Când încep certificările GDPR în România ?

Editorial

Vizualizari: 1421

Facebooktwittergoogle_plusredditpinterestlinkedinmail

Certificarea GDPR se dovedește a NU fi unul dintre subiectele de interes pentru entitățile implicate în domeniul protecției datelor cu caracter personal, în ciuda faptului că instituirea unor mecanisme de certificare va conduce la îmbunătățirea durabilă a gradului de transparența și responsabilitatea (vezi considerentul 100 din GDPR). 

Ce este această certificare?

Certificarea GDPR va fi un proces similar obținerii certificărilor ISO, astfel ca pentru a dobândi această certificare, operatorii interesați vor trece printr-un proces care va urmări planificarea, controlul, evaluarea și corectarea proceselor organizației, astfel încât acestea să corespunda normelor standardului în materie de protecție a datelor.

Articolele 42 și 43 din Regulament prevăd obiectivele, garanțiile și rolurile actorilor, împreună cu principiile generale pentru procesele de certificare și acreditare.

Etapele procesului de certificare sunt determinate în GDPR și pot fi completate de etapele identificate în standardul ISO / IEC 17065. Cu toate acestea, dincolo de prevederile generice, ar trebui să examinate certificările existente pentru a identifica cele mai bune practici. Aspecte precum gestionarea soluționării litigiilor, tehnicile de monitorizare a certificărilor acordate și politicile de sancționare sunt esențiale pentru dezvoltarea unor mecanisme de certificare a protecției datelor de încredere.

De ce ar fi utilă o asemenea certificare?

Pe scurt, certificarea GDPR ar trebui să însemne confirmarea respectării de către o organizație (certificată) a cerințelor unui standard în materie de protecția datelor sau, în urma unui proces de evaluare periodică a bunelor practici GDPR din organizație, proces realizat de către un auditor extern, independent (organism de certificare).

Companiile vor putea apela în mod voluntar la certificarea produselor, serviciilor sau proceselor pentru a demonstra că acestea au fost inspectate, încercate și aprobate de un organism de certificare. Scopul final al certificării este creșterea încrederii printre consumatori, parteneri și alți factori interesați, ceea ce poate deveni un avantaj concurențial major.

Ce avantaje poate aduce certificarea GDPR?

Pentru operatori sau împuterniciți, certificarea GDPR reprezinta o forma prin care organizația poate confirma bunele practici implementate în ceea ce privește protecția datelor, un plus de valoare care poate sa-i asigure dezvoltarea portofoliului de clienți.

Certificarea GDPR va reprezenta asumarea responsabilității asupra prelucrărilor de date, oferind un sentiment de siguranță clienților, partenerilor sau angajaților proprii, fapt ce va cimenta relația cu aceștia.

Această certificare va fi voluntară, ceea ce înseamană că pe o piață puternic concurențială, aceasta poate reprezenta o forma de departajare față de competitori. Spre exemplu, un operator care dorește să externalizeze a anumită activitate ce include prelucrarea de date personale, va înclina spre contractarea unui împuternicit care deține o certificare GDPR, aceasta reprezentând o garanție suplimentară a responsabilității împuternicitului în ceea ce privește protecția datelor personale.

Nu în ultimul rând, certificarea GDPR va demonstra existența unor garanții adecvate oferite de operatorii sau de persoanele împuternicite de operatori, care nu fac obiectul Regulamentului GDPR, în cadrul transferurilor de date cu caracter personal către țări terțe sau organizații internaționale.

De ce nu există, la nivel național, operatori certificați GDPR?

După cum spuneam mai sus, cerificarea GDPR se poare realiza doar de organisme de certificare acreditate. Condițiile în care organisme de certificare pot fi acreditate sunt prevăzute în Articolul 43 (1) din GDPR:

“43 (1) [...] organisme de certificare sunt acreditate de către una sau amândouă dintre următoarele entități: a) autoritatea de supraveghere care este competentă în temeiul articolului 55 sau 56; b) organismul național de acreditare desemnat în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 765/2008 al Parlamentului European și al Consiliului (1 ) în conformitate cu standardul EN-ISO/IEC 17065/2012 și cu cerințele suplimentare stabilite de autoritatea de supraveghere care este competentă în temeiul articolului 55 sau 56”.

Solicitând un punct de vedere al Autorității pe acest subiect, aceasta ne-a comunicat următoarele: “[...] la nivel național, potrivit Regulamentului (CE) nr. 765/2008, RENAR este entitatea care va acredita organismele de certificare, în temeiul articolului 43 din Regulament”.

Placând de la răspunsul autorității, am solicitat un punct de vedere și celor de la RENAR, pentru a afla cat mai avem de așteptat pana la apariția standardului pentru certificarea GDPR. Aceștia ne-au comunicat că, până la data respectivă (20.05.2019), “Autoritatea Națională de Supraveghere a Prelucrării Datelor nu a prezentat cerințele suplimentare stabilite de autoritatea de supraveghere menționate la pct. Art. 43 (1) b) din Regulamentul (UE) 2016/679, cerințe care sunt necesare pentru dezvoltarea schemei de acreditare pentru domeniul menționat la art. 43”. Aceștia au mai adăugat că “Activitățile de acreditare a organismelor de certificare se vor putea desfășura numai după finalizarea schemei de acreditare și publicarea mapei de documente informative”.

Comisia Europeană a publicat un studiu efectuat în februarie 2019 cu privire la “Mecanisme de certificare a protecției datelor”, o analiză în peste peste 250 de pagini referitoare la cerificarea GDPR, căreia i se adaugă nu mai puțin de 196 de pagini de anexe.

Potrivit acestui studiului, “Conceptul de cerințe suplimentare în art. 43 (1) (b) GDPR” se referă la:

  1. Cerințe legate de organismul de certificare și expertiza auditorilor săi în domeniul protecției datelor;
  2. Cerințe legate de organismul de certificare și competența auditorilor săi în efectuarea auditului; și
  3. Cerințe legate de integritatea auditorilor și a organismului de certificare”.

Prin urmare, în lipsa cerințelor suplimentare stabilite de autoritatea națională de supraveghere, RENAR-ul nu va putea elabora schema de acreditare, organismele de certificare nu vor putea fi acreditate, făcând astfel imposibilă certificarea organizațiilor interesate.

Făcând o paranteză, că tot veni vorba de RENAR, acesta a identificat standardul SR EN ISO/CEI 17065:2013 ca fiind cel la care face referire Regulamentul. Acesta poate fi achiziționat de pe site-ul Asociației de Acreditare din România - ASRO, accesând următorul link.

Să aruncăm un ochi și în curtea vecinilor

La acest moment, la nivelul UE nu știm să existe un mecanism funcțional de certificare în domeniul protecției datelor, dar știm că primii pași în acea direcție au fost deja făcuți.

Comisia Națională pentru Protecția Datelor din Luxemburg (Commission Nationale pour la Protection des DonnéesCNPD) a fost cea mai harnică autoritate națională din UE în această privință. Declarându-se convinsa de “valoarea pe care o poate oferi certificarea”, CNPD a adoptat o abordare deosebit de proactivă dezvoltând, împreună cu profesioniștii din domeniu, o schemă de certificare. Astfel, schema numită "GDPR-CARPA" a fost prezentată spre consultare publică încă din iunie 2018.

CNPD și-a concentrat activitatea pe două direcții:

  1. Criteriile de certificare, pentru Manageri de Proces/Subcontractați, care trebuie îndeplinite de o organizație care dorește să fie certificate anumite procesări de date. Organizațiile interesate să fie certificate sunt încurajate să ia în considerare criteriile prevăzute proiectul ghidului de certificare pentru a-și evalua gradul de conformitate și pentru a adopta o atitudine proactivă de a se pregăti pentru procesul de certificare.
  2. Criteriile de acreditare, pentru organismele de certificare, care trebuie îndeplinite de o organizație care dorește să acționeze în calitate de organism de certificare.

Într-un final, pentru a răspunde întrebării din titlul acestui articol, în umbra celor de mai sus, vă mărturisim că nu ne așteptăm ca în viitorul apropiat să avem plăcuta surpriză de a avea posibilitatea să obținem certificarea GDPR.

Cu toate acestea, considerăm că obținerea unei certificări GDPR va fi de mare interes atât pentru operatori cât și pentru împuterniciții, ceea ce se va traduce într-o mai mare grija în ceea ce privește protecția datelor, fapt ce nu poate decât să fie benefic pentru toată lumea.

Nu știm cu exactitate când vor începe aceste certificări în România, având totodată încredere ca autoritatea națională va începe discuțiile cu factorii interesați pentru a debloca demersurile în vederea dezvoltării schemei de acreditare.

 

Iți plac articolele dpo-NET.ro? Poți fi la curent cu toate aceste noutăți dacă ne urmărești zilnic pe paginile noastre de LinkedIn sau Facebook. 

NOU! Consultă Registrul Amenzilor GDPR pentru mai multe informații despre sancțiunile acordate în baza Regulamentului 2016/679


Acest articol este protejat de către dispoziţiile legale incidente și este interzisă copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a acestuia. Articolele publicate pe DPO-NET.RO pot fi preluate doar în limita a maxim 500 de caractere, fără a depăşi jumătate din totalul de caractere, şi cu citarea obligatorie a sursei, cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor și articolelor publicate pe DPO-NET.RO, vă rugăm să ne contactati.

Când viața îți oferă lămâii, apelezi la GDPR

Editorial

Vizualizari: 651

Facebooktwittergoogle_plusredditpinterestlinkedinmail

Un link postat de Cristiana Deca pe unul dintre conturile ei de social media m-a făcut să mă prăbușesc de râs, dar până să apuc să mă opresc din râs m-a bufnit îngrijorarea..

Ați putea crede ca sunt bipolar însă, departe fiind de acest diagnostic, m-am trezit la granița dintre amuzament și neliniște profundă, un cumul de sentimente ce greu se întâlnesc în în aceeași frază.

Dacă aveați senzația că le-ați văzut pe toate iar protecția datelor persoane nu mai are cum să vă surprindă, credeți-mă că vă înșelați amarnic.

Să trecem la subiect

Un anume @jerre_baum s-a gândit că ar fi mega amuzant să încurajeze oamenii să se folosească de GDPR împotriva organizațiilor care i-au călcat pe coadă, transformând (drepturile oamenilor pe care GDPR le oferă (art 15-22 din Regulament) într-o armă a răzbunării

Cu alte cuvinte, dacă îți urăști concurența, fostul angajator, banca, guvernul, firma de asigurări, sau pur și simplu te-a supărat frizerul, acum poți să folosești GDPR împotriva lor. Cu un simplu click în site-ul creat de Jerre, acesta vă ajuta sa completați o cerere de acces la datele personale, construită în așa mod încât să-i facă viața grea celui care o va primi. „Concepută pentru a pierde cât mai mult timp posibil” după cum subliniază autorul. Diabolic, nu?

Ești curios? Uite aici link-ul către site-ul cu pricina https://shipyourenemiesgdpr.com/
Pentru comoditate am extras noi textul Cererii de acces la datele personale, aia diabolică

Când a devenit GDPRul o armă?

Deși domnul Jerre are probabil cel mai ingenios mod de a abuza de GDPR, cu tristețe constat că nu este primul care utilizează astfel Regulamentul.

Prima piatra a fost aruncata de consultanții și vânzătorii de kit-uri care după 25 mai 2018 au vândut GDPR mizând pe amenzile mari.

Apoi au urmat autoritățile care nu au știut cum să îl interpreteze și cum sa îl aplice și uite așa au apărut abuzul și confuzia legate de GDPR.

Pe cale de consecință au apărut primele victime: niște cetățeni confuzi care nu știu ce drepturi au și cum să le folosească și niște DPO sufocați de cereri care nu-și mai vad capul de treaba. Acestora din urmă le va reveni ingrată sarcină de a răspunde minunățiilor de întrebări, consumându timp și energie care altfel ar putea fi utilizate în alte chestiuni mult mai utile companiei și chiar persoanelor vizate de activitatea companiei.

Da, la capătul celălalt al unei solicitări, care nu are ca scop obținerea de înfomații privind prelucrările de date personale ci doar suprasolicitarea activității destinatarului, stă un DPO care aleargă prin companie încercând să adune toate datele necesare pentru a răspunde la cerere într-un mod corect.

Nu m-am abținut și i-am cerut Cristianei Deca o părere

Apropo, Cristiana Deca este Chapter Chair la IAPP (International Association of Privacy Professionals), Vice Președinte la Asociația Specialiștilor în Confidențialitate și Protecția Datelor, Teacher la EA - The Entrepreneurship Academy, Data Protection Specialist la Decalex, alte câte și mai câte..

dpo.NET: Judecând după postarea ta și ție ți s-a părut un pic amuzant site-ul cu pricina. Ce-i drept execuția este hilară, dar oare ar trebui să ne îngrijoreze faptul că este practic o instigare la o utilizare abuzivă a drepturilor prevăzute de GDPR?

CD: Nici nu încape discuție. Deși ideea site-ului e amuzantă, mi se pare foarte periculos întrucât orice om care are o zi mai proasta îl poate utiliza pentru a face rău. Echilibrul impus de GDPR exista și pentru persoanele vizate nu numai pentru organizații. Să ne amintim că nu degeaba avem dreptul de a răspunde gratuit la o cerere de acces pe an.

dpo.NET: Oare o astfel de „răzbunare” ar putea accelera viteza implementării GDPR în organizațiile din România?

CD: Ba din contră, părerea mea! Un cetățean needucat care va face abuz de drepturile lui doar va pune o presiune nejustificata pe organizație. Nu cred în implementarea generată de frică, pentru că acel proces este viciat din start. Pleci de la ideea de a stinge incendii nu de a preveni lucruri, iar în general implementarea presupune prevenție și planificare strategica.

dpo.NET: Toate se sparg in capul DPO-ului până la urmă. Cum se poate el pregăti pentru a răspunde unei astfel de cereri?

CD: În ring cu alți DPO, asta ca un spirit de glumă. Din păcate cel afectat direct de astfel de cereri este DPO-ul, întrucât din experiența mea de până acum apariția unei cereri de acces la date sau de ștergere consuma în jur de 30% din timpul DPO-ului până la finalizarea ei. Ceea ce este foarte mult, pentru cineva care se ocupa de toate cererile legate de protecția datelor din companie. Primul instrument ce îl poate ajuta pe DPO în astfel de situații este existența unui proces uniformizat de gestiune a cererilor.

dpo.NET: Sfaturi de final:

CD: Le-as recomanda persoanelor vizate sa nu creadă tot ce vad pe net și  sa caute suport pentru exercitarea drepturilor la ONG-urile de profil sau alte entități care ii pot ajuta sa utilizeze corect drepturile pe care le au. Pentru persoane: aveți drepturi, folosițile cu ințelepciune!

Pentru entități juridice:  Să se obișnuiască cu ideea că GDPR nu este un proces de tip “one time” - o bifa într-un dosar, ci este un proces continuu ce presupune alocarea de resurse continue, la fel cum într-o companie ținem contabilitatea luna de luna, la fel trebuie văzut și procesul de conformitate GDPR. 

Ce am reținut noi din povestea asta?

Cunoașterea drepturilor și a modului în care putem să le punem ni le exercitam este un lucru esențial în aceste vremuri tulburi, în care am ajuns să ezităm să deschidem o factura venită pe mail de frică să nu dăm nas în nas cu un virus undercover. 

Este important să solicităm accesul la datele noastre atunci când avem suspiciunea că acestea sunt prelucrate excesiv sau în mod abuziv, însă atunci când o facem din rea-voință, trebuie să ne gândim că nu organizația are de suferit ci un DPO nepurtător de vină.

Dacă nu știți ce ce drepturi aveți și cum să le folosiți, dați un search pe net și o sa găsiți atât asociații cât și alte entități care vă pot îndruma și sprijini.

 

 

Iți plac articolele dpo-NET.ro? Poți fi la curent cu toate aceste noutăți dacă ne urmărești zilnic pe paginile noastre de LinkedIn sau Facebook. 

NOU! Consultă Registrul Amenzilor GDPR pentru mai multe informații despre sancțiunile acordate în baza Regulamentului 2016/679


Acest articol este protejat de către dispoziţiile legale incidente și este interzisă copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a acestuia. Articolele publicate pe DPO-NET.RO pot fi preluate doar în limita a maxim 500 de caractere, fără a depăşi jumătate din totalul de caractere, şi cu citarea obligatorie a sursei, cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor și articolelor publicate pe DPO-NET.RO, vă rugăm să ne contactati.

Societatea civila contestă legalitatea implementării tehnologiei de recunoaștere facială

Editorial

Vizualizari: 5319

Facebooktwittergoogle_plusredditpinterestlinkedinmail

Mai multe organizații nonguvernamentale au transmis autorităților o SCRISOARE DESCHISĂ prin care îți exprimă îngrijorarea cu privire la respectarea principiilor fundamentale ce țin de respectarea vieții private, prin punerea în aplicare a sistemului de recunoaștere facială ce urmează a fi achiziționat de Inspectoratul General al Poliției Române, formulând totodată mai multe cereri în mod public.

„Subliniem faptul că organizațiile semnatare nu se poziționează împotriva implementării de noi tehnologii menite să aducă un plus de siguranță locuitorilor României, susținând în schimb o abordare responsabilă a acestora, respectând dreptul la viață privată, conform legislației naționale și europene aplicabile.”

Redactarea caietului de sarcini desconsiderând obligațiile privind instituirea unor garanții adecvate pentru drepturile și libertățile persoanelor va avea drept consecință achiziția unui sistem de recunoaștere facială care nu va putea fi folosit în condiții de legalitate.

„Inspectoratul General al Poliției Române, din subordinea Ministerului Afacerilor Interne, trebuia să facă o analiză de impact înainte de a demara orice acțiune legată de prelucrarea datelor cu caracter personal, cum ar fi achiziționarea aplicației software, și să includă criterii fundamentale care să asigure respectarea principiilor “privacy by design” și ”privacy by default”, se arată în scrisoare deschisă.

Organizațiile semnatare consideră că decizia implementării unui sistem de monitorizare în masă, care vizează toți locuitorii României, ar fi trebuit luată, conform cerințelor legale, în urma unui proces real și transparent de evaluare a riscurilor, care să implice atât Autoritatea Națională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal, cât și societatea civilă.

"Lipsa acestui proces ne determină să privim cu scepticism atât legalitatea implementării acestui sistem, cât și capacitatea de a-și îndeplini scopul fără a aduce atingeri drepturilor tuturor locuitorilor României.", concluzionează semnatarii.

Pentru conformitatea soluției tehnice ONG-urile solicită analiza următoarele acțiuni propuse:

  1. anularea procedurii de achiziție în cauză;
  2. identificarea sau elaborarea unui cadru legal care să reglementeze expres un astfel de sistem de monitorizare în masă;
  3. efectuarea unei evaluări a impactului prelucrărilor de date pentru acest tip de prelucrare;
  4. consultarea societății civile cu privire la utilizarea unui sistem de recunoaștere facială;
  5. consultarea autorității cu privire la rezultatul evaluării impactului prelucrărilor pentru a stabili împreuna cu aceasta măsurile corespunzătoare care vor fi instituite pentru protejarea drepturilor, a libertăților și a intereselor legitime ale persoanei vizate;
  6. redactarea unui nou Caiet de sarcini care să cuprindă cerințe exprese privind măsurile tehnice și organizatorice pe care sistemul trebuie sa le cuprindă încă din momentul conceperii;
  7. stabilirea la cel puțin 70% a ponderii criteriului de selecție privind „Eficacitatea algoritmului de căutare/comparare”, acesta fiind de departe cel mai important aspect al acestui sistem;
  8. impunerea de criterii de selecție în ceea ce privește demonstrarea capacității tehnice și profesionale prin solicitarea demonstrării existenței unei experiențe similare prin implementarea unui sistem similar și solicitarea de recomandări emise de beneficiari, precum și solicitarea dovezilor privind deținerea unui specialist în data privacy care va asista pe toată perioada de implementare a sistemului și a training-ului personalului autorității contractante.

Organizațiile care au înaintat scrisoarea deschisa autorităților sunt:

dpo-NET.ro a tras un semnal de alarmă asupra riscurilor și a controverselor asociate utilizării acestui tip de sistem de monitorizare în masă într-un articol publicat în urmă cu o lună, în care am analizat și trendurile contradictorii în ceea ce privește utilizarea acestei tehnologii la nivel mondial.

Ne bucurăm că un subiect atât de sensibil și totodată atât de important nu a trecut neobservat de societatea civila.

Vom urmări îndeaproape efectele acestei scrisori deschise, cu speranța că autoritățile vor luat în serios acest demers și vor înțelege, în cel de-al 12-lea ceas, că ignorarea obligațiilor legale ce le revin atunci când discutăm despre implementarea unei asemena tehnologii va avea efectul mărului otrăvit, împingând spre noi borne neîncrederea populației în capacitatea Poliției Române de a le asigura siguranța.

 

Iți plac articolele dpo-NET.ro? Poți fi la curent cu toate aceste noutăți dacă ne urmărești zilnic pe paginile noastre de LinkedIn sau Facebook. 

NOU! Consultă Registrul Amenzilor GDPR pentru mai multe informații despre sancțiunile acordate în baza Regulamentului 2016/679


Acest articol este protejat de către dispoziţiile legale incidente și este interzisă copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a acestuia. Articolele publicate pe DPO-NET.RO pot fi preluate doar în limita a maxim 500 de caractere, fără a depăşi jumătate din totalul de caractere, şi cu citarea obligatorie a sursei, cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor și articolelor publicate pe DPO-NET.RO, vă rugăm să ne contactati.

Cum ajunge o copie de buletin să coste 10.000 €? Încălcând GDPR-ul, desigur!

În data de 19 septembrie 2019, autoritatea de supraveghere belgiană a publicat un comunicat prin care a anunțat o sancțiune de 10.000 de euro pentru nerespectarea minimizării datelor […]

De ce românilor nu le pasă de viața lor privată ?

La începutul săptămânii trecute citeam despre implementarea unui sistem de recunoaștere facială care va folosi camerele de monitorizare video (CCTV), webcam-urile, telefoane mobile, rețele de socializare și camere […]

Românii vor fi monitorizați de un sistem de recunoașterea facială

Camerele de monitorizare video (CCTV), webcam-urile, telefoane mobile, rețele de socializare, camere ATM din România vor fi monitorizate de un sistem de recunoaștere facială. Controversele din jurul acestei tehnologii […]

Facebook riscă și îi fură job-ul lui Cupidon

Proaspătul lansat Facebook Dating ridică mai multe semne de întrebare privind confidențialitatea.  Cupidon a fost scos forțat la pensie când Facebook a anunțat ieri lansarea noului sau serviciu […]

Cine sunt campionii GDPR Summer Challenge 2019 ?

68 de participanți, grupati in 14 echipe, au luat startul in concursul GDPR Summer Challenge 2019 GDPR Summer Challenge este o competitie organizata de Dpo-NET.ro – Data Protection […]

Curtea de Justiție a hotărât: amprentarea angajatilor contravine GDPR-ului

Decizia Curții de Justiție din Amsterdam din 12 august 2019 pune pe jar mulți dintre angajatori. Control accesul angajatilor sau sistemele de autorizare care utilizează cititoare biometrice sunt, în cele mai […]

Giovanni Buttarelli (1957-2019)

Giovanni Buttarelli, liderul Autorității Europene pentru Protecția Datelor (EDPS), a murit înconjurat de familia sa în Italia, la vârsta de 62 de ani. Înmormântarea va avea loc sâmbătă, […]

A început GDPR Summer Challenge 2019!

68 de participanți din 14 echipe au luat startul in concursul GDPR Summer Challenge 2019. GDPR Summer Challenge este o simulare de caz la care participă mai multe […]

Ești DPO ? S-a lansat un MANUAL pentru tine!

Autoritatea de supraveghere italiană (Il Garante per la protezione dei dati personali) a publicat un manual în limba engleză menit să sprijine responsabilii cu protecția datelor (DPO) ai […]

Cine scapă de GDPR?

Autor: Alina Crăciun, Coordonator Editorial Wolters Kluwer Romania La mai bine de un an de la intrarea în vigoare a Regulamentului nr. 679/2016 privind protecția datelor cu caracter […]

GDPR Summer Challenge este pregătit de lansare!

Sâmbătă, 10 August 2019, începe primul concurs național din România destinat aprofundarii și mai ales verificării cunoștințelor în domeniul protecției datelor. Scopul este ca participantii să dobândească cât […]

Te-ai înscris la GDPR Summer Challenge?

Peste 50 de persoane s-au înscris până acum în concursul „GDPR Summer Challenge”, motiv pentru care organizatorii au decis creșterea numărului de membrii într-o echipă la 5 persoane, […]

Ghidul turistului GDPResponsabil. Află cum îți protejezi datele în concediu!

Vacanțele sunt acele momente în care încercăm să fugim de grijile de zi cu zi, însă una dintre ele ne va urmări oriunde am pleca: protejarea datelor noastre. […]

Înscrie-te acum la GDPR Summer Challenge!

Acceptă GDPRovocarea acestui sfârșit de vară! 5 echipe formate din pasionați de GDPR vor concura pentru titlul de GDPR Summer Challenge Champion 2019. Nu este doar un concurs, […]

Atenție la falsele certificări GDPR!

Înainte de a parcurge acest articol-manifest vă invit să răspundeți singuri la o întrebare: „Dacă ideea de a fi tratat de un fals doctor vă înspăimântă, v-ați lăsa […]

Persoanele fizice pot fi amendate, conform GDPR!

Pe zi ce trece devine din ce în ce mai greu să ignori titlurile bombastice care fac referire la acest nou Regulament European (GDPR). Majoritatea titlurilor încearcă să […]

Ce planuri aveți pe 24 iulie ?

Netflix a lansat la trailerul pentru filmul The Great Hack care explorează scandalul Facebook-Cambridge Analytica, o productie care a avut premiera inițială la Festivalul de Film Sundance din […]

Principiile GDPR pe înțelesul tuturor

După câteva mii de ore petrecute împreună cu GDPR-ul, am ajuns la concluzia ca totul ar trebui sa înceapă de la înțelegerea principiilor Protecției Datelor cu Caracter Personal […]

Ce facem după atacutile cibernetice asupra spitalelor românești? Nimic?

Spitalele sunt o țintă a atacurilor ransomware în toată lumea, nu doar în România. Foarte multe astfel de incidente au fost raportate de spitale în ultimii ani și […]

Cookie-urile dau bătăi de cap chiar și autorităților europene

N-a trecut o luna de la ultimul nostru articol despre cookie, că deja ne roade să reluam acest subiect, împinși fiind de ultimele știri venite din spațiul european. […]