Ce am învățat în primii 2 ani de GDPR în România?

INTERVIU EXCLUSIV

Vizualizari: 4054

Facebooktwittergoogle_plusredditpinterestlinkedinmail

Data de 25 mai 2020 a marcat 2 ani de la implementarea regulamentului GDPR in Uniunea Europeana. Au fost doi ani plini de schimbari, atat pentru utilizatori, cat si pentru companii, dar, mai ales, pentru specialistii in protectia datelor. Cu această ocazie, colegii noștri de la SYPHER au realizat acest articol colaj in patru parti, care prezinta 2 ani de GDPR din perspectiva mai multor profesionisti in domeniul protectiei datelor.

Cum ati caracteriza, pe scurt, cei doi ani care au trecut de la implementarea GDPR in Uniunea Europeana?

Pentru Bogdan Manolea, au fost “doi ani destul de complicati. Pe de o parte, cei care au crezut ca dupa 25 mai 2018 se va sfarsi lumea si va incepe o noua era in protectia datelor personale, pot fi dezamagiti de un sistem greoi, unde de la teorie la practica e cale lunga, iar partea de aplicare arata limitele autoritilor (umane, financiare, de cunostiinte tehnice), dar si al neplanificarii (aplicarea pare mai degraba haotica si selectiva, decat un proces riguros si logic). Pe cealalta parte, cei care au crezut ca dupa 25 mai 2018 nu se va intampla absolut nimic, pot sa se simta si ei dezamagiti.  Amenzi se dau, ba chiar si la cei mici si chiar la persoane fizice. Autoritatile par a fi mai decise sa aplice textele legislative decat inainte, iar subiectul protectiei datelor personale este mult mai vizibil.”

Din punctul sau de vedere, cel mai important castig al industriei a fost ca “Toata lumea din zona de business digital stie de GDPR”.

In opinia lui Serban Popa, consultant GDPR la Unity Solutions, “Principalele caracterisitici dupa intrarea in vigoare a noului regulament au fost lipsa de intelegere, mai ales de partea responsabililor din entitatile ce opereaza cu date cu caracter personal, varietatea si ambiguitatea diverselor solutii de conformare la noul regulament puse la dispozitie de o multime de specialisti, mare majoritate fara expertiza si experienta. Au urmat luni de evenimente ce au produs mici miscari de trupe in anumite domenii; au inceput mai ales in firmele serioase si mari sa se desfasoare procese de analiza complexe”.

Totodata, Serban Popa mentioneaza ca, dupa mai bine de un an, cand au inceput si avertismentele si amenzile din partea autoritatii, “lumea/operatorii au inceput sa inteleaga ca avem o noua entitate de reglementare similara cu cea din domeniul concurentei. Au aparut o serie importanta de clarificari la nivel de EDPB si, mai ales, din partea DPA-urilor vestice cu traditie”.

Pentru Raluca Puscas, avocat asociat la Filip & Company,“Cel mai vizibil efect este cresterea gradului de constientizare, atat la nivelul organizatiilor, dar si la nivelul cetatenilor, asupra aspectelor legate de protectia datelor. GDPR apare in discutie din ce in ce mai des atunci cand sunt abordate subiecte din diverse zone, incepand cu securitatea datelor pe internet, mesaje si campanii de marketing, comert online si, mai recent, in context de telemunca sau al masurilor luate in cadrul starii de urgenta / alerta”.

Ea puncteaza un un alt aspect extrem de important si anume, faptul ca, este vorba despre un proces continu. Raluca Puscas remarca, de asemenea, “ca a crescut preocuparea pentru asigurarea securitatii datelor, prevenirea pierderii datelor si incorporarea cerintelor de privacy in ariile de activitate sau a produsele noi pe care companiile doresc sa le dezvolte”.

Stefan Iancu, consultant GDPR in cadrul companiei iPrivacy, afirma ca legislatia referitoare la GDPR “a determinat acordarea unei atentii sporite protectiei datelor cu caracter personal atat in Europa, cat si in afara ei. Tot mai multe state sunt interesate in implementarea de legislatii similare. Desi majoritatea operatorilor nu au fost atat de pregatiti pe cat era de asteptat, aspect demonstrat si de amenzile aplicate in Europa (peste 270), majoritatea operatorilor continua in mod proactiv eforturile de conformare”.

Din punctul sau de vedere, “Numarul de amenzi aplicate este relativ mic prin comparatie cu numarul sesizarilor, iar cuantumul acestora tinde sa fie mai aproape de minimul prevazut de Regulament, daca le raportam la cifra de afaceri. De exemplu, chiar si cea mai mare amenda, ca valoare nominala, aplicata British Airways, 204,600,000 EUR, reprezinta 1,5%din cifra de afaceri a operatorului”.

Roxana Mitroi, avocat in cadrul bpv GRIGORESCU STEFANICA, observa “o tendinta tot mai mare de constientizare a protectiei ce trebuie oferita datelor cu caracter personal. Acest aspect se remarca la nivelul tuturor organizatiilor, avand in vedere ca prevederile regulamentului se aplica tuturor companiilor, fie ca vorbim de organizatii internationale, fie ca vorbim de organizatii autohtone. Este adevarat, ca in mod cert, unele industrii sunt mai expuse decat altele, in special prin prisma volumului mare de date personale ce sunt prelucrate sau chiar al complexitatii operatiunilor de prelucrare efectuate”.

Un alt aspect important semnalat de Roxana Mitroi  este ca, „principalii jucatori au inteles ca prevederile GDPR nu pot fi ocolite prin formule contractuale care sa aloce raspunderea catre terti, catre persoanele vizate sau chiar sa le inlature raspunderea. Astfel, pentru ca s-au lovit de o constientizare rapida a impactului puternic pe care il poate avea pierderea, stergerea, sustragerea sau chiar un incident de securitate asupra datelor cu caracter personal, pentru unii operatori de date, calatoria spre conformarea cu prevederile GDPR a inceput din timp, dinainte de implementarea prevederilor GDPR la nivelul legislatiilor nationale. De asemenea, dupa doi ani de la aplicabilitatea prevederilor GDPR la nivel national, in acest domeniu se observa un ritm de munca sustinut. Acest ritm de munca continuu vizeaza inclusiv momente ulterioare finalizarii implementarii, datorita fluxurilor si proceselor de prelucrari ce pot suferi diferite modificari in timp.  De asemenea, pot interveni si procese noi de prelucrari a datelor, fapt ce poate duce la noi provocari cu privire la analizarea gradului de conformare cu prevederile GDPR”.

In opinia lui Marius Dumitrescu, specialist GDPR, “GDPR-ul nu este o revolutie, este o evolutie!”. El remarca faptul ca, “In Romania, GDPR-ul a intrat brusc in vietile noastre, acum doi ani de zile, printr-un bombardament al consimtamintelor, lansat de operatori din dorinta de a intra rapid in legalitate. Din pacate, si astazi mai exista operatori care folosesc consimtamantul ca temei legal pentru prelucrarea datelor privind sanatatea persoanelor vizate si deduc, astfel, ca DPO-ul nu si-a castigat inca locul pe care il merita in organizatie si recomandarile lui inca nu sunt ascultate”.

El mai semnaleaza faptul ca “In ultimii doi ani, strategia de vanzari a multor firme de consultanta s-a bazat pe crearea panicii, folosind marketingul inselator care accentua, in primul rand, dimensiunea astronomica a amenzilor, in loc sa promoveze nevoia de instruire a personalului. Platim si astazi campaniile de marketing de acum doi ani care vindeau complianta formala fara a include serviciile de specialitate ale unui DPO”.

Marta Popa, Senior Partner la Voicu si Filipescu SCA, mentioneaza ca: “Regulamentul GDPR a fost <<problema anului 2000>> in domeniul protectiei datelor, nu doar in Europa, ci in intreaga lume. Organizatiile s-au straduit sa se conformeze, de teama consecintelor. Dar limbajul GDPR este foarte sofisticat, uneori vag, astfel incat, procesul de conformitate a fost marcat de incertitudini pentru multe organizatii, publice sau private. Ne asteptam sa apara si alte reglementari in domeniul protectiei datelor, inclusiv in zona de E-Privacy si vom vedea o crestere a impactului si a aplicarii legislatiei, inclusiv in ceea ce  priveste amenzile. Ne putem astepta ca si Brexit-ul sa impacteze unele companii din punct de vedere GDPR. Alte motive de ingrijorare se refera la recomandari in procesarea datelor legate de sanatate in contextul pandemiei de COVID-19 sau inteligenta artificiala (AI).

Marta Popa concluzioneaza: “Cei doi ani de GDPR au adus, cu siguranta, multe beneficii companiilor. In primul rand, GDPR a dus la o mai buna gestionare a datelor si a managementului datelor. In al doilea rand, protectia datelor a fost adusa in atentia managementului superior, ceea ce este o consecinta pozitiva. Si, in al treilea rand, companiile care au investit in conformitate beneficiaza de o crestere a gradului de incredere din partea clientilor si a partenerilor de afaceri”.

 

INTRA ACUM în grupul WhatsApp "Comunitatea Dpo-NET.ro"!


Iți plac articolele dpo-NET.ro? Poți fi la curent cu toate aceste noutăți dacă ne urmărești zilnic pe paginile noastre de LinkedIn sau Facebook. 


Acest articol este protejat de către dispoziţiile legale incidente și este interzisă copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a acestuia. Articolele publicate pe DPO-NET.RO pot fi preluate doar în limita a maxim 500 de caractere, fără a depăşi jumătate din totalul de caractere, şi cu citarea obligatorie a sursei, cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor și articolelor publicate pe DPO-NET.RO, vă rugăm să ne contactati.

Daniela Simionovici: “Există soluții pentru reducerea riscului unei amenzi GDPR”

INTERVIU EXCLUSIV

Vizualizari: 2242

Facebooktwittergoogle_plusredditpinterestlinkedinmail

Daniela Simionovici a absolvit cursurile Universității Ștefan cel Mare din Suceava, specializarea Asistență socială și un master în consiliere și administrare resurse umane la aceeași universitate. A absolvit cursul postuniversitar de “Protecția datelor cu caracter personal” organizat de Facultatea de Drept și Științe Administrative ale aceleiași universități sucevene. Este membru ASCPD și a obținut titlul de „Cel mai bun DPO din România” împreună cu Echipa Nord Est DPO România la Târgu Mureș în iunie 2019. În calitate de Senior Partner la NeoPrivacy România, oferă consultanță în domeniul implementării Regulamentului general privind protecția datelor (GDPR) și oferă și servicii de Responsabil cu protecția datelor personale în regim externalizat (DPO). Participă constant la seminare, dezbateri și conferințe dedicate protecției datelor personale și împărtășește din experiența sa scriind articole și cărți dedicate domeniului protecției datelor din perspectiva practicianului. La sfârșitul lunii Septembrie 2020 a moderat Webinarul LIVE dpo.TALKS unde alături de Mihai Ghiță, Cofondator Sypher Solutions, a analizat provocările profesionale ale DPO-ului în contextul actual.  

Daniela a acceptat să ofere un interviu în exclusivitate pentru cititorii dpo-NET.ro, reușind să ne trezească interesul tuturor pentru un subiect atât de important pentru orice companie care își propune să adopte și să implementeze principiile GDPR: “Amenzile GDPR”. 

Dacă ar fi să facem o radiografie succintă a amenzilor GDPR la nivel european, cum ar arăta?

D.S.: Respectarea dreptului persoanelor vizate la protecția datelor este un drept fundamental, chiar dacă nu este absolut, iar acest lucru presupune că operatorii de date personale trebuie să-și îndeplinească obligațiile care le revin conform prevederilor GDPR.

Indiferent de domeniul specific de activitate al operatorilor sau al PI, indiferent dacă sunt sau nu obligați să numească un DPO sau să întocmească evidențele prevăzute de art. 30, toți operatorii de date personale sunt obligați să respecte principiile GDPR și vom face trimitere explicită la respectarea principiului responsabilității, adică la faptul că toți operatorii și PI trebuie să facă dovada că respectă și implementează corect prevederile GDPR, lucru care, dacă se întâmplă, reduce semnificativ riscul amenzilor GDPR.

Motivele pentru care s-au aplicat cele mai multe amenzi GDPR în acest an au fost stabilirea incorectă sau insuficientă a temeiului legal de prelucrare a datelor și corelarea acestuia cu scopurile prelucrării și insuficiența măsurilor tehnice și organizatorice de securitate a datelor implementate de operatori se află în topul european, dar și în cel românesc în ce privește numărul și cuantumul amenzilor GDPR aplicate de autoritățile de supraveghere și nerespectarea principiilor GDPR de prelucrare a datelor. 

Care este mesajul, legat de aceste amenzi GDPR, pe care un operator de date ar trebui să îl rețină?

D.S.: Se vorbește foarte mult despre amenzile GDPR, despre cuantumul acestora, despre caracterul disuasiv, sau nu al acestora, dar se pierde din vedere faptul că măsurile corective sunt mult mai importante și cu consecințe mai grave decât amenda, per se, în sensul în care, spre exemplu, unui operator căruia i se stabilește măsura corectivă a suspendării chiar și temporare a prelucrării datelor personale, până la corectarea deficiențelor constatate de autoritatea de supraveghere, înseamnă că, nemaiputând să prelucreze date personale, operatorul își suspendă, de fapt, activitatea până când autoritatea ridică măsura suspendării prelucrării datelor.

Am dori să atragem atenția asupra prevederilor art. 29, alin. (2) din Procedura ANSPDCP de efectuare a investigațiilor unde se precizează: „(2) Introducerea contestației [Împotriva procesului-verbal de constatare/sancționare și/sau a deciziei de aplicare a măsurilor corective – n.a.] suspendă NUMAI plata amenzii, până la pronunțarea unei hotărâri judecătorești definitive.”

Operatorii ar trebui să fie conștienți de faptul că, și dacă remediază imediat deficiențele constatate de autoritate și pentru care s-a aplicat măsura corectivă a suspendării prelucrării datelor personale, acest lucru nu înseamnă că autoritatea de supraveghere se mișcă la fel de repede. Prin urmare, riscă să se confrunte cu o perioadă destul de lungă în care nu își pot desfășura activitatea! Ca atare, o amendă, deși nu e de neglijat, mai ales dacă suma este foarte mare, nu înseamnă decât bani, totuși, pe când suspendarea activității pe perioade oricât de scurte ar putea însemna pierderi financiare mult mai mari.

Ați moderat Webinarul dpo.Talks de la sfarsitul lunii septembrie. Care este cea mai surprinzătoare concluzie la care ați ajuns? 

D.S.: Constat ca există o preocupare reală în rândul DPO din toate entitățile legate de numirea forțată a acestora pe postul de DPO, de multe ori în situații evidente de incompatibilitate. Numirea / desemnarea forțată și de formă, pe hârtie, a unui DPO este o realitate care poate avea și chiar are consecințe negative sub aspectul amenzilor GDPR. O soluție pentru evitarea amenzilor GDPR în acest caz, dar și pentru păstrarea unui mediu de lucru armonios într-o entitate ar fi ca operatorii să convingă și să motiveze, nu să oblige un angajat să devină DPO, să-i liniștească temerile și să-l facă să accepte cu ușurința aceste noi sarcini, mai ales dacă acest salariat vede că operatorul se implică, îi alocă resurse de toate tipurile, dacă operatorul conștientizează faptul că trebuie să cheltuie suplimentar pentru instruirea DPO-ului și pentru formarea continuă a acestuia etc. Relația între DPO și operator nu trebuie să se desfășoare de pe poziții de forță, ci pe un nivel de cooperare și colaborare responsabilă. Evitarea situațiilor de incompatibilitate se poate face aplicând un filtru relativ simplu: DPO-ul nu poate desfășura alte activități care l-ar pune în situația de a se audita/monitoriza singur, iar în Ghidul privind responsabilul pentru protecția datelor (DPO), raportat la art. 37-39 din RGDP se găsesc toate îndrumările de care un operator ar avea nevoie pentru a desemna un DPO în mod corect. Numirea unui DPO incompatibil este purtătoare de sancțiuni, iar soluția evitării amenzilor GDPR în acest caz este exact opusul acestei realități, adică numirea corectă a unui DPO evitându-se situațiile de conflict de interese și de incompatibilitate.

Are DPO-ul român resursele necesare pentru a-și desfășura activitatea ?

D.S.: Foarte mulți DPO sesizează și reclamă faptul că nu au resursele necesare pentru a-și desfășura activitatea. Asigurarea resurselor pentru această activitate este obligația operatorului, iar în Regulament sunt menționate explicit și resursele care trebuie alocate, inclusiv pentru instruirea DPO-ului, nu doar cele care vin imediat în mintea unui operator, cum ar fi birotică, papetărie și cam atât. În acest sens, art. 38, alin. 2 este cât se poate de explicit: “(2) Operatorul și persoana împuternicită de operator sprijină responsabilul cu protecția datelor în îndeplinirea sarcinilor menționate la articolul 39, asigurându-i resursele necesare pentru executarea acestor sarcini, precum și accesarea datelor cu caracter personal și a operațiunilor de prelucrare, și pentru menținerea cunoștințelor sale de specialitate.” DPO-ul, în funcție de mărimea organizației, ar putea avea nevoie și de o echipă pluridisciplinară, care să includă cel puțin un jurist și / sau un IT-ist, de un birou propriu, securizat corespunzător, de o colecție, dacă nu de o bibliotecă proprie de materiale bibliografice de specialitate etc. În cazul producerii unei breșe de securitate urmată de o amendă, argumente de tipul “Nu am știut!” sau “Nu avem fonduri suficiente să alocăm și pentru DPO pentru că suntem în criză economică!” sunt irelevante și, chiar dacă nu vor fi interpretate de autoritatea de supraveghere ca circumstanțe agravante, nici nu vor fi luate în considerare ca argumente pentru clemență dusă până la iertarea “păcătosului”. Dacă lipsa de resurse poate fi purtătoare de sancțiuni GDPR, soluția evitării acestora sau a reducerii riscului amenzilor GDPR este bugetarea corespunzătoare a activității DPO-ului. Operatorii ar trebui să includă în bugetul anual de cheltuieli și resursele necesare pentru implementarea GDPR, dar și pentru menținerea conformității, pentru că procesul de conformare GDPR a entității este continuu și este egal cu durata de viață a entității.

Este DPO-ul român investit cu autoritatea necesară pentru a-și putea desfășura activitatea în mod corespunzător ? 

D.S.: DPO-ul nu este învestit de operator cu autoritatea necesară pentru a-și putea desfășura activitatea în mod corespunzător și, mai rău, este chiar ignorat de conducere. Această autoritate absolut necesară DPO-ului nu înseamnă că acesta devine un fel de șef peste ceilalți colegi, pe care-i poate sancționa, ci că este ascultat atunci când trasează sarcini și responsabilități pe linie de GDPR și că beneficiază, pe de o parte, de sprijinul conducerii, pe de altă parte, obține cooperarea și colaborarea responsabilă și implicată a tuturor salariaților care prelucrează date personale. NU DPO-ul este cel care stabilește sancțiunile într-o entitate, ci conducerea acesteia, iar DPO-ul NU face parte din conducere! DPO-ul nu trebuie văzut ca un mic despot în entitate, ci ca pe un garant pentru persoanele vizate că prelucrarea datelor personale se face respectând principiile GDPR, iar operatorul trebuie să-l vadă ca pe o resursă reală pe care, dacă o folosește corespunzător, chiar îndepărtează de entitatea sa riscul contactului cu autoritatea de supraveghere și, implicit, reduce riscul amenzilor. Dacă autoritatea DPO-ului se limitează la transformarea acestuia într-un producător și arhivar de hârtii, de proceduri, politici și chestionare de audit, ușa spre amenzile GDPR este larg deschisă, iar operatorii n-ar trebui să fie nici surprinși, nici nemulțumiți că sunt sancționați. Prin urmare, soluția pentru reducerea riscului amenzilor GDPR în această situație presupune ca DPO-ul să primească autoritate din partea operatorului, iar acesta din urmă să se asigure că toți ceilalți salariați o respectă. Învestirea cu autoritate a DPO-ului nu se limitează la o simplă decizie internă și la semnarea unui proces verbal de luare la cunoștință din partea salariaților, ea trebuie să producă efecte reale.

În ce privește implicarea la timp a DPO-ului în activitățile de protecție a datelor personale vom atrage atenția operatorilor asupra faptului că lipsa încrederii în salariatul desemnat ca DPO nu este o justificare per se, ba, mai mult, în cazul producerii unei breșe de securitate poate fi un indicator clar al unor disfuncționalități grave și a unei stări de dezorganizare la nivelul entității și care nu pot fi estompate de existența unei documentații de conformitate GDPR, oricât de bine și de frumos ar fi întocmită. Cu alte cuvinte, operatorul nu are nicio scuză în fața autorității de supraveghere pentru că a numit un DPO în care nu are încredere și, pe aceasta bază, operatorul nu-și respectă obligația prevăzută de art. 38, alin. 1 din Regulament: “(1) Operatorul și persoana împuternicită de operator se asigură că responsabilul cu protecția datelor este implicat în mod corespunzător și în timp util în toate aspectele legate de protecția datelor cu caracter personal.”

Mai mult decât această implicare, operatorul trebuie să asigure independența DPO-ului, în sensul art. 38, alin. 3 din Regulament: “(3) Operatorul și persoana împuternicită de operator se asigură că responsabilul cu protecția datelor nu primește niciun fel de instrucțiuni în ceea ce privește îndeplinirea acestor sarcini. Acesta nu este demis sau sancționat de către operator sau de persoana împuternicită de operator pentru îndeplinirea sarcinilor sale. Responsabilul cu protecția datelor răspunde direct în fața celui mai înalt nivel al conducerii operatorului sau persoanei împuternicite de operator.” Independența DPO-ului este o altă piedică majoră în entitățile în care acesta este numit de formă și se poate trezi că fiecare șef ierarhic superior pe linia activităților de bază îi spune DPO-ului ce și cum să facă și pe linie de GDPR.

Toate aceste trei situații în care probabilitatea primirii unei amenzi este foarte mare, pot fi evitate, sau măcar redus riscul unei amenzi GDPR prin implicarea operatorului. De acesta depinde, aproape în exclusivitate, ca aceste sancțiuni să nu apară.

Există o preocupare reală legată de răspunderea DPO-ului? În ce măsură DPO-ul poate fi tras la răspundere și poate suporta consecințe negative în cazul implementării necorespunzătoare a GDPR-ului în entitate, mai ales în cazul amenzilor?

D.S.: Se cuvine să punctăm întâi faptul că această temere provine din traducerea nepotrivită a termenului DPO în limba română. În limba engleză, ca, de astfel și în celelalte limbi în care a fost tradus Regulamentul 679/2016, înseamnă Ofițer cu Protecția Datelor - Data Protection Officer și nu RESPONSABIL cu protecția datelor cu caracter personal, inducând, astfel, ideea că persoana care ocupă aceasta funcție este responsabilă de implementarea GDPR. Implementarea GDPR este obligația și implicit responsabilitatea operatorului (a angajatorului) și nu a salariatului numit pe postul de DPO.

În al doilea rând, DPO-ul răspunde legal dacă a produs prejudicii operatorului încălcând alte prevederi legale. Spre exemplu, DPO-ul nu poate fi concediat pentru îndeplinirea funcțiilor și sarcinilor sale specifice, adică nu poate fi concediat pentru că insistă pe lângă operator să-i asigure resurse, sau dă un aviz nefavorabil pentru o anumită activitate de prelucrare de date pe care o consideră riscantă dacă nu se iau măsuri de remediere a deficiențelor, dacă, însă, fură din bunurile angajatorului, provoacă distrugeri, îi perturbă activitatea, consuma alcool în timpul programului, se implică / se lasă implicat în altercații / agresiuni / violențe etc., este pasibil de sancțiuni disciplinare, administrative, penale etc.

Externalizarea serviciului de implementare GDPR este o soluție viabilă și care sunt limitele de responsabilitate ale prestatorilor de servicii în cazul amenzilor GDPR?

D.S.: La această întrebare răspunsul este categoric DA, externalizarea serviciului de protecție a datelor este o soluție foarte bună în multe contexte, dar, operatorii trebuie să ia în calcul câteva aspecte foarte importante:

Operatorii răspund oricum și sunt pasibili de amendă dacă externalizează serviciul către prestatorul nepotrivit, care nu demonstrează că are competențe și experiență adecvată în domeniu și care nu demonstrează că poate securiza datele personale încredințate spre prelucrare în mod corespunzător. Dacă operatorul externalizează serviciul de implementare GDPR către o firmă specializată în vânzarea de legume, dar care pretinde că are codul CAEN potrivit pentru a putea oferi și consultanță GDPR, amenda este ca și scrisă pentru operator. Verificarea sistemului de expertiză și de reputație al prestatorului este obligația operatorului. 

Operatorii răspund oricum și sunt pasibili de amendă dacă nu-și exercită la timp și corect instrumentul controlului asupra prestatorului pentru a se asigura, continuu, că acesta respectă condițiile contractuale în ce privește confidențialitatea și securitatea datelor personale încredințate spre prelucrare. Prestatorul de servicii externalizate ar putea fi sancționat doar dacă operatorul ar putea demonstra fără urmă de dubiu că vina este exclusiv a prestatorului. În teorie, operatorul și prestatorul ar putea răspunde solidar în fața autorității de supraveghere, în practică, însă, se va considera că partea cea mai mare de vină o deține operatorul, deoarece nu și-a exercitat în mod corespunzător instrumentul controlului pe care doar el îl deține. Poate, nu întâmplător, în limba engleză operatorul este numit controller. Ne putem afla, iarăși, în fața unei traduceri neinspirate în limba română a acestui termen, deoarece creează confuzii și poate induce ideea că operatorul prelucrează personal date cu caracter personal, deși este posibil ca cel mai înalt nivel al conducerii să nu se afle în această situație. Cel mai înalt nivel al conducerii entității, însă, are obligația de a folosi acest instrument al controlului pe care doar el îl deține, și asupra angajaților, și asupra împuterniciților săi.

În ce privește externalizarea serviciului de DPO, deși tentant și foarte comod pentru operator, în aparență, în realitate poate avea efecte pervese. Un DPO conectat la entitate va ști mereu, cu o precizie foarte mare, ce se întâmplă în organizație, unde se află documentele, în grija cui se află și cum le securizează, va putea monitoriza în timp real respectarea măsurilor de securitate implementate de entitate etc. și, cel mai important aspect, în cazul investigațiilor efectuate de autoritatea de supraveghere la sediul operatorului, va fi mult mai expeditiv, mai sigur pe sine și mai organizat în îndeplinirea solicitărilor echipei de investigații decât un DPO extern. Modul în care se poate organiza un DPO intern față de un DPO extern poate face diferența între o amendă și un avertisment însoțite, sau nu, de măsuri corective, sau s-ar putea traduce cel puțin în reducerea valorii amenzii. Această diferență nu este dată de incompetența unui DPO extern, ci de organizarea operatorului. Un DPO extern are cu atât mai mult nevoie de cooperarea operatorului, cu cât nu poate fi prezent în entitate așa cum este un DPO intern. Ori, dacă operatorul este dispus să ofere acest sprijin, cea mai bună combinație în opinia noastră și care ar reduce considerabil riscul amenzilor GDPR ar fi DPO intern și consultant extern pentru audituri, monitorizare, DPO coaching și / sau instruire salariați.

Dacă ar fi să sintetizăm într-o singură frază răspunsul la întrebarea “Cum reducem riscul amenzilor GDPR?” care ar fi acesta?

D.S.: “Riscul amenzilor GDPR scade foarte mult prin responsabilizare, cooperare și implicare, adică, în primul rând prin elemente ce țin de natura umană și abia apoi de partea tehnică, adică de instrumente de lucru, aplicații, programe etc.”

 

INTRA ACUM în grupul WhatsApp "Comunitatea Dpo-NET.ro"!


Iți plac articolele dpo-NET.ro? Poți fi la curent cu toate aceste noutăți dacă ne urmărești zilnic pe paginile noastre de LinkedIn sau Facebook. 


Acest articol este protejat de către dispoziţiile legale incidente și este interzisă copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a acestuia. Articolele publicate pe DPO-NET.RO pot fi preluate doar în limita a maxim 500 de caractere, fără a depăşi jumătate din totalul de caractere, şi cu citarea obligatorie a sursei, cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor și articolelor publicate pe DPO-NET.RO, vă rugăm să ne contactati.

Mihai Ghita: „Digitalizarea este cea care asigura continuitatea afacerii”

INTERVIU EXCLUSIV

Vizualizari: 3179

Facebooktwittergoogle_plusredditpinterestlinkedinmail

Portalul dpo-NET.ro - Data Protection Officers Network reia organizarea evenimentelor dpo.TALKS și organizează împreună cu Sypher Solutions și NeoPrivacy România, în data de 30 Septembrie 2020, în intervalul orar 10.00-11.30, o dezbatere online pe tema "Cum reducem riscul amenzilor GDPR ?", aducând în prim plan problema respectării  principiilor și prevederilor Regulamentului UE 679/2016. 

Vom analiza împreună cu Mihai Ghita, Cofondator Sypher Solutions și Daniela Simionovici, Senior Partner NeoPrivacy Romania, măsurile luate de autorități europene de protecția datelor cu caracter personal  în aceasta perioada. Vom pune accent pe provocarile profesionale cu care se confruntă DPO-ul  în aceasta perioada, si pe importanta implementării unor soluții pentru reducerea riscurilor amenzilor GDPR. 

Mihai Ghita are peste 20 de ani de experiență în industria de asigurări și în dezvoltarea de software de vânzări online pentru brokeri și companii de asigurări și este specializat în optimizarea experienței utilizatorilor de aplicații web, managementul și arhitectura produselor software și lucrează în permanență pentru a îmbunătăți funcționalitatea și platformei Sypher Solutions. Mihai a acceptat să ofere acest interviu în exclusivitate pentru Portalul dpo-NET.ro - Data Protection Officers Network.

 

Pandemia COVID-19 a schimbat semnificativ activitatea tuturor profesionistilor si acum s-au remarcat cei care s-au putut adapta mai usor. Cum a fost afectat, in opinia dumneavoastra, domeniul protectiei datelor cu caracter personal?

MG: Pandemia din acest an a actionat ca un accelerator pentru deciziile de adoptare de noi tehnologii pentru ca, in doar cateva luni, a devenit clar ca digitalizarea nu mai este optionala, ci absolut necesara pentru supravietuirea companiilor.

Asta a facut ca proiecte care, in mod uzual ar fi luat chiar si ani de zile pentru analiza si planificare, sa se lanseze in regim de urgenta, fiind practic imposibil sa se ia in considerare toate efectele “secundare”.

Prioritatea a fost, cum este si normal, restabilirea rapida a functionarii companiei, iar in acest context cu siguranta s-au facut compromisuri privind protectia datelor. Compromisuri ce vor trebui insa rezolvate pe masura ce situatia se indreapta treptat spre normalitate.

Digitalizarea "pe repede-inainte" a fost de multe ori solutia pentru continuarea activitatii si astfel astazi vorbim mai mult decat oricand de telemunca sau teleeducatie. Cum se poate desfasura activitatea unui DPO in conditii de telemunca?

MG: Principalele provocari ale unui DPO sunt sa monitorizeze gradul de conformare a companiei cu cerintele GDPR si sa se asigure ca fiecare angajat isi cunoaste si isi indeplineste responsabilitatile privind protectia datelor si comunica cu echipa de conformitate atunci cand este nevoie.

“Telemunca” se impaca bine cu digitalizarea si nu ar trebui sa aiba un impact major pentru DPO daca exista deja o platforma software pentru controlul si supravegherea conformitatii, care poate fi folosita de toti angajatii cu responsabilitati in domeniu.

MG: La polul opus este situatia in care procesul de asigurare a conformitatii este preponderent manual sau alocat disproportionat de mult in sarcina echipei de conformitate.

Nici in acest caz problema principala nu este insa telemunca, ci mai degraba ineficienta implicita a abordarii.

Care sunt riscurile digitalizarii de pe o zi pe alta? Cum credeti ca ar fi trebuit sa fie adoptata aceasta tehnica pentru a asigura continuitatea afacerilor?

MG: Acum un an digitalizarea era o modalitate de a optimiza costurile si procesele. Astazi insa, pentru multe companii, digitalizarea este cea care asigura continuitatea afacerii.

Digitalizarea presupune gasirea de furnizori si solutii tehnice, dezvoltari, implementari, conectari, modificari de procese si proceduri.

Fiecare dintre acestea introduce riscuri noi, care trebuie identificate, evaluate si adresate, iar urgentarea procesului face posibila aparitia de brese procedurale si de securitate.

Urgenta nu inseamna insa renuntarea la precautii si analiza. Chiar si cu timp si resurse limitate se poate actiona asupra reducerii riscului prin identificarea proceselor a caror digitalizare are impact maxim pentru functionarea companiei si alocarea cu prioritate a resurselor de analiza si control al riscului catre acestea.

Capacitatea de a inova va schimba, cu siguranta, topurile economice internationale. Cum a inovat compania Sypher pentru a se adapta "noului model de bussines”?

MG: Sypher a aparut pentru ca digitalizarea procesului de gestionare a conformitatii este singura modalitate realista prin care companiile pot sa respecte cerintele GDPR.

Am pornit insa din primul moment de la principiul ca platforma Sypher trebuie sa fie nu doar un instrument de raportare si control pentru management, ci si sa usureze munca tuturor celor care au responsabilitati legate de GDPR.

Acest principiu ne-a ajutat sa ramanem mereu centrati pe identificarea si rezolvarea problemelor practice ale echipelor de conformitate si sa dezvoltam facilitati care nu se regasesc in alte platforme: harta vizuala dinamica a activitatilor, instrumentele de validare a registrului si a proiectului si, nu in ultimul rand, Asistentul virtual GDPR pentru echipele de conformitate.

Participati in data de 30 Septembrie 2020 ca si key-speaker in cadrului webinarului dpo.TALKS avand ca tema "Cum sa reducem riscul amenzilor GDPR?". Exista o reteta pe care urmeaza sa o prezentati?

MG: Oamenii sunt diferiti. De aceea nu exista o reteta universala de slabit sau pentru o viata sanatoasa. Exista insa principii care te pot ajuta sa ajungi la greutatea dorita sau sa iti mentii sanatatea.

Companiile sunt si ele diferite si cu cerinte diferite cand vine vorba de conformitate.

De aceea nu voi prezenta retete, ci voi discuta despre modul practic in care principiile GDPR te pot ajuta sa documentezi si sa demonstrezi conformitatea cu cerintele privind protectia datelor.

WEBINARUL ESTE TRANSMIS LIVE PE PLATFORMA https://conferinte-live.ro/ si pe pagina de Facebook Dpo-NET.ro - Data Protection Officers Network - https://www.facebook.com/dponet.ro

Evenimentul este inregistrat si este disponibil in spatiul public pentru a asigura accesul la informatii cator mai multe persoane si dupa acest eveniment.

AGENDA - dpo.TALKS - “Cum reducem riscul amenzilor GDPR ?” - 30.09.2020 - 10.00-11.30

  • Invitat: Mihai Ghita, Cofondator Sypher Solutions
  • Moderator: Daniela Simionovici, Senior Partner NeoPrivacy Romania

09.45 - 10.00 - Inregistrarea participantilor in platforma online

10.00 - 10.30 - Provocarile profesionale ale DPO-ului in contextul actual / Sinteza amenzilor GDPR aplicate la nivel european in 2020

10.30 - 11.00 - Studiu de caz: Asistentul Virtual GDPR Sypher ca solutie pentru reducerea riscurilor amenzilor GDPR si digitalizarea activitatii DPO-ului

11.00 - 11.30 - Sesiune de intrebari si raspunsuri

Inscrierea se face exclusiv prin completarea urmatorului formular.

    Campurile marcate cu * sunt obligatorii






    Va rugam confirmati primirea urmatoarelor informatii:

    Va rugam consultati Politica de confidentialitate privind prelucrarea datelor cu caracter personal pe site-ul DPO-net.ro . Suplimentar vom trimite impreuna cu emailul de confirmare a inscrierii la webinar si o Nota de informare privind prelucrarea datelor.

    Am fost informat privind prelucrarea datelor cu caracter personal conform GDPR




    INTRA ACUM în grupul WhatsApp "Comunitatea Dpo-NET.ro"!


    Iți plac articolele dpo-NET.ro? Poți fi la curent cu toate aceste noutăți dacă ne urmărești zilnic pe paginile noastre de LinkedIn sau Facebook. 


    Acest articol este protejat de către dispoziţiile legale incidente și este interzisă copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a acestuia. Articolele publicate pe DPO-NET.RO pot fi preluate doar în limita a maxim 500 de caractere, fără a depăşi jumătate din totalul de caractere, şi cu citarea obligatorie a sursei, cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor și articolelor publicate pe DPO-NET.RO, vă rugăm să ne contactati.

    Care a fost cea mai mare provocare a companiilor in procesul de obtinere si mentinere a conformitatii GDPR?

    Specialistii in protectia datelor au fost cei care au lucrat alaturi de organizatii in procesul de obtinere si mentinere a conformitatii GDPR. Am vrut sa stim care a […]

    Care a fost cea mai mare provocare, în ultimii doi ani, pentru specialistii in protectia datelor personale?

    Data de 25 mai 2020 a marcat 2 ani de la implementarea regulamentului GDPR in Uniunea Europeana. Au fost doi ani plini de schimbari, atat pentru utilizatori, cat […]

    Marius Dumitrescu: “Este trist ca a fost nevoie de acest coronavirus pentru a înțelege mai bine GDPR-ul”

    Astăzi, 25 mai 2020, se împlinesc doi ani de la aplicarea Regulamentului general privind protecția datelor personale (GDPR), moment prielnic pentru noi toți de a realiza o scurtă […]

    Ovidiu Ionescu: Conformarea GDPR, deși nu este aducătoare de profit, este o carte de vizită foarte prețioasă

    Ovidiu Ionescu a absolvit Facultatea de Administrație Publică, din cadrul SNSPA, în anul 2013 și Facultatea de Drept, Universitatea Titu Maiorescu, în anul 2017. A urmat 7 ani […]

    Daniela Cireașă: „Realizarea cartografierii nu este sarcina exclusivă a DPO-ului”

    Daniela Cireasa a absolvit Facultatea de Drept, Universitatea Nicolae Titulescu, este consilier juridic din anul 2001. In 2018 a absolvit cursurile postuniversitare de protectia datelor „Protectia juridica a […]

    Alexandru Luca: În acest context, digitalizarea nu este o noutate, este mai mult o oportunitate

    Alexandru Luca, în prezent Mobile Division Manager – Cybersecurity BU in cadrul comapaniei certSIGN, are o experiență de peste 15 ani în domeniul IT&C, asumându-și roluri cheie în […]

    Alexandru Gheorghe: Nu am găsit în România experți care să realizeze o „autopsie” a unui telefon mobil

    Alexandru Gheorghe are o experiență de peste 12 ani în calitate de consilier juridic, DPO / Consultant Protectia Datelor, fiind fondatorul companiei Inperspective. El a format și condus […]

    Ovidiu Seceleanu: „Containerizarea, inovația SAMSUNG pentru utilizarea GDPR a terminalelor mobile”

    Preocupați de impactul tehnologiei în activitatea operatorilor de date cu caracter personal, specialisti si responsabili cu protectia datelor din întreaga țară sunt invitati sa participe la cea de-a […]

    Alexandra Jivan: „În cazul unui litigiu, salariații s-ar putea prevala de lipsa de informare, susținând că nu cunosc procedurile”

    Alexandra Jivan (CIPP/E) are o experiență profesională de peste 11 ani, oferind consultanță și reprezentare juridică, atât startup-urilor, precum și companiilor multinaționale. În 2018, a fost inițiatorul proiectului […]

    Trevor Hughes, CEO IAPP: „În domeniul protecției datelor, avem o nouă profesie hibridizată”

    Participând la cea de-a 13-a ediție a Conferinței pentru informatică, confidențialitate și protecția datelor (CPDP2020), desfășurată la Bruxelles în perioada 22-24 ianuarie 2020, Trevor Hughes, Președintele Asociației Internaționale […]

    Cursul postuniversitar UMFST Târgu Mureș de protecția datelor a ajuns la debutul celei de-a treia ediție

    Cursul postuniversitar „Formare si pregatire a Responsabilului cu Protecția Datelor”, organizat de Centrul de cercetare pentru protecția datelor, constituit in cadrul Universității de Medicina, Farmacie, Științe și Tehnologie […]

    Nicolae Ploeșteanu: „Consider că fiecare practician trebuie să aibă această carte”

    In domeniul protecției datelor în România, anul 2020 a debutat cu lansarea pe piață a acestui volum, intituat „GDPR Aplicat. Instrumente de lucru pentru implementarea Regulamentului UE 679/2016”, […]

    Stefan Gabriel Iancu: România este in top 3 din Europa la numarul de amenzi GDPR aplicate

    Stefan Gabriel Iancu are o experiență de peste 21 ani în calitate de consilier juridic, DPO / Consultant Protectia Datelor, fiind fondatorul companiei iPrivacy. El si-a dezvoltat expertiza […]

    „Operatorii ar trebui sancționați pentru desemnarea persoanelor nepotrivite în functia de DPO?”

    Alexandru Gheorghe are o experiență de peste 12 ani în calitate de consilier juridic, DPO / Consultant Protectia Datelor, fiind fondatorul companiei Iperspective. El a format și condus […]

    Anul 2019 văzut prin ochii unui GDPR-ist, 10 momente memorabile

    Este sfarsit de an si fiind un moment de bilant nu pot sa nu ma gandesc la cat de multe lucruri am realizat pe plan profesional si mai […]

    Cătălina Lungu: „De Black Friday, vânătorii de chilipiruri se pot transforma în victime”

    Cătălina Lungu este Responsabil cu protecția datelor (DPO) si Consultant GDPR la Proactiv Cons SRL , fiind licențiată în managementul firmei și absolventă a cursurilor postuniversitare în protecția […]

    Brittany Kaiser: Intervenția străinilor în alegerile din România încă este o amenințare (VIDEO)

    În calitate de fost Director de dezvoltare a afacerilor la Cambridge Analytica, Brittany Kaiser este un celebru denuntator, demascând modul în care au fost influențați și manipulați oamenii, […]

    Gradul de conformare GDPR, în domeniul sanitar românesc, nu a depășit 15%

    Regulamentul General privind Protecția Datelor (GDPR-General Data Protection Regulation) a apărut pentru a oferi un grad de control într-o lume dominată de tehnologie, iar conformarea la acest Regulament […]

    Adriana Ceaușescu: „Trebuie să învățăm că implementarea GDPR este un efort de echipă”

    Adriana Ceaușescu este Ofiter Securitatea Informatiei si Protectia Datelor pentru companii din domeniul Asigurarilor si Sanatatii și a urmat cursurile IAPP, participând totodată la intocmirea codului de conduita […]

    Timis Horea: Frica de amenzi GDPR a oprit inovația în multe domenii

    De profesie medic, Timis Horea este expert in Management Sanitar si fost director de proiecte europene pe componenta socio-medicala, la Primaria Alba Iulia, director de spital, director al […]