Ce facem după atacutile cibernetice asupra spitalelor românești? Nimic?

Administratie Publica

Vizualizari: 8730

Facebooktwittergoogle_plusredditpinterestlinkedinmail

Spitalele sunt o țintă a atacurilor ransomware în toată lumea, nu doar în România. Foarte multe astfel de incidente au fost raportate de spitale în ultimii ani și specialiștii vorbesc despre o creștere exponențială a numărului de cazuri.  Dar de ce sunt vizate spitale din România și de mai ales de ce sunt așa de multe incidente în domeniul sanitar? Și poate cea mai importantă întrebare: putem evita să devenim ținta unui atac cibernetic ? Pentru a răspunde la toate aceste întrebări, în primul rând, trebuie să înțelegem mai bine ce s-a întamplat și mai ales ce este acest tip de atac.

Ransomware-ul este un virus sau mai bine spus un software malițios care blochează accesul la fișierele stocate într-un sistem informatic, solicitând plata unei sume de bani în schimbul redobândirii accesului la acestea. De cele mai multe ori fișierele criptate de malware nu pot fi decriptate nici după efectuarea plății către atacatori. Acest tip de malware nu urmărește o vulnerabilitate a sistemului informatic ci o eroare umană, de cele mai multe ori fiind transmis ca atașament al unui e-mail, sub forma unei facturi, a unei comenzi sau alt tip de document, păcălind astfel utilizatorii mai puțin conștienți sau vigilenți.

Interesant este faptul că acest tip de malware nu ar fi putut depăși filtrele antivirusurilor existente pe piață, ceea ce subliniază o primă problemă din spatele acestui atac în spitalele din România: spitalele atacate nu avea sisteme antivirus actualizate iar angajații acestora nu au fost instruiți cu privire la identificarea unor asemenea atacuri.

Aceste atacuri cibernetice nu sunt ceva nou. Ele se petrec de multă vreme. Se bazează pe neatenția utilizatorilor, care primesc diferite mesaje pe email și accesează atașamentele acestor mesaje, care nu sunt ceea ce par a fi. De exemplu, ei cred că sunt documente word, PDF sau poze, dar în fapt ele sunt niște elemente executabile care pot bloca accesul la calculator sau la alte resurse ale rețelei. Faptul că acest atac se întâmplă în spitale poate fi doar o coincidență sau poate fi în urma unei analize pe care atacatorul a făcut-o cu privire la vulnerabilități. Vulnerabilități vin din faptul că stațiile utilizatorilor nu sunt actualizate la zi, nu au ultimele versiuni de aplicații sau nu au antiviruși instalați corespunzător. Poate că utilizatorii nu sunt instruiți în domeniul securității cibernetice, astfel încât să nu acceseze și să nu aibă încredere în resurse neautorizate. Această analiză o fac și atacatorii. Ei pot să își aleagă victime pe care să le păcălească în acest mod mai ușor. Nu știu să spun cu certitudine de ce sunt vizate spitale, dar știm foarte clar că acestea lucrează cu informații medicale care sunt date personale sensibile. Știm că spitalele au servicii medicale pe care le prezintă și online, au date medicale pe care le transmit pacienților online, fișe medicale, rezultate ale analizelor de laborator și probabil că atacatorul s-a gândit să exploateze vulnerabilități pentru că datele sunt foarte importante și sensibile.” declară Bogdan Savu, director de dezvoltare software la Tremend.

La o analiza mai atentă a infrastructurii din domeniul sanitar românesc identificăm încă un număr mare de echipamente conectate care nu beneficiază de ultimele patchuri de securitate sau chiar folosesc sisteme de securitate care nici măcar nu mai sunt actualizate de producători. De exemplu Windows XP, care nu mai beneficiază de suport și actualizare din partea Microsoft și este folosit în continuare pe scară largă în sistemul sanitar românesc, facând posibila funcționarea aparatelor de radiografii dentare, RMN-uri sau CT-uri. Prin infectarea unuia dintre aceste computere cu sistem de operare învechit se poate infecta apoi foarte simplu întreaga rețea.

Evident ne întrebăm de ce nu sunt așa de ușor de înlocuit aceste sisteme de operare învechite și răspunsul ar trebui sa îl căutăm fie la producătorii de echipamente medicale care ar trebui să actualizeze gratuit softurile de interfață cu echipamentul astfel încât să funcționeze în aceiași parametrii și pe sistemele de operare mai noi, fie la managementul unităților medicale care au amânat investițiile în sisteme noi de operare din lipsă de fonduri sau pur și simplu pentru ca echipamentele funcționează normal chiar dacă sunt vulnerabile în fața atacurilor cibernetice.

 Ce tipuri de malware au infectat sistemele din spitalele românești ?

Primul semnal de alarmă tras de CERT.RO ne anunța că „alerta a fost dată în urma raportării acestor incidente, mai multe într-o perioadă scurtă de timp. Este vizat domeniul sănătății, au fost vizate spitale, dar ne gândim că atacul se poate extinde, tocmai de aceea considerăm utilă alertarea celor care pot fi vizați de aceste atacuri.Vectorul de răspândire al atacului până acum a fost pe mail, reprezentând fișiere care aveau atașate facturi, care nu erau facturi, bilete de avion și tot felul de pseudo fișiere necesare activității curente ”, preciza Cătălin Aramă , directorul general CERT-RO.

"În legătură cu atacurile cibernetice de la spitale, Centrul Naţional Cyberint suspectează că atacatorii sunt de origine chineză. Au fost luate în calcul luând orele la care hackerii chinezi au fost activi şi indiciile lăsate în mesajele de răscumpărare", informează SRI, prin purtătorul de cuvânt al instituţiei, Ovidiu Marincea.

În urma unei investigații derulate de specialiști în securitate cibernetică din cadrul CERT-RO, Cyberint și Bitdefender, s-a constatat că formele de malware responsabile de atacurile cibernetice recente asupra unor spitale din România sunt Maoloa și Phobos. Acești doi malware nu sunt o noutate absolută, Maoloa fiind prima dată descoperit în februarie 2019 iar Phobos era cunoscut încă din decembrie 2018, așa cum reiese din articolul publicat de Playtech, din ianuarie 2019.

Incidentele de securiatate sunt o realitate zilnică

Asociația Specialiștilor în Confidențialitate și Protecția Datelor (ASCPD) a tras un semnal de alarmă încă de la începutul anului 2019, în urma sondajului "GDPR in HEALTH România" realizat în decembrie 2018 (link studiu).

Astfel, ASCPD a semnalat atunci faptul că 37,44% din instituțiile sanitare cuprinse în analiza s-au confruntat cu incidente de securitate și cu toate acestea 73,85% din total nu au  implementat un plan de reacție la incidentele de securitate. 70,26% încă foloseau adrese de email @yahoo.com sau @gmail.com în interes profesional în interiorul rețelei, expunând astfel organizație unor riscuri care pot fi evitate. Mai mult, 11.28% nu aveau implementate sisteme tehnice de protecție antivirus, cel mai des invocând lipsa fondurilor.

Fiecare organizație, nu doar cele din domeniul sanitar, trebuie să implementeze un plan de răspuns la incidente de securitate prin care să identifice și să descrie rolurile și responsabilitățile echipei de răspuns în cazul unei breșe de securitate și apoi să realizeze simulări practice pentru a testa modul de reacție a angajaților în cazul unui atac cibernetic.”, declara atunci Marius Dumitrescu, Președintele Asociației Specialiștilor în Confidențialitate și Protecția Datelor din România.

În contextul atacului derulat în prezent asupra spitalelor din România, Marius Dumitrescu a transmis faptul că “Asociația ASCPD a primit o solicitare de a sprijini un spital care a fost afectat de atacurile din ultimele zile și a oferit consultanță gratuită responsabilului cu protecția datelor pentru a gestiona cat mai eficient acest incident de securitate. Încurajăm operatorii să ne ceara sfaturi care sa-i ajute să prevină astfel de incidente înainte de a ne cere ajutorul în urma unui incident de securitate”.

Masurile întreprinse de Ministerului Sănătății

Sorina Pintea, Ministrul Sănătății, a atras imediat atenția asupra repercursiunilor pe care astfel de incidente le pot avea asupra pacienților spitalelor afectate.

În primul rând toate documentele care sunt eliberate de către un spital sunt eliberate dintr-un sistem informatic care dacă este blocat bineînțeles că îngreunează foarte mult activitatea de internare de exemplu, de eliberare a rețetelor. Până la urmă pierderea datelor ar fi o problemă majoră, de neconceput” a declarat Sorina Pintea pentru Digi24.

Alte declarații apaținând Ministrului Sănătății:

  • “Incidente izolate au mai existat, incidente în care spitalele și-au pierdut datele și care au fost recuperate, după caz, de informaticieni sau contra cost. Ultimul exemplu este spitalul din Huşi, care și-a pierdut toate documentele referitoare la pacienții care au fost internați în spital” (datele încă nu au fost recuperate)
  • “În 2017 a avut loc un atac informatic la un spital din Maramureș, Sighetu Marmației, s-au identificat hackerii respectivi, erau din altă țară, s-a plătit suma de 10.000 de euro”
  • "Este sigur că voi face plângere la DIICOT"
  • Întrebată dacă există o modalitate legală de a plăti sumele solicitate de atacatori, ministrul Sănătății a spus: "Există modalități legale. S-a luat legătura cu Curtea de Conturi. 10.000 de euro sunt nimic față de datele stocate acolo”.

Accesarea datelor pacienților este cruciala pentru îndeplinirea actului medical. Astfel, în urma atacului, sute de pacienți nu au putut beneficia de serviciile medicale în spitalele afectate, fiind invitați sa revină ulterior sau încurajați sa apeleze la serviciile altui spital. Recunoașterea valorii acestor date de către Ministrul Sănătății este un cuțit cu doua tăișuri. Deși semnalul era orientat spre mobilizarea instituțiilor medicale în vederea prevenii altor atacuri, atunci când afirmi că “10.000 de euro sunt nimic față de datele stocate acolo”, recunoscând că în trecut s-a optat pentru plata recompenselor solicitate de atacatori pentru decriptarea datelor, acest mesaj poate fi perceput de atacatori drept o încurajare de a continua atacurile și de a solicita recompense mult mai mari.

Dacă recunoștem importanța datelor pacienților, oare de ce nu au fost luate obligatoriu în fiecare spital măsuri pentru a le proteja, având în vedere că nu este prima dată când întâmpina acest tip de atacuri? Recuperarea datelor, fie că este realizată de specialiști în IT sau prin achitarea recompensei solicitate de atacatori, este mult mai costisitoare decât adoptarea măsurilor de securitate necesare prevenirii unor asemenea atacuri.

În totală contradicție cu mesajul Ministrului Sîănătății, instituțiile și companii cu competențe în domeniul securității cibernetice, printre care CERT-RO, Cyberint și Bitdefender, sfătuiesc utilizatorii infectați “să nu plătească atacatorilor taxele de decriptare solicitate”. Plata recompensei nu reprezintă o garanție că infractorii își vor onora promisiunea și le vor reda accesul la date și, în plus, ar putea fi țintite din nou de aceeași grupare, întrucât au deja un istoric de bun platnici”.

Raportarea incidentelor de securitate

Echipa CERT-RO îndeamnă fiecare operator să raporteze astfel de incidentele de securitate la numărul de telefon 1911 sau pe mail (alerts@cert.ro), cu includerea a două fișiere infectate (criptate) pentru analiză. Se recomandă să atașați acele fișiere într-o arhivă, protejate cu o parolă, pe care să o specificați în textul mesajului.

Mai mult, Art. 4 alin. (12) din Regulamentul UE 2016/679 definește "încălcarea securităţii datelor cu caracter personal" ca o încălcare a securităţii care duce, în mod accidental sau ilegal, la distrugerea, pierderea, modificarea, sau divulgarea neautorizată a datelor cu caracter personal transmise, stocate sau prelucrate într-un alt mod, sau la accesul neautorizat la acestea. Regulamentul UE 2016/679 care a intrat in vigoare la 25 mai 2016 și se aplică în toate statele membre din 25 mai 2018 prevede că „în cazul în care are loc o încălcare a securității datelor cu caracter personal, operatorul notifică acest lucru autorității de supraveghere competente (...), fără întârzieri nejustificate și, dacă este posibil, în termen de cel mult 72 de ore de la data la care a luat cunoștință de aceasta, cu excepția cazului în care este susceptibilă să genereze un risc pentru drepturile și libertățile persoanelor fizice". În acest sens, Autoritatea Naţională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal a emis Decizia nr. 128/2018 privind aprobarea formularului tipizat al notificării de încălcare a securităţii datelor cu caracter personal în conformitate cu Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecţia persoanelor fizice în ceea ce priveşte prelucrarea datelor cu caracter personal şi privind libera circulaţie a acestor date şi de abrogare a Directivei 95/46/CE precum și Decizia nr. 161 din 9 Octombrie 2018 privind aprobarea Procedurii de efectuare a investigațiilor. Formularul online de raportare a incidentelor de securitate este accesibil AICI.

Recomandări din partea specialiștilor

Conform surselor noastre, Ministerul Sănătății a transmis o adresa în data de 19.06.2019 prin care a informat unitățile spitalicești din subordinea sa cu privire la măsurile pe care acestea trebuie sa le implementeze pentru a preveni atacurile cibernetice, recomandări inițial emise de Centrul Național de Răspuns la Incidente de Securitate Cibernetică CERT-RO (CERT-RO)

CERT-RO, Cyberint și Bitdefender, precum și instituțiile cu competențe în domeniul securității cibernetice sfătuiesc utilizatorii infectați să nu plătească atacatorilor taxele de decriptare solicitate, ci să creeze copii ale datelor compromise și să se adreseze organelor de poliție. Odată ce plătesc recompensa, victimele nu au nicio garanție că infractorii își vor onora promisiunea și le vor reda accesul la date și, în plus, ar putea fi țintite din nou de aceeași grupare, întrucât au deja un istoric de bun platnici. Nu în ultimul rând, încasările îi vor ajuta pe atacatori să dezvolte amenințări informatice din ce în ce mai sofisticate, ceea ce va duce pe termen lung la și mai multe victime infectate.

Pentru a preveni infectarea cu ransomware, utilizatorilor li se recomandă să păstreze copii ale datelor importante, să folosească o soluție de securitate performantă și să evite să acceseze linkuri sau fișiere din email-uri nesolicitate.

CERT-RO atrage atenția, atât utilizatorilor cât și personalului care se ocupa de serviciile IT, asupra următoarelor măsuri imediate ce pot fi luate pentru a preveni infectarea cu aceste tipuri de aplicații malițioase:

  • nu deschideți fișierele primite prin e-mail decât în situația în care cunoașteți expeditorul iar în cazul unei suspiciuni adresați-vă personalului de specialitate
  • evitați accesarea ”ofertelor ” irezistibile din mediul online, indiferent de forma prin care le primiți (email, whatsapp, messenger, facebook etc.)
  • asigurați-vă că aveți un backup al fișierelor pe un dispozitiv care nu este conectat la rețea
  • asigurați-vă că dispozitivele pe care le utilizați atunci când navigați online sunt updatate și au instalate soluții de securitate (firewall, antivirus, antimalware etc.)
  • apelați numărul unic 1911 pentru raportarea acestor incidente
  • accesați ghidurile puse la dispoziție pe site-ul CERT-RO

Apreciem ca foarte importante aceste recomandări însa atragem atenția ca prevenirea atacurilor cibernetice nu ar trebui sa se limite doar la acestea, motiv pentru care am mai sublinia câteva măsuri importante:

  • auditarea sistemelor IT în vederea identificării vulnerabilităților
  • implementarea unor politici clare privind prelucrarea datelor personale
  • criptare datelor stocate pe dispozitivele mobile (laptop, tableta, memorii USB) pentru a împiedica accesarea datelor in caz de pierdere sau furt
  • criptarea datelor personale transmise prin e-mail
  • interzicerea accesării datelor de pe CD, DVD, stick-uri USB sau altele asemenea, dacă provin din surse nesigure.
  • echipamentele de lucru care stochează date personale vor fi parolate vor fi blocate atunci când nu vor fi utilizare (ctrl+alt+del → lock this computer)
  • asigurarea unui sistem de management al accesului, astfel încât fiecare utilizator să se logheze la echipamentul de lucru cu user și parolă proprii.

Una din cele mai importante aspecte pe care nu am regăsit-o în adresa Ministerului este necesitatea instruirii personalului. Un personal instruit va fi mult mai vigilent, va identifica eventuale pericole și va cunoaște procedurile pe care trebuie sa le urmeze pentru a identifica, semnala sau limita efectele unui atac cibernetic.

“În multe cazuri de ransomware, succesul acestora se bazează pe 4 mari tipuri de probleme: nu pe toate sistemele din reţea rulează un antivirus; sistemele de operare sunt vechi şi neactualizate; parolele folosite de administrator şi utilizatori sunt slabe; utilizatorii deschid fişiere anexate la e-mail fără să verifice sursa lor", precizează reprezentanţii Kaspersky.

Recomandările Kaspersky pentru protejarea clinicilor de accesul neautorizat, care poate avea consecinţe grave sunt:folosirea de parole complexe pentru a proteja toate punctele externe ale conexiunii; protejarea aplicaţiilor echipamentului medical din reţeaua locală cu parole, în cazul în care o persoană neautorizată ar avea acces în zonele considerate de încredere; protejarea infrastructurii de ameninţări cum sunt programele malware şi atacurile hackerilor, cu o soluţie de securitate complexă; actualizarea politicilor de securitate IT, dezvoltare unui management al patch-urilor, în timp real, şi realizarea de evaluări ale vulnerabilităţilor dar şi a unui backup la informaţiile critice, cu regularitate, şi păstrarea unei copii a backup-ului offline.

Eroarea umana și lipsa de instruire este adevarata problema

Conștientizarea pericolelor în domeniul securității este o parte esențială a formării angajaților și este cel mai eficient mod de a menține companiile în siguranță de la intruși și hackeri.

Atacurile cibernetice prejudiciază anual economia globală cu 400 miliarde de euro. Mai mult, impactul economic al criminalităţii cibernetice a crescut de cinci ori din 2013 până în prezent şi este considerată o provocare pentru securitatea internă a Uniunii Europene (UE). Totodată, în Europa, peste 50% din cetăţeni se consideră neinformaţi privind ameninţările cibernetice astfel că educaţia digitală, în domeniul securităţii cibernetice, este încă deficitară. În Europa peste 50% din cetăţeni se consideră neinformaţi privind ameninţările cibernetice, iar 70% din interprinderi au cunoştinţe minime despre aceste riscuri. În România educaţia digitală în domeniul securităţii informaţiilor continuă să fie deficitară. În anul 2018, România a fost atât generatoare de incidente de securitate cibernetică, cât şi ţintă, riscul fiind evaluat la nivel mediu, iar tendinţa fiind crescătoare.

Fiecare operator de date este obligat să protejeze în mod corespunzător toate informațiile referitoare la angajații săi, precum și să protejeze informațiile comerciale confidențiale (inclusiv informații referitoare la clienți, angajați, afiliați). Pentru a atinge acest obiectiv și pentru a  minimiza riscul pierderii, furtului sau compromiterii informațiilor legate de afaceri sau de clienți, sistemele, procedurile operaționale și politicile corespunzătoare care sunt în vigoare trebuie revizuite și actualizate în mod regulat. Problemele de securitate sunt inregistrate zilnic, in absolut toate domeniile de activitate.

Procesul de digitalizare atrage după el și metode tehnice avansate de securitate, care cresc gradul de protecție al vieții private, dar trebuie să conștientizăm în primul rând că cea mai mare vulnerabilitate în cadrul unei organizații este chiar resursa umană. Este nevoie de educație a personalului mai mult decât investiții mari în soluții tehnice de securitate.

“În ultimele zile am avut ocazia sa vorbesc cu mai multi manageri de spital despre efectul atacurilor cibernetice si despre recomandarile Ministerului Sănătății și ale CERT.RO transmise în ultima perioada. Cu dezamagire pot spune că efectul acestor întamplari nefericite este unul redus, nu am semnalat nici o stare de alerta la nici un spital și nu am auzit să fie luate masuri de reevaluare sau testare a soluțiilor implementate ci mai degraba am auzit “noua nu ni se poate întampla acest lucru” și că “avem baieți tineri care sunt pregătiți”. Nimeni nu contesta pregatirea angajaților, spun doar ca este nevoie de o implicare mult mai mare a managementului și implementarea unui plan de raspuns la incidente de securitate care nu implică doar informaticienii. Mai mult decât investiții mari în soluții tehnice de securitate este nevoie de educație a personalului. Sa nu uitam ca acestia de cele mai multe ori semneaza formal documente prin care sunt informati ce masuri trebuie luate si nu sunt verificati ulterior si mai ales nu sunt luate hotarari drastice precum interzicerea utilizarii emailurilor personale pe echipamentele de la servici, de teama unor reactii negative din partea angajatilor la astfel de masuri nepopulare..Cursurile de specialitate si simularile de atacuri cibernetice ar trebuie facute periodic pentru a implementa in mod real proceduri de prevenire a incidentelor si proceduri de lucru pentru diminuare pierderilor si efectelor in aceste cazuri. Cred ca trebuie sa invatam din aceste cazuri si sa luam masurile necesare pentru a preintampina pierderea de date cu caracter personal a pacientilor si a angajatilor, renuntand totodata sa crede ca noua nu ni se poate intampla ”, a declarat Marius Dumitrescu,  Președintele Asociației Specialiștilor în Confidențialitate și Protecția Datelor din România.

“ În companiile responsabile se fac traininguri periodice de securitate la incendiu, în care ești învățat ce să faci și ce să nu faci când observi foc în clădire – pe unde s-apuci, cum să te ferești de pericol, ce să nu faci, pe cine s-anunți etc. Tot așa, ar trebui să fie organizate traininguri periodice se cybersecurity, în care angajații să învețe cum să identifice o tentativă de phishing, de ce să nu dea click pe orice link, oriunde, ce să facă și pe cine să anunțe când ceva merge prost. Apoi, testări permanente, controlate, pe angajați, cărora le întinzi capcane de phishing, să zicem, după care vezi ce se întâmplă, evaluezi progresul și o corectezi ce e de corectat”, explică Bogdan Botezatu, director de cercetare amenințări informatice la Bitdefender

În concluzie, spitalele din România sunt atacate pentru că sunt vulnerabile și este profitabil având în vedere valoarea informațiilor și caracterul sensibil și mai ales  precedentele create prin plata rascumpărării accesului la date. Putem evita aceste incidente dacă în primul rând renunțăm la mentalitatea ca “mie nu mi se poate întâmpla” și investim în instruirea resurselor umane, implementând planuri și proceduri de lucru în caz de atac cibernetic și alocând fonduri pentru a impune măsuri adecvate de protecție tehnică și organizatorică. 

Un nou curs ONLINE - Planul de răspuns la incidente de securitate

Conștientizarea pericolelor în materie de securitate este o problemă de conformitate și este necesară pentru a asigura respectarea unor standarde precum ISO27001. De aceea am lansat un nou curs pe platforma de E-learning DPO-NET.ro, intitulat „Planul de răspuns la incidente de securitate„.

Scopul acestui curs este de a a furniza o abordare cât mai clar definită și organizată pentru a gestiona amenințările reale sau potențiale asupra procesului de prelucrare a datelor cu caracter personal.Fiecare organizație trebuie să implementeze un plan de răspuns la incidente de securitate care să identifice și să descrie rolurile și responsabilitățile echipei de răspuns în cazul unei breșe de securitate care va pune planul în acțiune.

Cost curs: 190 LEI 

La finalul cursului se va accesa un chestionar grila cu zece intrebari alese aleatoriu din baza de date si daca rezultatul final al raspunsurilor corecte depaseste procentul de 70%, cursantul obtine automat un Certificat de Absolvire. 

Acest curs poate fi utilizat de Responsabilul cu Protectia Datelor (DPO) pentru a asigura informarea angajatilor operatorului de date, obtinand astfel si dovada instruirii acestora prin obtinerea Certificatului de Absolvire emis de dpo-NET.ro. Pentru inscrierea la curs este nevoie sa aveti un cont cu acces la cursurile online dpo-NET.ro.

Daca nu ati solicitat inca un astfel de cont, o puteti face prin completarea urmatorului formular: https://dpo-net.ro/solicitare-cont-acces-cursuri-online/, urmand ca in maxim 48 de ore sa primiti un email de confirmare privind inregistrarea, cu detalii despre autentificarea in sistem. 

Dacă aveți deja un cont creat, este necesar să achiziționați două unități (190 lei) pentru a vă putea înscrie. O puteți face completând următorul formular: https://dpo-net.ro/solicitare-unitati-cursuri/

Cuprinsul cursului online Planul de răspuns la incidente de securitate„:

1. Introducere
2. Etapele unui plan de răspuns la incidente de securitate
3. Cum recunoaștem un incident de securitate ?
4. Echipa de management a incidentelor de securitate
5. Cronologia evenimentelor în cazul unui incident de securitate
6. Exemple de incidentele care ar trebui raportate
7. Identificarea incidentelor de securitate,
8. Implicarea departamentelor de management și  IT / Conformitate
9. Notificările în regim de urgență
10 Actvități inițiale
10.1. Izolarea incidentelor de securitate
10.2.Cyber-Asigurări și externalizarea serviciilor de răspuns la inciente de securitate
10.3 Documentarea  și deschiderea rapoartelor de incident de securitate
10.4 Înființarea echipei de management a incidentului și analiza planurilor alternative
11. Activități port-incident
11.1 Analiza și planificarea
11.2 Investigația
11.3 Reducerea riscurilor și adoptarea măsurilor corective
11.4 Notificarea
11.5 Închiderea dosarului deschis pentru incidentul de securitate
11.6 Raportarea

ANEXA A -Formular de raportare a incidentelor de securitate
ANEXA B -Notificare de încălcare a securității datelor cu caracter personal
ANEXA C – Lista a celor mai frecvente amenințări de securitate

 

Iți plac articolele dpo-NET.ro? Poți fi la curent cu toate aceste noutăți dacă ne urmărești zilnic pe paginile noastre de LinkedIn sau Facebook. 

NOU! Consultă Registrul Amenzilor GDPR pentru mai multe informații despre sancțiunile acordate în baza Regulamentului 2016/679


Acest articol este protejat de către dispoziţiile legale incidente și este interzisă copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a acestuia. Articolele publicate pe DPO-NET.RO pot fi preluate doar în limita a maxim 500 de caractere, fără a depăşi jumătate din totalul de caractere, şi cu citarea obligatorie a sursei, cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor și articolelor publicate pe DPO-NET.RO, vă rugăm să ne contactati.

ANSPDCP a publicat Raportul activității sale în decursul anului 2018

Administratie Publica

Vizualizari: 701

Facebooktwittergoogle_plusredditpinterestlinkedinmail

Autoritatea Națională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal a publicat pe site-ul său un Raport al activității sale în decursul anului 2018.

Conform Raportului, în anul 2018, acțiunile Autorității au urmărit în mod special:
  • finalizarea adoptării cadrului normativ național în concordanță cu noile reglementări ale Uniunii Europene, prin implicare alături de instituțiile responsabile;
  • consolidarea capacității administrative interne prin luarea măsurilor necesare destinate aplicării noilor acte normative europene și naționale;
  • monitorizarea aplicării Regulamentului General privind Protecția Datelor și a celorlalte reglementări aplicabile în domeniu;
  • asigurarea conștientizării publice cu privire la noile reguli de prelucrare a datelor personale

Raportul de activitate pe anul 2018 al Autorității naționale de supraveghere, întins pe nu mai puțin de 116 pagini, a fost structurat în șapte capitole, după cum urmează:

  • Capitolul I asigură o prezentare sintetică a raportului pe principalele aspecte.
  • Capitolului al II-lea prezintă principalele aspecte reglementate prin acte normative adoptate la nivel european
  • Capitolul al III-lea cuprinde informații relevante referitoare la activitatea de avizare a proiectelor de acte normative şi la aceea de consultare referitoare la aplicarea regulilor de protecţie a datelor personale, inclusiv de clarificare a unor chestiuni semnalate de diverşi operatori.
  • Capitolul al IV-lea constă într-o prezentare a principalelor aspecte din activitatea de control, în privinţa investigaţiilor din oficiu şi a celor efectuate pe baza plângerilor ori sesizărilor primite.
  • Capitolul al V-lea prezintă activitatea de relaţii externe a Autorităţii naţionale de supraveghere.
  • Capitolul al VI-lea prezintă activitatea de supraveghere a prelucrărilor de date cu caracter personal cuprinde principalele concluziile rezultate din analizarea formularelor transmise de operatorii de date, persoane fizice şi juridice, care au avut obligaţia depunerii acestora.
  • Capitolul al VII-lea  conţine informaţii privind creditele bugetare puse la dispoziţia Autorităţii naţionale de supraveghere şi cheltuielile aferente.

Cele mei interesante cifre prezentate în Raport:

  • în anul 2018, au fost emise 778 de puncte de vedere, ca urmare a solicitărilor primite de la persoane fizice, persoane juridice de drept privat și de drept public, referitoare la aplicarea dispozițiilor reglementărilor naționale incidente, aproape dublu față de anul 2017
  • autoritatea a soluționat 7.114 solicitări din partea operatorilor de date cu caracter personal, reprezentate de notificări şi cereri prin care se solicita punctul de vedere sau clarificarea unor aspecte privind
    prelucrările de date cu caracter personal efectuate
  • cele mai multe solicitări au vizat prelucrarea datelor privind starea de sănătate, monitorizarea angajaților la locul de muncă, calitatea de operator, împuternicit sau operatori asociați, transferul datelor cu caracter personal într-un stat terț, prelucrarea datelor cu caracter personal de către asociațiile de proprietari în scopul supravegherii video
  • în urma investigațiilor efectuate au fost aplicate sancțiuni contravenționale constând în 56 amenzi și 124 avertismente. De asemenea, au fost aplicate o serie de măsuri corective
  • cuantumul total al amenzilor aplicate în 2018 a fost de 631.500 lei.
  • ulterior intrării în vigoare a Regulamentului au fost efectuate 64 de investigații din oficiu, ca urmare a notificării incidentelor de securitate, respectiv ca urmare a primirii de sesizări
  • după 25 mai 2018, au fost demarate 336 de investigații din oficiu, în aplicarea Regulamentului, 64 dintre acestea fiind finalizate prin transmiterea de recomandări operatorilor
  • autoritatea a primit un număr total de 312 notificări de încălcare a securității datelor cu caracter personal
  • media lunară (mai-decembrie) a notificărilor de încălcare a securității a fost de 42
  • 168 de notificări a încălcărilor de securitate au vizat sectorul public și 144 sectorul privat. Totodată, 286 de notificări reprezinta incidente de securitate la nivel național
  • numărul petițiilor soluționate: 4822 plângeri (față de 3543 în 2017), 176 sesizări, 33 de solicitări informații și 80 de alte petiții
  • după data de 25 mai 2018 au fost înregistrate 2922 de plângeri și 120 de sesizări.
  • pentru soluționarea plângerilor și sesizărilor primite, în anul 2018 au fost efectuate 625 de investigații, din care 604 de investigații în scris
  • în 82 cazuri investigațiile au fost finalizate prin încheierea unor procese verbale de constatare/sancționare la sediul instituției
  • au fost efectuate investigații pentru soluționarea unui număr de peste 1800 de plângeri considerate admisibile
  • în cursul anului 2018 au fost aplicate în total 120 de avertismente, dintre care un avertisment a fost stabilit după aplicarea Regulamentului
  • 7225 de operatori au comunicat Autorității responsabilii cu protecția datelor desemnați

Descărcă Raportul Autorității accesând butonul de mai jos:

 

Iți plac articolele dpo-NET.ro? Poți fi la curent cu toate aceste noutăți dacă ne urmărești zilnic pe paginile noastre de LinkedIn sau Facebook. 

NOU! Consultă Registrul Amenzilor GDPR pentru mai multe informații despre sancțiunile acordate în baza Regulamentului 2016/679


Acest articol este protejat de către dispoziţiile legale incidente și este interzisă copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a acestuia. Articolele publicate pe DPO-NET.RO pot fi preluate doar în limita a maxim 500 de caractere, fără a depăşi jumătate din totalul de caractere, şi cu citarea obligatorie a sursei, cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor și articolelor publicate pe DPO-NET.RO, vă rugăm să ne contactati.

Poliția Română interzice utilizarea Whatsapp în interes de serviciu

Administratie Publica

Vizualizari: 4674

Facebooktwittergoogle_plusredditpinterestlinkedinmail

Una rece, alta caldă

După ce am criticat modul în care Inspectoratul General al Poliției Române (IGPR) a întocmit caietul de sarcini al achiziției controversatului sistem de recunoaștere facială, a cărei legalitate este pusă la îndoială de membri societății civile, a venit momentul să trecem de cealaltă parte a baricadei și să salutăm o decizie corectă și foarte importantă, în opinia noastră.

            V-ar mai putea interesa și:

             Românii vor fi monitorizați de un sistem de recunoașterea facială

            ☑  Societatea civilă contestă legalitatea implementării tehnologiei de recunoaștere facială

            ☑  Noi amenzi GDPR: două instituții financiare din România sancționate

Fără Whatsapp, Messenger Facebook sau altele asemenea în interes de serviciu

Deși aveam dubii asupra faptului că IGPR este conștientă de existența unei legislații în materie de protecție a datelor, printr-o decizie făcută publică de Sindicatul Poliţiştilor Europeni Europol, şefii Poliţiei Române interzic transmiterea sarcinilor de serviciu prin intermediul aplicațiilor de tip Whatsapp, Messenger Facebook, Telegram etc.

Conform IGPR, utilizarea acestor aplicații în interes de serviciu reprezintă o încălcare a standardelor naționale de protecție a informațiilor clasificate dar și a Regulamentul general pentru protecția datelor cu caracter personal, având în vedere că multe dintre datele care erau transmise prin intermediul acestor aplicații erau date cu caracter personal.

Mai mult, încălcarea standardelor naționale de protecție a informațiilor clasificate poate conduce la măsura retragerii autorizației de informații clasificate a polițiștilor și implicit la încetarea raporturilor de serviciu, adică la concedierea acestora.

În realitate vorbim despre o nevoie de comunicare operativă, pe care polițiștii au suplinit-o prin diverse aplicații, tocmai pentru incapacitatea instituției de a oferi mijloace flexibile și eficiente de schimb a informațiilor și a datelor operative cu care lucrăm.” se arată în comunicat. 

Vezi aici decizia Poliței Române 

Am devenit dependenți de WhatsApp?

Este evidentă dependența tot mai accentuată de tehnologie. Orice aplicație care ne permite să economisim timp și energie este imediat adoptată fără a ne gândi la eventualele consecințe.

Cel mai bun exemplu pentru riscurile asociate utilizării unor astfel de aplicații a venit tot astăzi, când două instituții financiare din România au fost amendate pentru ca au transferat date ale clienților prin intermediul WhatsApp, valoarea cumulata a sancțiunilor fiind de 170.000 de euro

Încălcarea securității a constat în faptul că doi angajați ai Raiffeisen Bank S.A., utilizând datele din documentele de identitate ale unor persoane fizice, transmise de către angajați ai societății Vreau Credit S.R.L. prin intermediul aplicației mobile WhatsApp, au efectuat interogări ale sistemului Biroului de Credit pentru a obține datele necesare în vederea determinării eligibilității la creditare a respectivelor persoane fizice, prin simulări de prescoring.

Tu sau angajații tăi folosiți WhatsApp sau altele asemenea pentru a trimite date personale?

Dacă 2 angajați ai Raiffeisen au reușit să atragă o amendă de 150.000 euro și dacă Poliția Română a interzis utilizarea acestora în interes de serviciu, atunci credem că semnalul este evident. 

Ne bucurăm de acces gratuit la diferite facilități însă iată că aceste mici amănunte, care ni se par banale, pot să ne coste extrem de scump. 

Instruirea angajaților este o etapă esențială a procesului de aliniere la GDPR. Dacă un singur angajat,  sau doi în cazul Raiffeisen Bank, se abat de la procedurile interne, angajatorul va fi cel care va plăti pentru greșelile angajaților săi.

Colții GDPR-ului încep să crească, ghearele să se ascultă, așa că ar trebui să ne facem curaj și să acordăm mai multă atenție protecției datelor personale înainte să fie prea târziu. 

 

Iți plac articolele dpo-NET.ro? Poți fi la curent cu toate aceste noutăți dacă ne urmărești zilnic pe paginile noastre de LinkedIn sau Facebook. 

NOU! Consultă Registrul Amenzilor GDPR pentru mai multe informații despre sancțiunile acordate în baza Regulamentului 2016/679


Acest articol este protejat de către dispoziţiile legale incidente și este interzisă copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a acestuia. Articolele publicate pe DPO-NET.RO pot fi preluate doar în limita a maxim 500 de caractere, fără a depăşi jumătate din totalul de caractere, şi cu citarea obligatorie a sursei, cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor și articolelor publicate pe DPO-NET.RO, vă rugăm să ne contactati.

Societatea civila contestă legalitatea implementării tehnologiei de recunoaștere facială

Mai multe organizații nonguvernamentale au transmis autorităților o SCRISOARE DESCHISĂ prin care îți exprimă îngrijorarea cu privire la respectarea principiilor fundamentale ce țin de respectarea vieții private, prin punerea în […]

Guvernul dorește îngreunarea accesului la informații publice

APADOR-CH (Asociaţia pentru Apărarea Drepturilor Omului în România, Comitetul Helsinki) atrage atenția print-o postare pe site-ul său asupra faptului că „Secretariatul General al Guvernului vrea ca cetățenii care […]

Soluții pentru managementul și securitatea dispozitivelor mobile

Telefoanele mobile și tabletele nu mai sunt doar simple gadget-uri pe care le folosim ocazional ci au devenit extensii ale noastre, fără de care nu mai putem lipsi. […]

Cum păstrăm evidența activităților de prelucrare? Bonus: FORMULAR GRATUIT

Evidența activităților de prelucrare este pilonul central al proiectului implementării GDPR. Atunci când pornim pe lungul traseu al conformității GDPR important este primul pas pe care îl facem. […]

Avocatul Poporului atacă OUG privind vânzarea cartelelor prepay doar cu buletinul

În urma petiției depuse de Asociația pentru Tehnologie și Internet (ApTI), Asociația pentru Apărarea Drepturilor Omului – Comitetul Helsinki (APADOR – CH) și Centrul pentru Inovare Publică despre […]

De ce românilor nu le pasă de viața lor privată ?

La începutul săptămânii trecute citeam despre implementarea unui sistem de recunoaștere facială care va folosi camerele de monitorizare video (CCTV), webcam-urile, telefoane mobile, rețele de socializare și camere […]

Românii vor fi monitorizați de un sistem de recunoașterea facială

Camerele de monitorizare video (CCTV), webcam-urile, telefoane mobile, rețele de socializare, camere ATM din România vor fi monitorizate de un sistem de recunoaștere facială. Controversele din jurul acestei tehnologii […]

Cine sunt campionii GDPR Summer Challenge 2019 ?

68 de participanți, grupati in 14 echipe, au luat startul in concursul GDPR Summer Challenge 2019 GDPR Summer Challenge este o competitie organizata de Dpo-NET.ro – Data Protection […]

Provocările GDPR în sectorul public

Autor: Alina Crăciun, Coordonator Editorial Wolters Kluwer Romania Autoritățile publice au drepturi și obligații specifice în domeniul GDPR, uneori diferite de cele pe care le au entitățile private. În […]

Petiție împotriva obligativității înregistrarii utilizatorilor de cartele pre-pay

În data de 8 August 2019, pe site-ul Ministerului Comunicațiilor și Societății Informaționale (MCSI) a apărut proiectul de “Ordonanţă de urgenţă pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă […]

A început GDPR Summer Challenge 2019!

68 de participanți din 14 echipe au luat startul in concursul GDPR Summer Challenge 2019. GDPR Summer Challenge este o simulare de caz la care participă mai multe […]

Ești DPO ? S-a lansat un MANUAL pentru tine!

Autoritatea de supraveghere italiană (Il Garante per la protezione dei dati personali) a publicat un manual în limba engleză menit să sprijine responsabilii cu protecția datelor (DPO) ai […]

GDPR Summer Challenge este pregătit de lansare!

Sâmbătă, 10 August 2019, începe primul concurs național din România destinat aprofundarii și mai ales verificării cunoștințelor în domeniul protecției datelor. Scopul este ca participantii să dobândească cât […]

Te-ai înscris la GDPR Summer Challenge?

Peste 50 de persoane s-au înscris până acum în concursul „GDPR Summer Challenge”, motiv pentru care organizatorii au decis creșterea numărului de membrii într-o echipă la 5 persoane, […]

Înscrie-te acum la GDPR Summer Challenge!

Acceptă GDPRovocarea acestui sfârșit de vară! 5 echipe formate din pasionați de GDPR vor concura pentru titlul de GDPR Summer Challenge Champion 2019. Nu este doar un concurs, […]

Când trebuie instituțiile europene să realizeze o evaluare a impactului (DPIA)?

Autoritatea Europeană pentru Protecția Datelor (EDPS) a adoptat și a publicat astăzi, 17/07/2019, listele cu privire la tipurile de operațiuni de prelucrare care necesită o evaluare a impactului […]

CERT-RO recrutează pasionați de cybersecurity, pentru 12 luni de voluntariat

CENTRUL NAȚIONAL DE RĂSPUNS LA INCIDENTE DE SECURITATE CIBERNETICĂ CERT-RO caută pasionați de cybersecurity, pentru 12 luni de stagiu de voluntariat. De ce să fii voluntar CERT-RO? Pentru […]

Ne lasă GDPR-ul să facem poze la evenimente școlare ?

Fotografierea la școală – În cazul în care bunul simț intră în joc Introducerea Regulamentului general privind protecția datelor (GDPR) a determinat o schimbare semnificativă a percepției populației […]

Strategia 5G pentru România a fost aprobată în ședință de guvern

La propunerea Ministerului Comunicațiilor și Societății Informaționale (MCSI), Guvernul României a adoptat joi, 20 iunie 2019, Strategia 5G pentru România, prin hotărâre de guvern. ”Guvernul își propune un […]

Proiectul de lege privind facturarea electronică în domeniul achizițiilor publice, adoptat de Guvern

Guvernul României a adoptat în ședința de joi, 20 iunie 2019, proiectul de Lege privind facturarea electronică în domeniul achizițiilor publice. Actul normativ inițiat de Ministerul Comunicațiilor și […]