Care sunt conceptele cheie și scopul GDPR?

Editorial

Vizualizari: 538

Facebooktwittergoogle_plusredditpinterestlinkedinmail

Scurt istoric

Comisia Europeană a propus în 2012 Regulamentul general privind protecția datelor pentru a sprijini evoluția economiei digitale europene. Unul dintre obiectivele acestora a fost să permită un flux mai liber de date în UE prin elaborarea unei legi unice pentru protejarea datelor și raționalizarea a zeci de diferite legi privind protecția datelor aplicate fiecărui stat membru. Aceste legi, precum Legea privind protecția datelor din Marea Britanie din 1998, s-au bazat pe vechea directivă UE privind protecția datelor din 1995.

Noua lege trebuie, de asemenea, să abordeze și alte provocări, inclusiv preocupările sociale din ce în ce mai mari legate de modul în care datele cu caracter personal au fost utilizate de organismele publice și private, în special guvernele și agențiile de securitate. Este necesar să se acomodeze o dorință din ce în ce mai mare ca oamenii să controleze modul în care sunt utilizate datele lor personale și o mai mare transparență în ceea ce privește procesarea acestora.

Pe lângă aceste provocări, au apărut confuzii și inconsecvențe în întreaga UE în ceea ce privește căutarea, obținerea și gestionarea consimțământului pentru prelucrarea datelor, pe care noua lege ar trebui să o abordeze. A existat o nevoie clară de a guverna mai bine capacitățile noi, care includ prelucrarea automată și profilarea persoanelor. Noua lege ar trebui, de asemenea, să îmbunătățească modul în care o astfel de prelucrare a fost guvernată cu clauze mai clare.

De unde nevoia de schimbare?

Un bun exemplu despre cum au mers greșit lucrurile în temeiul legislației mai vechi privind protecția datelor, poate fi  acțiunea de aplicare în atragerea fondurilor de caritate, care a fost pusă în aplicare de autoritatea britanică pentru protecția datelor, Biroul Comisarului pentru Informații (ICO).

Aceasta a implicat 13 organizații caritabile care au preluat datele personale pe care le-au colectat de la donatori și apoi fără consimțământul donatorilor, le-au conectat cu alte date de identificare pe care le-au găsit, le-au împărtășit între ele și au desfășurat activități de profilaxie a datelor cu caracter personal pentru a ajuta la strategiile de strângere de fonduri . Aceasta a încălcat Legea privind protecția datelor din 1998, iar ICO a amendat organizațiile caritabile.

UE a decis că pentru a obține o manipulare simplificată a datelor care au transferat mai mult control individual, ar înlocui directiva existentă privind protecția datelor din 1995, cu un nou regulament.  Rezultatul a fost elaborarea, conferindu-i numele complet de, Regulamentul (UE) 2016/679 al Parlamentului European și al Consiliului din 27 aprilie 2016 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și libera circulație a acestor date și de abrogare a Directivei 95/46 / CE.

GDPR introduce noi prevederi privind prelucrarea datelor copiilor, în special de către serviciile societății Internet (ISS). Dacă un astfel de serviciu folosește consimțământul ca temei juridic, prelucrarea datelor cu caracter personal ale copiilor este legală dacă și-au dat consimțământul și au cel puțin 16 ani.

Servicii ale societății informaționale

Articolul 8, Capitolul II al GDPR conține principii pentru ISS care se referă la copii.

Un serviciu al societății informaționale a fost definit în articolul 1 din Directiva (UE) 2015/1535 ca fiind: "Orice serviciu furnizat, în mod obișnuit, cu titlu oneros, la distanță, prin intermediul unui echipament electronic de prelucrare (inclusiv compresie digitală) și stocare a datelor și la cererea individuală a unui destinatar al unui serviciu".

Rețelele sociale precum Facebook sau serviciile de cotație financiară sunt exemple de organizații care oferă servicii ale societății informaționale. Considerentul 38  al GDPR explică de ce este atât de important pentru aceste tipuri de organizații să stabilească vârsta utilizatorilor lor: " Copiii au nevoie de o protecție specifică a datelor lor cu caracter personal, întrucât pot fi mai puțin conștienți de riscurile, consecințele, garanțiile în cauză și drepturile lor în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal. Această protecție specifică ar trebui să se aplice în special utilizării datelor cu caracter personal ale copiilor în scopuri de marketing sau pentru crearea de profiluri de personalitate sau de utilizator și la colectarea datelor cu caracter personal privind copiii în momentul utilizării serviciilor oferite direct copiilor. Consimțământul titularului răspunderii părintești nu ar trebui să fie necesar în contextul serviciilor de prevenire sau consiliere oferite direct copiilor".

Conștientizare cibernetică la locul de muncă

GDPR nu face o lege specifică în ceea ce privește securitatea cibernetică, dar necesită ca datele să fie tratate în siguranță și oferă unele cerințe generale privind ceea ce înseamnă aceasta. Putem presupune cu siguranță că nivelul de îndrumare și de sensibilizare în ceea ce privește securitatea informațională și informatică va continua să crească.

În conformitate cu evoluția GDPR ca regulament, existentă o directivă privind confidențialitatea în mediul electronic care este, de asemenea, înlocuită de nu nou  regulament. Cunoscut ca regulamentul privind confidențialitatea în mediul electronic, acest accent se pune pe încredere - asigurând securitatea și confidențialitatea datelor și a meta-datelor în timp ce acestea sunt comunicate.

Scopul este de a simplifica regulile în privința acceptării "cookie-urilor" online (cookie-urile sunt mesaje informative specifice pe care serverele web le transmit browserului dvs. atunci când accesați site-urile internet), oferă garanții suplimentare împotriva spam-ului prin interzicerea totală a comunicațiilor nesolicitate și stabilește  bazele juridice pentru prelucrarea datelor.


Autor: Elena Marc, Specialist protecția datelor la Empire Logistics, membru ASCPD.

Intră în contact cu Elena sau urmărește-i activitatea pe Facebook: Empire Logistics

Iți plac articolele dpo-NET.ro? Poți fi la curent cu toate aceste noutăți dacă ne urmărești zilnic pe paginile noastre de LinkedIn sau Facebook. 

ALERTĂ DE FRAUDA către toți cetățenii, emisă de ANAF

Editorial

Vizualizari: 2953

Facebooktwittergoogle_plusredditpinterestlinkedinmail

Printr-un comunicat de presă publicat ieri (13.06.2019) pe site-ul său, Agenția Națională de Administrare Fiscală atrage atenția contribuabililor asupra unei posibile fraude care se derulează în prezent.

În ce consta înșelăciunea?

Persoanele fizice sunt informate prin sms sau prin e-mail că au de primit bani de la ANAF. Pentru a intra în posesia respectivei sume de bani, aceștia trebuie să acceseze o adresa de internet unde li se cere să completeze un formular cu o serie de date personale inclusiv conturile bancare și PIN-urile acestora.

ANAF ne sfătuiește să nu accesăm link-uri din sms-uri primite în numele său, pentru că Agenția nu transmite informații nesolicitate prin sms. Mai mult, ANAF atrage atenția că  portalul oficial al instituției este www.anaf.ro.

Prin urmare, dacă primiți un sms în numele ANAF, cu siguranță este o tentativa de frauda. În cazul în care veți primi un e-mail ce pare veni din partea ANAF, verificați cu atenție adresa expeditorului, asigurându-vă că aceasta este de @anaf.ro iar eventualele link-uri să conducă către o pagină din portalul oficial al instituției este www.anaf.ro.

Cum ne protejăm de aceste înșelăciuni?

Vă atragem atenția că astfel de încercări de fraudă, deși nu sunt o noutate, continua să facă facă victime printre utilizatorii mai puțin vigilenți. Gândiți de doua ori înainte să dați un click sau să transmiteți date personale, în special atunci când vi se oferă gratuități sau chiar sume de bani. În general ofertele care par prea bune încât să poată să fie refuzate ascund pericole.

În cazul în care un e-mail, un apel telefonic sau un SMS, vă trezește suspiciuni, verificați sursele și interlocutorii înainte de a lua decizii pe care este foarte posibil să le regretați ulterior.

Mai mult, în cazul în care depistați o tentativă de fraudă, vă încurajăm să o raportați Centrului Național de Răspuns la Incidente de Securitate Cibernetică (CERT-RO) care a lansat în luna mai a acestui an numărul unic 1911, apelabil din toate rețelele, la care pot fi raportate incidentele de securitate cibernetică de către persoanele fizice, juridice și instituțiile publice. Prin intermediul serviciului de call-center veți beneficia de asistență primară și consiliere pentru diagnosticare și remediere.

În primele cinci zile de la operaționalizarea numărului unic 1911, 87 de alerte unice de securitate cibernetică au fost raportate către CERT-RO.

„Statistic, cele mai numeroase, aproximativ 30% sunt tip fraude (phishing, sextortion, etc), conținut abuziv aproximativ 14% (spam, mesaje comerciale nedorite, etc), alături de alerte privind sisteme compromise (neactualizate, configurate necorespunzător sau neactualizate), încercări automate de spargere a parolelor, furt de informație, precum și un atac de tip ransomware (criptarea datelor de pe hard-disk).” declara ministrul Comunicațiilor Alexandru Petrescu.

Mai multe informații despre numărul 1911 găsiți aici

Atacatorii vor schimba mereu modul de operare, pentru a încerca să va ducă în eroare. Un astfel de exemplu este reinventarea metodei “Accidentul”, pusă în scenă de o echipa mixta, formata din romani și bulgari. Aceștia se recomandau polițiști și rugau diverse persoane (victimele) să accepte să dea bani unor ”infractori” pentru a-i prinde în flagrant. Naivi, oamenii care credeau că dau o mână de ajutor poliție, au rămas fără bani.

În urmă cu doua luni vă prezentam cele mai frecvente amenințări de securitate, o colecție de 26 de pericole descrise de care trebuie sa ne ferim și pe care trebuie să  învățăm să le putem identifica. Va recomandăm să fiți vigilenți și să vă informați constant asupra pericolelor existente. Urmărind știrile platformei noastre sau informările săptămânale ale CERT.RO, veți putea afla care sunt ultimele amenințări identificate de experții în securitate.

LATER EDIT

Pe pagina sa de Facebook, CERT-RO ne asigură că "s-au efectuat toate demersurile necesare blocării acelui site care găzduiește această tentativă de păcăleală, iar Google a inclus deja o avertizare pentru cei care accesează acel link.

Iată ce vă sfătuiește CERT-RO să faceți dacă ați fost victime ale acestei fraude:
1️⃣ să verificați tranzacțiile de pe contul bancar anexat cardului, pentru eventuale plăți suspecte,
2️⃣ să notificați acest lucru cât mai rapid băncii emitente a cardului, pentru a-l bloca și emite altul, cu alte date,
3️⃣ să depuneți o plângere la cea mai apropiată secție de Poliție, în cazul în care au suferit pagube financiare în urma unui astfel de incident.

 

Iți plac articolele dpo-NET.ro? Poți fi la curent cu toate aceste noutăți dacă ne urmărești zilnic pe paginile noastre de LinkedIn sau Facebook. 

Sunt angajații un risc de securitate?

Editorial

Vizualizari: 878

Facebooktwittergoogle_plusredditpinterestlinkedinmail

Da, angajații reprezintă unul dintre cele mai mari riscuri în ceea ce privește securitatea unei unei organizații. Și nu spunem noi asta mergând pe principiul 80/20 al lui Pareto, transpus în business (80% din probleme sunt cauzate de 20% dintre angajați), ci studiul State of Cybersecurity 2019 realizat de ISACA.

Analiza răspunsurilor a peste 1500 de respondenți din întreaga lume ne prezintă câteva elemente asupra cărora orice top level manager ar trebui să reflecte înainte de a adopta strategia de securitate a afacerii sale.

Primul lucru care ne-a atras atenția este faptul că 15% dintre amenințările de securitate înregistrate de o organizație provin din rândul propriilor angajați, aceștia clasându-se pe podiumul riscurilor, fiind surclasați doar de infractori cibernetici și hackeri.

De ce sunt vulnerabile companiile la amenințările interne?

Lipsa programelor de conștientizare, a procedurilor clare, a unui program adecvat de instruire al angajaților ii pune pe aceștia în situația de a nu fi conștienți de greșelile pe care le pot face. Astfel, aceștia vor trata cu superficialitate și lipsa de responsabilitate fluxurile de date din organizație, acesta fiind drumul cel mai scurt către incidentele de securitate.

Revenind la studiul ISACA, 57% dintre respondenți consideră că programele de training pentru angajați sunt cea mai buna soluție pentru diminuarea riscurilor privind securitatea organizației, în timp ce 36% dintre aceștia considera ca externalizarea serviciilor de specialitate în domeniul securității cibernetice ar conduce la o mai buna gestionare a amenințărilor la securitatea organizației.

Interesant este faptul că 60% dintre respondenți admit că bugetul alocat securității cibernetice este insuficient pentru a asigura un grad adecvat de protecție, deși  recunosc că este foarte probabil să fie ținta unui atac cibernetic în decursul acestui an.

33% dintre directori vă vor concedia dacă veți cauza un incident de securitate

Un studiu interesant, realizat de Nominet, ne arată faptul că angajații care cauzează accidental un incident de securitate se pot confrunta cu mari probleme. Mai exact,  33% dintre directorii de companii chestionați au declarat că vor rezilia contractul angajaților dacă aceștia vor cauza un incident de securitate.

Sa fie oare acesta caza pentru numărul mic de incidente de securitate raportate? Revenind la studiul ISACA, aflăm că 3 din 4 indecente nu sunt raportate sau gravitatea lor este mult subdimensionată.

Cu alte cuvinte noi nu vom afla decât de bresle care nu mai au loc sub covor, asta pentru că marea majoritate a organizațiilor încearcă să le ascundă existenta sau gravitatea pentru a evita sancțiunile financiare, costurile de remediere sau cele asociate prejudiciilor de imagine.

Ce concluzii putem trage?

Carența unei culturi a responsabilității, în rândul angajaților, privind protecția datelor personale este un factor de risc. Acesta poate fi diminuat substanțial în urma instituirii unor programe de instruire cu privire la importanța protecției datelor în concordanță cu practicile generale și politicile specifice activității companiei.

Responsabilizarea angajaților din perspectiva protecției datelor personale va aduce un plus de valoare companiei. Un angajat conștient și informat este un angajat vigilent și care acționează cu responsabilitate, riscurile unei erori umane scăzând, în același timp în care randamentul muncii crește. Mai mult, identificarea rapidă a eventualelor breșe de securitate și respectarea protocolului de răspuns la incidente va minimiza pierderile companiei.

Costurile cu neinstruirea personalului pot fi foarte mari

Răspunderea este a angajatorului:“Datorită raportului de prepușenie dintre operator și salariații cu atribuții în domeniul protecției datelor personale, operatorul, adică societatea, va suporta povara costurilor asociate unei eventuale reclamații. Vina unui incident de securitate (breșă) ce privește datele personale, aruncată pe umerii un angajat neinstruit, nu exonerează în nici un fel responsabilitatea operatorului (angajatorului). Referitor la instruirea GDPR a angajaților, Cristina ne atrage atenția asupra faptului că acesta “trebuie să fie un proces ciclic (bianual sau cel puțin anual) pentru a putea fi sincronizat cu evoluția perpetuă a amenințărilor. Mai mult, instruirea GDPR a personalului ar trebui solicitată pentru fiecare modificare adusă fluxurilor de date și proceselor sau a legislației aplicabilă”, afirmă Cristina Mătasă, Consultant GDPR.

 

Iți plac articolele dpo-NET.ro? Poți fi la curent cu toate aceste noutăți dacă ne urmărești zilnic pe paginile noastre de LinkedIn sau Facebook. 

Prima amendă GDPR în Belgia a fost aplicată unui primar

Autoritatea de supraveghere din Belgia a impus prima penalizare financiară de la intrarea în vigoare a GDPR, ne informează Comitetul European pentru Protecția Datelor. Probabil mulți dintre cititori […]

Votul electronic: soluție sau problemă?

Consecventa eșecurilor Ministerul Afacerilor Externe în organizarea alegerilor pentru românii aflați în afara granițelor țării a redeschis discuțiile privind votul electronic. Alegerile europarlamentare din luna mai a acestui […]

Când încep certificările GDPR în România ?

Certificarea GDPR se dovedește a NU fi unul dintre subiectele de interes pentru entitățile implicate în domeniul protecției datelor cu caracter personal, în ciuda faptului că instituirea unor […]

S-a lansat Ghidul Operatorilor privind monitorizarea video!

Data Protection Commission (DPC), autoritatea națională de supraveghere din Irlanda, a publicat de curând Ghidul de utilizare a sistemelor de monitorizare video dedicat celor care prelucrează date colectate […]

O radiografie obiectivă a primului an de GDPR

Mâine se împlinește un an de la aplicarea Regulamentului general privind protecția datelor personale (GDPR), moment prielnic pentru noi toți de a realiza o scurtă retrospectivă și de […]

De câți DPO are nevoie România ?

În cadrul unui eveniment privat la care au luat parte experți în protecția datelor în vederea realizării unui bilanț după un an de GDPR, reprezentantul Autorității Naționale de […]

Hitler ar fi iubit rețelele de socializare

Bob Iger, Directorul Executiv al Disney, a criticat în termeni foarte duri platformele de social media afirmând chiar că „Hitler ar fi iubit rețelele de socializare pentru ca […]

După primul an GDPR în România, e timpul să încetăm cu dezinformările!

„GDPR-ul nu este o revoluţie, este o evoluţie!”, aşa îmi încep majoritatea cursurilor încercând să explic că acest pachet de reglementări legislative există înca din 1995 şi a […]

Filmele interactive aduc noi provocări în domeniul protecției datelor

Mi-am petrecut weekendul captivat de filmele interactive în care am eu posibilitatea de a schimba scenariul si finalul filmului în functie de propriile mele alegeri. Trebuie sa recunosc […]

ASCPD: Știrile false, adevărate bombe invizibile

În contextul Zilei Internaționale a Păcălelilor, anunțul Asociației Specialiștilor în Confindențialitate și Protecția Datelor (ASCPD) prin care se anunța lansarea pe data de 1 Aprilie 2019 a unei […]

BREXIT-ul și datele personale

O poveste cu iz de drama și efecte istorice Care este legătura între Brexit și datele personale? De curând am urmărit cu mare interes filmul Brexit: The Uncivil War, […]

Facebook sau Fakebook ? Despre eliminarea comportamentului inadecvat coordonat din România

Conform unui comunicat de presa din 7 Martie 2019, semnat de Nathaniel Gleicher, șeful pentru cyber-security al Facebook, au fost eliminate mai multe Pagini, grupuri și conturi care […]

Pași repezi pentru o Dictatură Digitală în China ?

Sistemul de credit social al Chinei a fost comparat cu Black Mirror, Big Brother și alte povești S.F. la care vă puteți gândi acum însă realitatea este mai […]

Noi obligatii legale pentru spitalele si clinicile medicale publice si private

Potrivit dispozițiilor legii naționale de transpunere a Directivei (UE) 2016/1148 a Parlamentului European și a Consiliului din 6 iulie 2016 privind măsuri pentru un nivel comun ridicat de […]

Intimitatea și sistemul de sănătate

Prin intimitate înțelegem dreptul unui individ sau al unui grup de a se bucura de neintruziunea celorlalți, inclusiv dreptul de a hotărî ce informații despre ei pot fi […]

Cine poate filma și publica în scop jurnalistic ?

Cine este jurnalist ? Cine poate filma și publica în scop jurnalistic ? Înregistrarea în spațiul public reprezintă o prelucrare de date cu caracter personal ? Persoana publică […]