Atenție la falsele certificări GDPR!

Juridic / Legislativ

Vizualizari: 4723

Facebooktwittergoogle_plusredditpinterestlinkedinmail

Înainte de a parcurge acest articol-manifest vă invit să răspundeți singuri la o întrebare: „Dacă ideea de a fi tratat de un fals doctor vă înspăimântă, v-ați lăsa firma „tratată” de un pretins consultant GDPR certificat?”. Da, știu, este o comparație puțin exagerată, doar una dintre aceste activități punând viața noastră pericol, însă  „viața” business-ului tău, pentru creșterea căruia probabil ai muncit ani de zile și pentru care te lupți zilnic din dorința de a-l urca cât mai sus pe culmile succesului, cât de importantă este pentru tine?

Dacă sanatatea afacerii este importantă pentru tine, atunci ar trebui să citești mai departe

Mi-a fost semnalată o practică, otrăvită aș zice eu, prin care firme de consultanță specializate în protecția datelor personale, din dorința obsesivă de a contracta cât mai mulți clienți, recurg la practici mai puțin oneste, un marketing mincinos ar spune unii, o treabă vădit ilicită spun alții. Inițial nu i-am dat importanță, însă am observat că „gluma” se tot îngroașă!

Mai precis, mai multe firme de consultanță își ademenesc clienții lăudându-se cu certificări sau autorizări care exista doar în imaginația lor.

Te rog sa nu percepi acest „manifest” drept o încercare de „reglare de conturi” între concurenți, ci drept semnal de alarmă adresat operatorilor care pot cădea cu ușurință pradă acestei înșelăciuni.

Inevitabil îmi vine pe limbă o altă întrebare pe care te invit să reflectezi: "dacă descoperi că cineva te-a mințit încă din prima clipă, mai ai încredere sa lașii soarta afacerii tale în mainile mincinosului?"

Fără să fac un research amănunțit, m-am împiedicat sau mi-a fost dat sa aflu despre cateva astfel de exemple.

  • Voi începe cu cea mai neinspirată reclamă, zic eu, dintre ele. 

Pe site-ul său, o firma de consultanță în protecția datelor a subliniat încă în logo-ul său că deține „Experți certificați de Minister*”. Observând steluța de la final am căutat pe pagina lor însemnătatea acesteia, dar fără vreun rezultat. 

Dar oare ce minister ar fi putut să-i certifice? Primul care mi-a trecut prin cap a fost Ministerul Justiției, așa că am luat la puricat site-ul ministerului pentru a căuta calea spre dobandirea statutului de „expert certificat de minister” în protecția datelor. Lista persoanelor certificate de MJ cuprinde traducatori, notari, executori judecătorești, experți criminaliști, operatori autorizați ai AEGRM (Arhiva Electronică de Garanţii Reale Mobiliare), dar nimic legat de protecția datelor. Atunci m-am gândit că poate se referă la experții înscriși în Registrul Naţional al Evaluatorilor de Risc la Securitate Fizică, registru de care se îngrijește Poliția Română, dar securitatea fizică este una iar protecția datelor este cu totul altceva. 

Într-un final m-am resemnat și am abandonat căutările și îți voi explica mai jos de ce sunt absolut sigur că în acest moment nu exista un “minister steluță’ care sa ofere o certificare în domeniul protecției datelor și nici nu cred ca va exista curand o asemenea certificare.

Dar ce sa vezi, asta nu este tot! Trec peste șocul suferit la vederea logo-ului și dând scroll down pe pagina principala dau de ceva ce m-a dărâmat de pe scaun!

Aceștia nu numai că au „experți autorizați” de ministerul steluță, dar societatea respectivă este și ea certificată și nu de oricine, de însăși autoritatea națională în materie de protectia datelor ANSPDCP.

Va spun sincer ca probabil i-as fi crezut dacă n-aș fi avut un strop de habar de GDPR și de existență articolelor 42 și 43 din Regulament care prevăd obiectivele, garanțiile și rolurile actorilor, împreună cu principiile generale pentru procesele de certificare și acreditare.

 

  • Cel de-al doilea exemplu în topul „rușinică” pare a veni din direcția unei asociații profesionale. Greu de crezut, nu?

Pe unul din grupurile de pe Facebook dedicate protecției datelor, în care s-a nimerit să fiu și eu înscris, a fost publicată, de către o asociație de experți, o „OFERTĂ GENERALĂ GDPR”, prin care asociația urmărea promovarea serviciilor unei companii comerciale private.

Sigur mă veți acuza de subiectivism, eu însumi făcând parte dintr-o asociație, însă vă asigur că respectarea valorilor după care mă ghidez în viață sunt incompatibile cu astfel de practici.

Primul lucru care mi-a atras atenția a fost numele asociației „profesionale”, constituită din „experți GDPR”, fapt pentru care nu pot să nu mă întreb cum membri acestei asociații au atins statutul de „experți” atâta timp cât această calificare sau calitate nu este reglementată în acest moment în România sau în Europa. Titulatura de „expert” depășește în grad certificarea de "Responsabil cu protecția datelor" și, de regula, implică o experiență dovedită și sustinerea unui examen în fața unei autorități sau organizații careia i s-a oferi aceasta prerogativă prin lege, in baza unui standard ocupațional sau similar. O persoană neinițiată va fi ușor impresionată și convinsă prin utilizarea însemnelor naționale precum stema României, drapelul sau de sigla unor instituții ale statului. 

În fine, știu că îmi bat capul de pomană așa că revin la subiect. Iată cum este prezentată societatea comercială respectivă:

Cu un ochi râd, cu unul plâng. În concluzie avem o asociație formată din „Experți GDPR„ iluzorii, care nu doar că s-au coagulat dând naștere unei entități juridice, dar au și puterea de a autoriza alte persoane juridice pentru ca acestea din urmă să ofere consultanță GDPR. Să mai menționăm și faptul că specialiștii propuși de firma respectivă ocupă posturile de management în asociația respectivă? Adică eu mă autorizez pe mine însumi.Pe bune? 

 

  • Cei din urmă, dar la mare distantă față de primii 2 din clasament

Cu un marketing agresiv a intrat pe piața GDPR o companie care probabil inițial se ocupă de realizarea de site-uri. M-au contactat pe numărul de telefon postat pe un site al unui business B2B pentru a mă anunța că site-ul nu era aliniați la GDPR și pentru a-si prezenta serviciile, subliniindu-mi totodată că risc o amendă de milioane de euro. Evident că i-am întrebat ce-i „recomanda” pentru aceasta activitate iar răspunsul a fost foarte concis: „suntem firma autorizata și avem angajat un DPO”. Am cerut informații despre respectiva autorizare și după 30 de secunde de fâstâceală și consultare cu colegii mi s-a răspuns „ANC”. 

Captură foto din oferta pe care am primit-o

În concluzie, conform spuselor lor, ar fi suficient să angajezi un „ofițer DPO”, adică un „Responsabil cu protectia datelor cu caracter personal”, care a urmat un curs acreditat ANC pentru ca acea certificare ANC a DPO-lui să se transmită firmei.. nu? Mind-blowing! 

ATENȚIE: nu contest calitatea individuală a specialiștilor angajați ai acestor 3 organizații, ci doar semnalez un mic neadevăr strecurat intenționat sau accidental printre rânduri.

Cred că mi-am făcut suficienți „dușmani” pentru o zi, însă nu voi încheia fără să argumentez de ce sunt aceste afirmații doar niște erori.

Acum aproape 2 luni am scris un articol în care am explicat de ce nu vom avea organisme de certificare și implicit firme certificate în ceea ce privește respectarea regulamentului GDPR.

Așa cum semnalam în acel articol, asemeni certificarilor ISO, pentru a exista firme certificate trebuie să existe organisme de certificare. Solicitând un punct de vedere al Autorității Naționale de Supraveghere a Prelucrării Datelor (ANSPDCP) pe acest subiect, aceasta ne-a comunicat următoarele: “[...] la nivel național, potrivit Regulamentului (CE) nr. 765/2008, RENAR este entitatea care va acredita organismele de certificare, în temeiul articolului 43 din Regulament”.

Prin urmare am solicitat un punct de vedere și celor de la RENAR, pentru a afla cat mai avem de așteptat până la apariția standardului pentru certificarea GDPR. Aceștia ne-au comunicat că “Autoritatea Națională de Supraveghere a Prelucrării Datelor nu a prezentat cerințele suplimentare stabilite de autoritatea de supraveghere menționate la pct. Art. 43 (1) b) din Regulamentul (UE) 2016/679, cerințe care sunt necesare pentru dezvoltarea schemei de acreditare pentru domeniul menționat la art. 43”. Aceștia au mai adăugat că “Activitățile de acreditare a organismelor de certificare se vor putea desfășura numai după finalizarea schemei de acreditare și publicarea mapei de documente informative”.

 

Mai simplu spus, în 3 etape:

  1. În baza art. 43 din GDPR, ANSPDCP transmite celor de la RENAR cerințe suplimentare standardului EN-ISO/IEC 17065/2012.
  2. RENAR dezvolta schema de acreditare în baza căreia acreditează entități juridice care vor avea calitatea de organisme de certificare.
  3. Aceste organisme de certificare vor analiza planificarea, controlul, evaluarea și corectarea proceselor organizațiilor care vor dori să se certifice, astfel încât să se asigure că acestea corespund normelor standardului în materie de protecție a datelor. Cele care vor corespunde acestui standard vor primi o certificare care va atesta acest lucru, similară cu certificarile ISO.

Ce trebuie să rețineți este faptul că în prezent încă nu s-a trecut de prima etapă!

 

10 sfaturi pentru alegerea unui consultant profesionist

  1. Înainte de a stabili o intalnire, analizează în amănunt site-ul sau pagina de facebook consultantului respectiv. Practic site-ul sau conturile de social media spun foarte multe. Analizati coerența, claritatea cu care a fost organizată informația, pentru așa va organiza și datele voastre.
  2. Evită ofertele „too good to be true”. În general acestea se dovedesc a fi servicii de o calitate îndoielnică.
  3. Solicită cat mai multe informații despre calificarea specialistului GDPR. Faptul ca are studii juridice, sau eventual un curs urmat online nu înseamnă automat că este „calificat” sa ofere consultanta de specialitate în domeniul protectiei datelor.
  4. Solicită informații despre experiența specifică a consultantului în domeniul de activitate al afacerii tale.
  5. Invită consultantul GDPR la sediul tău pentru a-ți cunoaște firma și a înțelege business-ul. Teoretic este foarte dificil de realizat o evaluare inițială în vederea ofertarii din scaunul de la birou.
  6. Atenție la firmele care se laudă cu certificări, experți autorizați de ministere sau altele asemenea. Verifică dacă acestea exista. Solicită dovezi înainte de a semna contractul.
  7. Evită să apelezi la o firma care a angajat un „DPO” dar de tine se va ocupa femeia de serviciu. Asigură-te că pe toata durata contractului vi beneficia de personal de specialitate care ti-a fost promis la semnarea contractului.
  8. Asigură-te că în contract sunt prevăzute traning-ul angajaților angajați și asistență pe durata implementării. Altfel te vei trezi cu un teanc de hârtii fără valoare.
  9. un consultant GDPR trebuie sa dețină atat cunoștințe juridice cat și IT. Alinierea la GDPR nu înseamnă numai măsuri organizatorice ci și tehnice. Cum deținerea cumulativa a acestor calități este rară, îți recomand să cauți echipe mixte de specialisti cu experienta atat în juridic cât și în securitate IT
  10. Evită să semnezi un contract în care firma de consultanta nu-și asumă responsabilitatea pentru indicațiile ce are vi le oferă. Este drept că niciun consultant nu-și va asuma în totalitate răspunderea unei eventuale amenzi atâta timp cât acesta doar vă asigură consilierea de specialitate iar respectarea indicațiilor sale cade în sarcina ta, însă ce te faci dacă te-a consiliat eronat?

 

P.S.1. Citind cu voce tare cele 10 criterii, realizez că nici eu nu prea mă încadrez. Dar asta e bine, așa realizez unde sunt minusurile pentru a le putea transforma în plusuri. 

P.S.2. Acest articol reprezintă o opinie personală și nu poate sub nicio formă să fie asociată platformei DPO-Net.ro

Iți plac articolele dpo-NET.ro? Poți fi la curent cu toate aceste noutăți dacă ne urmărești zilnic pe paginile noastre de LinkedIn sau Facebook. 

NOU! Consultă Registrul Amenzilor GDPR pentru mai multe informații despre sancțiunile acordate în baza Regulamentului 2016/679


Acest articol este protejat de către dispoziţiile legale incidente și este interzisă copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a acestuia. Articolele publicate pe DPO-NET.RO pot fi preluate doar în limita a maxim 500 de caractere, fără a depăşi jumătate din totalul de caractere, şi cu citarea obligatorie a sursei, cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor și articolelor publicate pe DPO-NET.RO, vă rugăm să ne contactati.

Societatea civila contestă legalitatea implementării tehnologiei de recunoaștere facială

Juridic / Legislativ

Vizualizari: 5341

Facebooktwittergoogle_plusredditpinterestlinkedinmail

Mai multe organizații nonguvernamentale au transmis autorităților o SCRISOARE DESCHISĂ prin care îți exprimă îngrijorarea cu privire la respectarea principiilor fundamentale ce țin de respectarea vieții private, prin punerea în aplicare a sistemului de recunoaștere facială ce urmează a fi achiziționat de Inspectoratul General al Poliției Române, formulând totodată mai multe cereri în mod public.

„Subliniem faptul că organizațiile semnatare nu se poziționează împotriva implementării de noi tehnologii menite să aducă un plus de siguranță locuitorilor României, susținând în schimb o abordare responsabilă a acestora, respectând dreptul la viață privată, conform legislației naționale și europene aplicabile.”

Redactarea caietului de sarcini desconsiderând obligațiile privind instituirea unor garanții adecvate pentru drepturile și libertățile persoanelor va avea drept consecință achiziția unui sistem de recunoaștere facială care nu va putea fi folosit în condiții de legalitate.

„Inspectoratul General al Poliției Române, din subordinea Ministerului Afacerilor Interne, trebuia să facă o analiză de impact înainte de a demara orice acțiune legată de prelucrarea datelor cu caracter personal, cum ar fi achiziționarea aplicației software, și să includă criterii fundamentale care să asigure respectarea principiilor “privacy by design” și ”privacy by default”, se arată în scrisoare deschisă.

Organizațiile semnatare consideră că decizia implementării unui sistem de monitorizare în masă, care vizează toți locuitorii României, ar fi trebuit luată, conform cerințelor legale, în urma unui proces real și transparent de evaluare a riscurilor, care să implice atât Autoritatea Națională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal, cât și societatea civilă.

"Lipsa acestui proces ne determină să privim cu scepticism atât legalitatea implementării acestui sistem, cât și capacitatea de a-și îndeplini scopul fără a aduce atingeri drepturilor tuturor locuitorilor României.", concluzionează semnatarii.

Pentru conformitatea soluției tehnice ONG-urile solicită analiza următoarele acțiuni propuse:

  1. anularea procedurii de achiziție în cauză;
  2. identificarea sau elaborarea unui cadru legal care să reglementeze expres un astfel de sistem de monitorizare în masă;
  3. efectuarea unei evaluări a impactului prelucrărilor de date pentru acest tip de prelucrare;
  4. consultarea societății civile cu privire la utilizarea unui sistem de recunoaștere facială;
  5. consultarea autorității cu privire la rezultatul evaluării impactului prelucrărilor pentru a stabili împreuna cu aceasta măsurile corespunzătoare care vor fi instituite pentru protejarea drepturilor, a libertăților și a intereselor legitime ale persoanei vizate;
  6. redactarea unui nou Caiet de sarcini care să cuprindă cerințe exprese privind măsurile tehnice și organizatorice pe care sistemul trebuie sa le cuprindă încă din momentul conceperii;
  7. stabilirea la cel puțin 70% a ponderii criteriului de selecție privind „Eficacitatea algoritmului de căutare/comparare”, acesta fiind de departe cel mai important aspect al acestui sistem;
  8. impunerea de criterii de selecție în ceea ce privește demonstrarea capacității tehnice și profesionale prin solicitarea demonstrării existenței unei experiențe similare prin implementarea unui sistem similar și solicitarea de recomandări emise de beneficiari, precum și solicitarea dovezilor privind deținerea unui specialist în data privacy care va asista pe toată perioada de implementare a sistemului și a training-ului personalului autorității contractante.

Organizațiile care au înaintat scrisoarea deschisa autorităților sunt:

dpo-NET.ro a tras un semnal de alarmă asupra riscurilor și a controverselor asociate utilizării acestui tip de sistem de monitorizare în masă într-un articol publicat în urmă cu o lună, în care am analizat și trendurile contradictorii în ceea ce privește utilizarea acestei tehnologii la nivel mondial.

Ne bucurăm că un subiect atât de sensibil și totodată atât de important nu a trecut neobservat de societatea civila.

Vom urmări îndeaproape efectele acestei scrisori deschise, cu speranța că autoritățile vor luat în serios acest demers și vor înțelege, în cel de-al 12-lea ceas, că ignorarea obligațiilor legale ce le revin atunci când discutăm despre implementarea unei asemena tehnologii va avea efectul mărului otrăvit, împingând spre noi borne neîncrederea populației în capacitatea Poliției Române de a le asigura siguranța.

 

Iți plac articolele dpo-NET.ro? Poți fi la curent cu toate aceste noutăți dacă ne urmărești zilnic pe paginile noastre de LinkedIn sau Facebook. 

NOU! Consultă Registrul Amenzilor GDPR pentru mai multe informații despre sancțiunile acordate în baza Regulamentului 2016/679


Acest articol este protejat de către dispoziţiile legale incidente și este interzisă copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a acestuia. Articolele publicate pe DPO-NET.RO pot fi preluate doar în limita a maxim 500 de caractere, fără a depăşi jumătate din totalul de caractere, şi cu citarea obligatorie a sursei, cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor și articolelor publicate pe DPO-NET.RO, vă rugăm să ne contactati.

Decizie CJUE. Furnizorii de servicii de internet obligați să elimine conținutul ilicit 

Juridic / Legislativ

Vizualizari: 2238

Facebooktwittergoogle_plusredditpinterestlinkedinmail

La nici două zile după ce Curtea de Justiție a Uniunii Europene a confirmat faptul că check-box-urle pre-bifate sunt insuficiente, fiind necesar acordul activ al utilizatorilor pentru stocarea cookie-urilor, o nouă decizie pune pe jar giganții din mediul online.

Conform comunicatului de presă publicat ieri, 03.09.2019, Curtea de Justiție a Uniunii Europene a decis că „Dreptul Uniunii nu se opune ca un furnizor de servicii de stocare-hosting precum Facebook să fie obligat să elimine comentarii identice și, în anumite condiții, echivalente cu un comentariu care a fost declarat anterior ilicit”. Mai mult, „Dreptul Uniunii nu se opune nici ca o astfel de somație să producă efecte la scară mondială, în cadrul dreptului internațional relevant, de care statele membre au sarcina să țină seama”.

Eva Glawischnig-Piesczek/Facebook Ireland Limited

Doamna Eva Glawischnig-Piesczek, deputat în Nationalrat (Consiliul Național, Austria), președintă a grupului parlamentar „die Grünen” (Verzii) și purtător de cuvânt la nivel federal al acestui partid politic, a chemat în judecată Facebook Ireland solicitând ca Facebook să fie obligat să șteargă un comentariu publicat de un utilizator al acestei rețele sociale care aducea atingere onoarei sale, precum și afirmațiile identice și/sau cu conținut echivalent.

Curtea Supremă din Austria a solicitat Curții de Justiție să interpreteze Directiva privind comerțul electronic.

Potrivit acestei directive, furnizorii serviciilor de stocare, precum Facebook, nu sunt responsabili pentru informațiile stocate atunci când nu au cunoștință de caracterul lor ilicit sau atunci când acționează prompt pentru a le retrage sau pentru a bloca accesul la acestea de îndată ce iau cunoștință de acest caracter. Această exonerare nu aduce însă atingere posibilității ca furnizorul de servicii de stocare să fie obligat să pună capăt unei încălcări sau să o prevină, inclusiv prin eliminarea informațiilor ilicite sau prin blocarea accesului la acestea din urmă. În schimb, directiva interzice să se impună furnizorilor serviciilor de stocare obligația de a supraveghea, în general, informațiile pe care le stochează sau de a căuta în mod activ fapte sau circumstanțe din care să rezulte că activitățile sunt ilicite. 

Decizia curții

Prin hotărârea pronunțată ieri, Curtea răspunde Oberster Gerichtshof că Directiva privind comerțul electronic, care urmărește să instaureze un echilibru între diferitele interese existente, nu se opune posibilității ca o instanță dintr-un stat membru să oblige un furnizor de servicii de stocare-hosting:

  • să elimine informațiile pe care le stochează și al căror conținut este identic cu cel al unei informații declarate anterior ilicite sau să blocheze accesul la acestea, oricare ar fi autorul cererii de stocare a acestor informații;
  • să elimine informațiile pe care le stochează și al căror conținut este echivalent cu cel al unei informații declarate anterior ilicite sau să blocheze accesul la acestea, în măsura în care supravegherea și căutarea informațiilor vizate de o astfel de somație sunt limitate la informații care transmit un mesaj al cărui conținut rămâne în esență neschimbat în raport cu cel care a condus la constatarea caracterului ilicit și care cuprind elementele specificate în somație, iar diferențele din formularea acestui conținut echivalent în raport cu cea care caracterizează informația declarată anterior ilicită nu sunt de natură să îl constrângă pe furnizorul serviciilor de stocare-hosting să efectueze o apreciere autonomă a acestui conținut (furnizorul serviciilor poate astfel să recurgă la tehnici și la mijloace de căutare automatizate);
  • să elimine informațiile la care se referă somația sau să blocheze accesul la acestea la nivel mondial, în cadrul dreptului internațional relevant de care statele membre au sarcina să țină seama.

 

 

Iți plac articolele dpo-NET.ro? Poți fi la curent cu toate aceste noutăți dacă ne urmărești zilnic pe paginile noastre de LinkedIn sau Facebook. 

NOU! Consultă Registrul Amenzilor GDPR pentru mai multe informații despre sancțiunile acordate în baza Regulamentului 2016/679


Acest articol este protejat de către dispoziţiile legale incidente și este interzisă copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a acestuia. Articolele publicate pe DPO-NET.RO pot fi preluate doar în limita a maxim 500 de caractere, fără a depăşi jumătate din totalul de caractere, şi cu citarea obligatorie a sursei, cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor și articolelor publicate pe DPO-NET.RO, vă rugăm să ne contactati.

Guvernul dorește îngreunarea accesului la informații publice

APADOR-CH (Asociaţia pentru Apărarea Drepturilor Omului în România, Comitetul Helsinki) atrage atenția print-o postare pe site-ul său asupra faptului că „Secretariatul General al Guvernului vrea ca cetățenii care […]

Decizie CJEU: Stocarea cookie-urilor necesită acordul activ al utilizatorilor. Check-box-urle pre-bifate sunt insuficiente!

Stocarea cookie-urilor necesită „acordul activ” din partea utilizatorilor de internet, a hotărât Curtea de Justiție a Uniunii Europene marți (1 octombrie). Decizia a venit în urma  litigiului dintre […]

Google obligată să respecte „Dreptul de a fi uitat“ doar pe teritoriul UE

Curtea de Justiție a Uniunii Europene a decis că Google nu trebuie să aplice dreptul de a fi uitat la nivel global, relatează BBC Înseamnă că motorul de […]

Cum păstrăm evidența activităților de prelucrare? Bonus: FORMULAR GRATUIT

Evidența activităților de prelucrare este pilonul central al proiectului implementării GDPR. Atunci când pornim pe lungul traseu al conformității GDPR important este primul pas pe care îl facem. […]

De ce românilor nu le pasă de viața lor privată ?

La începutul săptămânii trecute citeam despre implementarea unui sistem de recunoaștere facială care va folosi camerele de monitorizare video (CCTV), webcam-urile, telefoane mobile, rețele de socializare și camere […]

Românii vor fi monitorizați de un sistem de recunoașterea facială

Camerele de monitorizare video (CCTV), webcam-urile, telefoane mobile, rețele de socializare, camere ATM din România vor fi monitorizate de un sistem de recunoaștere facială. Controversele din jurul acestei tehnologii […]

Cine sunt campionii GDPR Summer Challenge 2019 ?

68 de participanți, grupati in 14 echipe, au luat startul in concursul GDPR Summer Challenge 2019 GDPR Summer Challenge este o competitie organizata de Dpo-NET.ro – Data Protection […]

A început GDPR Summer Challenge 2019!

68 de participanți din 14 echipe au luat startul in concursul GDPR Summer Challenge 2019. GDPR Summer Challenge este o simulare de caz la care participă mai multe […]

GDPR Summer Challenge este pregătit de lansare!

Sâmbătă, 10 August 2019, începe primul concurs național din România destinat aprofundarii și mai ales verificării cunoștințelor în domeniul protecției datelor. Scopul este ca participantii să dobândească cât […]

Te-ai înscris la GDPR Summer Challenge?

Peste 50 de persoane s-au înscris până acum în concursul „GDPR Summer Challenge”, motiv pentru care organizatorii au decis creșterea numărului de membrii într-o echipă la 5 persoane, […]

Înscrie-te acum la GDPR Summer Challenge!

Acceptă GDPRovocarea acestui sfârșit de vară! 5 echipe formate din pasionați de GDPR vor concura pentru titlul de GDPR Summer Challenge Champion 2019. Nu este doar un concurs, […]

Ce facem după atacutile cibernetice asupra spitalelor românești? Nimic?

Spitalele sunt o țintă a atacurilor ransomware în toată lumea, nu doar în România. Foarte multe astfel de incidente au fost raportate de spitale în ultimii ani și […]

Decizia Curții de Apel Iași: GDPR NU împiedică accesul la informații publice

Unul dintre miturile ce au luat naștere odată cu intrarea în vigoare a Regulamentului General Pentru Protecția Datelor (GDPR) este că acesta va restricționa accesul la date personale. […]

Regulamentul UE privind securitatea informatică intră în vigoare la 27 iunie 2019

“Regulamentul (UE) 2019/881 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 aprilie 2019 privind ENISA și privind certificarea securității cibernetice pentru tehnologia informației și comunicațiilor și de abrogare […]

Implementarea Directivei NIS (Network Internet Security) în România

În timp ce Regulamentul UE 2016/679 (GDPR) este preocupat de protectia datelor cu caracter personal, Directiva NIS  se concentrează asupra menținerii funcționării serviciilor esențiale. Să presupunem că un […]

„Directiva UE privind Drepturile de Autor: un pas inainte, doi pasi inapoi” ?

Noile reguli, propuse inițial cu mai mult de doi ani în urmă, dar aprobate în sfârșit de Parlamentul European în luna martie 2019 și Comisia Europeană în luna […]

Booking.com isi actualizează Politica de Confidențialitate

„Dorim să ajutăm la îmbunătățirea serviciilor tuturor brandurilor Booking Holdings, dezvoltarea de noi mărci și să vă oferim serviciile de care aveți nevoie și pe care le doriți. […]

[1 Aprilie 2019]: O mare firma de recrutare din România, iese din afaceri, acuzând GDPR

Acest articol este un pamflet si trebuie tratat ca atare.    Recruiting Great People SRL, agenție de recrutare cu peste 50 de ani de activitate in România,  a […]

ASCPD: Știrile false, adevărate bombe invizibile

În contextul Zilei Internaționale a Păcălelilor, anunțul Asociației Specialiștilor în Confindențialitate și Protecția Datelor (ASCPD) prin care se anunța lansarea pe data de 1 Aprilie 2019 a unei […]

dpo-NET.ro lansează un nou curs online GRATUIT

In numai 20 de zile care au trecut de la lansarea noului modul pe portalul dpo-NET.ro, peste 250 de persoane au absolvit cursurile online dedicate atat profesionistilor cat […]