Când încep certificările GDPR în România ?

Editorial

Vizualizari: 2159

Facebooktwittergoogle_plusredditpinterestlinkedinmail

Certificarea GDPR se dovedește a NU fi unul dintre subiectele de interes pentru entitățile implicate în domeniul protecției datelor cu caracter personal, în ciuda faptului că instituirea unor mecanisme de certificare va conduce la îmbunătățirea durabilă a gradului de transparența și responsabilitatea (vezi considerentul 100 din GDPR). 

Ce este această certificare?

Certificarea GDPR va fi un proces similar obținerii certificărilor ISO, astfel ca pentru a dobândi această certificare, operatorii interesați vor trece printr-un proces care va urmări planificarea, controlul, evaluarea și corectarea proceselor organizației, astfel încât acestea să corespunda normelor standardului în materie de protecție a datelor.

Articolele 42 și 43 din Regulament prevăd obiectivele, garanțiile și rolurile actorilor, împreună cu principiile generale pentru procesele de certificare și acreditare.

Etapele procesului de certificare sunt determinate în GDPR și pot fi completate de etapele identificate în standardul ISO / IEC 17065. Cu toate acestea, dincolo de prevederile generice, ar trebui să examinate certificările existente pentru a identifica cele mai bune practici. Aspecte precum gestionarea soluționării litigiilor, tehnicile de monitorizare a certificărilor acordate și politicile de sancționare sunt esențiale pentru dezvoltarea unor mecanisme de certificare a protecției datelor de încredere.

De ce ar fi utilă o asemenea certificare?

Pe scurt, certificarea GDPR ar trebui să însemne confirmarea respectării de către o organizație (certificată) a cerințelor unui standard în materie de protecția datelor sau, în urma unui proces de evaluare periodică a bunelor practici GDPR din organizație, proces realizat de către un auditor extern, independent (organism de certificare).

Companiile vor putea apela în mod voluntar la certificarea produselor, serviciilor sau proceselor pentru a demonstra că acestea au fost inspectate, încercate și aprobate de un organism de certificare. Scopul final al certificării este creșterea încrederii printre consumatori, parteneri și alți factori interesați, ceea ce poate deveni un avantaj concurențial major.

Ce avantaje poate aduce certificarea GDPR?

Pentru operatori sau împuterniciți, certificarea GDPR reprezinta o forma prin care organizația poate confirma bunele practici implementate în ceea ce privește protecția datelor, un plus de valoare care poate sa-i asigure dezvoltarea portofoliului de clienți.

Certificarea GDPR va reprezenta asumarea responsabilității asupra prelucrărilor de date, oferind un sentiment de siguranță clienților, partenerilor sau angajaților proprii, fapt ce va cimenta relația cu aceștia.

Această certificare va fi voluntară, ceea ce înseamană că pe o piață puternic concurențială, aceasta poate reprezenta o forma de departajare față de competitori. Spre exemplu, un operator care dorește să externalizeze a anumită activitate ce include prelucrarea de date personale, va înclina spre contractarea unui împuternicit care deține o certificare GDPR, aceasta reprezentând o garanție suplimentară a responsabilității împuternicitului în ceea ce privește protecția datelor personale.

Nu în ultimul rând, certificarea GDPR va demonstra existența unor garanții adecvate oferite de operatorii sau de persoanele împuternicite de operatori, care nu fac obiectul Regulamentului GDPR, în cadrul transferurilor de date cu caracter personal către țări terțe sau organizații internaționale.

De ce nu există, la nivel național, operatori certificați GDPR?

După cum spuneam mai sus, cerificarea GDPR se poare realiza doar de organisme de certificare acreditate. Condițiile în care organisme de certificare pot fi acreditate sunt prevăzute în Articolul 43 (1) din GDPR:

“43 (1) [...] organisme de certificare sunt acreditate de către una sau amândouă dintre următoarele entități: a) autoritatea de supraveghere care este competentă în temeiul articolului 55 sau 56; b) organismul național de acreditare desemnat în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 765/2008 al Parlamentului European și al Consiliului (1 ) în conformitate cu standardul EN-ISO/IEC 17065/2012 și cu cerințele suplimentare stabilite de autoritatea de supraveghere care este competentă în temeiul articolului 55 sau 56”.

Solicitând un punct de vedere al Autorității pe acest subiect, aceasta ne-a comunicat următoarele: “[...] la nivel național, potrivit Regulamentului (CE) nr. 765/2008, RENAR este entitatea care va acredita organismele de certificare, în temeiul articolului 43 din Regulament”.

Placând de la răspunsul autorității, am solicitat un punct de vedere și celor de la RENAR, pentru a afla cat mai avem de așteptat pana la apariția standardului pentru certificarea GDPR. Aceștia ne-au comunicat că, până la data respectivă (20.05.2019), “Autoritatea Națională de Supraveghere a Prelucrării Datelor nu a prezentat cerințele suplimentare stabilite de autoritatea de supraveghere menționate la pct. Art. 43 (1) b) din Regulamentul (UE) 2016/679, cerințe care sunt necesare pentru dezvoltarea schemei de acreditare pentru domeniul menționat la art. 43”. Aceștia au mai adăugat că “Activitățile de acreditare a organismelor de certificare se vor putea desfășura numai după finalizarea schemei de acreditare și publicarea mapei de documente informative”.

Comisia Europeană a publicat un studiu efectuat în februarie 2019 cu privire la “Mecanisme de certificare a protecției datelor”, o analiză în peste peste 250 de pagini referitoare la cerificarea GDPR, căreia i se adaugă nu mai puțin de 196 de pagini de anexe.

Potrivit acestui studiului, “Conceptul de cerințe suplimentare în art. 43 (1) (b) GDPR” se referă la:

  1. Cerințe legate de organismul de certificare și expertiza auditorilor săi în domeniul protecției datelor;
  2. Cerințe legate de organismul de certificare și competența auditorilor săi în efectuarea auditului; și
  3. Cerințe legate de integritatea auditorilor și a organismului de certificare”.

Prin urmare, în lipsa cerințelor suplimentare stabilite de autoritatea națională de supraveghere, RENAR-ul nu va putea elabora schema de acreditare, organismele de certificare nu vor putea fi acreditate, făcând astfel imposibilă certificarea organizațiilor interesate.

Făcând o paranteză, că tot veni vorba de RENAR, acesta a identificat standardul SR EN ISO/CEI 17065:2013 ca fiind cel la care face referire Regulamentul. Acesta poate fi achiziționat de pe site-ul Asociației de Acreditare din România - ASRO, accesând următorul link.

Să aruncăm un ochi și în curtea vecinilor

La acest moment, la nivelul UE nu știm să existe un mecanism funcțional de certificare în domeniul protecției datelor, dar știm că primii pași în acea direcție au fost deja făcuți.

Comisia Națională pentru Protecția Datelor din Luxemburg (Commission Nationale pour la Protection des DonnéesCNPD) a fost cea mai harnică autoritate națională din UE în această privință. Declarându-se convinsa de “valoarea pe care o poate oferi certificarea”, CNPD a adoptat o abordare deosebit de proactivă dezvoltând, împreună cu profesioniștii din domeniu, o schemă de certificare. Astfel, schema numită "GDPR-CARPA" a fost prezentată spre consultare publică încă din iunie 2018.

CNPD și-a concentrat activitatea pe două direcții:

  1. Criteriile de certificare, pentru Manageri de Proces/Subcontractați, care trebuie îndeplinite de o organizație care dorește să fie certificate anumite procesări de date. Organizațiile interesate să fie certificate sunt încurajate să ia în considerare criteriile prevăzute proiectul ghidului de certificare pentru a-și evalua gradul de conformitate și pentru a adopta o atitudine proactivă de a se pregăti pentru procesul de certificare.
  2. Criteriile de acreditare, pentru organismele de certificare, care trebuie îndeplinite de o organizație care dorește să acționeze în calitate de organism de certificare.

Într-un final, pentru a răspunde întrebării din titlul acestui articol, în umbra celor de mai sus, vă mărturisim că nu ne așteptăm ca în viitorul apropiat să avem plăcuta surpriză de a avea posibilitatea să obținem certificarea GDPR.

Cu toate acestea, considerăm că obținerea unei certificări GDPR va fi de mare interes atât pentru operatori cât și pentru împuterniciții, ceea ce se va traduce într-o mai mare grija în ceea ce privește protecția datelor, fapt ce nu poate decât să fie benefic pentru toată lumea.

Nu știm cu exactitate când vor începe aceste certificări în România, având totodată încredere ca autoritatea națională va începe discuțiile cu factorii interesați pentru a debloca demersurile în vederea dezvoltării schemei de acreditare.

 

Iți plac articolele dpo-NET.ro? Poți fi la curent cu toate aceste noutăți dacă ne urmărești zilnic pe paginile noastre de LinkedIn sau Facebook. 

NOU! Consultă Registrul Amenzilor GDPR pentru mai multe informații despre sancțiunile acordate în baza Regulamentului 2016/679


Acest articol este protejat de către dispoziţiile legale incidente și este interzisă copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a acestuia. Articolele publicate pe DPO-NET.RO pot fi preluate doar în limita a maxim 500 de caractere, fără a depăşi jumătate din totalul de caractere, şi cu citarea obligatorie a sursei, cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor și articolelor publicate pe DPO-NET.RO, vă rugăm să ne contactati.

Minutul de năduf al unui DPO

Editorial

Vizualizari: 2127

Facebooktwittergoogle_plusredditpinterestlinkedinmail

Data Protection Officer (DPO) la nivel european ajunge să fie un Responsabil cu Protecția Datelor în România. Mi se întâmplă adesea să mă surprind antamată cu gândul în această idee când, în mod inevitabil, ajung să mă întreb obsesiv de ce, de unde această asimilare la noi a unui ofițer cu un responsabil. Cu siguranță și alți colegi DPO s-au confruntat cu asta.

Desigur, consider că încă de la început se exclude dificultatea unei traduceri conceptuale a acestui rol, mai ales datorită asemănării izbitoare dintre englezescul OFFICER și românescul OFIȚER. Așa că mă duc mai departe, la sensul semantic al cuvintelor intrate în analiză OFFICER/ OFIȚER versus RESPONSABIL. Și zic, că cel mai bine, hai să mă uit în DEX și, printre toate sensurile identificate, iată ce găsesc:

  • ofițer = angajat însărcinat, în anumite ocazii, cu paza și ordinea interioară
  • responsabil = persoană care poartă răspunderea unui lucru, a unui fapt; răspunzător / persoană care are o funcție de conducere sau o sarcină de răspundere, căreia i s-a încredințat o răspundere.

Cunoscând descrierea DPO, cuprinsă în GDPR la articolele dedicate acestuia (art. 37 – 39), respectiv faptul că acesta nu este subordonat nimănui și că se adresează managementului de vârf (cel mai înalt) al organizației, că nu poate fi sancționat și nici disponibilizat pentru modul și gradul de realizare a activității sale, găsesc a fi o discrepanță majoră între rolul DPO și denumirea de responsabil cu protecția datelor. Mai mult, prin prisma experienței acumulate în interacțiunea cu operatorii de date cu care lucrez, constat că această discrepanță generează, cu titlul de constantă,  o confuzie  importantă în percepția acestora, când vine vorba de poziționarea corectă în relație cu DPO.

Dacă e să perpetuăm denumirea de responsabil cu protecția datelor, conceptual, operatorul abordează o atitudine relaxată, fiind ferm convins că DPO este responsabil pentru implementarea GDPR în organizație și el deci nu prea-și mai asumă riscuri, un lucru de bun simț în lumina definiției responsabilului prezentată mai sus. Din perspectiva realității curente, însă, operatorul de date este singurul care este responsabil de implementarea cerințelor GDPR (art. 24 GDPR) și nicidecum DPO contractat intern sau extern - investit (conform COR242231) cu rolul de responsabil cu protecția datelor.

În altă ordine de idei, DPO-ul - fie el intern sau extern - e angajat într-o continuă pledoarie cu scopul de a-l face pe operatorul de date să conștientizeze că responsabilitatea prelucrărilor de date cu caracter personal îi aparține întru totul. Lucru destul de dificil, când practic îl inviți pe acesta să sfideze logica simplă și să-nțeleagă că:

Responsabilul (cu protecția datelor) nu este responsabil și că, mai mult, nu poate fi tras la răspundere pentru neconformitățile sau breșele de securitate a datelor cu caracter personal, din perspectiva GDPR.
DPO este acel gardian ce monitorizează, atenționează și consiliază operatorul pentru respectarea condițiilor de prelucrare impuse de Regulament, e puntea de legătură în cadrul acestui triunghi format de Operator - Persoana vizată - Autoritate. Nu DPO implementează efectiv GDPR, operatorul face asta.

M-am întrebat, și nu o dată, de ce DPO are acest statut și, profesând, iată că mi-a și venit răspunsul:

Operatorul de date este singurul în măsură să pună la dispoziție resursele umane și materiale necesare punerii în  aplicare a măsurilor tehnice și organizatorice identificate a fi necesare (desigur, în mod proporționat), în mediul intern și în relațiile cu terții având autoritatea/ calitatea organizațională de care e nevoie. Pentru că a asigura securitatea și conformitatea  prelucrării datelor cu caracter personal implică, fără excepție, investiție de bani și timp, resurse alocate de operator întotdeauna.

Ce ar fi de făcut? Păi bine, găsesc că avem 2 variante:

  1. Să corectăm traducerea nefericită din Responsabil cu protectia datelor în Ofițer cu protecția datelor, atât în traducerea Regulamentului 679/2016, dar și în Standardul ocupațional ce documentează această ocupație. Veți spune, probabil: bine, bine, dar ofițerul te duce cu gândul la un cadru militar. Adevărat, aș spune, în primă fază, dar mai apoi v-aș aminti că în România există și alt fel de ofițeri, cum este, spre exemplu, un ofițer de stare civilă. Cum putem face această schimbare? Desigur, prin conlucrarea concertată a tuturor factorilor implicați - Autoritate, legislativ, servicii suport, organizații non-guvernamentale care și-au asumat un rol în domeniul protecției datelor cu caracter personal, etc. Și, dacă tot reparăm titulatura DPO, să reparăm și codificarea dată Standardului, codificare ce atestă tot subordonare contradictorie prevederilor din GDPR.
  2. Cea de a doua variantă, cea mai comodă și cea mai accesibilă, dat fiind că este, în sine, non-acțiune, ar fi să trecem cu vederea și să continuăm așa cum s-a și început cu utilizarea titulaturii eronate de responsabil cu protecția datelor. Tentantă perspectivă, însă la fel de păguboasă, astfel încât ani buni de acum înainte DPO va duce o luptă suplimentară de căpătare a unei autorități pe care o are în mod implicit, dar care nu poate produce efectele menite din lipsa cooperării congruente și, mai mult, implicării operatorului în a consuma pași clari în direcția conformității GDPR și în a trata cu respect și asumare recomandările DPO.

De ce acum acest articol?

Pentru că tocmai ce am participat la treia ediție a DPO.Tools organizată de portalul dpo-net.ro și partenerii acestuia, ocazie cu care s-a afirmat că DPO este o prelungire a Autorității și, prin extrapolare, nu mi-aș putea imagina cum Autoritatea și-ar putea îndeplini rolul asumat subordonat fiind operatorului pe care îl investighează. Realizez, pe zi ce trece, tot mai mult că este crucială perceperea corectă a DPO-ului de către operator, mai ales, pentru a permite o conformare obiectivă a prelucrărilor de date cu caracter personal efectuate de operator, în contextul existent.

O alocare a titulaturii corecte de DPO acestei ocupații, congruentă cu rolul îndeplinit de DPO, consider că este una dintre măsurile de luat prioritar în călătoria pe care GDPR a început-o din 25.mai.2018 în România, facilitând obținerea de claritate în spiritul performanței în implementarea Regulamentului în România.

Iți plac articolele dpo-NET.ro? Poți fi la curent cu toate aceste noutăți dacă ne urmărești zilnic pe paginile noastre de LinkedIn sau Facebook. 

NOU! Consultă Registrul Amenzilor GDPR pentru mai multe informații despre sancțiunile acordate în baza Regulamentului 2016/679


Acest articol este protejat de către dispoziţiile legale incidente și este interzisă copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a acestuia. Articolele publicate pe DPO-NET.RO pot fi preluate doar în limita a maxim 500 de caractere, fără a depăşi jumătate din totalul de caractere, şi cu citarea obligatorie a sursei, cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor și articolelor publicate pe DPO-NET.RO, vă rugăm să ne contactati.

Despre AUDIT în contextul GDPR

Editorial

Vizualizari: 3440

Facebooktwittergoogle_plusredditpinterestlinkedinmail

O scurtă definiție

AUDIT - Examinare profesională a unor informații cu scopul de a exprima o opinie responsabilă și independentă în raport cu un anumit standard.

În funcție de standard sau domeniul de aplicare se folosesc și alți termeni, cum ar fi: Evaluare, Examinare, Control, Expertiză, Inspecție, Verificare, Testare...

Deci, contrar opiniilor unor "experți", auditul NU este un "checklist" cu întrebări de genul "Nu-i așa că..." care trebuie bifat de către cei auditați.

Auditul este o unealtă indispensabilă unui DPO, pentru a evalua starea de conformare a organizației. Acesta este necesar atât la inceputul unui proces de conformare, periodic pentru a evalua starea de conformare dar și ca instrument pentru testarea eficacității măsurilor implementate, activitate specificată în GDPR, fără de care măsurile luate sunt aproape inutile.

În funcție de scopul, obiectul și standardul de referință al auditului, există mai multe metode de desfășurare a acestei activități. Protecția datelor cu caracter personal fiind un domeniu multidisciplinar, cu multe standarde, metodologii sau legi nationale aplicabile, în afara GDPR (COSO/COBIT, ISO 9001, ISO 27001, ISO 31000, CMMI, 3LoD, GRC, PMP, Legea 190/2018, Legea 333/2003, Legea 506/2004, Ord. 600...) și metodele, tehnicile și mijloacele de audit sunt multiple.

De asemenea, în general nu este eficient ca o singură funcțiune să auditeze toate domeniile și procesele. Pentru aceasta pot fi, de fapt ar trebui să fie, folosite și funcțiunile de control existente, acolo unde ele există și/sau raportările periodice către management.

Metode sau tehnici de audit

  • În mare tehnicile de audit sunt: Prin observație directă, Prin interviuri cu persoanele responsabile/ implicate, Prin analize sociologice ale părerii beneficiarilor, Prin analiza de documente sau livrabile, Prin monitorizarea directă a performanțelor unui proces.

Gradul de precizie al evaluării depinde atât de tehnica utilizată în audit, cât și de experiența auditorului în domeniul auditat, tehnologiile utilizate in prelucrarea datelor... În practică acestea sunt rareori folosite independent, de obicei utilizându-se mai multe tehnici diferite în cadrul aceleeași acțiuni, în vederea crețterii gradului de încredere în rezultatele auditului.

Din punct de vedere al tehnicilor folosite, observația directă și interviurile sunt cele mai dependente de experiența auditorului, analiza documentelor și livrabilelor fiind tehnici cu grad mai mare de încredere, dar dependente de alegerea/ eșantionarea cazurilor ce vor fi analizate, aceste tehnici neputând acoperi toate cazurile.

Monitorizarea directă a preformanțelor unui proces, necesită implementarea prealabilă a unor mecanisme de măsurare, pe cât posibil automatizate, definirea obiectivelor si a indicatorilor de performanță potriviți pentru a măsura eficacitatea și/sau eficiența proceselor monitorizate. De asemenea, este foarte importantă vizibilitatea rezultatelor, prin raportarea acestora în timp real către factorii de decizie.

Acestea sunt întotdeauna urmate de o analiză a informațiilor colectate, având ca rezultat o opinie despre gradul de conformare la standardele de referință, iar în cazul deviațiilor de la acestea, se vor formula recomandări în vederea conformării.

Selectarea tehnicilor de audit cele mai potrivite

În funcție de complexitatea organizației, a proceselor și sistemelor folosite, precum și a cunoștințelor și resurselor necesare se alege cea mai bună variantă posibilă. Important este ca fiecare domeniu, proces să fie auditat, intr-un fel sau altul, periodic.

Evident pe prioritizarea este importantă, domeniile cu risc mare, ca probabilitate de a fi afectate sau ca impact, fiind cele către care ar trebui alocată căt mai multă atenție.

Condițiile inițiale, cultura organizațională

  • Existența documentării structurii organizației, a responsabilităților departamentelor
  • Existența documentării prelucrărilor, a mijloacelor de prelucrare și a datelor prelucrate
  • Existența documentării controalelor existente relevante peentru GDPR
  • Documentarea și comunicarea criteriilor de referință ce vor fi utilizate în audit
  • Defnirea modului de colaborare cu alte funcțiuni implicate in activități de control și monitorizare

Criterii de selecție

  • Importanța procesului auditat (și sau riscul acestuita)
  • Scopul auditului
  • Aria de cuprindere și standardul de referință
  • Cultura organizațională
  • Resursele (umane și tehnologice) existente
  • Experiența auditorului în domeniul analizat
  • Existența unor monitorizări sau audituri specializate

Pași de urmat în cadrul unui audit

1.      Stabilirea scopului, a ariei de acoperire (departamente, procese, controale...)

2.      Stabilirea standardelor de referință și a criteriilor de evaluare a conformității

3.      Selectarea tehnicilor de audit pentru fiecare control

4.      Planificarea auditului

5.      Colectarea informațiilor

6.      Analiza informațiilor și formarea unei opinii profesionale, urmate de recomandări unde este cazul

7.      Validarea opiniei profesionale cu cei implicați

8.      Raportul de audit

9.      Monitorizarea aplicării recomandărilor

Bune practici (din experiența personală)

Primul criteriu al unui audit este asigurarea că există un proces urmat, ceea ce înseamnă un set de reguli generale urmat de toți cei implicați în proces. Faptul că prelucrarea se face diferit de către fiecare executant sau grupe de executanți, în funcție de experiența personală, denotă lipsa unui proces.

Scopul unui audit ar trebui să fie nu doar evaluarea documentării unui proces, ci în special modul efectiv de aplicare al procesului auditat. Modul în care se respectă documentarea sau modul în care se documentează activitatea sunt doar criterii secundare. De (prea) multe ori procesul efectiv de prelucrare este diferit de cel formal (oficial).

De avut în vedere că de obicei un audit este un proces incremental. În funcție de rezultatele obținute în prima rundă planificată este posibil să fie identificate noi nevoi de audit, poate cu noi tehnici, noi mijloace și noi obiective.

Inconsistențele între procesul fomal și prelucrările de fapt sau între rezultatele obținute la interviuri și evidențele , înregistrările sau monitorizările, raportările despre aceste procese sunt un semnal de alarmă și un indicator că auditul trebuie aprofundat.

Un alt aspect de avut în vedere este tratarea excepțiilor. În orice proces definit există excepții ce nu pot fi documentate (sau care nu merită efortul) dar modul de tratare a lor trebuie definit (de obicei acestea fiind în atribuțiile șefului). Merită analizată și frecvența aestor excepții, astfel încât acestea să nu devină reguli.

Un criteriu important în audit, în special pentru GDPR, este existența evidențelor. Lipsa de evidențe (înregistrări ale acțiunilor întreprinse) face imposibilă evaluarea obiectivă a prelucrărilor și demonstrarea acestora, cerință obligatorie conform GDPR. Cauza cea mai des întâlnită este neînregistrarea evenimentelor când au avut loc, cu intenția de a documenta mai tîrziu.... dacă se consideră necesar... și dacă se găsește timp.

În vederea creșterii eficienței și a gradului de încredere este necesară analiza anterioară a monitorizărilor deja existente, a rezultatelor altor forme de audit. Pentru domenii specializate din cadrul unei organizații ( de exemplu IT/ securitate) este o practică întâlnită și recomandabilă de a utiliza rezultatele unor audituri specializate, la care se poate adăuga doar analiza unor cerințe specifice (GDPR) care nu sunt adresate de către auditul specializat. De asemenea efectuarea de audituri împreună cu alte funcții implicate în monitorizarea proceselor aduce o valoare adaugată foarte mare.

Iți plac articolele dpo-NET.ro? Poți fi la curent cu toate aceste noutăți dacă ne urmărești zilnic pe paginile noastre de LinkedIn sau Facebook. 

NOU! Consultă Registrul Amenzilor GDPR pentru mai multe informații despre sancțiunile acordate în baza Regulamentului 2016/679


Acest articol este protejat de către dispoziţiile legale incidente și este interzisă copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a acestuia. Articolele publicate pe DPO-NET.RO pot fi preluate doar în limita a maxim 500 de caractere, fără a depăşi jumătate din totalul de caractere, şi cu citarea obligatorie a sursei, cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor și articolelor publicate pe DPO-NET.RO, vă rugăm să ne contactati.

Ce planuri ți-ai făcut pentru 2020 în privința protecției datelor?

La începutul noului an mulți dintre noi ne facem planuri pentru a ne îndepărta de obiceiurile proaste sau pentru a finaliza proiecte începute în anul precedent. Dar câți […]

Anul 2019 văzut prin ochii unui GDPR-ist, 10 momente memorabile

Este sfarsit de an si fiind un moment de bilant nu pot sa nu ma gandesc la cat de multe lucruri am realizat pe plan profesional si mai […]

Conceptul de „operatori independenți” este sinonim cu fuga de responsabilitate

Portalul dpo-NET.ro – Data Protection Officers Network în parteneriat cu Wolters Kluwer România, NeoPrivacy România, Decalex și unCommon Sense Advisory a organizat in data de 11 Decembrie 2019, în Sala de cursuri Wolters Kluwer România din București, a doua ediție […]

Curtea de Justiție a UE nu a utilizat niciodată expresia de „operatori independenți” în sensul practicii din România

Repere privind dobândirea calității de „operator”, „împuternicit al operatorului”, „operatori asociați” și atribuirea vreunei alte calități a unei entități care prelucrează date cu caracter personal Sumar: Prezentul articol […]

A început Războiul de independență al operatorilor de date din România

Nu știu alții cum sunt dar eu când mă gândesc la operatorii de date cu caracter personal care își proclamă independența peste noapte mă apucă panica. Numai în […]

Legea care a permis partidelor să copieze listele suplimentare încalcă GDPR-ul!?

Legea nr. 190/2018 privind măsuri de punere în aplicare a Regulamentului (UE) 2016/679 (Regulamentului general privind protecţia datelor), în vigoare de la 31 iulie 2018, „riscă” să fie […]

ORIZONTUL SECURITATII CIBERNETICE

„If you spend more on coffee than on IT security, you will be hacked. What’s more, you deserve to be hacked” (Richard Clarke) Cunoașteți vreo persoană care a […]

5G este o nouă energie electrică și va fi factorul cheie al lumii inteligente

WebSummit este evenimentul în care an de an giganții HiTech îsi prezintă inovațiile, prin care viața noastra ar trebui să devină mai simplă, mai confortabilă, mai sigură. Totodată […]

Operatorul GDPR în Epoca Internetului

Devine accesul liber la internet în era GDPR o problemă pentru operatori? Într-o proporție covârșitoare operatorii au pagini web de prezentare, contact sau  magazine online, pagini de Facebook, […]

Conformitatea GDPR se construiește cărămidă cu cărămidă

Ce presupune această schimbare din 25 mai 2018 și care este rolul ei? O întrebare cu o greutate, cu părere de rău pentru multe persoane este încă o […]

Principiile prelucrării datelor personale și rolul auditului preliminar

Celebrul GDPR este deja în aplicare de mai bine de un an de zile, suficient pentru ca fiecare antreprenor conectat on-line sau la diverse centre de afaceri să […]

15 recomandări GDPR pentru managerul de spital

“Mie nu mie se poate intampla, am băieți tineri și destepti la IT”  este argumentul unui manager de spital pentru a justifica lipsa de interes, resurse și timp […]

Când viața îți oferă lămâii, apelezi la GDPR

Un link postat de Cristiana Deca pe unul dintre conturile ei de social media m-a făcut să mă prăbușesc de râs, dar până să apuc să mă opresc […]

Societatea civila contestă legalitatea implementării tehnologiei de recunoaștere facială

Mai multe organizații nonguvernamentale au transmis autorităților o SCRISOARE DESCHISĂ prin care îți exprimă îngrijorarea cu privire la respectarea principiilor fundamentale ce țin de respectarea vieții private, prin punerea în […]

Cum ajunge o copie de buletin să coste 10.000 €? Încălcând GDPR-ul, desigur!

În data de 19 septembrie 2019, autoritatea de supraveghere belgiană a publicat un comunicat prin care a anunțat o sancțiune de 10.000 de euro pentru nerespectarea minimizării datelor […]

De ce românilor nu le pasă de viața lor privată ?

La începutul săptămânii trecute citeam despre implementarea unui sistem de recunoaștere facială care va folosi camerele de monitorizare video (CCTV), webcam-urile, telefoane mobile, rețele de socializare și camere […]

Românii vor fi monitorizați de un sistem de recunoașterea facială

Camerele de monitorizare video (CCTV), webcam-urile, telefoane mobile, rețele de socializare, camere ATM din România vor fi monitorizate de un sistem de recunoaștere facială. Controversele din jurul acestei tehnologii […]

Facebook riscă și îi fură job-ul lui Cupidon

Proaspătul lansat Facebook Dating ridică mai multe semne de întrebare privind confidențialitatea.  Cupidon a fost scos forțat la pensie când Facebook a anunțat ieri lansarea noului sau serviciu […]

Cine sunt campionii GDPR Summer Challenge 2019 ?

68 de participanți, grupati in 14 echipe, au luat startul in concursul GDPR Summer Challenge 2019 GDPR Summer Challenge este o competitie organizata de Dpo-NET.ro – Data Protection […]

Curtea de Justiție a hotărât: amprentarea angajatilor contravine GDPR-ului

Decizia Curții de Justiție din Amsterdam din 12 august 2019 pune pe jar mulți dintre angajatori. Control accesul angajatilor sau sistemele de autorizare care utilizează cititoare biometrice sunt, în cele mai […]