Cine răspunde în cazul copierii listelor electorale suplimentare ?

Procesul electoral

Vizualizari: 1990

Facebooktwittergoogle_plusredditpinterestlinkedinmail

Biroul Electoral Central ("BEC") a răspuns în data de 12.11.2019 adresei transmise de Expert Forum (EFOR) (răspunsul integral îl regăsiți la finalul articolului), comunicând următoarele aspecte:

  • Prelucrarea datelor cu caracter personal se realizează cu respectarea normelor europene și naționale, având în vedere că formațiunea politica trebuie sa justifice interesul legitim atunci când solicita copiile listelor electorale suplimentare, în concordanță cu paragraful 47 din Preambulul Regulamentului 679/2016 (" Prelucrarea de date cu caracter personal strict necesară în scopul prevenirii fraudelor constituie, de asemenea, un interes legitim al operatorului de date în cauză. Prelucrarea de date cu caracter personal care are drept scop marketingul direct poate fi considerată ca fiind desfăşurată pentru un interes legitim")
  • Responsabilitatea prelucrarii datelor cu caracter personal potrivit art. 4 alin. 2 din Decizia BEC 84/04.11.2019, apartine exclusiv formatiunii politice care este operator de date cu caracter personal si care trebuie sa respecte garantiile referitoare la informarea persoanei vizate, sa asigure transparenta procesului de prelucrare doar in scopul satisfacerii intereselor legitime.
  • Stocarea datelor cu caracter personal inscrise in listele electorale suplimentare nu poate fi mai mare de 6 luni.

In urma acestor clarificari in partea Biroului Electoral Central ("BEC") raman o serie de neclaritati:

  • Cine analizeaza justificarea interesului legitim si daca are legatura cu identificarea unor aspecte de fraude electorale ?

  • Cine verifica modul in care partidul politic intreprinde masuri adecvate de protectie ( stocarea limitata a fotocopiilor, stocarea datelor pe echipamente securizate, realizarea fotocopiilor cu echipamente securizare, nu cu telefoane mobile personale, transmitera fotocopiilor prin canale securizate nu prin WhatsApp sau Facebook Messenger etc) ?

  • Cine verifica modul in care se face informarea persoanei vizate prinvind aceasta prelucrare si modul in care este asigurata transparenta de catre operator  ?

  • Cine verifica faptul datele nu sunt folosite si in alte scopuri ? Cine raspunde daca o fotocopie a acestei liste ajunge pe retelele de socializare ?

  • Cum sunt respectate principiile "privacy by design" si "privacy by default" in arhitectura acestui flux de informatii in care BEC nu este operator si nu este reponsabil si partidul politic trebuie sa informeze persoanele de pe lista pe care urmeaza teoretic sa o primeasca ?

  • Cum poate o persoana fizica sa isi exercite dreptul la opozitie daca nu este informat in prealabil ?

Vă reamintim că Expert Forum (EFOR) a soliticat BEC și AEP un punct de vedere cu privire la mai multe nereguli care implica si nerespectarea GDPR, pornind de la Decizia nr. 84/2019 emisa de Biroul Electoral Central ("BEC") prin care permite reprezentanților formațiunilor politice în birourile electorale ale secțiilor de votare, în baza unei cereri scrise, să realizeze, prin orice mijloace, inclusiv fotografiere sau filmare, copii după listele electorale suplimentare. Listele electorale suplimentare conțin următoarele despre alegători: numele, prenumele, domiciliul, CNP-ul, seria și numărul cărții de identitate, semnătura. Această decizie vine în aplicarea Legii 370/2004 (completată prin OUG 64/2019) care prevede posibilitatea acestor reprezentanți de a primi, la cerere, copii după listele suplimentare.

Expert Forum (EFOR) a sesizat astfel mai multe aspecte care nu corespund cu principiile Regulamentuilui 679/2016:

  1. BEC prin Decizia nr. 84/2019 extinde cadrul legal de aplicare a Legii 370/2004, de la primirea de către reprezentanții formațiunilor politice a unor copii a listelor suplimentare la acordarea dreptului de a realiza ei înșiși aceste copii. Acest aspect este relevant, dat fiind că, din perspectiva protecției datelor cu caracter personal, acestea sunt operațiuni distincte de prelucrare ce trebuie să întrunească anumite condiții de securitate și confidențialitate. Operațiunea de transmitere este în sarcina operatorului care deține listele și trebui să se asigure că aceste informații sunt preluate prin mijloace sigure.
    De asemenea, din atribuțiile BEC prevăzute în Legea 370/2004 reiese că acesta nu poate extinde cadrul legal trasat de lege, cum s-a întâmplat în fapt prin Decizia nr. 84/2019, care este un act administrativ.
  2. Decizia nr. 84/2019 permite formațiunilor politice sa obțină informații intruzive cu impact asupra vieții private a persoanelor (CNP, domiciliu) pentru îndeplinirea unor interese private ale formațiunilor politice, fără a asigura garanțiile obligatorii de punerea în aplicare de măsuri tehnice şi organizatorice adecvate, fără reducerea la minim a datelor necesare, și fără a asigura securitatea şi confidenţialitatea prelucrărilor de date cu caracter personal (în conformitate cu art. 4 din Legea 190/2016 și art. 32 GDPR).
  3. O altă obligație pentru a putea realiza această prelucrare, copierea datelor de pe listele suplimentare, este numirea unui responsabil cu protecția datelor. Datele de contact ale responsabilului trebuie făcute publice. Este neclar dacă Autoritatea Electorală Permanentă ("AEP") sau BEC sau formațiunile politice au numit un astfel de responsabil și dacă AEP, prin BEC, verifică îndeplinirea acestei obligații.
  4. În calitate de autoritate administrativă cu competență generală în materia pregătirii, organizării și desfășurării alegerilor, AEP este operatorul de date cu caracter personal care este responsabil de prelucrarea în condiții legale a datelor cu caracter personal ale alegătorilor, împreună cu BEC. Conform prevederilor legale și a notei de informare de pe site-ul AEP (roaep.ro/prezentare/wp-content/uploads/2019/02/INFORMARE.pdf), AEP nu are voie să transfere datele alegătorilor pentru realizarea unor interese private ale partidelor politice. Mai mult, dacă ar fi să transfere aceste date, în baza principiului responsabilității operatorului prevăzut de GDPR, AEP are obligația de a verifica îndeplinirea următoarelor obligații de către partidele politice solicitante ale listelor:
  • să evalueze interesul legitim exprimat prin cerere de formațiunile politice, prin realizarea unui test de necesitate din care să reiasă, prin analiză scrisă, detaliată, faptul că interesul legitim exprimat prin cerere prevalează asupra drepturilor și libertăților persoanelor vizate, prin detalierea ingerințelor preconizate în viața privată a acestora;
  • că au capacitatea să asigure, prin măsuri tehnice şi organizatorice adecvate, respectarea, în special, a principiului reducerii la minimum a datelor, precum şi pentru asigurarea securităţii şi confidenţialităţii prelucrărilor de date cu caracter personal;
  • că au numit un responsabil cu protecția datelor;
  • să solicite termenul de stocare al datelor preconizat pentru atingerea scopului, nu mai mult de 6 luni;
  • să se asigure că a existat și există o instruirea periodică cu privire la obligaţiile ce le revin a persoanelor care au acces la aceste date.

În niciun caz nu vor putea fi îndeplinite aceste condiții în situația în care reprezentanții formațiunilor politice vor poza listele conținând datele alegătorilor cu telefoanele personale cu privire la care nu există nicio garanție a asigurării securității și confidențialității datelor.

În plus, alegătorii ar trebui informați cu privire la această prelucrare, ca ea să poată fi efectuată, pentru a își putea exercita drepturile prevăzute de lege, de a solicita cel puțin ștergerea datelor. Acest lucru nu este realizat, ceea ce, conform art. 9 din legea 190/2016, conduce la concluzia că activitatea de prelucrare este interzisă și nu ar trebui realizată.

Septimius Parvu, reprezentantul Expert Forum concluzionează: "BEC nu are autoritatea să acorde prin act administrativ dreptul reprezentanților formațiunilor politice să realizeze copii ale listelor suplimentare, având în vedere că legea 370/2004 permite doar primirea copiilor după liste, activități ce comportă tratament fundamendal diferit din perspectiva protecției datelor. Copiile ar trebui să fie realizate prin grija autorității competente, AEP și/sau BEC, cu aplicarea măsurilor și garanțiilor corespunzătoare conform GDPR și legea 190/2016, și abia apoi puse la dispoziția formațiunilor politice, printr-un canal care să îndeplinească, de asemenea, cel puțin, condițiile menționate. De asemenea, în funcție de scopul ce ar trebui stabilit prin lege ca fiind urmărit prin copierea listelor, conținutul acestora ar trebui cenzurat corespunzător, prin acoperirea măcar a identificatorilor naționali, CNP și/sau serie și număr carte de identitate.

Este neclar scopul urmărit prin această decizie (n.n. scop de prelucrare, necesar a fi definit, conform GDPR, înaintea colectării datelor și adus la cunoștința persoanelor vizate de prelucrare), care nu asigură garanțiile necesare, dat fiind faptul că nu prevede modul în care vor fi soluționate cererile de copiere a listelor suplimentare, cine va aprecia asupra interesului legitim exprimat de formațiunile politice și cine va realiza testul de necesitate, ce se întâmplă cu cererile respinse, dacă pot fi contestate deciziile cu privire la solicitări și cine soluționează contestațiile etc.

De asemenea, din informațiile disponbile public, precum și din interpretarea prevederilor legale aplicabile, este neclară calitatea etităților implicate (operatori de date independenți, operatori asociați, persoane împuternicite de operatori) în organizarea alegerilor și considerăm necesară o clarificare din partea acestora, respectiv AEP, BEC și unitatea administrativ-teritorială care participă, printre altele la întocmirea registrului electoral."

Printr-o adresa emisa de Biroul Electoral Central ("BEC") in data de 09.11.2019 se mentioneaza ca "interesul legitim urmarit de formatiunea politica prin realizarea copiilor listelor electorale suplimentare trebuie sa se circumscrie identificarii unor aspecte de fraude electorale, altfel nejustificandu-se demersul solicitarii copiilor listelor suplimentare". 

 

 

 

Iți plac articolele dpo-NET.ro? Poți fi la curent cu toate aceste noutăți dacă ne urmărești zilnic pe paginile noastre de LinkedIn sau Facebook. 

NOU! Consultă Registrul Amenzilor GDPR pentru mai multe informații despre sancțiunile acordate în baza Regulamentului 2016/679


Acest articol este protejat de către dispoziţiile legale incidente și este interzisă copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a acestuia. Articolele publicate pe DPO-NET.RO pot fi preluate doar în limita a maxim 500 de caractere, fără a depăşi jumătate din totalul de caractere, şi cu citarea obligatorie a sursei, cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor și articolelor publicate pe DPO-NET.RO, vă rugăm să ne contactati.

Legea care a permis partidelor să copieze listele suplimentare încalcă GDPR-ul!?

Procesul electoral

Vizualizari: 2467

Facebooktwittergoogle_plusredditpinterestlinkedinmail

Legea nr. 190/2018 privind măsuri de punere în aplicare a Regulamentului (UE) 2016/679 (Regulamentului general privind protecţia datelor), în vigoare de la 31 iulie 2018, „riscă” să fie iar modificată, după ce miercurea trecută (27.11.2019) Președintele României a semnat Decretul privind promulgarea Legii pentru modificarea art. 8 alin. (1) al acestei legi.

În prezent, în Senat se află în lucru, încă de la jumătatea lunii septembrie a acestui an, o propunere de lege „care ar anula cecul în alb dat partidelor politice de prelucrare a datelor cu caracter personal”, a anunțat săptămâna trecută Asociația pentru Tehnologie și Internet (ApTI), pe contul său de social media.

Propunerea legislativă L554/2019 vizează abrogarea art.6 și 9 din Legea nr.190/2018 privind unele măsuri de punere în aplicare a Regulamentului (UE) 2016/679.

Conform Expunerii de motive la inițiativa legislativă, „dispozițiile art. 6 și 9 din Regulamentul (UE) 2016/679 stabilesc în mod expres condițiile de legalitate a prelucrării datelor, fără a acorda statelor membre posibilitatea de a adopta măsuri naționale în acest sens”.

În încheierea Expunerii de motive, inițiatorii au concluzionat că „ținând cont de implicațiile legii nr. 190/2018 în asigurarea unei aplicări corecte a Regulamentului (UE) 2016/679, rezultă că articolele 6 și 9 din această lege nu sunt în concordanță cu Regulamentul (UE) 2016/679 și încalcă dispozițiile acestuia, astfel că se impune abrogarea lor”.

Propunerea legislativă a avize favorabile favorabile din partea Consiliului Legislativ, Consiliului Economic şi Social, Comisiei pentru drepturile omului, egalitate de şanse, culte şi minorităţi, Comisiei pentru afaceri europene. În cazul în care aceasta nu va fi supusă unei dezbateri în Senat până la data de 11.12.2019, va fi adoptata tacit, urmând a fi transmisă spre dezbatere în Camera Deputaților, în calitate de Cameră decizională. 

Nu avem indicii că ar avea vreo legătură, însă ăa reamintim că legea nr. 190/2018 a făcut obiectul unei Reclamații înaintată Comisiei Europene de către ApTI ,la data de 14 februarie 2019, prin care semnala faptul că derogările pe care le introduce Legea nr. 190/2018 ridică probleme grave în ceea ce privește respectarea principiilor de prelucrare a datelor, asigurarea protecției individului și respectarea valorilor democratice. Unul dintre punctele reclamației a vizat chiar articolul 9 care stabilește modul în care partidele politice pot prelucra date personale, ApTI semnalând riscuri majore nu numai pentru protecția individuală, dar și pentru asigurarea unor procese democratice și neinfluențate.

Art. 9 a constituit pârghia de care s-au folosit partidele politice pentru a accesa datele votanților înscriși pe listele suplimentare 

Al doilea alineat al acestui articol prevede că „Prelucrarea datelor cu caracter personal și special este permisă partidelor politice şi organizațiilor cetățenilor aparținând minorităților naționale, organizațiilor neguvernamentale, în vederea realizării obiectivelor acestora, fără consimțământul expres al persoanei vizate, dar cu condiția să se prevadă garanțiile corespunzătoare, menționate la alineatul precedent”. 

Astfel, acest articol permite (printre altele) partidelor politice să acceseze datele alegătorilor fără consimțământul expres al acestora, motiv pentru care partidele și nu s-au sfiit să se folosească din plin de această prevedere legală.

De curând, cu ocazia alegerilor pentru desemnarea Președintelui României, care au avut loc în 10 și 24 Noiembrie, ne-am trezit că datele înscrise pe listele suplimentare (semnătura, numele și prenumele, codul numeric personal, domiciliul, seria și numărul actului de identitate) au fost solicitate de partidele politice, aproape toate aceste solicitări fiind soluționate favorabil.

Iată ce scrie într-o cerere depusă de unul dintre partidele politice: „Partidul XXX  solicită copia listei electorale suplimentare conform interesului legitim conferit de art. 9 alin (2) din legea 190/2018 [...]”.

Accesul partidelor politice la listele suplimentare a fost posibilă pentru că, în data de 4 Noiembrie 2019, cu doar 4 zile înaintea alegerilor pentru președinția României, Biroul Electoral Central pentru alegerea Președintelui României din anul 2019 a emis Decizia nr. 84 / D / 04.11.2019 prin care se stabilesc condițiile în care reprezentanții formațiunilor politice în birourile electorale ale secțiilor de votare pot primi, la cerere, copii ale listelor electorale suplimentare, în conformitate cu dispozițiile art. VII din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 64/2019.

În data de 19 Noiembrie, Asociația Specialiștilor în Confidențialitate și Protecția Datelor împreună cu Asociația Expert Forum, organizație care luptă pentru drepturile omului și libertățile fundamentale, au sesizat Avocatul Poporului cu privire la prevederile care permit reprezentanților partidelor politice din secțiile de votare să copieze listele suplimentare.

vezi aici sesizarea înaintă Avocatului Poporului

Timeline-ul unei greșeli în lanț (sau a unui act premeditat)!

  • Iulie 2018 - Parlamentul României adoptată legea 190/2018
  • Septembrie 2019 - Guvernul adoptă Ordonanța de urgență  64/2019 prin care stabilește că „Reprezentanții formațiunilor politice în birourile electorale ale secțiilor de votare pot primi, la cerere, copii ale listelor electorale suplimentare, în condițiile stabilite prin decizie a Biroului Electoral Central
  • Septembrie 2019 - se înregistrează la Senat propunerea legislativă pentru abrogarea art. 6 și 9 din legea 190/2018, pe motiv că acestea încalcă dispozițiile Regulamentului general privind protecţia datelor
  • Noiembrie 2019 - cu doar 4 zile înainte de alegerile prezidențiale, BEC emite o decizie prin care dă frâu liber partidelor politice la a solicita datele înscrise în listele suplimentare, invocând art. 9 din legea 190/2018.

Cât de mare este impactul articolului 9 din L190/2018? 

Putem considera că datele noastre au fost numai bune de recoltat. Iar recolta a fost bogată! Conform statisticilor BEC, în turul I al alegerilor pentru Președintele României 1.721.911 de votanți au fost înscriși pe listele suplimentare, în timp ce în turul II au fost înscriși 2.094.401 de votanți.

Asociația Specialiștilor în Confidențialitate și Protecția Datelor a făcut eforturi pentru a estima amploarea la nivel național a invocării art. 9 din L190/2019, iar cifrele sunt cu adevărat alarmante.

Spre exemplu, în județul Mureș, în turul I al alegerilor prezidențiale, în cele 568 de secții de votare din acest județ au fost înregistrate 1247 de cereri de acces la listele suplimentare, deși nu au fost înregistrate suspiciuni de fraudare a alegerilor. Aproape toate aceste cereri au fost și aprobate.

Biroului Electoral Central răspuns unei solicitări a Asociației Specialiștilor în Confidențialitate și Protecția Datelor, comunicând faptul că va solicita formațiunilor politice să transmită Autorității Electorale Permanente, în termen de 30 de zile de la data primului tur de scrutin, „informații privind numărul cererilor” formulate de partidele politice pentru obținerea listelor suplimentare, „precum și numărul cererilor aprobate”.

Prin urmare, peste două săptămâni vom ști cu exactitate dimensiunea impactului art. 9 în timpul alegerilor prezidențiale și câte de mare este amploarea a ceea ce eu presimt că se va dovedi a fi cea mai mare încălcare a protecției datelor din istoria României.

Probabil sună a teorie conspirativă, însă nu ar trebui să uităm scandalurile ce au urmat votului prin care s-a decis ieșirea Marii Britanii din Uniunea Europeană. Îmi tot revine în minte o replică din filmul Brexit: The Uncivil War pe care HBO ni-l prezintă drept o dramă actuală și captivantă despre ce s-a întâmplat în culisele campaniei referendumului pentru Brexit: “Banii sunt una, domnule Banks. Dar datele înseamnă putere.

Lipsa de reacție, o consecință a faptului că românii sunt obișnuiți să le fie încălcate drepturile?

Faptul că în spațiul public nu au existat reacții articulate cu privire la accesul partidelor politice la listele suplimentare își poate găsi cu ușurință o explicație, având în vedere că probabil toate partidele care au susținut un candidat la alegerile prezidențiale s-au prevalat de art. 9 din L190/2018 pentru a obține listele suplimentare. Doar nu ne puteam aștepta ca lupul să strige „Lupii!”. 

Însă lipsa de reacție a persoanelor înscrise pe acele liste nu reușesc să mi-o explic. Oare când vom renunța la a ne mai mulțumi cu statutul de victimă a sistemului și ne vom recăpăta curajul să ne apărăm drepturile? Regulamentul general privind protecția datelor este scutul pe care Uniunea Europeană l-a construit pentru a ne proteja datele personale, dar este esențial să învățăm să-l folosim. Dar iată că indolența noastră ne-a adus în situația în care GDPR-ul a fost folosit împotriva noastră, pentru a satisface interesele mai puțin legitime ale partidelor politice. 

Avem drepturi, iar GDPR-ul ne oferă instrumentele necesare și eficiente încât să ne putem opune atunci când considerăm că datele noastre sunt supuse unei prelucrări abuzive, ilegale. Oare de ce nu folosim aceste instrumente?

 

Iți plac articolele dpo-NET.ro? Poți fi la curent cu toate aceste noutăți dacă ne urmărești zilnic pe paginile noastre de LinkedIn sau Facebook. 

NOU! Consultă Registrul Amenzilor GDPR pentru mai multe informații despre sancțiunile acordate în baza Regulamentului 2016/679


Acest articol este protejat de către dispoziţiile legale incidente și este interzisă copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a acestuia. Articolele publicate pe DPO-NET.RO pot fi preluate doar în limita a maxim 500 de caractere, fără a depăşi jumătate din totalul de caractere, şi cu citarea obligatorie a sursei, cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor și articolelor publicate pe DPO-NET.RO, vă rugăm să ne contactati.

Copierea listelor electorale suplimentare încalcă GDPR?

Procesul electoral

Vizualizari: 2230

Facebooktwittergoogle_plusredditpinterestlinkedinmail

Update - 15.11.2019 - Biroul Electoral Central ("BEC") a răspuns în data de 12.11.2019 adresei transmise de Expert Forum (EFOR) (răspunsul integral îl regăsiți la finalul articolului), comunicând următoarele aspecte:

  • Prelucrarea datelor cu caracter personal se realizează cu respectarea normelor europene și naționale, având în vedere că formațiunea politica trebuie sa justifice interesul legitim atunci când solicita copiile listelor electorale suplimentare, în concordanță cu paragraful 47 din Preambulul Regulamentului 679/2016 (" Prelucrarea de date cu caracter personal strict necesară în scopul prevenirii fraudelor constituie, de asemenea, un interes legitim al operatorului de date în cauză. Prelucrarea de date cu caracter personal care are drept scop marketingul direct poate fi considerată ca fiind desfăşurată pentru un interes legitim")
  • Responsabilitatea prelucrarii datelor cu caracter personal potrivit art. 4 alin. 2 din Decizia BEC 84/04.11.2019, apartine exclusiv formatiunii politice care este operator de date cu caracter personal si care trebuie sa respecte garantiile referitoare la informarea persoanei vizate, sa asigure transparenta procesului de prelucrare doar in scopul satisfacerii intereselor legitime.
  •  Stocarea datelor cu caracter personal inscrise in listele electorale suplimentare nu poate fi mai mare de 6 luni.

Septimius Parvu, reprezentantul unui binecunoscut think tank din Bucureşti, Expert Forum (EFOR), înfiinţat de experţi  în politici publice şi reforma administraţiei, a soliticat BEC și AEP un punct de vedere cu privire la mai multe nereguli care implica si nerespectarea GDPR, pornind de la Decizia nr. 84/2019 emisa de Biroul Electoral Central ("BEC") prin care permite reprezentanților formațiunilor politice în birourile electorale ale secțiilor de votare, în baza unei cereri scrise, să realizeze, prin orice mijloace, inclusiv fotografiere sau filmare, copii după listele electorale suplimentare. Listele electorale suplimentare conțin următoarele despre alegători: numele, prenumele, domiciliul, CNP-ul, seria și numărul cărții de identitate, semnătura. Această decizie vine în aplicarea Legii 370/2004 (completată prin OUG 64/2019) care prevede posibilitatea acestor reprezentanți de a primi, la cerere, copii după listele suplimentare.

Expert Forum (EFOR) a sesizat astfel mai multe aspecte care nu corespund cu principiile Regulamentuilui 679/2016:

  1. BEC prin Decizia nr. 84/2019 extinde cadrul legal de aplicare a Legii 370/2004, de la primirea de către reprezentanții formațiunilor politice a unor copii a listelor suplimentare la acordarea dreptului de a realiza ei înșiși aceste copii. Acest aspect este relevant, dat fiind că, din perspectiva protecției datelor cu caracter personal, acestea sunt operațiuni distincte de prelucrare ce trebuie să întrunească anumite condiții de securitate și confidențialitate. Operațiunea de transmitere este în sarcina operatorului care deține listele și trebui să se asigure că aceste informații sunt preluate prin mijloace sigure.
    De asemenea, din atribuțiile BEC prevăzute în Legea 370/2004 reiese că acesta nu poate extinde cadrul legal trasat de lege, cum s-a întâmplat în fapt prin Decizia nr. 84/2019, care este un act administrativ.
  2. Decizia nr. 84/2019 permite formațiunilor politice sa obțină informații intruzive cu impact asupra vieții private a persoanelor (CNP, domiciliu) pentru îndeplinirea unor interese private ale formațiunilor politice, fără a asigura garanțiile obligatorii de punerea în aplicare de măsuri tehnice şi organizatorice adecvate, fără reducerea la minim a datelor necesare, și fără a asigura securitatea şi confidenţialitatea prelucrărilor de date cu caracter personal (în conformitate cu art. 4 din Legea 190/2016 și art. 32 GDPR).
  3. O altă obligație pentru a putea realiza această prelucrare, copierea datelor de pe listele suplimentare, este numirea unui responsabil cu protecția datelor. Datele de contact ale responsabilului trebuie făcute publice. Este neclar dacă Autoritatea Electorală Permanentă ("AEP") sau BEC sau formațiunile politice au numit un astfel de responsabil și dacă AEP, prin BEC, verifică îndeplinirea acestei obligații.
  4. În calitate de autoritate administrativă cu competență generală în materia pregătirii, organizării și desfășurării alegerilor, AEP este operatorul de date cu caracter personal care este responsabil de prelucrarea în condiții legale a datelor cu caracter personal ale alegătorilor, împreună cu BEC. Conform prevederilor legale și a notei de informare de pe site-ul AEP (roaep.ro/prezentare/wp-content/uploads/2019/02/INFORMARE.pdf), AEP nu are voie să transfere datele alegătorilor pentru realizarea unor interese private ale partidelor politice. Mai mult, dacă ar fi să transfere aceste date, în baza principiului responsabilității operatorului prevăzut de GDPR, AEP are obligația de a verifica îndeplinirea următoarelor obligații de către partidele politice solicitante ale listelor:
  • să evalueze interesul legitim exprimat prin cerere de formațiunile politice, prin realizarea unui test de necesitate din care să reiasă, prin analiză scrisă, detaliată, faptul că interesul legitim exprimat prin cerere prevalează asupra drepturilor și libertăților persoanelor vizate, prin detalierea ingerințelor preconizate în viața privată a acestora;
  • că au capacitatea să asigure, prin măsuri tehnice şi organizatorice adecvate, respectarea, în special, a principiului reducerii la minimum a datelor, precum şi pentru asigurarea securităţii şi confidenţialităţii prelucrărilor de date cu caracter personal;
  • că au numit un responsabil cu protecția datelor;
  • să solicite termenul de stocare al datelor preconizat pentru atingerea scopului, nu mai mult de 6 luni;
  • să se asigure că a existat și există o instruirea periodică cu privire la obligaţiile ce le revin a persoanelor care au acces la aceste date.

În niciun caz nu vor putea fi îndeplinite aceste condiții în situația în care reprezentanții formațiunilor politice vor poza listele conținând datele alegătorilor cu telefoanele personale cu privire la care nu există nicio garanție a asigurării securității și confidențialității datelor.

În plus, alegătorii ar trebui informați cu privire la această prelucrare, ca ea să poată fi efectuată, pentru a își putea exercita drepturile prevăzute de lege, de a solicita cel puțin ștergerea datelor. Acest lucru nu este realizat, ceea ce, conform art. 9 din legea 190/2016, conduce la concluzia că activitatea de prelucrare este interzisă și nu ar trebui realizată.

Septimius Parvu, reprezentantul Expert Forum concluzionează: "BEC nu are autoritatea să acorde prin act administrativ dreptul reprezentanților formațiunilor politice să realizeze copii ale listelor suplimentare, având în vedere că legea 370/2004 permite doar primirea copiilor după liste, activități ce comportă tratament fundamendal diferit din perspectiva protecției datelor. Copiile ar trebui să fie realizate prin grija autorității competente, AEP și/sau BEC, cu aplicarea măsurilor și garanțiilor corespunzătoare conform GDPR și legea 190/2016, și abia apoi puse la dispoziția formațiunilor politice, printr-un canal care să îndeplinească, de asemenea, cel puțin, condițiile menționate. De asemenea, în funcție de scopul ce ar trebui stabilit prin lege ca fiind urmărit prin copierea listelor, conținutul acestora ar trebui cenzurat corespunzător, prin acoperirea măcar a identificatorilor naționali, CNP și/sau serie și număr carte de identitate.

Este neclar scopul urmărit prin această decizie (n.n. scop de prelucrare, necesar a fi definit, conform GDPR, înaintea colectării datelor și adus la cunoștința persoanelor vizate de prelucrare), care nu asigură garanțiile necesare, dat fiind faptul că nu prevede modul în care vor fi soluționate cererile de copiere a listelor suplimentare, cine va aprecia asupra interesului legitim exprimat de formațiunile politice și cine va realiza testul de necesitate, ce se întâmplă cu cererile respinse, dacă pot fi contestate deciziile cu privire la solicitări și cine soluționează contestațiile etc.

De asemenea, din informațiile disponbile public, precum și din interpretarea prevederilor legale aplicabile, este neclară calitatea etităților implicate (operatori de date independenți, operatori asociați, persoane împuternicite de operatori) în organizarea alegerilor și considerăm necesară o clarificare din partea acestora, respectiv AEP, BEC și unitatea administrativ-teritorială care participă, printre altele la întocmirea registrului electoral."

Printr-o adresa emisa de Biroul Electoral Central ("BEC") in data de 09.11.2019 se mentioneaza ca "interesul legitim urmarit de formatiunea politica prin realizarea copiilor listelor electorale suplimentare trebuie sa se circumscrie identificarii unor aspecte de fraude electorale, altfel nejustificandu-se demersul solicitarii copiilor listelor suplimentare". 

 

 

Iți plac articolele dpo-NET.ro? Poți fi la curent cu toate aceste noutăți dacă ne urmărești zilnic pe paginile noastre de LinkedIn sau Facebook. 

NOU! Consultă Registrul Amenzilor GDPR pentru mai multe informații despre sancțiunile acordate în baza Regulamentului 2016/679


Acest articol este protejat de către dispoziţiile legale incidente și este interzisă copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a acestuia. Articolele publicate pe DPO-NET.RO pot fi preluate doar în limita a maxim 500 de caractere, fără a depăşi jumătate din totalul de caractere, şi cu citarea obligatorie a sursei, cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor și articolelor publicate pe DPO-NET.RO, vă rugăm să ne contactati.

Brittany Kaiser: Intervenția străinilor în alegerile din România încă este o amenințare (VIDEO)

În calitate de fost Director de dezvoltare a afacerilor la Cambridge Analytica, Brittany Kaiser este un celebru denuntator, demascând modul în care au fost influențați și manipulați oamenii, […]

Cine sunt campionii GDPR Summer Challenge 2019 ?

68 de participanți, grupati in 14 echipe, au luat startul in concursul GDPR Summer Challenge 2019 GDPR Summer Challenge este o competitie organizata de Dpo-NET.ro – Data Protection […]

A început GDPR Summer Challenge 2019!

68 de participanți din 14 echipe au luat startul in concursul GDPR Summer Challenge 2019. GDPR Summer Challenge este o simulare de caz la care participă mai multe […]

GDPR Summer Challenge este pregătit de lansare!

Sâmbătă, 10 August 2019, începe primul concurs național din România destinat aprofundarii și mai ales verificării cunoștințelor în domeniul protecției datelor. Scopul este ca participantii să dobândească cât […]

Te-ai înscris la GDPR Summer Challenge?

Peste 50 de persoane s-au înscris până acum în concursul „GDPR Summer Challenge”, motiv pentru care organizatorii au decis creșterea numărului de membrii într-o echipă la 5 persoane, […]

Votul electronic: soluție sau problemă?

Consecventa eșecurilor Ministerul Afacerilor Externe în organizarea alegerilor pentru românii aflați în afara granițelor țării a redeschis discuțiile privind votul electronic. Alegerile europarlamentare din luna mai a acestui […]

Prelucrarea datelor cu caracter personal în contextul alegerilor parlamentare

În contextul alegerilor parlamentare europene din luna mai 2019, Autoritatea Națională de Supraveghere recomandă tuturor entităților implicate în acest proces să acorde o atenție sporită respectării legislației privind […]

5 scenarii prezentate de SRI privind manipularea electorală

Serviciu Român de Informații a publicat în această saptămână Buletinul Special Cyberint, lansat pe pagina de Facebook ca „Cinci scenarii ipotetice inspirate din realitate și câteva recomandări extrase […]

ASCPD: Știrile false, adevărate bombe invizibile

În contextul Zilei Internaționale a Păcălelilor, anunțul Asociației Specialiștilor în Confindențialitate și Protecția Datelor (ASCPD) prin care se anunța lansarea pe data de 1 Aprilie 2019 a unei […]

ENISA face recomandări privind siguranța cibernetică a alegerilor

În contextul viitoarelor alegeri pentru Parlamentul European, ENISA a publicat un ghid privind securitatea informatică a alegerilor și oferă recomandări concrete pentru a îmbunătăți securitatea informatică a proceselor […]