea datelor din eID în baza consimțământului, în acest caz, nu poate fi considerat ca fiind oferit liber, deoarece clientului nu i se oferă o altă alternativă. Dacă clientul refuză să permită utilizarea cărții sale de identitate electronică pentru crearea unui card de client, acesta va fi penalizat și nu se va putea bucura de beneficii și reduceri, deoarece nu i se va oferi o alternativă.

„Companiile sau comercianții trebuie să gestioneze datele cu caracter personal mai conștient atunci când solicită tot felul de date cu caracter personal pentru un serviciu, mai ales dacă acest lucru se întâmplă fără acordul valid al clientului. GMS oferă principii și obligații care ar trebui să ghideze servesc la procesarea corectă a datelor cu caracter personal” a explicat Hielke Hijmans, președintele Camerei Disputelor a autorității de supraveghere belgiene.

O copie de buletin la preț de xerox profesional

Având în vedere nerespectarea principiului minimizării datelor prelucrate și lipsa unei baze legale valabile, autoritatea a  decis să aplice o amendă administrativă de 10.000 de euro.

„Utilizarea cărților de identitate electronice drept card de client este o practică obișnuită. Cu toate acestea, accesul la multe date cu caracter personal nu este permis în cadrul GDPR dacă nu este strict necesar pentru furnizarea unui serviciu și nu există o bază legală valabilă pentru aceasta. Camera litigiilor consideră că aceasta a fost o încălcare gravă și, prin urmare, impune o amendă” , concluzionează Hielke Hijmans, președintele Camerei Disputelor.

David Stevens, președintele autorității de supraveghere: „Această decizie este un element important așezat pe drumul către o mai bună protejare a vieții private a cetățenilor noștri”.

Gânduri de încheiere

De câte ori nu vi s-a cerut buletinul la bancă pentru a putea face o amărăciune de plată?! Poate n-or avea toate aceleași politici și nu vreau sa generalizez, însă este clar că încă suntem departe de a înțelege cum ne afectează indolența cu care împărțim date, asemeni un dealer la masa de poker, fără a fi conștienți că datele noastre sunt potul și suntem all in.

Abia când nepăsarea noastră va produse efecte, ne vom face curaj și vom îndrăzni să ne împotrivim când ne vor fi solicitate date în mod excesiv sau chiar ilegal. Însă până vom ajunge în acel punct, avem de parcurs un drum lung, anevoios, cu mersul piticului. 

Iți plac articolele dpo-NET.ro? Poți fi la curent cu toate aceste noutăți dacă ne urmărești zilnic pe paginile noastre de LinkedIn sau Facebook. 

NOU! Consultă Registrul Amenzilor GDPR pentru mai multe informații despre sancțiunile acordate în baza Regulamentului 2016/679


Acest articol este protejat de către dispoziţiile legale incidente și este interzisă copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a acestuia. Articolele publicate pe DPO-NET.RO pot fi preluate doar în limita a maxim 500 de caractere, fără a depăşi jumătate din totalul de caractere, şi cu citarea obligatorie a sursei, cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor și articolelor publicate pe DPO-NET.RO, vă rugăm să ne contactati.

Amendă GDPR pentru sancționarea unui angajat folosind filmările făcute cu telefonul

Autoritatea de supraveghere spaniolă  a sancționat un restaurant cu amendă de 12.000 EURO pentru aplicarea unei sancțiuni disciplinare unui angajat, în baza înregistrărilor video realizate cu telefonului mobil […]

Soluții pentru managementul și securitatea dispozitivelor mobile

Telefoanele mobile și tabletele nu mai sunt doar simple gadget-uri pe care le folosim ocazional ci au devenit extensii ale noastre, fără de care nu mai putem lipsi. […]

Cine sunt campionii GDPR Summer Challenge 2019 ?

68 de participanți, grupati in 14 echipe, au luat startul in concursul GDPR Summer Challenge 2019 GDPR Summer Challenge este o competitie organizata de Dpo-NET.ro – Data Protection […]

Peste 500.000 Euro amendă GDPR pentru o bancă din Bulgaria

Autoritatea pentru protecția datelor cu caracter personal din Bulgaria a anuțat pe data de 28 august 2019, aplicarea unei amenzi în valoare de un milion de leva (aproximativ […]

Sursa Wall-Street.ro bănuită de Nemo Express că a participat la atacul cibernetic

Într-un drept la replică solicitat portalului Wall-Street.ro, Nemo Express confirmă un atac cibernetic care a avut drept tinta platforma myAWB, sectiunea de Confirmari, afirmând că scopul evident a […]

Baza de date a unui lanț de bordeluri a fost compromisă

Nu te panica, este vorba despre un lanț de bordeluri din Spania, așa că n-ai de ce să îți faci griji dacă n-ai mai ajuns de mult prin […]

A început GDPR Summer Challenge 2019!

68 de participanți din 14 echipe au luat startul in concursul GDPR Summer Challenge 2019. GDPR Summer Challenge este o simulare de caz la care participă mai multe […]

AWB-urile NEMO Express sunt publice!

Portalul Wall-Street.ro a dezvăluit astăzi, 9 august 2019, o posibilă breșă de securitate în cadrul companiei de curierat Nemo Express, datele de pe documentele de transport (AWB-urile) ale […]

Alertă Bitdefender: vulnerabilitatea procesoarelor Intel

Bitdefender, companie românească producătoare de soluții de securitate cibernetică și totodată una dintre cele mai apreciate la nivel mondial, au emis astăzi o alertă ca urmare a descoperirii  […]

GDPR Summer Challenge este pregătit de lansare!

Sâmbătă, 10 August 2019, începe primul concurs național din România destinat aprofundarii și mai ales verificării cunoștințelor în domeniul protecției datelor. Scopul este ca participantii să dobândească cât […]

Te-ai înscris la GDPR Summer Challenge?

Peste 50 de persoane s-au înscris până acum în concursul „GDPR Summer Challenge”, motiv pentru care organizatorii au decis creșterea numărului de membrii într-o echipă la 5 persoane, […]

Înscrie-te acum la GDPR Summer Challenge!

Acceptă GDPRovocarea acestui sfârșit de vară! 5 echipe formate din pasionați de GDPR vor concura pentru titlul de GDPR Summer Challenge Champion 2019. Nu este doar un concurs, […]

Simona Halep a căzut „victimă” hackerilor

Conform digisport.ro, contul de Instagram al campioanei de la Wimbledon, Simona Halep, a fost spart de hackeri, fiind postat un mesaj prin care se cerea bani in numele […]

Cel mai mare furt de date din Balcani! Mai mulți români afectați.

După cum probabil ați tot citit în ultimele zile, vecini noștri de la sud de Dunăre, s-au confruntat cu cea mai mare breșă de securitate din Europa de […]

Scranos schimbă metoda de atac. România rămâne ținta preferată

Atacatorii care puseseră tunurile pe țări în care pirateria e în floare au schimbat mecanismul de infectare a victimelor ca să se ascundă și să își asigure persistența […]

Prima amendă GDPR în România

UNICREDIT BANK este prima organizație din România care este sancționată de autoritatea națională pentru încălcarea prevederilor Regulamentului general privind protecția datelor Conform comunicatului publicat azi de site-ul ANSPDCP […]

Ne lasă GDPR-ul să facem poze la evenimente școlare ?

Fotografierea la școală – În cazul în care bunul simț intră în joc Introducerea Regulamentului general privind protecția datelor (GDPR) a determinat o schimbare semnificativă a percepției populației […]

Ce facem după atacutile cibernetice asupra spitalelor românești? Nimic?

Spitalele sunt o țintă a atacurilor ransomware în toată lumea, nu doar în România. Foarte multe astfel de incidente au fost raportate de spitale în ultimii ani și […]

ICO: Amendă pentru mesaje de marketing fără consimțământ

Conform unui comunicat emis azi de Autoritatea de supraveghere a Marii Britanii (ICO), aceasta a dispus sancționarea companiei de telecomunicații EE Limited cu o amendă în valoare de […]

Un val de atacuri cibernetice vizează instituții sanitare din România

Din notificările primite, CERT-RO a identificat o creștere semnificativă a atacurilor cu aplicații malițioase de tip ransomware la nivel național în ultima perioadă, observându-se că, pe lângă utilizatorii […]