Când încep certificările GDPR în România ?

Editorial

Vizualizari: 976

Facebooktwittergoogle_plusredditpinterestlinkedinmail

Certificarea GDPR se dovedește a NU fi unul dintre subiectele de interes pentru entitățile implicate în domeniul protecției datelor cu caracter personal, în ciuda faptului că instituirea unor mecanisme de certificare va conduce la îmbunătățirea durabilă a gradului de transparența și responsabilitatea (vezi considerentul 100 din GDPR). 

Ce este această certificare?

Certificarea GDPR va fi un proces similar obținerii certificărilor ISO, astfel ca pentru a dobândi această certificare, operatorii interesați vor trece printr-un proces care va urmări planificarea, controlul, evaluarea și corectarea proceselor organizației, astfel încât acestea să corespunda normelor standardului în materie de protecție a datelor.

Articolele 42 și 43 din Regulament prevăd obiectivele, garanțiile și rolurile actorilor, împreună cu principiile generale pentru procesele de certificare și acreditare.

Etapele procesului de certificare sunt determinate în GDPR și pot fi completate de etapele identificate în standardul ISO / IEC 17065. Cu toate acestea, dincolo de prevederile generice, ar trebui să examinate certificările existente pentru a identifica cele mai bune practici. Aspecte precum gestionarea soluționării litigiilor, tehnicile de monitorizare a certificărilor acordate și politicile de sancționare sunt esențiale pentru dezvoltarea unor mecanisme de certificare a protecției datelor de încredere.

De ce ar fi utilă o asemenea certificare?

Pe scurt, certificarea GDPR ar trebui să însemne confirmarea respectării de către o organizație (certificată) a cerințelor unui standard în materie de protecția datelor sau, în urma unui proces de evaluare periodică a bunelor practici GDPR din organizație, proces realizat de către un auditor extern, independent (organism de certificare).

Companiile vor putea apela în mod voluntar la certificarea produselor, serviciilor sau proceselor pentru a demonstra că acestea au fost inspectate, încercate și aprobate de un organism de certificare. Scopul final al certificării este creșterea încrederii printre consumatori, parteneri și alți factori interesați, ceea ce poate deveni un avantaj concurențial major.

Ce avantaje poate aduce certificarea GDPR?

Pentru operatori sau împuterniciți, certificarea GDPR reprezinta o forma prin care organizația poate confirma bunele practici implementate în ceea ce privește protecția datelor, un plus de valoare care poate sa-i asigure dezvoltarea portofoliului de clienți.

Certificarea GDPR va reprezenta asumarea responsabilității asupra prelucrărilor de date, oferind un sentiment de siguranță clienților, partenerilor sau angajaților proprii, fapt ce va cimenta relația cu aceștia.

Această certificare va fi voluntară, ceea ce înseamană că pe o piață puternic concurențială, aceasta poate reprezenta o forma de departajare față de competitori. Spre exemplu, un operator care dorește să externalizeze a anumită activitate ce include prelucrarea de date personale, va înclina spre contractarea unui împuternicit care deține o certificare GDPR, aceasta reprezentând o garanție suplimentară a responsabilității împuternicitului în ceea ce privește protecția datelor personale.

Nu în ultimul rând, certificarea GDPR va demonstra existența unor garanții adecvate oferite de operatorii sau de persoanele împuternicite de operatori, care nu fac obiectul Regulamentului GDPR, în cadrul transferurilor de date cu caracter personal către țări terțe sau organizații internaționale.

De ce nu există, la nivel național, operatori certificați GDPR?

După cum spuneam mai sus, cerificarea GDPR se poare realiza doar de organisme de certificare acreditate. Condițiile în care organisme de certificare pot fi acreditate sunt prevăzute în Articolul 43 (1) din GDPR:

“43 (1) [...] organisme de certificare sunt acreditate de către una sau amândouă dintre următoarele entități: a) autoritatea de supraveghere care este competentă în temeiul articolului 55 sau 56; b) organismul național de acreditare desemnat în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 765/2008 al Parlamentului European și al Consiliului (1 ) în conformitate cu standardul EN-ISO/IEC 17065/2012 și cu cerințele suplimentare stabilite de autoritatea de supraveghere care este competentă în temeiul articolului 55 sau 56”.

Solicitând un punct de vedere al Autorității pe acest subiect, aceasta ne-a comunicat următoarele: “[...] la nivel național, potrivit Regulamentului (CE) nr. 765/2008, RENAR este entitatea care va acredita organismele de certificare, în temeiul articolului 43 din Regulament”.

Placând de la răspunsul autorității, am solicitat un punct de vedere și celor de la RENAR, pentru a afla cat mai avem de așteptat pana la apariția standardului pentru certificarea GDPR. Aceștia ne-au comunicat că, până la data respectivă (20.05.2019), “Autoritatea Națională de Supraveghere a Prelucrării Datelor nu a prezentat cerințele suplimentare stabilite de autoritatea de supraveghere menționate la pct. Art. 43 (1) b) din Regulamentul (UE) 2016/679, cerințe care sunt necesare pentru dezvoltarea schemei de acreditare pentru domeniul menționat la art. 43”. Aceștia au mai adăugat că “Activitățile de acreditare a organismelor de certificare se vor putea desfășura numai după finalizarea schemei de acreditare și publicarea mapei de documente informative”.

Comisia Europeană a publicat un studiu efectuat în februarie 2019 cu privire la “Mecanisme de certificare a protecției datelor”, o analiză în peste peste 250 de pagini referitoare la cerificarea GDPR, căreia i se adaugă nu mai puțin de 196 de pagini de anexe.

Potrivit acestui studiului, “Conceptul de cerințe suplimentare în art. 43 (1) (b) GDPR” se referă la:

  1. Cerințe legate de organismul de certificare și expertiza auditorilor săi în domeniul protecției datelor;
  2. Cerințe legate de organismul de certificare și competența auditorilor săi în efectuarea auditului; și
  3. Cerințe legate de integritatea auditorilor și a organismului de certificare”.

Prin urmare, în lipsa cerințelor suplimentare stabilite de autoritatea națională de supraveghere, RENAR-ul nu va putea elabora schema de acreditare, organismele de certificare nu vor putea fi acreditate, făcând astfel imposibilă certificarea organizațiilor interesate.

Făcând o paranteză, că tot veni vorba de RENAR, acesta a identificat standardul SR EN ISO/CEI 17065:2013 ca fiind cel la care face referire Regulamentul. Acesta poate fi achiziționat de pe site-ul Asociației de Acreditare din România - ASRO, accesând următorul link.

Să aruncăm un ochi și în curtea vecinilor

La acest moment, la nivelul UE nu știm să existe un mecanism funcțional de certificare în domeniul protecției datelor, dar știm că primii pași în acea direcție au fost deja făcuți.

Comisia Națională pentru Protecția Datelor din Luxemburg (Commission Nationale pour la Protection des DonnéesCNPD) a fost cea mai harnică autoritate națională din UE în această privință. Declarându-se convinsa de “valoarea pe care o poate oferi certificarea”, CNPD a adoptat o abordare deosebit de proactivă dezvoltând, împreună cu profesioniștii din domeniu, o schemă de certificare. Astfel, schema numită "GDPR-CARPA" a fost prezentată spre consultare publică încă din iunie 2018.

CNPD și-a concentrat activitatea pe două direcții:

  1. Criteriile de certificare, pentru Manageri de Proces/Subcontractați, care trebuie îndeplinite de o organizație care dorește să fie certificate anumite procesări de date. Organizațiile interesate să fie certificate sunt încurajate să ia în considerare criteriile prevăzute proiectul ghidului de certificare pentru a-și evalua gradul de conformitate și pentru a adopta o atitudine proactivă de a se pregăti pentru procesul de certificare.
  2. Criteriile de acreditare, pentru organismele de certificare, care trebuie îndeplinite de o organizație care dorește să acționeze în calitate de organism de certificare.

Într-un final, pentru a răspunde întrebării din titlul acestui articol, în umbra celor de mai sus, vă mărturisim că nu ne așteptăm ca în viitorul apropiat să avem plăcuta surpriză de a avea posibilitatea să obținem certificarea GDPR.

Cu toate acestea, considerăm că obținerea unei certificări GDPR va fi de mare interes atât pentru operatori cât și pentru împuterniciții, ceea ce se va traduce într-o mai mare grija în ceea ce privește protecția datelor, fapt ce nu poate decât să fie benefic pentru toată lumea.

Nu știm cu exactitate când vor începe aceste certificări în România, având totodată încredere ca autoritatea națională va începe discuțiile cu factorii interesați pentru a debloca demersurile în vederea dezvoltării schemei de acreditare.

 

Iți plac articolele dpo-NET.ro? Poți fi la curent cu toate aceste noutăți dacă ne urmărești zilnic pe paginile noastre de LinkedIn sau Facebook. 

ALERTĂ DE FRAUDA către toți cetățenii, emisă de ANAF

Editorial

Vizualizari: 2951

Facebooktwittergoogle_plusredditpinterestlinkedinmail

Printr-un comunicat de presă publicat ieri (13.06.2019) pe site-ul său, Agenția Națională de Administrare Fiscală atrage atenția contribuabililor asupra unei posibile fraude care se derulează în prezent.

În ce consta înșelăciunea?

Persoanele fizice sunt informate prin sms sau prin e-mail că au de primit bani de la ANAF. Pentru a intra în posesia respectivei sume de bani, aceștia trebuie să acceseze o adresa de internet unde li se cere să completeze un formular cu o serie de date personale inclusiv conturile bancare și PIN-urile acestora.

ANAF ne sfătuiește să nu accesăm link-uri din sms-uri primite în numele său, pentru că Agenția nu transmite informații nesolicitate prin sms. Mai mult, ANAF atrage atenția că  portalul oficial al instituției este www.anaf.ro.

Prin urmare, dacă primiți un sms în numele ANAF, cu siguranță este o tentativa de frauda. În cazul în care veți primi un e-mail ce pare veni din partea ANAF, verificați cu atenție adresa expeditorului, asigurându-vă că aceasta este de @anaf.ro iar eventualele link-uri să conducă către o pagină din portalul oficial al instituției este www.anaf.ro.

Cum ne protejăm de aceste înșelăciuni?

Vă atragem atenția că astfel de încercări de fraudă, deși nu sunt o noutate, continua să facă facă victime printre utilizatorii mai puțin vigilenți. Gândiți de doua ori înainte să dați un click sau să transmiteți date personale, în special atunci când vi se oferă gratuități sau chiar sume de bani. În general ofertele care par prea bune încât să poată să fie refuzate ascund pericole.

În cazul în care un e-mail, un apel telefonic sau un SMS, vă trezește suspiciuni, verificați sursele și interlocutorii înainte de a lua decizii pe care este foarte posibil să le regretați ulterior.

Mai mult, în cazul în care depistați o tentativă de fraudă, vă încurajăm să o raportați Centrului Național de Răspuns la Incidente de Securitate Cibernetică (CERT-RO) care a lansat în luna mai a acestui an numărul unic 1911, apelabil din toate rețelele, la care pot fi raportate incidentele de securitate cibernetică de către persoanele fizice, juridice și instituțiile publice. Prin intermediul serviciului de call-center veți beneficia de asistență primară și consiliere pentru diagnosticare și remediere.

În primele cinci zile de la operaționalizarea numărului unic 1911, 87 de alerte unice de securitate cibernetică au fost raportate către CERT-RO.

„Statistic, cele mai numeroase, aproximativ 30% sunt tip fraude (phishing, sextortion, etc), conținut abuziv aproximativ 14% (spam, mesaje comerciale nedorite, etc), alături de alerte privind sisteme compromise (neactualizate, configurate necorespunzător sau neactualizate), încercări automate de spargere a parolelor, furt de informație, precum și un atac de tip ransomware (criptarea datelor de pe hard-disk).” declara ministrul Comunicațiilor Alexandru Petrescu.

Mai multe informații despre numărul 1911 găsiți aici

Atacatorii vor schimba mereu modul de operare, pentru a încerca să va ducă în eroare. Un astfel de exemplu este reinventarea metodei “Accidentul”, pusă în scenă de o echipa mixta, formata din romani și bulgari. Aceștia se recomandau polițiști și rugau diverse persoane (victimele) să accepte să dea bani unor ”infractori” pentru a-i prinde în flagrant. Naivi, oamenii care credeau că dau o mână de ajutor poliție, au rămas fără bani.

În urmă cu doua luni vă prezentam cele mai frecvente amenințări de securitate, o colecție de 26 de pericole descrise de care trebuie sa ne ferim și pe care trebuie să  învățăm să le putem identifica. Va recomandăm să fiți vigilenți și să vă informați constant asupra pericolelor existente. Urmărind știrile platformei noastre sau informările săptămânale ale CERT.RO, veți putea afla care sunt ultimele amenințări identificate de experții în securitate.

LATER EDIT

Pe pagina sa de Facebook, CERT-RO ne asigură că "s-au efectuat toate demersurile necesare blocării acelui site care găzduiește această tentativă de păcăleală, iar Google a inclus deja o avertizare pentru cei care accesează acel link.

Iată ce vă sfătuiește CERT-RO să faceți dacă ați fost victime ale acestei fraude:
1️⃣ să verificați tranzacțiile de pe contul bancar anexat cardului, pentru eventuale plăți suspecte,
2️⃣ să notificați acest lucru cât mai rapid băncii emitente a cardului, pentru a-l bloca și emite altul, cu alte date,
3️⃣ să depuneți o plângere la cea mai apropiată secție de Poliție, în cazul în care au suferit pagube financiare în urma unui astfel de incident.

 

Iți plac articolele dpo-NET.ro? Poți fi la curent cu toate aceste noutăți dacă ne urmărești zilnic pe paginile noastre de LinkedIn sau Facebook. 

Sunt angajații un risc de securitate?

Editorial

Vizualizari: 875

Facebooktwittergoogle_plusredditpinterestlinkedinmail

Da, angajații reprezintă unul dintre cele mai mari riscuri în ceea ce privește securitatea unei unei organizații. Și nu spunem noi asta mergând pe principiul 80/20 al lui Pareto, transpus în business (80% din probleme sunt cauzate de 20% dintre angajați), ci studiul State of Cybersecurity 2019 realizat de ISACA.

Analiza răspunsurilor a peste 1500 de respondenți din întreaga lume ne prezintă câteva elemente asupra cărora orice top level manager ar trebui să reflecte înainte de a adopta strategia de securitate a afacerii sale.

Primul lucru care ne-a atras atenția este faptul că 15% dintre amenințările de securitate înregistrate de o organizație provin din rândul propriilor angajați, aceștia clasându-se pe podiumul riscurilor, fiind surclasați doar de infractori cibernetici și hackeri.

De ce sunt vulnerabile companiile la amenințările interne?

Lipsa programelor de conștientizare, a procedurilor clare, a unui program adecvat de instruire al angajaților ii pune pe aceștia în situația de a nu fi conștienți de greșelile pe care le pot face. Astfel, aceștia vor trata cu superficialitate și lipsa de responsabilitate fluxurile de date din organizație, acesta fiind drumul cel mai scurt către incidentele de securitate.

Revenind la studiul ISACA, 57% dintre respondenți consideră că programele de training pentru angajați sunt cea mai buna soluție pentru diminuarea riscurilor privind securitatea organizației, în timp ce 36% dintre aceștia considera ca externalizarea serviciilor de specialitate în domeniul securității cibernetice ar conduce la o mai buna gestionare a amenințărilor la securitatea organizației.

Interesant este faptul că 60% dintre respondenți admit că bugetul alocat securității cibernetice este insuficient pentru a asigura un grad adecvat de protecție, deși  recunosc că este foarte probabil să fie ținta unui atac cibernetic în decursul acestui an.

33% dintre directori vă vor concedia dacă veți cauza un incident de securitate

Un studiu interesant, realizat de Nominet, ne arată faptul că angajații care cauzează accidental un incident de securitate se pot confrunta cu mari probleme. Mai exact,  33% dintre directorii de companii chestionați au declarat că vor rezilia contractul angajaților dacă aceștia vor cauza un incident de securitate.

Sa fie oare acesta caza pentru numărul mic de incidente de securitate raportate? Revenind la studiul ISACA, aflăm că 3 din 4 indecente nu sunt raportate sau gravitatea lor este mult subdimensionată.

Cu alte cuvinte noi nu vom afla decât de bresle care nu mai au loc sub covor, asta pentru că marea majoritate a organizațiilor încearcă să le ascundă existenta sau gravitatea pentru a evita sancțiunile financiare, costurile de remediere sau cele asociate prejudiciilor de imagine.

Ce concluzii putem trage?

Carența unei culturi a responsabilității, în rândul angajaților, privind protecția datelor personale este un factor de risc. Acesta poate fi diminuat substanțial în urma instituirii unor programe de instruire cu privire la importanța protecției datelor în concordanță cu practicile generale și politicile specifice activității companiei.

Responsabilizarea angajaților din perspectiva protecției datelor personale va aduce un plus de valoare companiei. Un angajat conștient și informat este un angajat vigilent și care acționează cu responsabilitate, riscurile unei erori umane scăzând, în același timp în care randamentul muncii crește. Mai mult, identificarea rapidă a eventualelor breșe de securitate și respectarea protocolului de răspuns la incidente va minimiza pierderile companiei.

Costurile cu neinstruirea personalului pot fi foarte mari

Răspunderea este a angajatorului:“Datorită raportului de prepușenie dintre operator și salariații cu atribuții în domeniul protecției datelor personale, operatorul, adică societatea, va suporta povara costurilor asociate unei eventuale reclamații. Vina unui incident de securitate (breșă) ce privește datele personale, aruncată pe umerii un angajat neinstruit, nu exonerează în nici un fel responsabilitatea operatorului (angajatorului). Referitor la instruirea GDPR a angajaților, Cristina ne atrage atenția asupra faptului că acesta “trebuie să fie un proces ciclic (bianual sau cel puțin anual) pentru a putea fi sincronizat cu evoluția perpetuă a amenințărilor. Mai mult, instruirea GDPR a personalului ar trebui solicitată pentru fiecare modificare adusă fluxurilor de date și proceselor sau a legislației aplicabilă”, afirmă Cristina Mătasă, Consultant GDPR.

 

Iți plac articolele dpo-NET.ro? Poți fi la curent cu toate aceste noutăți dacă ne urmărești zilnic pe paginile noastre de LinkedIn sau Facebook. 

Prima amendă GDPR în Belgia a fost aplicată unui primar

Autoritatea de supraveghere din Belgia a impus prima penalizare financiară de la intrarea în vigoare a GDPR, ne informează Comitetul European pentru Protecția Datelor. Probabil mulți dintre cititori […]

Votul electronic: soluție sau problemă?

Consecventa eșecurilor Ministerul Afacerilor Externe în organizarea alegerilor pentru românii aflați în afara granițelor țării a redeschis discuțiile privind votul electronic. Alegerile europarlamentare din luna mai a acestui […]

Care sunt conceptele cheie și scopul GDPR?

Scurt istoric Comisia Europeană a propus în 2012 Regulamentul general privind protecția datelor pentru a sprijini evoluția economiei digitale europene. Unul dintre obiectivele acestora a fost să permită […]

S-a lansat Ghidul Operatorilor privind monitorizarea video!

Data Protection Commission (DPC), autoritatea națională de supraveghere din Irlanda, a publicat de curând Ghidul de utilizare a sistemelor de monitorizare video dedicat celor care prelucrează date colectate […]

O radiografie obiectivă a primului an de GDPR

Mâine se împlinește un an de la aplicarea Regulamentului general privind protecția datelor personale (GDPR), moment prielnic pentru noi toți de a realiza o scurtă retrospectivă și de […]

De câți DPO are nevoie România ?

În cadrul unui eveniment privat la care au luat parte experți în protecția datelor în vederea realizării unui bilanț după un an de GDPR, reprezentantul Autorității Naționale de […]

Hitler ar fi iubit rețelele de socializare

Bob Iger, Directorul Executiv al Disney, a criticat în termeni foarte duri platformele de social media afirmând chiar că „Hitler ar fi iubit rețelele de socializare pentru ca […]

După primul an GDPR în România, e timpul să încetăm cu dezinformările!

„GDPR-ul nu este o revoluţie, este o evoluţie!”, aşa îmi încep majoritatea cursurilor încercând să explic că acest pachet de reglementări legislative există înca din 1995 şi a […]

Filmele interactive aduc noi provocări în domeniul protecției datelor

Mi-am petrecut weekendul captivat de filmele interactive în care am eu posibilitatea de a schimba scenariul si finalul filmului în functie de propriile mele alegeri. Trebuie sa recunosc […]

ASCPD: Știrile false, adevărate bombe invizibile

În contextul Zilei Internaționale a Păcălelilor, anunțul Asociației Specialiștilor în Confindențialitate și Protecția Datelor (ASCPD) prin care se anunța lansarea pe data de 1 Aprilie 2019 a unei […]

BREXIT-ul și datele personale

O poveste cu iz de drama și efecte istorice Care este legătura între Brexit și datele personale? De curând am urmărit cu mare interes filmul Brexit: The Uncivil War, […]

Facebook sau Fakebook ? Despre eliminarea comportamentului inadecvat coordonat din România

Conform unui comunicat de presa din 7 Martie 2019, semnat de Nathaniel Gleicher, șeful pentru cyber-security al Facebook, au fost eliminate mai multe Pagini, grupuri și conturi care […]

Pași repezi pentru o Dictatură Digitală în China ?

Sistemul de credit social al Chinei a fost comparat cu Black Mirror, Big Brother și alte povești S.F. la care vă puteți gândi acum însă realitatea este mai […]

Noi obligatii legale pentru spitalele si clinicile medicale publice si private

Potrivit dispozițiilor legii naționale de transpunere a Directivei (UE) 2016/1148 a Parlamentului European și a Consiliului din 6 iulie 2016 privind măsuri pentru un nivel comun ridicat de […]

Intimitatea și sistemul de sănătate

Prin intimitate înțelegem dreptul unui individ sau al unui grup de a se bucura de neintruziunea celorlalți, inclusiv dreptul de a hotărî ce informații despre ei pot fi […]

Cine poate filma și publica în scop jurnalistic ?

Cine este jurnalist ? Cine poate filma și publica în scop jurnalistic ? Înregistrarea în spațiul public reprezintă o prelucrare de date cu caracter personal ? Persoana publică […]