Data de 25 mai 2020 a marcat 2 ani de la implementarea regulamentului GDPR in Uniunea Europeana. Au fost doi ani plini de schimbari, atat pentru utilizatori, cat si pentru companii, dar, mai ales, pentru specialistii in protectia datelor. Cu această ocazie, colegii noștri de la SYPHER au realizat acest articol colaj in patru parti, care prezinta 2 ani de GDPR din perspectiva mai multor profesionisti in domeniul protectiei datelor.

Cum ati caracteriza, pe scurt, cei doi ani care au trecut de la implementarea GDPR in Uniunea Europeana?

Pentru Bogdan Manolea, au fost “doi ani destul de complicati. Pe de o parte, cei care au crezut ca dupa 25 mai 2018 se va sfarsi lumea si va incepe o noua era in protectia datelor personale, pot fi dezamagiti de un sistem greoi, unde de la teorie la practica e cale lunga, iar partea de aplicare arata limitele autoritilor (umane, financiare, de cunostiinte tehnice), dar si al neplanificarii (aplicarea pare mai degraba haotica si selectiva, decat un proces riguros si logic). Pe cealalta parte, cei care au crezut ca dupa 25 mai 2018 nu se va intampla absolut nimic, pot sa se simta si ei dezamagiti.  Amenzi se dau, ba chiar si la cei mici si chiar la persoane fizice. Autoritatile par a fi mai decise sa aplice textele legislative decat inainte, iar subiectul protectiei datelor personale este mult mai vizibil.”

Din punctul sau de vedere, cel mai important castig al industriei a fost ca “Toata lumea din zona de business digital stie de GDPR”.

In opinia lui Serban Popa, consultant GDPR la Unity Solutions, “Principalele caracterisitici dupa intrarea in vigoare a noului regulament au fost lipsa de intelegere, mai ales de partea responsabililor din entitatile ce opereaza cu date cu caracter personal, varietatea si ambiguitatea diverselor solutii de conformare la noul regulament puse la dispozitie de o multime de specialisti, mare majoritate fara expertiza si experienta. Au urmat luni de evenimente ce au produs mici miscari de trupe in anumite domenii; au inceput mai ales in firmele serioase si mari sa se desfasoare procese de analiza complexe”.

Totodata, Serban Popa mentioneaza ca, dupa mai bine de un an, cand au inceput si avertismentele si amenzile din partea autoritatii, “lumea/operatorii au inceput sa inteleaga ca avem o noua entitate de reglementare similara cu cea din domeniul concurentei. Au aparut o serie importanta de clarificari la nivel de EDPB si, mai ales, din partea DPA-urilor vestice cu traditie”.

Pentru Raluca Puscas, avocat asociat la Filip & Company,“Cel mai vizibil efect este cresterea gradului de constientizare, atat la nivelul organizatiilor, dar si la nivelul cetatenilor, asupra aspectelor legate de protectia datelor. GDPR apare in discutie din ce in ce mai des atunci cand sunt abordate subiecte din diverse zone, incepand cu securitatea datelor pe internet, mesaje si campanii de marketing, comert online si, mai recent, in context de telemunca sau al masurilor luate in cadrul starii de urgenta / alerta”.

Ea puncteaza un un alt aspect extrem de important si anume, faptul ca, este vorba despre un proces continu. Raluca Puscas remarca, de asemenea, “ca a crescut preocuparea pentru asigurarea securitatii datelor, prevenirea pierderii datelor si incorporarea cerintelor de privacy in ariile de activitate sau a produsele noi pe care companiile doresc sa le dezvolte”.

Stefan Iancu, consultant GDPR in cadrul companiei iPrivacy, afirma ca legislatia referitoare la GDPR “a determinat acordarea unei atentii sporite protectiei datelor cu caracter personal atat in Europa, cat si in afara ei. Tot mai multe state sunt interesate in implementarea de legislatii similare. Desi majoritatea operatorilor nu au fost atat de pregatiti pe cat era de asteptat, aspect demonstrat si de amenzile aplicate in Europa (peste 270), majoritatea operatorilor continua in mod proactiv eforturile de conformare”.

Din punctul sau de vedere, “Numarul de amenzi aplicate este relativ mic prin comparatie cu numarul sesizarilor, iar cuantumul acestora tinde sa fie mai aproape de minimul prevazut de Regulament, daca le raportam la cifra de afaceri. De exemplu, chiar si cea mai mare amenda, ca valoare nominala, aplicata British Airways, 204,600,000 EUR, reprezinta 1,5%din cifra de afaceri a operatorului”.

Roxana Mitroi, avocat in cadrul bpv GRIGORESCU STEFANICA, observa “o tendinta tot mai mare de constientizare a protectiei ce trebuie oferita datelor cu caracter personal. Acest aspect se remarca la nivelul tuturor organizatiilor, avand in vedere ca prevederile regulamentului se aplica tuturor companiilor, fie ca vorbim de organizatii internationale, fie ca vorbim de organizatii autohtone. Este adevarat, ca in mod cert, unele industrii sunt mai expuse decat altele, in special prin prisma volumului mare de date personale ce sunt prelucrate sau chiar al complexitatii operatiunilor de prelucrare efectuate”.

Un alt aspect important semnalat de Roxana Mitroi  este ca, „principalii jucatori au inteles ca prevederile GDPR nu pot fi ocolite prin formule contractuale care sa aloce raspunderea catre terti, catre persoanele vizate sau chiar sa le inlature raspunderea. Astfel, pentru ca s-au lovit de o constientizare rapida a impactului puternic pe care il poate avea pierderea, stergerea, sustragerea sau chiar un incident de securitate asupra datelor cu caracter personal, pentru unii operatori de date, calatoria spre conformarea cu prevederile GDPR a inceput din timp, dinainte de implementarea prevederilor GDPR la nivelul legislatiilor nationale. De asemenea, dupa doi ani de la aplicabilitatea prevederilor GDPR la nivel national, in acest domeniu se observa un ritm de munca sustinut. Acest ritm de munca continuu vizeaza inclusiv momente ulterioare finalizarii implementarii, datorita fluxurilor si proceselor de prelucrari ce pot suferi diferite modificari in timp.  De asemenea, pot interveni si procese noi de prelucrari a datelor, fapt ce poate duce la noi provocari cu privire la analizarea gradului de conformare cu prevederile GDPR”.

In opinia lui Marius Dumitrescu, specialist GDPR, “GDPR-ul nu este o revolutie, este o evolutie!”. El remarca faptul ca, “In Romania, GDPR-ul a intrat brusc in vietile noastre, acum doi ani de zile, printr-un bombardament al consimtamintelor, lansat de operatori din dorinta de a intra rapid in legalitate. Din pacate, si astazi mai exista operatori care folosesc consimtamantul ca temei legal pentru prelucrarea datelor privind sanatatea persoanelor vizate si deduc, astfel, ca DPO-ul nu si-a castigat inca locul pe care il merita in organizatie si recomandarile lui inca nu sunt ascultate”.

El mai semnaleaza faptul ca “In ultimii doi ani, strategia de vanzari a multor firme de consultanta s-a bazat pe crearea panicii, folosind marketingul inselator care accentua, in primul rand, dimensiunea astronomica a amenzilor, in loc sa promoveze nevoia de instruire a personalului. Platim si astazi campaniile de marketing de acum doi ani care vindeau complianta formala fara a include serviciile de specialitate ale unui DPO”.

Marta Popa, Senior Partner la Voicu si Filipescu SCA, mentioneaza ca: “Regulamentul GDPR a fost <<problema anului 2000>> in domeniul protectiei datelor, nu doar in Europa, ci in intreaga lume. Organizatiile s-au straduit sa se conformeze, de teama consecintelor. Dar limbajul GDPR este foarte sofisticat, uneori vag, astfel incat, procesul de conformitate a fost marcat de incertitudini pentru multe organizatii, publice sau private. Ne asteptam sa apara si alte reglementari in domeniul protectiei datelor, inclusiv in zona de E-Privacy si vom vedea o crestere a impactului si a aplicarii legislatiei, inclusiv in ceea ce  priveste amenzile. Ne putem astepta ca si Brexit-ul sa impacteze unele companii din punct de vedere GDPR. Alte motive de ingrijorare se refera la recomandari in procesarea datelor legate de sanatate in contextul pandemiei de COVID-19 sau inteligenta artificiala (AI).

Marta Popa concluzioneaza: “Cei doi ani de GDPR au adus, cu siguranta, multe beneficii companiilor. In primul rand, GDPR a dus la o mai buna gestionare a datelor si a managementului datelor. In al doilea rand, protectia datelor a fost adusa in atentia managementului superior, ceea ce este o consecinta pozitiva. Si, in al treilea rand, companiile care au investit in conformitate beneficiaza de o crestere a gradului de incredere din partea clientilor si a partenerilor de afaceri”.

Vă invităm marți, 12 Aprilie 2022, de la ora 17, să participați ONLINE la lansarea cărții "SECURITATEA REȚELELOR ȘI A SISTEMELOR INFORMATICE. IMPLEMENTAREA DIRECTIVEI NIS ÎN ROMÂNIA" a autorilor Marius Dumitrescu și Daniela Simionovici.

Acest proiect editorial apărut în colecția Științe Juridice la Editura Universitară, unic pe piața din România, se adresează operatorilor de servicii esenţiale, furnizorilor de servicii digitale şi responsabililor cu implementarea NIS la nivelul entităţilor vizate de prevederile Directivei NIS (energie, transport, sectorul bancar, domeniul medical, infrastructuri ale pieței financiare, infrastructură digitală, furnizarea și distribuirea de apă potabilă, piețe online, motoare de căutare online și servicii de cloud computing).

Scopul acestei cărți este de a-i ajuta pe cei vizaţi nu doar să implementeze prevederile Directivei, ci să înţeleagă importanţa acesteia şi, mai ales, faptul că serviciile esenţiale pe care le furnizează au nevoie de o protecţie deosebită nu pentru faptul că nerespectarea Directivei ar atrage după sine amenzi, ci pentru faptul că orice perturbare în furnizarea serviciilor esenţiale se poate traduce în disfuncţionalităţi grave la nivel comunitar şi chiar societal.

Participanții la evenimentul de lansare vor primi un discount de 10% pentru achiziția cărții. Preț întreg: 150lei / Preț special de lansare: 135lei  Transportul prin curier se calculează suplimentar.

Puteți plasa chiar acum o precomandă și veți primi cartea imediat după lansare. 

RĂSFOIEȘTE CUPRINSUL CĂRȚII | DESPRE AUTORI | CUVÂNT ÎNAINTE | INTRODUCERE

Titlu: Securitatea reţelelor şi a sistemelor informatice. Implementarea directivei NIS în România

• ISBN: 978-606-28-1430-4
• Format: Tipărit  
• Pagini: 452
• Autori: Marius DUMITRESCU, Daniela SIMIONOVICI
• Publicat de: Editura Universitară, Colecţia Ştiinte juridice
• Data aparitiei: 2022

TRANSMISIUNE LIVE - LANSARE

Lansarea acestui proiect editorial se va face online, marți 12 aprilie 2022 începând cu ora 17:00, printr-o transmisiune LIVE pe Facebook, Linkedin, Youtube, Conferinte.ro si dpo-net.ro  la care vor lua parte mai mulți invitați speciali.

DESPRE ACEST PROIECT EDITORIAL

Ne îndreptăm spre a treia aniversare a datei de 25 mai, ca punct de plecare în aplicarea prevederilor Regulamentului European 679/2016, normă legislativă europeană care s-a impus în memoria colectivă ca fiind cea care prevede aplicarea unor amenzi neegalate de nicio altă lege, la nivel mondial, în special din cauza faptului că unul dintre reperele în stabilirea cuantumului acestora este reprezentat de un procent din cifra de afaceri la nivel mondial a operatorului sancționat.

Regulamentul UE 679/2016, cunoscut de noi toți sub numele de GDPR, a intrat în vigoare în 2016, în urmă cu cinci ani, dar se aplică doar din 25 mai 2018, după o perioadă de grație de doi ani, pe care majoritatea țărilor europene, inclusiv România, nu au folosit-o pentru a lansa campanii de educație pentru persoanele vizate și operatorii.

În România, GDPR a intrat brusc în viața noastră printr-un bombardament al consimțămintelor, lansat de operatori și împuterniciții acestora din dorința de a obține rapid conformitatea cu aceste noi reglementări legislative. Din păcate, chiar și astăzi există operatori români care folosesc, de exemplu, consimțământul ca bază legală pentru prelucrarea datelor de sănătate ale persoanelor internate într-un spital, de unde deduc faptul că Responsabilul cu protecția datelor nu și-a câștigat încă locul pe care îl merită în organizație și recomandările sale încă nu sunt luate în considerare, deoarece prelucrarea datelor în sistemul sanitar este reglementată specific și NU este necesară obținerea unui alt consimțământ pentru prelucrarea datelor personale.

În luna mai 2018 se estima că 20% dintre operatorii europeni începuseră un program pentru obținerea conformității GDPR. Acest procent a crescut valoric în mod semnificativ în ultimii trei ani, fiind estimat astăzi la peste 60%, dar, în același timp, îngrijorează, din ce în ce mai mult, calitatea conformității obținute la nivel european. Conform studiilor făcute de specialiști, în 2019 au fost deja create primele 500.000 de roluri de DPO, fără a fi modificate organigramele și fără a fi asigurate și garantate resursele necesare pentru ca un DPO să își poată îndeplini cu succes acest rol. Consider că operatorii de date cu caracter personal trebuie să nu mai caute soluții de formă, de fațadă și să înțeleagă că această mult dorită conformitate GDPR nu se realizează prin apăsarea butonului „Print” și că oricine alege această cale rămâne la fel de expus riscurilor, ca oricare alt operator care decide să ignore GDPR.

În ultimii trei ani, strategia de marketing și vânzări a multor companii de consultanță GDPR s-a bazat pe „crearea panicii”, folosind marketingul înșelător, care accentua, în primul rând, dimensiunea astronomică a amenzilor, în loc să promoveze nevoia de instruire a personalului. Plătim în continuare pentru campaniile de marketing din acești trei ani care au vândut conformitatea “de fațadă”, fără a include serviciile specializate ale unui responsabil cu protecția datelor.

Sper că într-un final vom înțelege că în tot acest GDPR este vorba despre oameni, sau mai bine spus despre NOI! Nu este vorba despre creşterea birocraţiei şi despre proceduri sufocante. Este vorba despre respectul pe care trebuie să îl acordăm şi să îl obţinem unii de la ceilalţi, respect de care am uitat datorită, în principal, avantajelor obținute prin utilizarea tehnologiilor bazate pe tranzacționarea datelor cu caracter personal și a informațiilor confidențiale.

În afacerea mea, ca angajator, influențez direct și decid modalitățile prin care sunt procesate datele cu caracter personal. Dar, ca persoană fizică, atunci când navighez pe internet, când merg pe stradă, la un supermarket sau mă cazez la un hotel am așteptarea naturală de a cunoaște cine, de ce și ce date personale sunt prelucrate în ceea ce mă privește. Chiar și după acești trei ani, acest lucru nu se întâmplă aproape niciodată și am încetat să mai cred că ceva poate fi gratuit, dându-mi seama că în aceste situații plătesc de fapt  cu datele mele personale, care au devenit o monedă de schimb foarte valoroasă.

Din punct de vedere personal, cea mai mare provocare pentru companii în procesul de obținere și menținere a conformității GDPR rămâne lipsa unei culturi generale a responsabilității în rândul angajaților asupra confidențialității datelor. Această deficiență poate fi substanțial corectată prin programe de instruire cu privire la importanța protecției datelor, în conformitate cu practicile generale și politicile specifice activității companiei. Responsabilizarea angajaților din perspectiva protecției datelor cu caracter personal va adăuga valoare companiei. Un angajat conștient și informat este un angajat vigilent care acționează responsabil, riscurile specifice erorii umane se diminuează semnificativ, în timp ce eficiența muncii crește. Mai mult, identificarea rapidă a posibilelor breșe de securitate și respectarea procedurilor de răspuns la incidente vor reduce la minimum pierderile reputaționale și financiare ale companiei.

Persoana vizată a rămas cea mai mare provocare pentru întreg domeniul protectiei datelor din România, deoarece, din cauza lipsei educației populației în acest domeniu al protecției datelor, Autoritatea de Supraveghere și întreg corpul profesional de specialiști se confruntă cu solicitări nejustificate și insuficient documentate privind stergeri selective sau rectificari neîntemeiate a datelor personale. Cu siguranță, aceste solicitări nu sunt soluționate întotdeauna în favoarea persoanei vizate, existând mai multe reglementări specifice în ceea ce privește termenul de retenție și posibilitățile de restricționare și condiționare a accesului la date.

Gardianul modului în care sunt respectate confidențialitatea și mecanismele de protecție a datelor cu caracter personal rămâne Responsabilul cu protecția datelor (DPO), această profesie „tânără”, care probabil se confruntă cu una dintre cele mai mari provocări profesionale, datorită caracterului general al Regulamentului (UE) 2016/679 și a lipsei unor repere unitare pentru interpretarea și punerea sa în aplicare.

Modul în care această nouă funcție de DPO a fost tradusă în limba română, înlocuind termenul de „ofițer” cu „responsabil” este o eroare cu efecte pe termen lung, deoarece induce greșit ideea că responsabilitatea stă pe umerii acestei persoane, făcând să fie și mai greu de conștientizat faptul că responsabilitatea conformității este în permanență a managementului operatorului și că rolul Responsabilului cu protecția datelor este de a susține și de a monitoriza acest proces și nu răspunde efectiv de implementare sau de consecințele neimplementării GDPR în entitate.

Dacă ne oprim asupra obligațiilor operatorilor publici din România de a desemna un responsabil cu protecția datelor, conform datelor furnizate de Autoritatea de Supraveghere, constatăm că doar o parte din aceste instituții publice și-au notificat decizia de numire a unui DPO, aproximativ 2000 de notificări fiind înregistrare din partea acestora, restul aparținând operatorilor din domeniul privat. Dacă luăm în considerare că în România avem aproximativ 20,000 de instituții publice, reiese un grad de conformare de doar 10% în privința respectării obligațiilor conform articolului 37 din Regulament, restul de 90% alegând asumat să nu ducă la îndeplinire această obligație legală.

În ultimul an, societatea în care trăim s-a schimbat, fiind supusă unuia dintre cele mai dificile teste de stres. Frica este cea care a forțat societatea noastră să se adapteze și să se maturizeze forțat, făcând, în primul rând, un mare salt spre digitalizare. Astăzi vorbim mai mult ca oricând despre telemuncă, telemedicină, tele-educație și, mai ales, despre știri false. Mediul de afaceri românesc a resimțit pe deplin efectele acestei pandemii. Unele companii și-au suspendat în totalitate activitățile, în timp ce altele au implementat noi procese de lucru la distanță pentru angajați, ținând cont de regulile de izolare. Prioritatea a fost restabilirea cât mai rapidă a activității companiilor și instituțiilor publice și, în acest context, au existat compromisuri privind protecția datelor, compromisuri care vor trebui rezolvate pe măsură ce situația se îndreaptă spre o nouă normalitate.

Putem spune că pandemia a acționat ca un accelerator pentru deciziile de adoptare și utilizare a noilor tehnologii, deoarece, în doar câteva luni, a devenit clar că digitalizarea nu mai este opțională, ci este absolut necesară pentru supraviețuirea companiilor și pentru continuitatea serviciile publice furnizate de autorități. Această situație a făcut ca multe proiecte să fie lansate în regim de urgență, deși, în mod normal, ar necesita ani de analiză și planificare și a fost practic imposibil să se ia în considerare toate efectele „secundare”.

În urma recomandărilor autorităților române, mai multe companii au decis să accepte, de la o zi la alta, ca angajații să lucreze de acasă. Din punct de vedere legal, am fost pregătiți, legislația română are prevederi clare în ceea ce privește telemunca / munca la domiciliu și majoritatea companiilor au semnat acum cu fiecare angajat doar o anexă la contractul de muncă, pentru a îndeplini această formalitate birocratică. Foarte puține companii au investit în securitatea echipamentelor și canalelor de comunicații, alegând adesea soluțiile cele mai rapide și mai ieftine, folosind adesea echipamentele de calcul și de comunicare personale ale angajaților.

Trebuie să ne dăm seama că toată această digitalizare în regim de urgență vine la pachet cu asumarea riscurilor de către operatori. Cu toate acestea, urgența nu înseamnă renunțarea la precauții și analize prealabile. Chiar și cu timp și resurse limitate, se pot lua măsuri pentru a reduce riscul prin identificarea proceselor a căror digitalizare are impact maxim asupra funcționării companiei și alocarea cu prioritate a resurselor de analiză și control al riscurilor.

Derapajele operatorilor de la respectarea principiilor GDPR au devenit o normalitate pe care persoanele vizate le acceptă și le trec cu vederea în speranța că nu se vor repeta. Cu toate acestea, valorile amenzilor aplicate de Autoritățile de Supraveghere europene sunt în creștere, ajungând să depășească 170 milioane de euro în 2020, dublu atât ca număr de amenzi, cât și valoric, față de anul anterior.

În ultimul an, de când a fost recunoscută oficial pandemia Covid-19, s-a vorbit mai mult despre GDPR decât în întreaga perioadă de la intrarea în vigoare a Regulamentului UE 679/2016 și este trist că a fost necesar acest virus pentru a oferi domeniului protecției datelor cu caracter personal atenția pe care o merită cu adevărat. Numărul crescut de incidente de securitate, de multe ori prin campanii de phishing, infectând mii de computere, se datorează naivității utilizatorilor care citesc acum orice e-mail legat de acest Coronavirus. Din păcate, multe afaceri au suferit și, mai mult decât efectele crizei sanitare ale acestei pandemii, sunt îngrijorat de valul de recesiune economică pe care estimez că o vom parcurge în următoarele luni și care va pune, din păcate, protecția datelor cu caracter personal într-un con de umbră.

Marius Dumitrescu, președinte al Asociației Române a Specialiștilor în Confidențialitate și Protecția Datelor (ASCPD), DPO certificat PECB și Trainer, Managing Partner NeoPrivacy România