Brittany Kaiser: Intervenția străinilor în alegerile din România încă este o amenințare (VIDEO)

INTERVIU EXCLUSIV

Vizualizari: 4515

Facebooktwittergoogle_plusredditpinterestlinkedinmail

În calitate de fost Director de dezvoltare a afacerilor la Cambridge Analytica, Brittany Kaiser este un celebru denuntator, demascând modul în care au fost influențați și manipulați oamenii, transformand datele în adevarate arme în acest război psihologic. Fondatorul organizației Own Your Data și al campaniei #OwnYourData promovează și implementează educația digitală și participă activ la proiecte de educație în domeniul protecției datelor. Este personajul principală al documentarului original Netflix „The Great Hack” și autorul cărții Targeted.

Participand la #WebSummit 2019, a acceptat să ofere un interviu în exclusivitate pentru Dpo-NET.ro despre interventiile straine in campaniile electorale din ROMANIA si importanta DPO-ului si recomandari pentru fiecare dintre noi.

În acest weekend avem alegeri prezidențiale în România. Referitor la informațiile care au vizat țara noastră, prezentate în documentarul Netflix, ne puteți oferi mai multe detalii? Ca o glumă, știți cine a câștigat deja aceste alegeri?

Nu am informații despre consultanții politici internaționali care lucrează acum în România, dar cu siguranță Cambridge Analytica a lucrat în România. Nu-mi amintesc pentru ce partid, însă Cambridge Analytica nu a fost singura companie. Cambridge Analytica avea și o companie similară care reprezenta cealaltă parte. Deci, este foarte important ca oamenii să fie conștienți că influența străină în alegeri este o realitate, companiile de consultanță politică sunt reale și nu au dispărut doar pentru că Cambridge Analytica nu mai există.

Așadar, este important ca oamenii să-și amintească că, în timpul alegerilor, ar putea fi ținta unor dezinformari. Ar putea fi influențați prin mesaje care să îi determine să nu ia parte la procesul electoral. Încercați să nu share-uiți astfel de mesaje mai departe pe rețelele de socializare. Întotdeauna ieșiți la vot, nu deveniți indiferenți față de ce se întâmplă pe scena politică și rămâneți implicați, indiferent de ce vă sugereaza o reclamă pe Facebook.

Există o soluție pentru combaterea știrilor false și a dezinformării?

Există soluții, dar abia acum încep să create. Cred că are de-a face foarte mult cu tehnologia blockchain, este foarte importantă identificarea și urmărirea faptelor și verificarea provenienței știrilor, dacă respectă ghidurile etice sau dacă jurnaliștii de investigație sunt persoane reale.
Trebuie să putem verifica articolele fără o documentare serioasă și din surse îndoielnice, pe care orice persoană le poate publica.

Care este cel mai bun sfat pentru mine ca catățean și consumator?

Sfatul meu este ca toată lumea să aibă grijă la modul în care sunt protejate datele personale. Trebuie să citiți termenii și condițiile, înainte de a descărca o aplicație și să realizați că în acel moment datele voastre sunt deja colectate. Dacă decideți că nu sunteți de acord cu termenii, atunci trebuie să vă dați seama că nu puteți utiliza aplicația respectivă, alegând confidențialitatea în dentrimentul confortului. Și dacă începeți să faceți acest lucru zilnic, atunci treptat veți fi capabili să recunoaști o prelucrare corecta și transparentă, și veți putea decide dacă vă împărtășiți datele sau să vă păstrați confidențialitatea, realizând că totul are un cost.

Dacă ne referim la Responsabilii cu protecția datelor, aveți o recomandare pentru aceste persoane care au devenit protectorii confiențialității ?

Fiecare Responsabil cu protectia datelor trebuie să impună organizației pentru care lucrează utilzarea datelor clienților, într-un mod cât se poate de transparent. Spuneți-i clientului ce date colectați despre el, nu utilizați politici de confidențialiatete confuze, spuneți clientului ce date doriți de la el, cereți-i să își actualizeze propriile date. "Acestea sunt datele tale pe care noi le deținem. Datele acestea mai sunt actuale? Încă vă plac aceste lucruri? Aveți aceeași culoare preferată? Aveți aceleași prefeințe pentru micul dejun?". Dacă veți răsplăti clienții oferindu-le un stimulent pozitiv, probabil că veți obține un set date relevante, în timp real, pe care le puteți utiliza eficient. Astfel, oamenii vor avea ocazia să inteleagă de ce aveti nevoie de datele lor și să își dea acordul pentru prelucrarea acestora.

Când un DPO lucrează pentru o organizație, acesta luptă pentru protejarea intereselor companiei sau pentru interesele persoanelor?

Responsabilii cu protectia datelor acționează în interesul persoanelor și se asigură că organizațiile respectă regulile etice pentru a-și proteja clienții.

Iți plac articolele dpo-NET.ro? Poți fi la curent cu toate aceste noutăți dacă ne urmărești zilnic pe paginile noastre de LinkedIn sau Facebook. 

NOU! Consultă Registrul Amenzilor GDPR pentru mai multe informații despre sancțiunile acordate în baza Regulamentului 2016/679


Acest articol este protejat de către dispoziţiile legale incidente și este interzisă copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a acestuia. Articolele publicate pe DPO-NET.RO pot fi preluate doar în limita a maxim 500 de caractere, fără a depăşi jumătate din totalul de caractere, şi cu citarea obligatorie a sursei, cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor și articolelor publicate pe DPO-NET.RO, vă rugăm să ne contactati.

Stefan Gabriel Iancu: România este in top 3 din Europa la numarul de amenzi GDPR aplicate

INTERVIU EXCLUSIV

Vizualizari: 2007

Facebooktwittergoogle_plusredditpinterestlinkedinmail

Stefan Gabriel Iancu are o experiență de peste 21 ani în calitate de consilier juridic, DPO / Consultant Protectia Datelor, fiind fondatorul companiei iPrivacy. El si-a dezvoltat expertiza prin experienta profesionala in calitate de Legal Advisor, Regulatory Specialist, Business Ethics & Compliance Officer pentru BRD - Groupe Societe Generale, Vodafone, Cosmote, Siemens, OMV Petrom. Este unul din moderatorii Workshop-ulului dpo.Tools  organizat de Portalul dpo-NET.ro - Data Protection Officers Network, în data de 15 Ianuarie 2020, în parteneriat cu Wolters Kluwer RomâniaNeoPrivacy RomâniaSAMSUNGDecalex, Inperspective și iPrivacy și care abordează o tema de mare interes, "Incompatibilitatea și conflictul de interese în desfășurarea activității DPO, analizând situațiile în care Responsabilul cu protecția datelor nu iși poate îndeplini atribuțiile și obligațiile în concordanță cu Regulmentul 2016/679.  Stefan Gabriel Iancu a acceptat să ofere un interviu în exclusivitate pentru cititorii și abonații dpo-net.ro, reușind să analizeze motivele pentru care au fost aplicate sanctiuni GDPR in Romania intr-un an și jumătate de când se aplică Regulamentul 2016/679.  

Stiu ca urmariti cu atentie sanctiunile care se aplica in Romania in domeniul protectiei datelor. Ce ati constatat pana acum? Pentru ce au fost acordate aceste sanctiuni?

S.G.I: Anul 2018 a fost anul fara amenzi GDPR in Romania, realitate care a alimentat parerile cum ca termenul de gratie din 2016 pana in 2018 va fi prelungit sine die, ca GDPR-ul e doar un hype. In schimb, anul 2019 a pozitionat Romania pe locul 3 (dupa Regatul Unit si Germania) ca numar de amenzi (17) si pe locul 10 ca valoare a amenzilor (454,500 EURO).

Putem deja discuta despre primele date statistice privind Regulamentul 2016/679 privind protectia datelor cu caracter personaL, avand in vedere ca in Romania in 2019 s-au aplicat 17 amenzi:

  • 10 amenzi pentru neasigurarea securitatii prelucrarii datelor (art. 32) ;
  • 3 amenzi pentru insuficienta cooperare (art.58);
  • 2 amenzi pentru nerespectarea drepturilor persoanelor vizate, in speta dreptul de acces acces prevazut de art. 15, respectiv obligatia de transparenta prevazuta de art. 12;
  • 1 amenda pentru nerespectarea principiului minimizarii (art. 5 (1) c);
  • 1 amenda pentru nerespectarea cerintelor privind consimtamantul art. 5 (1) a) si 6 (1) a);

Puteau fi evitate aceste sanctiuni de catre operatorii romani ?

S.G.I: Raspunsul difera de la amenda la amenda.  Cel mai usor puteau fi evitate amenzile aplicate pentru insuficienta cooperare. In aceste situatii ar fi fost de dorit un efort minim de comunicare. Desigur, aceasta presupunea o constientizare prealabila a necesitatii si utilitatii acestei cooperari, iar aceasta constientizare era de datoria persoanei responsabile de protectia datelor.

Merita de reamintit poate, cu aceasta ocazie, ca desi nu toti operatorii de date cu caracter personal sunt obligati sa desemneze o persoana responsabila cu protectia datelor, toti operatorii sunt obligati sa respecte Regulamentul 679/2016.

In cazul incalcarii art. 32, raspunsul este mai putin simplu pentru ca respectarea acestei cerinte presupune pasi anteriori efectuati deja in organizatie, diferentele fiind semnificative de la operator la operator.

Raspunsul devine si mai putin simplu cand ne referim doar la cele mai mari 3 amenzi aplicate in Romania in 2019 (in suma de 360.000 EURO din care 150.000 EURO pentru Raiffeisen Bank SA, 130.000 EURO pentru UNICREDIT BANK SA , respectiv 80.000 Euro pentru ING Bank N.V.) desi prin raportare la numarul de persoane vizate afectate, sau la cifra de afaceri, acestea au fost mai degraba simbolice.

De asemenea, tinand cont de volumele, categoriile si tipurile de date prelucrate (cumulat, aproximativ 95 milioane clienti) de catre cei 3 operatori, numarul de angajati, de ordinal zecilor de mii, nivelul de cultura privind protectia datelor personale din statele unde isi au sediul firmele mama precum si raportat la nivelul profiturilor, cu siguranta nu au exstat dubii privind necestatea desemnarii responsabilului cu protectia datelor, astfel incat aceste persoane au fost cel mai probabil desemnate din timp. Prin aceasta putem intelege cel mai tarziu in anul 2016, 2017 sau, in cel mai rau scenariu posbil, 2018.

Pentru respectivii operatori, existau toate premisele, know-how, resurse umane, buget, sa se poata conforma, in timp util si sa demonstreze conformarea, la cerintele GDPR.

Ce ar trebui sa faca operatorii pentru a putea demonstra cerintele art. 32 din Regulamentul 2016/679 ?

S.G.I: In 2019, nu a fost posibila demonstrarea, de catre respectivii operatori, a respectarii cerintelor prevazute in art. 32 din Regulamentul 2016/679 ceea ce inseamna ca probabilele explicatii se regasesc in nerespectarea cerintelor din Regulament, Sectiunea 4: art. 37, 38 , 39 de unde decurg urmatoarele intrebari:

  • A fost/este responsabilul cu protecţia datelor desemnat pe baza calităţilor profesionale şi, în special, a cunoştinţelor de specialitate în dreptul şi practicile din domeniul protecţiei datelor, precum şi pe baza capacităţii de a îndeplini sarcinile?
  • A fost / este responsabilul cu protecţia datelor implicat în mod corespunzător şi în timp util în toate aspectele legate de protecţia datelor cu caracter personal?
  • A sprijinit operatorul şi persoana împuternicită de operator pe responsabilul cu protecţia datelor în îndeplinirea sarcinilor menţionate la articolul 39, asigurându-i resursele necesare pentru executarea acestor sarcini, precum şi accesarea datelor cu caracter personal şi a operaţiunilor de prelucrare, şi pentru menţinerea cunoştinţelor sale de specialitate?
  • S-a asigurat operatorul şi persoana împuternicită de operator că responsabilul cu protecţia datelor nu primeşte niciun fel de instrucţiuni în ceea ce priveşte îndeplinirea acestor sarcini ?
  • Acesta nu este demis sau sancţionat de către operator sau de persoana împuternicită de operator pentru îndeplinirea sarcinilor sale. Responsabilul cu protecţia datelor răspunde direct în faţa celui mai înalt nivel al conducerii operatorului sau persoanei împuternicite de operator?
  • Puteau persoanele vizate contacta responsabilul cu protecţia datelor cu privire la toate chestiunile legate de prelucrarea datelor lor şi la exercitarea drepturilor lor ?
  • S-a asigurat operatorul sau persoana împuternicită de operator că niciuna dintre aceste sarcini şi atribuţii ale responsabilului cu protectia datelor nu generează un conflict de interese?
  • A informat şi consiliat responsabilul pe operator sau persoana împuternicita de operator, precum şi pe angajaţii care se ocupă de prelucrare cu privire la obligaţiile care le revin în temeiul regulamentului şi al altor dispoziţii de drept al Uniunii sau drept intern referitoare la protecţia datelor?
  • A monitorizat responsabilul cu protectia datelor respectarea regulamentului, a altor dispoziţii de drept al Uniunii sau de drept intern referitoare la protecţia datelor şi a politicilor peratorului sau ale persoanei împuternicite de operator în ceea ce priveşte protecţia datelor cu caracter personal, inclusiv alocarea responsabilităţilor şi acţiunile de sensibilizare şi de formare a  personalului implicat în operaţiunile de prelucrare, precum şi auditurile aferente?
  • A furnizat consiliere la cerere în ceea ce priveşte evaluarea impactului asupra protecţiei datelor şi monitorizarea funcţionării acesteia, în conformitate cu articolul 35?
  • A cooperat eficient cu autoritatea de supraveghere?
  • Si-a asumat eficient rolul de punct de contact pentru autoritatea de supraveghere privind aspectele legate de prelucrare, inclusiv consultarea prealabilă menţionată la articolul 36 si consultarea cu privire la orice altă chestiune?
  • A tinut seama responsabilul cu protecţia datelor de riscul asociat operaţiunilor de prelucrare, luând în considerare natura, domeniul de aplicare, contextul şi scopurile prelucrării?

Toate aceste intrebari sunt pe agenda de lucru a workshop-ului din 15 Ianuarie 2020, care abordează  tema, "Incompatibilitatea și conflictul de interese în desfășurarea activității DPO, analizând situațiile în care Responsabilul cu protecția datelor nu iși poate îndeplini atribuțiile și obligațiile în concordanță cu Regulmentul 2016/679.

 

Iți plac articolele dpo-NET.ro? Poți fi la curent cu toate aceste noutăți dacă ne urmărești zilnic pe paginile noastre de LinkedIn sau Facebook. 

NOU! Consultă Registrul Amenzilor GDPR pentru mai multe informații despre sancțiunile acordate în baza Regulamentului 2016/679


Acest articol este protejat de către dispoziţiile legale incidente și este interzisă copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a acestuia. Articolele publicate pe DPO-NET.RO pot fi preluate doar în limita a maxim 500 de caractere, fără a depăşi jumătate din totalul de caractere, şi cu citarea obligatorie a sursei, cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor și articolelor publicate pe DPO-NET.RO, vă rugăm să ne contactati.

„Operatorii ar trebui sancționați pentru desemnarea persoanelor nepotrivite în functia de DPO?”

INTERVIU EXCLUSIV

Vizualizari: 2892

Facebooktwittergoogle_plusredditpinterestlinkedinmail

Alexandru Gheorghe are o experiență de peste 12 ani în calitate de consilier juridic, DPO / Consultant Protectia Datelor, fiind fondatorul companiei Iperspective. El a format și condus departamentul juridic al Fashion Days pentru mai bine de 6 ani, având colaborări cu Miniprix, Best Value și Crew Shop, BusinessMark, Ollie Gang Shop, Modarena, Northfinder și Nooh Media, precum și cu un startup din Irlanda denumit PowerTiz. Este certificat ca și Data Protection Officer (Responsabil cu Protecția Datelor) de PECB Europe și este certificat ca și Formator de adulți (Trainer). Este unul din moderatorii Workshop-ulului dpo.Tools  organizat de Portalul dpo-NET.ro - Data Protection Officers Network, în data de 15 Ianuarie 2020, în parteneriat cu Wolters Kluwer RomâniaNeoPrivacy RomâniaSAMSUNGDecalex, Inperspective și iPrivacy și care abordează o tema de mare interes, "Incompatibilitatea și conflictul de interese în desfășurarea activității DPO, analizând situațiile în care Responsabilul cu protecția datelor nu iși poate îndeplini atribuțiile și obligațiile în concordanță cu Regulmentul 2016/679.  Alexandru Gheorghe a acceptat să ofere un interviu în exclusivitate pentru cititorii și abonații dpo-net.ro, reușind să surprindă realitatea cu care se confruntă operatorii după un an și jumătate de când se aplică Regulamentul 2016/679.  

Cum este desemnat DPO-ul în organizațiile din România?

A.G.: Din poziția de consultant extern în probleme de GDPR, am asistat la trei premise greșite care au ca rezultat desemnarea DPO-ului în organizațiile (din mediul public și privat) din România. Prima situație este aceea în care funcția sau rolul de DPO-ului, este atribuit(ă) unei persoane propuse într-un grup din care viitorul DPO nu face parte, sau cu alte cuvinte habar n-are că pe lângă funcția actuală și responsabilitățile îndeplinite în cadrul organizației, managementul sau (șeful) a hotărât că va îndeplini și rolul de DPO. Așadar, părerea angajatului care urmează să exercite funcția nu este (neapărat) luată în considerare și nici potențialul conflict de interese al funcției deja exercitate cu funcția de DPO nu este luat în considerare la nivel organizațional, fapt care încalcă în mod direct prevederile GDPR.

A doua situație, este aceea în care unui angajat, de obicei din departamentul Juridic, Contabilitate, Conformitate (Compliance) sau Calitate, i se propune acest rol și i se creează o pseudo-suită de resurse menite să-l ajute: este trimis la cursuri de DPO (de obicei sunt alese cursuri ieftine și/sau scurte ca și perioadă de formare, iar angajatul se întoarce de cele mai multe ori nelămurit), rareori primește o mărire salarială pentru stimularea asumării noului rol, despre oameni de suport nici nu poate fi vorba, iar funcția sa inițială este oricum mult mai importantă decât rolul de DPO proaspăt atribuit, astfel că cele două funcții trebuie să fie desfășurate în paralel....

A treia situație este aceea în care DPO-ul este selectat în urma unui proces de recrutare standard, fără a urmări un anume profil bine definit al persoanei care ar trebui să ocupe o astfel de funcție, ceea ce înseamnă că nici organizația nu înțelege in extenso ce presupune rolul de DPO. Prima greșeală pe care o face organizația care angajează un DPO este aceea de a-l încadra din punct de vedere ierarhic în mod greșit.

Este dorit rolul de DPO de oamenii care ocupă aceasta funcție?

A.G.: Este o întrebare foarte bună. De cele mai multe ori nu! Un rol este dorit de o persoană care își dorește activitatea, care își dorește să joace în piesa respectivă și consideră că este capabilă să ducă la îndeplinire sarcinile presupuse de o astfel de funcție. De asemenea, infrastructura de resursă pusă la dispoziția DPO-ului de către organizație, contribuie la potențialul de reușită (și de satisfacție) profesională a acestuia. În mod evident, atâta timp cât angajatul, de cele mai multe ori primește vestea că este (și) DPO, motivul desemnării sale nu este înțeles (cei mai mulți se întreabă „de ce eu?!”), atribuțiile funcției nu sunt înțelese, funcția este privită cu teamă iar demersurile de conformare cu GDPR nu demarează.

Vorbeai despre o greșită încadrare a DPO-ului în organizație, ne poți oferi mai multe detalii?

A.G.: Bineînțeles. Din experiența mea, DPO-ul este asimilat în organizație responsabilului cu protecția muncii (SSM și PSI) din punct de vedere al obligativității desemnării funcției sale în organigramă. DPO-ul este privit ca fiind omul introdus cu forța în activitatea de zi cu zi a organizației, iar prin natura sarcinilor acestuia încetinește activitatea, o modifică, o blochează sau chiar o întrerupe. Astfel se explică rezistența reprezentanților departamentelor organizației, chemate să implementeze prevederile GDPR, în raport cu DPO-ul. Pentru că trebuie să-l controlăm ierarhic și nu putem accepta la nivel organizațional că DPO-ul vine cu autoritatea managementului superior și acționează pe aceeași linie cu reprezentanții acestui palier și astfel, îl subordonăm, spre exemplu, sub managerul departamentului juridic sau de conformitate ori se insistă pe alte asemenea ierarhizări. Vom dezvolta în cadrul workshop-ului din 15 ianuarie 2020, de ce considerăm că această premisă este greșită și conduce de cele mai multe ori, la eșecul organizației de a se conforma cu prevederile GDPR și de a trata cu seriozitate scopul Regulamentului.

GDPR ne spune că managementul răspunde și nu DPO-ul. Ce înseamnă această răspundere a managementului?

A.G.: În opinia mea, răspunderea managementului (bineînțeles pe diferite straturi de decizie și control) începe de la modalitatea în care înțelege să desemneze DPO-ul și atenția acordată profilului persoanei care urmează să îndeplinească acest rol. Organizațiile din România trebuie să înțeleagă că aceasta funcție trebuie luată în serios, iar amenzile introduse în cadrul GDPR reprezintă o responsabilizare forțată a managementului care răspunde personal pentru modul în care se implică în susținerea DPO-ului pentru îndeplinirea sarcinilor. Atribuțiile DPO-ului, sunt de fapt atribuțiile managementului fiecărui departament sau serviciu (compartiment) al instituției respective. Așa cum vad lucrurile, implementarea prevederilor GDPR este sarcina departamentelor, iar DPO-ul servește ca un ghid de orientare al organizației în privința prelucrării eficiente a datelor cu caracter personal.

Dar știți ce mă tot întreb, iar asta vom discuta în cadrul workshop-ului din data de 15.01.2020, oare nu ar trebui să ne punem problema sancționării organizațiilor pentru desemnarea persoanelor nepotrivite în rolul de DPO? Mai mult, oare nu ar trebui să structurăm un profil orientativ al profilului persoanei potrivite pentru a ocupa funcția de DPO, așa cum avem spre exemplu, un profil orientativ al persoanelor care ocupă funcții de auditori sau alte asemenea funcții care presupun identificarea unor riscuri organizaționale și asigurarea protecției activelor organizației?

Iți plac articolele dpo-NET.ro? Poți fi la curent cu toate aceste noutăți dacă ne urmărești zilnic pe paginile noastre de LinkedIn sau Facebook. 

NOU! Consultă Registrul Amenzilor GDPR pentru mai multe informații despre sancțiunile acordate în baza Regulamentului 2016/679


Acest articol este protejat de către dispoziţiile legale incidente și este interzisă copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a acestuia. Articolele publicate pe DPO-NET.RO pot fi preluate doar în limita a maxim 500 de caractere, fără a depăşi jumătate din totalul de caractere, şi cu citarea obligatorie a sursei, cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor și articolelor publicate pe DPO-NET.RO, vă rugăm să ne contactati.

Anul 2019 văzut prin ochii unui GDPR-ist, 10 momente memorabile

Este sfarsit de an si fiind un moment de bilant nu pot sa nu ma gandesc la cat de multe lucruri am realizat pe plan profesional si mai […]

Cătălina Lungu: „De Black Friday, vânătorii de chilipiruri se pot transforma în victime”

Cătălina Lungu este Responsabil cu protecția datelor (DPO) si Consultant GDPR la Proactiv Cons SRL , fiind licențiată în managementul firmei și absolventă a cursurilor postuniversitare în protecția […]

Gradul de conformare GDPR, în domeniul sanitar românesc, nu a depășit 15%

Regulamentul General privind Protecția Datelor (GDPR-General Data Protection Regulation) a apărut pentru a oferi un grad de control într-o lume dominată de tehnologie, iar conformarea la acest Regulament […]

Adriana Ceaușescu: „Trebuie să învățăm că implementarea GDPR este un efort de echipă”

Adriana Ceaușescu este Ofiter Securitatea Informatiei si Protectia Datelor pentru companii din domeniul Asigurarilor si Sanatatii și a urmat cursurile IAPP, participând totodată la intocmirea codului de conduita […]

Timis Horea: Frica de amenzi GDPR a oprit inovația în multe domenii

De profesie medic, Timis Horea este expert in Management Sanitar si fost director de proiecte europene pe componenta socio-medicala, la Primaria Alba Iulia, director de spital, director al […]

Radu Crahmaliuc: „Spitalele de stat din România nu sunt pregătite să ne proceseze datele”

Radu Crahmaliuc este fondatorul Cloud☁mania, una dintre cele mai populare platforme independente de cunoștințe și servicii din Europa de Est Centrală care s-a dezvoltat pe următorul principiu: „cele […]

Adrian Munteanu: În România găsim „un număr imens de „consultanți GDPR„ care au apărut de nicăieri”

Cu o experiență de peste 13 ani în proiecte de audit (internet banking, securitate IT, proiecte IT, proiecte finanțate prin fonduri UE), consultanță (continuitatea afacerii, analiză de impact, […]

Filip Truță: „Noua soluție Bitdefender 2020 protejează intimitatea utilizatorilor”

Filip Truță, security analyst la Bitdefender, a acordat un interviu in exclusivitate  pentru dpo-NET .ro despre GDPR și despre tehnologiile noi din soluția de securitate Bitdefender 2020 care […]

Gordon Wade: “ANSPDCP este pregătită să treacă de la o abordare tolerantă la una activă”

Gordon Wade este avocat specializat în confidentíalitatea și protecția datelor la PwC Legal Middle East, cu sediul în Dubai, și a acceptat cu entuziasm să ofere un interviu […]

Nicolae Ploeșteanu: „ONG-urile sunt cele care trebuie să se implice cel mai mult în România”

Nicolae Ploeșteanu a absolvit studiile juridice în anul 1995, la București și este Doctor în drept din anul 2005, făcând numeroase specializări în țară și în străinătate, în […]

Ana-Maria Udriște: “ Este foarte important să alegi o persoană care să te ajute în implementarea GDPR și să te facă să înțelegi că documentația nu este suficientă”

“România, trei amenzi GDPR, două premiere europene”, așa am putea sintetiza contextul în care se află țara noastră, asistând în ultimele zile la o lecție GDPR în trei […]

Daniel Suciu: A fost nevoie de două amenzi pentru a readuce GDPR-ul în vizorul operatorilor

În cei peste 30 de ani de activitate profesională, Daniel Suciu s-a implicat activ în aproape toate ariile de interes pentru Protecția datelor. A avut curiozitatea și oportunitatea […]

Andrei Săvescu: Uniunea Europeană încearcă să pună presiune pe operatori, prin intermediul cetățenilor

Andrei Săvescu este membru în Baroul București din 1994 și are o vastă experiență atât ca avocat, cât și ca arbitru la Curtea de Arbitraj Comercial de pe […]

Analizăm prima amendă GDPR din România împreună cu Cristiana Deca

Anunțul primei amenzi GDPR în România a răsunat pe toate canalele de știri, stârnind interesul multora, motiv pentru care am rugat-o pe Cristiana Deca, unul dintre primii specialiști […]

Sergiu Bozianu: În Republica Moldova putem aplica amenzi contravenționale persoanelor cu funcție de răspundere

Sergiu Bozianu este în primul rând un profesionist în domeniul protecției datelor din Republica Moldova, ultima funcție publică fiind cea de director adjunct în Direcția Generală Supraveghere și […]