Ce s-au clonat prima data, oile sau cardurile?

Campanii

Vizualizari: 1915

Facebooktwittergoogle_plusredditpinterestlinkedinmail

Salutam initiativa ING Bank care a lansat de curand  o campanie de constientizare asupra skimming-ului (clonarea cardurilor). Skimming-ul este procesul de copiere a datelor stocate pe banda magnetică a cardului, folosind dispozitive electronice speciale. Practic, hoţii pot fura informaţiile de pe card şi, ulterior, le pot folosi pentru a retrage sume de bani de la bancomat sau pentru comenzi online.

"O mai ţii minte pe Dolly, cea mai faimoasă oaie din lume? Dacă tehnologia a făcut posibilă clonarea unui mamifer, hoţii s-au prins repede că ar putea folosi şi ei avansul tehnologic pentru lucruri mai puţin ştiinţifice – şi anume, clonarea cardurilor. Aşadar, genetica le-a dat hoţilor idei. "

Unde să fii cu ochii în patru?

  • La ATM - Hoţii ar putea instala un dispozitiv de copiere pe fanta de introducere a cardului şi o tastatură falsă – sau o mini cameră video – pentru înregistrarea PIN-ului în momentul introducerii acestuia
  • În magazine, la POS - În momentul în care este efectuată o plată la POS, cardul poate fi trecut printr-un dispozitiv suplimentar pentru a fi copiate informaţiile de pe banda magnetică.

Cum îţi fereşti cardul de hoţii specializati în skimming

Pe scurt, cu un plus de atenţie atunci când foloseşti cardul la ATM sau la POS.

Iată principalele măsuri pe care trebuie să le iei:

Asigură-te că tastatura sau partea ATM-ului ce conţine fanta de introducere a cardului nu sunt detaşabile;
Asigură-te că ATM-ul nu are urme de vandalism, adeziv, dispozitive conectate sau cutii/stative de fluturaşi de marketing;
Nu îţi nota PIN-ul pe card, în agenda telefonului sau pe o hârtie în proximitatea cardului;
Nu lăsa comerciantul să plece cu cardul tău. Comercianţii trebuie să amplaseze POS-urile la vedere. Cardul trebuie să fie tot timpul în raza ta vizuală;
Nu accepta ajutorul persoanelor care oferă "suport" la retragerea de numerar de la ATM sau la aparente "erori" ale bancomatului;
Asigură-te că de fiecare dată când introduci PIN-ul acoperi cu cealaltă mână tastatura;
Verifică lunar extrasul de cont şi dacă apar tranzacţii suspecte, adresează-te băncii cât mai repede.

Iți plac articolele dpo-NET.ro? Poți fi la curent cu toate aceste noutăți dacă ne urmărești zilnic pe paginile noastre de LinkedIn sau Facebook. 

NOU! Consultă Registrul Amenzilor GDPR pentru mai multe informații despre sancțiunile acordate în baza Regulamentului 2016/679


Acest articol este protejat de către dispoziţiile legale incidente și este interzisă copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a acestuia. Articolele publicate pe DPO-NET.RO pot fi preluate doar în limita a maxim 500 de caractere, fără a depăşi jumătate din totalul de caractere, şi cu citarea obligatorie a sursei, cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor și articolelor publicate pe DPO-NET.RO, vă rugăm să ne contactati.

De ce românilor nu le pasă de viața lor privată ?

Campanii

Vizualizari: 10879

Facebooktwittergoogle_plusredditpinterestlinkedinmail

La începutul săptămânii trecute citeam despre implementarea unui sistem de recunoaștere facială care va folosi camerele de monitorizare video (CCTV), webcam-urile, telefoane mobile, rețele de socializare și camere ATM pentru a realiza o prelucrare, în regim automatizat, de către organele de poliție, pentru identificarea unică a indiviazilor, cu generarea unor decizii individuale automatizate care pot genera efecte juridice negative pentru subiecții de date.

Linștea din jurul acestui subiect o pot explica în doua feluri: fie majoritatea românilor sunt conștienți de acest cost și sunt dispuși să îl plătească pentru a combate criminalitatea și frauda din România sau, întreaga societate românească nu este îndeajuns educată ca să recunoască riscurile introduse de implementarea unui astfel de sistem automatizat și nu apreciază corect valoarea "vieții private"  și a libertății. În rândurile următoare nu veți găsi un răspuns clar la întrebarea din titlu dar, citind următoarele informații, puteți cel puțin să ajutați la creșterea nivelul de educație a întregii societăți românești care se va pronunța pe viitor dacă acest proiect intruziv aduce mai multe beneficii sau introduce mai multe riscuri pentru asigurarea drepturilor și libertăților persoanelor.

Ce este această tehnologie de recunoaștere facială? 

Ei bine, această tehnologie presupune prelucrarea automatizată a imaginilor, care constă în identificarea unor caracteristici faciale specifice persoanei fizice, precum ochii, nasul și gura, extragerea unor caracteristici esențiale din datele biometrice, cum ar fi măsurările faciale pornind de la o imagine captată, inclusiv prin reprezentarea matematică a întregii imagini care rezultă din analiza componentelor principale ale acesteia și duce la identificarea persoanei. Soluția de recunoaștere facială care se dorește implementată în România va trebui să poată executa căutări după o imagine „în litigiu” într-o bază de date de până la 2.000.000 de înregistrări, în maxim 5 secunde, într-o bază de date care va putea cuprinde mai mult de 10% din toată populația României. Altfel spus, BigBrother devine o realitate în România și vom plati cu toții cu prețul vieții noastre private pentru binele comun, în condițiile în care un astfel de sistem nu și-a dovedit eficacitatea, fiind interzis de exemplu în San Francisco, Somerville din Massachusetts și Oakland.  Conform unui anunț recent, chiar și California urmează sa adopte o lege de interzicerea a camerelor utilizate de poliție și care folosesc tehnologia de recunoaștere facială, ca o măsură de protecție a vieții private.

În România acest proiect a fost inițiat de Inspectoratul General al Poliției Române care a lansat deja o achiziție publică pentru operaționalizarea sistemului de identificare și recunoaștere facială NBIS (Național Biometric Identification System) și interconectarea acestuia cu autoritățile de aplicare a legii din Uniunea Europeană. Prin implementarea acestei tehnologii, Poliția Română urmărește să crească gradul de combatere și elucidare a cazurilor asociate furtului de identitate, a documentelor pierdute sau furate, identificarea suspecților care comit sau intenționează să comită fapte de natură penală (terorism, infracțiuni cu violenta, etc.).

Am studiat cu interes Caietul de sarcini - sistem de recunoastere faciala și am constatat cu surpriză faptul că în cadrul acestor criterii de atribuire a contractului, ponderea pentru „Eficacitatea algoritmului de căutare/comparare” este de doar 30%, fiind pe aceeași treaptă cu prețul ofertei. Restul factorilor de evaluare vizează caracteristici hardware care nu afectează acuratețea funcționarii software-ului de recunoaștere faciala.  Un alt aspect care mi-a întărit îngrijorarea privind viabilitatea sistemului de recunoaștere faciala este faptul că Autoritatea nu a impus prin documentația achiziției cele mai utilizate condiții de participare atunci când sunt vizate proiecte de o asemenea amploare și sensibilitate: demonstrarea capacității tehnice și profesionale și situația economica și financiară a ofertantului. Prin urmare, operatorii care vor depune o oferta nu vor trebui să dovedească faptul că dețin resursele financiare suficiente pentru a duce la bun sfârșit un proiect de o asemenea amploare și importanță și nici nu vor trebui să dovedească că au experiență în implementarea unei soluții similare sau măcar că personalul care se va ocupa de instalarea sistemului este calificat și deține experiență specifică în astfel de proiecte.

Care este legislația națională și europeană care reglementează această tehnologie ?

Am facut următorul pas logic și am căutat articole din legislația românească și europeană care reglementează acest tip de prelucrări de date personale și am găsit Legea nr. 363/2018 și Directiva 680/2016.

Astfel, conform dispozițiilor art. 10 și 11 din Legea 363/2018, prelucrarea datelor sensibile (biometrice) prin mijloace automate este interzisă, cu excepţia cazului în care prelucrarea este reglementată expres de lege, și sunt instituite măsuri corespunzătoare pentru protejarea drepturilor, a libertăţilor şi a intereselor legitime ale persoanei vizate. Mai mult, utilizarea unui sistem ce ridica suspiciuni privind intruziunea în viața privată a persoanelor ar trebui înainte de toate să treacă printr-o evaluare a impactului asupra protecţiei datelor cu caracter personal (DPIA), obligatorie pentru acest tip de prelucrări conform Deciziei nr. 174/2018 a Autorității Naționale de Supraveghere.

Având în vedere că vorbim despre implementarea unei tehnologii noi care prezintă un risc ridicat pentru drepturile și libertățile persoanelor și care va putea fi utilizat pe întreg teritoriul României, consider că Poliția Română ar fi trebuit să consulte autoritatea națională de supraveghere atunci când a planificat achiziția acestui sistem în vederea includerii în caietului de sarcini a unor cerințe funcționale specifice care să ofere garanții suficiente în ceea ce privește protecția datelor personale, adică respectarea conceptului de privacy by design (vezi art. 25 din GDPR).

În privința legislației europene m-am consultat cu un specialist în domeniu, Sergiu Bozianu - Președinte al Asociației pentru Protecția Vieții Private, Fost Director Adjunct -  Direcția Generală de Supraveghere și Conformitate la Centrul Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal al Republicii Moldova, realizând următoarea analiză succintă:

"Având elementele constitutive relevate, constatăm cu certitudine că acestor operațiuni de prelucrare a datelor nu sunt opozabile cerințele GDPR în măsura în care datele colectate în scopurile enunțate nu vor fi prelucrate în alte scopuri decât cele care cad sub incidența Regulamentului, în conformitate cu prevederile art. 9 alin. (1) din Directiva 680. Chiar dacă cerințele Directivei 680 nu au aplicabilitate directă pentru statele membre cum ar fi în cazul GDPR, pentru asigurarea respectării dreptului la viața privată în legătură cu prelucrarea datelor cu caracter personal în sectorul polițienesc aceste trebuințe reprezintă un imperativ.

În acest sens, art. 10 din Directiva 680/2016 stabilește expres și fără drept de interpretare că: prelucrarea datelor genetice, prelucrarea datelor biometrice pentru identificarea unică a unei persoane fizice [.....] este autorizată numai atunci când este strict necesară și sub rezerva unor garanții adecvate pentru drepturile și libertățile persoanei vizate și numai atunci când este autorizată de dreptul Uniunii sau de dreptul intern

Pentru a putea aprecia caracterul conform al acestei intenției ale IGP, se impun următoarele întrebări:

  • Art. 12-18, cum se vor realiza drepturile persoanelor vizate și în ce măsură vor fi asigurate/restrânse, inclusiv perioada pentru care nu vor fi informați;
  • Art. 22, care sunt măsurile organizatorice și tehnice puse în aplicare de către persoana împuternicită, care aparent este de drept privat;
  • Art. 24, care este actul normativ care stabilește condițiile de evidență a prelucrărilor de date: în special care s-ar referi la: destinatarii datelor, categoriilor de persoane vizate, eventualul transfer către o țară terță, temeiul juridic al prelucrării, termenul limită pentru ștergere a datelor, măsurile generale tehnice de securitate asigurate.
  • Art. 27, dacă a fost efectuat impactul asupra protecției datelor cu caracter personal înainte de a prelucra categoria specială de date prin intermediul dezvoltării unei noi tehnologii.
  • Art. 28, dacă în prealabil a fost consultată Autoritatea de supraveghere, inclusiv care a fost poziția acesteia pe caz, cu specificarea aspectelor esențiale;
  • Art. 36-37, dacă se va efectua transferul către țări terțe și care vor fi situațiile opozabile;
  • Art. 41, care este Autoritatea responsabilă de asigurarea protecției datelor cu caracter personal în cazul unor astfel de operațiuni de prelucrare a datelor și care sunt competențele efective ale acesteia.

De menționat că așa cum opinează CEDO în numeroasele sale hotărâri, simplul fapt al colectării și înregistrării de către o autoritate publică a datelor cu caracter personal ale unei persoane vizate – reprezintă o ingerință în viața privată, care poate avea loc doar dacă este prevăzută de LEGE și este necesară într-un stat democratic. Suplimentar pot să comunic că în Republica Moldova încă în perioada anilor 2015-2016, de către Î.S. CRIS ,,Registru” actuala Agenție Servicii Publice – instituție publice responsabilă de gestionarea mai multor registre de stat cum ar fi: (Registrul de stat al populației, Registrul de stat al unităților de drept, Registrul de stat al transporturilor auto etc.) a intenționat în regim de testare a unui sistem similar de recunoaștere facială. În acel caz, instituția vizată a solicitat poziția Autorității de supraveghere – Centrului Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal care și-a expus poziția, înaintând un set de cerințe similare celor descrise supra pentru a fi asigurat regimul juridic al protecției datelor cu caracter personal."

 

 

Iți plac articolele dpo-NET.ro? Poți fi la curent cu toate aceste noutăți dacă ne urmărești zilnic pe paginile noastre de LinkedIn sau Facebook. 

NOU! Consultă Registrul Amenzilor GDPR pentru mai multe informații despre sancțiunile acordate în baza Regulamentului 2016/679


Acest articol este protejat de către dispoziţiile legale incidente și este interzisă copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a acestuia. Articolele publicate pe DPO-NET.RO pot fi preluate doar în limita a maxim 500 de caractere, fără a depăşi jumătate din totalul de caractere, şi cu citarea obligatorie a sursei, cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor și articolelor publicate pe DPO-NET.RO, vă rugăm să ne contactati.

Cine sunt campionii GDPR Summer Challenge 2019 ?

Campanii

Vizualizari: 14495

Facebooktwittergoogle_plusredditpinterestlinkedinmail

68 de participanți, grupati in 14 echipe, au luat startul in concursul GDPR Summer Challenge 2019

GDPR Summer Challenge este o competitie organizata de Dpo-NET.ro - Data Protection Officers Network, adresandu-se tuturor persoanelor interesate de aprofundarea și testarea cunoștințelor în domeniul protecției datelor, printr-un exercițiu practic care a durat 5 zile. In perioada 12-16 August 2019, fiecare echipa a trebuit sa gestioneze peste 20 de situații și provocări în domeniul protectiei datelor, scopul fiind ca participanții să dobândească cât mai multă experiență practică din interacțiunea cu alți specialiști. Urmatoarea editie a acestei competitii se va numi "GDPR Winter Challenge" si se va desfasura in luna ianuarie 2020, inscrierile incepand cu 01.12.2019.

Geanina, una din concurentele acestei competitii declara: "M-am înscris la GDPR Summer Challenge din curiozitate, însă acum, la final, simt că m-a ajutat și învățat mai mult decât orice curs acreditat, pentru că nivelul la care s-a desfășurat competiția și provocările la care am fost supuși, nu au fost de un nivel elementar. Aș participa cu plăcere și la concursurile viitoare, nu doar datorită relațiilor pe care ți le formezi pe parcursul competiției, ci și pentru bagajul acumulat. În practică nu te poți întâlni cu toate tipurile de provocări din domeniul protecției datelor cu caracter personal și tocmai acesta este punctul foarte al GDPR Summer Challenge, din punctul meu de vedere, faptul că te determină să ieși din zona de confort și să cauți rezolvare unor probleme pe care nu le-ai mai întâlnit. În consecință, aș recomanda această competiție atât celor care abia încep să acumuleze experiență în acest domeniu, cât și celor cu suficienți ani de protecție a datelor cu caracter personal la activ."

Juriul, format de 12 specialisti in domeniul protectiei datelor, a avut sarcina dificila de a selecta echipa care va primi titlul de "GDPR Summer Challenge 2019 Champion", primele trei locuri in concurs fiind ocupate de echipele "DPO's Eleven", "FairPlay" si "Privacy Guardians".

Campionii acestei competitii au reusit sa obtina un total din 518 puncte din totalul de 600, din aceasta echipa facand parte Adriana Ceausescu (DPO in domeniul Asigurarilor si Sanatatii), Alexandra Vese (Inginer IT, Grafic designer), Elena Ilie (Specialist SEO / Social Media / Marketing Online), Ana Caval (DPO cu o expriență vastă în domeniul marketingului) si Cristian Gavrila (DPO si consilier juridic).  Urmeaza sa ii cunoasteti mai bine pe fiecare dintre acestia, in urmatoarele saptamani, pe parcurs ce vom publica interviuri cu fiecare dintre acestia.

Juriul impresionat de nivelul de cunostinte

"Mă bucur nespus să constat că există un nivel bun de pregătire al tuturor echipelor și se observă extrem de bine că cel mai probabil cu toții sunt practicieni, căci altfel nu ar fi reușit să se descurce atât de bine într-un mediu „destul de ostil” pentru o săptămână de consultanță. Am apreciat în special acele abordări care nu s-au rezumat la analize ci au propus și elaborat seturi de măsuri.Cred că astfel de consultanți pot face față provocărilor de variate feluri care apar în viața de zi cu zi pe linia prelucrării datelor cu caracter personal. Competiția a fost probabil unul dintre cele mai bune instrumente de formare și exersare a abilităților unui consultant sau ale unui responsabil cu protecția datelor." , a declarat Conf. Univ. Dr. Nicolae Ploeșteanu - Directorul Centrului pentru Protecția Datelor - Universitatea de Medicină, Farmacie, Științe și Tehnologie „George Emil Palade” din Târgu Mureș.

"Am observat o imbinare a limbajului juridic si tehnic la nivelul rapoartelor, este exact ce necesita rolul de DPO. Recomand cu caldura pastrarea unui nivel de detaliere ridicat dar in acelasi timp sublinierea elementelor importante ce stau la baza deciziilor sau masurilor recomandate. In acest fel, rapoartele devin usor de citit de catre managementul superior sau de catre orice persoana din afara sferei de interes.“, sustine Roland Costea - Expert tehnic și trainer cu experiență demonstrată în domeniul Cibersecurity/ Protecția, Securitatea și Confidențialitatea Datelor, lucrează în prezent pentru compania Microsoft în calitate de Șef de securitate, conformitate și Arhitect de confidențialitate pentru Europa Centrală și de Est.

"Am fost onorat de participarea acestui eveniment cu elemente de extraneitate, unde participanții atât pe filiera ofițerilor de protecție a datelor cât și a Autorității de supraveghere au conjugat eforturile pentru a urmări un singur obiectiv firesc – asigurarea dreptului la viața privată în legătură cu prelucrarea datelor cu caracter personal ca un drept inerent ființei umane.Așadar, am fost plăcut surprins de nivelul de pregătire al participanților, care în anumite spețe,dădeau dovadă de o examinare minuțioasă și practică a problemei, înaintând anumite recomandări și acțiuni care se dovedeau a fi relevante și absolut necesare. Consider că acest eveniment a contribuit esențial la îmbunătățirea percepției asupra domeniului protecției datelor cu caracter personal.", declara Sergiu Bozianu - Președinte al Asociației pentru Protecția Vieții Private, Fost Director Adjunct -  Direcția Generală de Supraveghere și Conformitate la Centrul Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal al Republicii Moldova

"A fost fascinant sa vad cate perspective pot exista asupra unei singure probleme. Desi in Romania piata de privacy este inca la inceput, constat cu mandrie ca inceputul este unul bun. Consultatii participanti la concurs sunt pregatiti pentru a face face cerintelor pietei, cu toate astea nu trebuie sa uitam ca este nevoie sa ne pregatim continuu pentru a putea face fata provocarilor si schimbarilor cu impact asupra vietii private. Astept cu interes si editia de anul viitor." declara Cristiana Deca - IAPP Romanian KnowledgeNet Chair, Data Protection Specialist și Legal Advisor Decalex. 

Planuri de viitor pentru editiile urmatoare

La finalul acestui concurs, va fi publicat un volum intitulat "GDPR Challenge Personal Training Workbook" dedicat analizei acestor studii de caz, incluzând o sinteză a tuturor măsurilor întreprinse și exemple de documente transmise de „operatori” (echipele participante) către „Autoritatea de Supraveghere GDPR Summer Challenge (ASGSC)” si care va constitui o resursă valoroasă pentru dezvoltarea profesională a oricărui Responsabil cu protecția datelor.

Dorim sa multimim tuturor partenerilor care au sustinut aceasta prima editie si care au oferit premii fiecarui finalist: ASCPD - Asociatia Specialistilor in Confidentialitate si Protectia Datelor, Centrul pentru Protecția Datelor, Asociatia pentru Protectia Vietii Private - Republica Moldova, DefRadar - GDPR Academy, DigiSign, Editura Univers Juridic, Universuljuridic.ro, Juridice.ro, „Hodoș și Asociații”, „Hodoș Business Recovery”, Wolters Kluwer România, Optiplaza si OrtoProfil.

"Vreau sa va felicit pentru organizarea acestui concurs si pentru dezvoltarea site-ului dpo-NET.ro! Ati reusit sa scoateti din zona tabu Regulamentul General privind Protectia Datelor si sa cresteti consitentizarea acestui domeniu.Prin acest concurs demonstrati faptul ca exista un mare interes in zona protectiei datelor si am fost placut surprins de implicarea unui numar mare de specialisti in rezolvarea provocarilor zilnice. Felicitari concurentilor si mult succes in continuare!" este mesajul transmis participantilor de Alin Olteanu - Avocat partener al Casei de avocatura “Olteanu și Asociații” București

 

 

Iți plac articolele dpo-NET.ro? Poți fi la curent cu toate aceste noutăți dacă ne urmărești zilnic pe paginile noastre de LinkedIn sau Facebook. 

NOU! Consultă Registrul Amenzilor GDPR pentru mai multe informații despre sancțiunile acordate în baza Regulamentului 2016/679


Acest articol este protejat de către dispoziţiile legale incidente și este interzisă copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a acestuia. Articolele publicate pe DPO-NET.RO pot fi preluate doar în limita a maxim 500 de caractere, fără a depăşi jumătate din totalul de caractere, şi cu citarea obligatorie a sursei, cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor și articolelor publicate pe DPO-NET.RO, vă rugăm să ne contactati.

A început GDPR Summer Challenge 2019!

68 de participanți din 14 echipe au luat startul in concursul GDPR Summer Challenge 2019. GDPR Summer Challenge este o simulare de caz la care participă mai multe […]

GDPR Summer Challenge este pregătit de lansare!

Sâmbătă, 10 August 2019, începe primul concurs național din România destinat aprofundarii și mai ales verificării cunoștințelor în domeniul protecției datelor. Scopul este ca participantii să dobândească cât […]

Te-ai înscris la GDPR Summer Challenge?

Peste 50 de persoane s-au înscris până acum în concursul „GDPR Summer Challenge”, motiv pentru care organizatorii au decis creșterea numărului de membrii într-o echipă la 5 persoane, […]

Înscrie-te acum la GDPR Summer Challenge!

Acceptă GDPRovocarea acestui sfârșit de vară! 5 echipe formate din pasionați de GDPR vor concura pentru titlul de GDPR Summer Challenge Champion 2019. Nu este doar un concurs, […]

Atenție la falsele certificări GDPR!

Înainte de a parcurge acest articol-manifest vă invit să răspundeți singuri la o întrebare: „Dacă ideea de a fi tratat de un fals doctor vă înspăimântă, v-ați lăsa […]

„Be Data Aware” – o nouă campanie ICO

Într-o lume bazată pe date, este mai important ca oricând să știm cine utilizează datele personale ale oamenilor și de ce. În data de 9 Mai 2019, Autoritatea […]

2 mai 2019 – Ziua mondială a parolei

Astăzi este Ziua Mondială a Parolei, o zi pentru a reflecta cât de vulnerabilă este o parolă slabă și cât de tare vă poate afecta un atac de […]

ASCPD: Știrile false, adevărate bombe invizibile

În contextul Zilei Internaționale a Păcălelilor, anunțul Asociației Specialiștilor în Confindențialitate și Protecția Datelor (ASCPD) prin care se anunța lansarea pe data de 1 Aprilie 2019 a unei […]

dpo-NET.ro lansează un nou curs online GRATUIT

In numai 20 de zile care au trecut de la lansarea noului modul pe portalul dpo-NET.ro, peste 250 de persoane au absolvit cursurile online dedicate atat profesionistilor cat […]

Selecția echipei naționale pentru Campionatul European de Securitate Cibernetică 2019

În perioada 6 – 7 aprilie 2019, CERT-RO, împreună cu Serviciul Român de Informații și Asociația Națională pentru Securitatea Sistemelor Informatice, alături de partenerii Orange Romania, Bit Sentinel, […]

Peste 97% dintre români cer sa fie informați despre datele lor personale

Conform unui comunicat de presă primit la redacție, Asociaţia Specialiştilor în Confidențialitate şi Protecţia Datelor (ASCPD) a lansat în luna Februarie 2019, în premieră pentru România, un studiu […]

CERT-RO, Microsoft și Poliția Română colaborează pentru oprirea fraudelor de tip ‘suport tehnic fals’

Cu ocazia Safer Internet Day, Microsoft, Poliția Română și Centrul Național de Răspuns la Incidente de Securitate Cibernetică (CERT-RO) au susținut un eveniment dedicat prevenirii și combaterii înșelăciunilor […]