Anul 2019 văzut prin ochii unui GDPR-ist, 10 momente memorabile

Brese de securitate

Vizualizari: 49432

Facebooktwittergoogle_plusredditpinterestlinkedinmail

Este sfarsit de an si fiind un moment de bilant nu pot sa nu ma gandesc la cat de multe lucruri am realizat pe plan profesional si mai ales la cat de multe am invatat. Inca nu ma grabesc sa trag concluziile, daca a meritat efortul, daca am reusit sa schimb putin mentalitatea oamenilor in ceea ce priveste perceptia asupra importantei datelor cu caracter personal si prefer sa ma gandesc la momentele mele preferate, profesional vorbind, care au avut loc in acest an.

Primul lucru care mi-a venit in minte a fost o intrebare pe care am primit-o de multe ori in acest an: " De ce faci toate astea?". Ei bine, recunosc ca nu am avut niciodata un raspuns pregatit si am improvizat de fiecare data, chiar daca nu am oferit un raspuns convingator. Astazi in schimb stiu raspunsul: "Pentru ca pot! Pentru ca vreau!". A fost nevoie de o secunda de curaj de fiecare data cand am lansat orice proiect riscant sau cand am iesit din zona de confort cu care eram obisnuit si am facut un pas in fata si am vorbit oamenilor la conferinte sau prin intermediul comunicatelor de presa. Nu am fost in nici un moment singur, am avut sustinerea unei echipe care stie cat de importanta este incurajarea si ajutorul exact atunci cand ai nevoie. Cred ca aceasta temere de a fi singur in fata unei provocari profesionale atat de mari a fost si motivul pentru care majoritatea colegilor mei au ales sa se inscrie in Asociatia Specialistilor in Confidentialitate si Protectia Datelor din Romania, gasind aici in primul rand un grup de oameni care au aceeasi temere si care au nevoie de indrumare si acces la resurse si informatii unitare.

Este greu sa selectez doar zece momente care au avut loc in acest an si care mi-au adus o satisfactie profesionala. Au fost mult mai multe decat atatea, si simplul fapt ca nu au ajuns in topul preferintelor nu inseamna ca sunt mai putin importante.

 

Locul 10 - Membrii ASCPD au reprezentat România la CPDP 2019 Bruxelles

O delegație formată din 20 de membri ai Asociatiei Specialistilor in Confidentialitate si Protectia Datelor au participat la cea de-a 12-a ediție a Computers Privacy & Data Protection Conference ce s-a desfășurat în Bruxelles în perioada 29.01-01.02.2019. Această conferință adună în fiecare an academicieni, avocați, practicieni, factori de decizie politică, din industrie și societatea civilă din întreaga lume, oferindu-le o arenă pentru a face schimb de idei și pentru a discuta ultimele probleme și tendințe emergente. Această formulă multidisciplinară unică a ajutat CPDP-ul să devină una dintre cele mai importante conferințe de protecție a datelor și confidențialitate din Europa și din întreaga lume.

Prin participarea ASCPD cu un numar așa de mare de membri am reușit să transmitem un mesaj clar că România depune eforturi reale în demersul de a implementa principiile Regulamentului (UE) 2016/679 și chiar dacă numele țării noastre a fost amintit de mai multe ori, în contexte nefavorabile, ne angajăm ca pe viitor să schimbăm acest lucru. Participarea la acest eveniment a fost o ocazie deosebită să interacționăm personal cu reprezentanții Comisiei Europene,  European Data Protection Board (EDPB), Information Commissioner’s Office (ICO), Commission nationale de l’informatique et des libertés (CNIL) sau de la companii internaționale precum Google și Facebook. 

Locul 9 - Realizarea studiului ce a avut drept scop evaluarea gradului de conştientizare, în rândul persoanelor fizice (vizate), a importanţei datelor cu caracter personal

Acest studiu s-a desfășurat în perioada 6-28 Februarie 2019. În urma analizei concluziilor acestui studiu, ASCPD a decis inițierea unei campanii naționale de conștientizare a datelor cu caracter personal, prin obținerea statutului și promovarea unui mesaj de interes public către toată populația. Mai mult, ASCPD a realizat, împreună cu Prof.Daniel J. Solove de la Facultatea de Drept a Universității George Washington, o sinteză în limba română a întregului Regulament (UE) 2016/679, într-o singură pagină A4.

In urma analizei rezultatelor am concluzionat ca romanii au un grad redus de conștientizare asupra tuturor tipurilor de date cu caracter personal, dar cu toate acestea au un puternic simț de proprietate, 97.3% afirmând că doresc să fie informați dacă aceste date sunt furate sau pierdute și 87.4% confirmând importanța acestor date pentru ei. 9% declară că este dificil să își protejeze propriile date cu caracter personal în condițiile în care 24.7% nu au auzit încă de Autoritatea din România responsabilă cu protejarea drepturilor privind protecția datelor cu caracter personal (ANSPDCP)

Personal cred ca persoana fizică în sine a devenit o provocare pentru întreg sistemul de protecție a datelor din România, deoarece prin lipsa de educare, întreg corpul profesional se confruntă cu solicitări nejustificate și insuficient documentate privind ștergeri selective sau rectificări neîntemeiate a informațiilor înregistrate în documente. Cu siguranță aceste solicitări nu vor fi soluționate în favoarea persoanei vizate, existând mai multe reglementări specifice în ceea ce privește termenul de retenție și posibilitățile de acces restricționat și condiționat. Gardianul modului în care se respectă confidențialitatea și mecanismele de protecție a datelor cu caracter personal rămâne Responsabilul privind protecția datelor, o meserie nou aparută, care se confruntă probabil cu cele mai mari provocări profesionale datorită caracterului general al Regulamentului (UE) 2016/679 și lipsei unor repere unitare privind interpretarea și implementarea lui.

Locul 8 - Campania "Stirile false - adevarate bombe invizibile"

În contextul Zilei Internaționale a Păcălelilor, anunțul Asociației Specialiștilor în Confindențialitate și Protecția Datelor (ASCPD) prin care se anunța lansarea pe data de 1 Aprilie 2019 a unei soluții “miracol” privind implementarea GDPR, fără a fi necesară implicarea unui specialist, a fost o utopie și  nu a fost altceva decât o știre falsă (fakenews), în încercarea de a trage un semnal de alarmă asupra acestui fenomen prezent pe piața din România. Sute de persoane și-au oferit datele personale în mod gratuit, fiind în căutarea unei soluții doar formale și mai ales ieftine la implementarea principiilor GDPR în propria firmă. Am facut apel la toți operatorii să consulte pe site-ul asociației ghidul ASCPD privind implementarea GDPR, apreciind totodată că soluțiile formale, fără implicarea unui specialist, nu îi vor ajuta în procesul de obținere a conformității.

Asemenea bisturiului în mâinile unui chirurg priceput, un kit GDPR poate fi un instrument de un real ajutor pentru un specialist în protecția datelor. Dar ce ne facem când bisturiul ajunge pe mâna unei persoane fără experienta în domeniul medical? Te-ai mai lăsa operat de aceasta persoană? Poate comparația este exagerată, GDPR-ul nu te omoară, însa datele tale ajunse din neglijenta în mâini răuvoitoare, îți pot produce probleme foarte mari: furtul banilor din cont sau de pe card,  furtul de identitate, credite făcute în numele tău etc. Acestea sunt doar câteva din cele mai frecvente riscuri.

 

Locul 7 - Organizarea conferintelor nationale in domeniul protectiei datelor si managementului sanitar 

Anul 2019 a insemnat pentru mine si organizarea celei de-a doua editii a Conferintei Nationale privin Protectia Datelor in Domeniul Sanitar (CNPDDS2019) si cea de-a sasea editie a Conferintei Nationale de Farmacoeconomie si Management Sanitar (CNFMS 2019), realizand ca domeniul protectiei datelor cu caracter personal incepe sa devina un subiect de interes. Am sustinut mai multe prezentari si ma bucur ca am gasit o comunitate de persoane interesate de acest domeniu, care imi impartasesc opiniile.

În tot acest GDPR este vorba despre oameni, sau mai bine spus despre NOI! Nu este vorba despre creşterea birocraţiei şi despre proceduri sufocante. Este vorba despre respectul pe care trebuie să îl acordăm şi să îl obţinem unii de la ceilalţi, respect de care am uitat datorită banilor obţinuţi prin tranzacţionarea datelor personale şi a informaţiilor confidenţiale, efect direct al evoluţiei exponenţiale a tehnologiei.

Noi, ca operatori de date, trebuie să renunţăm la a mai căuta soluţii formale. Complianţa GDPR nu se obţine apăsând butonul „Print“, orice operator care alege această cale rămâne la fel de expus riscurilor. Spitalele din România sunt atacate pentru că sunt vulnerabile și este profitabil având în vedere valoarea informațiilor și caracterul sensibil și mai ales precedentele create prin plata rascumpărării accesului la date. Putem evita aceste incidente dacă în primul rând renunțăm la mentalitatea că “mie nu mi se poate întâmpla” și investim în instruirea resurselor umane, implementând planuri și proceduri de lucru în caz de atac cibernetic și alocând fonduri pentru a impune măsuri adecvate de protecție tehnică și organizatorică.

 

Locul 6 - Schimbul de experienta realizat in Republica Moldova

In perioada 22-24 mai 2019, în cadrul parteneriatului de colaborare încheiat la 28 ianuarie 2019, cu ocazia Zilei Europene pentru Protecția Datelor, Asociația pentru Protecția Vieții Private a primit la Chișinău, în vizită de lucru și schimb de experiență profesională, pe reprezentanții Asociației Specialiștilor în Confidențialitate și Protecția Datelor din România.

Având în vedere interesul sporit față de acțiunile realizate de către instituțiile publice din Republica Moldova, în domeniul protecției datelor cu caracter personal și a asigurării nivelului adecvat de securitate de către entitățile vizate, au avut loc mai mult intalniri cu conducerea și reprezentanții Centrului Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal, Inspectoratului General al Poliției, Curții de Conturi, Casei Naționale de Asigurări în Medicină, și Ministerului Sănătății, Muncii și Protecției Sociale.

În cadrul întâlnirilor cu aceste autorități, următoarele aspecte au fost analizate:

  • Provocările implementării GDPR în Republica Moldova și în România în primul an de aplicare;
  • Proiecte de informare, instruire sau îndrumare a persoanelor vizate și a operatorilor;
  • Colaborarea dintre instituțiile publice și sectorul privat, inclusiv cu organizațiile non-guvernamentale;
  • Perspectivele implementării legii naționale din Republica Moldova în domeniul protecției datelor cu caracter personal în activitatea cotidiană, proiecte de informare, instruiri sau îndrumări privind bunele practici elaborate (contextul legislativ, jurisprudență națională);
  • Pregătirea implementării noului proiect de lege care vine să transpună Regulamentul General privind Protecția Datelor (GDPR) în Republica Moldova;
  • Numirea, rolul și atribuțiile DPO (Responsabil cu protecția datelor personale) în cadrul instituțiilor publice din România și Republica Moldova;
  • Informații concrete despre procedura de lucru în relația cu persoanele vizate și operatorii de date cu caracter personal.

Am fost impresionați să constatăm că întreaga societate, nu numai instituțiile cu care am avut întâlniri de lucru, pun un accent deosebit pe protecția datelor cu caracter personal și a vieții private. Autoritățile Publice precum Centrul Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal, Inspectoratul General al Poliției, Curtea de Conturi, Casa Națională de Asigurări în Medicină și Ministerului Sănătății, Muncii și Protecției Sociale au făcut o prioritate din implementarea legislației europene în acest domeniu, dar nu dintr-o obligație, ci ca un semn de respect pentru fiecare cetățean. Sunt convins că această vizită de lucru este doar prima etapă și dezvoltarea acestui parteneriat de colaborare va aduce beneficii pe termen lung, atât pentru România, cât și pentru Republica Moldova.

 

 

Locul 5 - participarea la Websummit si la discursului lui Edward Snowden

Sunt si acum emoționat cand imi aduc aminte de  interesul a mii de participanți la WebSummit 2019 fata de un subiect despre care nici nu vorbeam acum un an: confidențialitatea și protecția datelor. Punctul culminant al primei zile de la WebSuumit a fost cu certitudine dialogul purtat intre jurnalistul de investigație, câștigător al premiului Pulitzer, James Ball si Edward Snowden, cel mai celebru denuntator din lume. Daca nu stiati,  Snowden este omul care a riscat totul pentru a expune sistemul Guvernului American de supraveghere în masă. Acest lucru l-a transformat in principala tinta a Guvernului American in ultimii ani, ajungand astfel sa se refugieze in Rusia, care i-a acordat azil si de unde continua sa inspire milioane de oameni. Neputand fi prezent la acest eveniment, din motive lesne de inteles, acesta a fost prezent prin intermediul a doua ecrane imense montate pe scena principala. Asa cum era de asteptat, principalele teme de discutie au vizat incalcarile vieti private de catre gigantii IT sau de catre guverne, astfel ca Regulamentul General de Protectie a Datelor (GDPR) s-a bucurat de o atentie deosebita. Iata cateva dintre cele mai interesante replici:

Cum arată o versiune mai bună a internetului si ce presupune acesta? Noi vorbim din interiorul UE în care se aplică GDPR ...

Aceasta este o legislație bună, în ceea ce privește efortul pe care încearcă să-l depună. Este GDPR-ul o soluția corectă? Cred că NU și cred că greșeala pe care o face se gaseste de fapt chiar în numele acestuia: Regulamentul General privind Protecția Datelor. (...) Problema nu este protecția datelor. Problema este colectarea datelor. Reglementarea protecției datelor presupune că, în primul rând, colectarea de date a fost adecvată si că nu reprezintă o amenințare sau un pericol. Aș spune că dacă am învățat ceva din 2013, este că până la urmă totul sa afla.

Una din noutatile introduse de GDPR sunt aceste amenzi mari, care pot ajunge la 4% cifra de afaceri. Există  giganți tehnologici pe care ți-ar plăcea să-i vezi confruntandu-se cu astfel de sanctiuni?

Sunt de parere că este un prim efort bun. Este inca la un nivel incipient, dar s-a reusit ridicarea acestei stachete și acest lucru este extrem de important. Aceasta nu este totusi o soluție optima. Chiar dacă GDPR-ul propune amenzi de 4% din  veniturile globale pentru gigantii IT, astăzi acele amenzi nu există. Și până când nu vedem că aceste amenzi sunt aplicate gigantilor IT, în fiecare an, până când își reformează comportamentul și încep să respecte nu doar litera, ci si spiritul legii, lururile nu se vor schimba. Și mai cred că ne oferă un fals sentiment de asigurare, deoarece acesti giganti IT care reprezinta in prezent cel mai mare pericol, sunt si companiile cu cei mai mulți avocați si care sunt capabili să submineze cel mai eficient sensul acestei legi.

(...) Legea nu este singurul lucru care te poate proteja. Tehnologia nu este singurul lucru care te poate proteja. Suntem singurul lucru care ne poate proteja și singurul mod de a proteja pe oricine este să îi protejăm pe toți!

Locul 4 - organizarea GDPR Summer Challenge

Ne apropiem de podium si deja imi este greu sa aleg proiectele in ordinea preferintelor. GDPR Summer Challenge a fost o competitie care s-a adresat  tuturor persoanelor interesate de aprofundarea și testarea cunoștințelor în domeniul protecției datelor, printr-un exercițiu practic care a durat 5 zile. In perioada 12-16 August 2019, fiecare echipa a trebuit sa gestioneze peste 20 de situații și provocări în domeniul protectiei datelor, scopul fiind ca participanții să dobândească cât mai multă experiență practică din interacțiunea cu alți specialiști.

Juriul, format de 12 specialisti in domeniul protectiei datelor, a avut sarcina dificila de a selecta echipa care va primi titlul de "GDPR Summer Challenge 2019 Champion". Mi-au ramas aprope de suflet mesajele pe care membrii juriului le-au transmis la finalul competitiei:

"A fost fascinant sa vad cate perspective pot exista asupra unei singure probleme. Desi in Romania piata de privacy este inca la inceput, constat cu mandrie ca inceputul este unul bun. Consultatii participanti la concurs sunt pregatiti pentru a face face cerintelor pietei, cu toate astea nu trebuie sa uitam ca este nevoie sa ne pregatim continuu pentru a putea face fata provocarilor si schimbarilor cu impact asupra vietii private. Astept cu interes si editia de anul viitor." declara Cristiana Deca - IAPP Romanian KnowledgeNet Chair, Data Protection Specialist și Legal Advisor Decalex. 

"Vreau sa va felicit pentru organizarea acestui concurs si pentru dezvoltarea site-ului dpo-NET.ro! Ati reusit sa scoateti din zona tabu Regulamentul General privind Protectia Datelor si sa cresteti consitentizarea acestui domeniu. Prin acest concurs demonstrati faptul ca exista un mare interes in zona protectiei datelor si am fost placut surprins de implicarea unui numar mare de specialisti in rezolvarea provocarilor zilnice. Felicitari concurentilor si mult succes in continuare!" este mesajul transmis participantilor de Alin Olteanu - Avocat partener al Casei de avocatura “Olteanu și Asociații” București

"Mă bucur nespus să constat că există un nivel bun de pregătire al tuturor echipelor și se observă extrem de bine că cel mai probabil cu toții sunt practicieni, căci altfel nu ar fi reușit să se descurce atât de bine într-un mediu „destul de ostil” pentru o săptămână de consultanță. Am apreciat în special acele abordări care nu s-au rezumat la analize, ci au propus și elaborat seturi de măsuri. Cred că astfel de consultanți pot face față provocărilor de variate feluri care apar în viața de zi cu zi pe linia prelucrării datelor cu caracter personal. Competiția a fost probabil unul dintre cele mai bune instrumente de formare și exersare a abilităților unui consultant sau ale unui responsabil cu protecția datelor." , a declarat Conf. Univ. Dr. Nicolae Ploeșteanu - Directorul Centrului pentru Protecția Datelor - Universitatea de Medicină, Farmacie, Științe și Tehnologie „George Emil Palade” din Târgu Mureș.

"Am observat o imbinare a limbajului juridic si tehnic la nivelul rapoartelor, este exact ce necesita rolul de DPO. Recomand cu caldura pastrarea unui nivel de detaliere ridicat, dar in acelasi timp sublinierea elementelor importante ce stau la baza deciziilor sau masurilor recomandate. In acest fel, rapoartele devin usor de citit de catre managementul superior sau de catre orice persoana din afara sferei de interes.“, sustine Roland Costea - Expert tehnic și trainer cu experiență demonstrată în domeniul Cibersecurity/ Protecția, Securitatea și Confidențialitatea Datelor, lucrează în prezent pentru compania Microsoft în calitate de Șef de securitate, conformitate și Arhitect de confidențialitate pentru Europa Centrală și de Est.

"Am fost onorat de participarea la acest eveniment cu elemente de extraneitate, unde participanții, atât pe filiera ofițerilor de protecție a datelor, cât și a Autorității de supraveghere au conjugat eforturile pentru a urmări un singur obiectiv firesc – asigurarea dreptului la viața privată în legătură cu prelucrarea datelor cu caracter personal ca un drept inerent ființei umane. Așadar, am fost plăcut surprins de nivelul de pregătire al participanților, care în anumite spețe dădeau dovadă de o examinare minuțioasă și practică a problemei, înaintând anumite recomandări și acțiuni care se dovedeau a fi relevante și absolut necesare. Consider că acest eveniment a contribuit esențial la îmbunătățirea percepției asupra domeniului protecției datelor cu caracter personal.", declara Sergiu Bozianu - Președinte al Asociației pentru Protecția Vieții Private, Fost Director Adjunct -  Direcția Generală de Supraveghere și Conformitate la Centrul Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal al Republicii Moldova

Locul 3 - Cursul de la Spitalul “Prof. Dr. Eduard Apetrei” Buhuși

Totul s-a intamplat in 17 Decembrie 2019, adica acum cateva zile, cand la invitatia domnului Constantin Poiană , managerul spitalului, am sustinut un curs introductiv de constientizare pentru angajatii spitalului. Cunosc echipa manageriala si o apreciez foarte mult. Principiul de baza dupa care se ghideaza aceasta institutie este diferit si as putea spune neobisnuit: omenia.

Ne adresam obligatoriu cu "Domnul Poiană", nu cu "Domnul Manager", si suntem corectati de fiecare data cand nu raspectam aceasta regula. Oamenii se sustin unii pe altii si isi doresc sa faca performanta intr-un mediu placut, intelegand importanta relatiilor interumane. Dar nu acesta este motivul pentru care acest curs ocupa un loc pe podium.

Cursul planificat sa inceapa la ora 9, a inceput culmea la ora 9 fix intr-o sala foarte mare si totusi neincapatoare pentru cadrele medicale care isi doreau sa obtina mai multe informatii despre confidentialitatea actului medical si provocarile protectiei datelor cu caracter personal. Am aflat ca au venit persoane si din alte spitale si eram rugat sa nu ma supar. Cum as putea sa ma supar cand vad atata dorinta de invatare ? Cursul a durat aproximativ patru ore si motivul pentru care a ajuns atat de usor in top 3 este ca am intrebat sala la un moment dat daca nu ar fi indicat sa luam o pauza si am primit un raspuns categoric si unanim: NU.

Sala a fost neincapatoare de la inceput pana la sfarsit, si nu pot decat sa multumesc managementului pentru modul in care a reusit sa atraga interesul pentru acest domeniu, pe care cei mai multi il igora. Toti participantii au inteles ca acest Regulament apara interesele si drepturile noastre, a fiecarei persoane fizice, si daca alegem sa il ignoram nu facem decat sa ne facem rau singuri si sa ne sabotam.

Locul 2 - Interviul cu Brittany Kaiser

În calitate de fost Director de dezvoltare a afacerilor la Cambridge Analytica, Brittany Kaiser este un celebru denuntator, demascând modul în care au fost influențați și manipulați oamenii, transformand datele în adevarate arme în acest război psihologic. Participand la #WebSummit 2019, a acceptat să imi ofere un interviu în exclusivitate despre interventiile straine in campaniile electorale din ROMANIA si importanta DPO-ului si recomandari pentru fiecare dintre noi.

În acest weekend avem alegeri prezidențiale în România. Referitor la informațiile care au vizat țara noastră, prezentate în documentarul Netflix, ne puteți oferi mai multe detalii? Ca o glumă, știți cine a câștigat deja aceste alegeri?

Nu am informații despre consultanții politici internaționali care lucrează acum în România, dar cu siguranță Cambridge Analytica a lucrat în România. Nu-mi amintesc pentru ce partid, însă Cambridge Analytica nu a fost singura companie. Cambridge Analytica avea și o companie similară care reprezenta cealaltă parte. Deci, este foarte important ca oamenii să fie conștienți că influența străină în alegeri este o realitate, companiile de consultanță politică sunt reale și nu au dispărut doar pentru că Cambridge Analytica nu mai există.

Așadar, este important ca oamenii să-și amintească că, în timpul alegerilor, ar putea fi ținta unor dezinformari. Ar putea fi influențați prin mesaje care să îi determine să nu ia parte la procesul electoral. Încercați să nu share-uiți astfel de mesaje mai departe pe rețelele de socializare. Întotdeauna ieșiți la vot, nu deveniți indiferenți față de ce se întâmplă pe scena politică și rămâneți implicați, indiferent de ce vă sugereaza o reclamă pe Facebook.

Există o soluție pentru combaterea știrilor false și a dezinformării?

Există soluții, dar abia acum încep să create. Cred că are de-a face foarte mult cu tehnologia blockchain, este foarte importantă identificarea și urmărirea faptelor și verificarea provenienței știrilor, dacă respectă ghidurile etice sau dacă jurnaliștii de investigație sunt persoane reale.
Trebuie să putem verifica articolele fără o documentare serioasă și din surse îndoielnice, pe care orice persoană le poate publica.

Care este cel mai bun sfat pentru mine ca catățean și consumator?

Sfatul meu este ca toată lumea să aibă grijă la modul în care sunt protejate datele personale. Trebuie să citiți termenii și condițiile, înainte de a descărca o aplicație și să realizați că în acel moment datele voastre sunt deja colectate. Dacă decideți că nu sunteți de acord cu termenii, atunci trebuie să vă dați seama că nu puteți utiliza aplicația respectivă, alegând confidențialitatea în dentrimentul confortului. Și dacă începeți să faceți acest lucru zilnic, atunci treptat veți fi capabili să recunoaști o prelucrare corecta și transparentă, și veți putea decide dacă vă împărtășiți datele sau să vă păstrați confidențialitatea, realizând că totul are un cost.

Dacă ne referim la Responsabilii cu protecția datelor, aveți o recomandare pentru aceste persoane care au devenit protectorii confiențialității ?

Fiecare Responsabil cu protectia datelor trebuie să impună organizației pentru care lucrează utilzarea datelor clienților, într-un mod cât se poate de transparent. Spuneți-i clientului ce date colectați despre el, nu utilizați politici de confidențialiatete confuze, spuneți clientului ce date doriți de la el, cereți-i să își actualizeze propriile date. "Acestea sunt datele tale pe care noi le deținem. Datele acestea mai sunt actuale? Încă vă plac aceste lucruri? Aveți aceeași culoare preferată? Aveți aceleași prefeințe pentru micul dejun?". Dacă veți răsplăti clienții oferindu-le un stimulent pozitiv, probabil că veți obține un set date relevante, în timp real, pe care le puteți utiliza eficient. Astfel, oamenii vor avea ocazia să inteleagă de ce aveti nevoie de datele lor și să își dea acordul pentru prelucrarea acestora.

Când un DPO lucrează pentru o organizație, acesta luptă pentru protejarea intereselor companiei sau pentru interesele persoanelor?

Responsabilii cu protectia datelor acționează în interesul persoanelor și se asigură că organizațiile respectă regulile etice pentru a-și proteja clienții.

Locul 1 - Lansarea Portalului Dpo-NET.ro - Data Protection Officers Network

Acest proiect s-a nascut in mintea mea pe 28 ianuarie 2019 de "Ziua Europeana a Protectiei Datelor" cand am decis ca trebuie sa fac ceva pentru nevoie mea de informare a oricarui viitor specialist in acest domeniu. Totul s-a petrecut foarte repede, intr-o noapte de vineri reusind sa strang la un loc toate articolele scrise de mine anterior si sa configurez o noua platforma. Sambata dimineata a avut loc lansarea, nici eu nu stiam la ce sa ma astept de la un astfel de proiect. Treptat a crescut numarul de vizitatori si timpul petrecut pe site, ajungand azi peste 12000 de persoane sa se documenteze pornind de la informatiile de pe site.

Ieri am aniversat articolul cu numarul 400 lansat pe platforma dpo-NET.ro si am realizat ca astazi dpo-net.ro nu este numai un site cu stiri. Am lansat treptat mai multe caracteristici ale portalului, am inceput cu forumul de discutii, apoi a urmat calendarul de evenimente, webshop-ul prin intermediul caruia promovam carti de specialitate. La scurt timp a aparut si modulul de resurse utile unde specialistii pot gasi deciziile autoritatilor, ghidurile si legile nationale si europene in domeniul protectiei datelor precum si registrul amenzilor GDPR care concentreaza toate informatiile privind sanctiunile acordate in Europa pentru nerespectarea Regulamentului 2016/679. Cursurile online au aparut intr-un mod firesc, platforma avand pana in prezent peste 500 de absolventi.

Pentru comunitatea specialistilor in protectia si securitatea datelor cu caracter personal este nevoie si de interactiune umane, nu doar cea online, motiv pentru care in noiembrie 2019 a fost debutul proiectului "dpo.Tools" prin care ne  propunem sa aducem in atentia persoanelor care si-au asumat cu curaj functia de Responsabil protectia datelor sau care ofera consultana in acest domeniu, instrumente care pot creste nivelul de performanta si mai ales informatii specifice care vor dezvolta profesionalismul serviciilor acestora. La prima editie am vorbit despre securitatea datelor stocate si in tranzit, riscuri si solutii pentru utilizarea dispozitivelor aflate in proprietatea angajatilor si care sunt utilizate in interes de serviciu si apoi la cea de-a doua editie am dezbatut conceptul de "operatori independeti" lansat in Romania ca o metoda de fuga de responsabilitate.

Urmeza noi evenimente dpo.Tools, lansari de noi module si functionalitati, participari la evenimente nationale si internationale si multe articole pentru aceasta comunitate de specialisti de care depindem noi cu totii, pentru ca drepturile noastre privind viata privata si protectia datelor sa fie respectate.

A fost un an greu, prin de evenimente si provocari profesionale, am pus pasiune in fiecare proiect si astazi realizez ca a meritat efortul, am inceput sa schimb putin mentalitatea oamenilor din jurul meu in ceea ce priveste perceptia asupra importantei datelor cu caracter personal si nu ma voi opri aici. 

 

INTRA ACUM în grupul WhatsApp "Comunitatea Dpo-NET.ro"!


Iți plac articolele dpo-NET.ro? Poți fi la curent cu toate aceste noutăți dacă ne urmărești zilnic pe paginile noastre de LinkedIn sau Facebook. 


Acest articol este protejat de către dispoziţiile legale incidente și este interzisă copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a acestuia. Articolele publicate pe DPO-NET.RO pot fi preluate doar în limita a maxim 500 de caractere, fără a depăşi jumătate din totalul de caractere, şi cu citarea obligatorie a sursei, cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor și articolelor publicate pe DPO-NET.RO, vă rugăm să ne contactati.

IMPACTUL INVALIDĂRII PRIVACY SHIELD SI POSIBILE SOLUTII PENTRU OPERATORII DE DATE PERSONALE

Brese de securitate

Vizualizari: 7684

Facebooktwittergoogle_plusredditpinterestlinkedinmail

16 iulie 2020. O dată de referință pentru istoria protecției datelor personale. O dată de la care aproape toți operatorii de date personale din România ar trebui să-și reconsidere soluțiile de tip website, găzduire e-mail, servicii de newsletter, cloud, conturi pe rețele de socializare, cookie-ului de analiză, remarketing, aplicații diverse, găzduire de baze de date etc.

Despre autor: Daniela-Irina Cireasa este Senior Partner la NeoPrivacy Romania, a absolvit Facultatea de Drept, Universitatea Nicolae Titulescu și este consilier juridic din anul 2001. In 2018 a absolvit cursurile postuniversitare de protectia datelor „Protectia juridica a datelor personale”. Este membru ASCPD si a obtinut titlul de „Cel mai bun DPO din Romania” impreuna cu Echipa Nord Est DPO Romania la Targu Mures in iunie 2019. A realizat consultanta in domeniul implementarii Regulamentului general privind protectia datelor (GDPR) si este responsabil cu protectia datelor (DPO). Cei 17 ani de activitate practica din care 4 ani in functie de conducere, au ajutat la cunoasterea mediului privat de afaceri si respectiv a activitatii departamentelor din cadrul unei societati de productie si comert, precum si schimburi intracomunitare. Participa activ la dezbateri si conferinte dedicate dreptului la viata privata si protectiei datelor.

Dar cum am ajuns aici si ce s-a întâmplat pe 16 iulie 2020?

Problematica transferurilor de date personale între Uniunea Europeană și Statele Unite ale Americii a preocupat legiuitorii europeni încă de la momentul Directivei 95/46/CE care permitea transferurile de date personale în țări terțe pe fondul dezvoltării comerțului internațional, stabilind totodată că acest transfer nu este permis într-o țară terță care nu asigură un nivel de protecție adecvat cu excepția cazului în care operatorul oferă garanții suficiente privind atât protecția vieții private și a drepturilor și libertăților fundamentale ale persoanelor, cât și exercitarea drepturilor corespunzătoare, garanțiile urmând a fi adoptate prin Clauze contractuale standard (CCS).

În temeiul prevederilor Directivei, a fost adoptată Decizia Comisiei 2000/520/CE care recunoștea un nivel adecvat de protecție pentru transferul de date din Comunitate către Statele Unite ale Americii organizațiilor care “respectă principiile „sferei de siguranță” privind protecția vieții private pentru protecția datelor cu caracter personal transferate dintr-un stat membru în Statele Unite ale Americii (Safety Harbour).

Prin Hotărârea din 6 octombrie 2015, Schrems I (C‑362/14, EU:C:2015:650), Curtea a declarat nevalidă Decizia 2000/520/CE a Comisiei din 26 iulie 2000 în temeiul Directivei 95/46 privind caracterul adecvat al protecției oferite de principiile „sferei de siguranță” privind protecția vieții private și întrebările de bază aferente, publicate de Departamentul Comerțului al S.U.A., în care Comisia constatase că această țară terță asigura un nivel de protecție adecvat. Numele cauzei (Schrems I) provine de la numele activistului Max Schrems, utilizator al platformei de socializare Facebook. Acesta a reclamat faptul că orice persoană care are reședința pe teritoriul Uniunii Europene trebuie să încheie, la momentul înscrierii pe rețeaua de socializare, un contract cu Facebook Ireland, filială a Facebook Inc., stabilită în Statele Unite. Datele cu caracter personal ale utilizatorilor Facebook care au reședința pe teritoriul Uniunii sunt, în tot sau în parte, transferate către servere aparținând Facebook Inc., situate pe teritoriul Statelor Unite, unde fac obiectul unei prelucrări.

În anul 2010 este emisă Decizia 2010/87/UE privind clauzele contractuale tip pentru transferul de date cu caracter personal către persoanele împuternicite de către operator stabilite în țări terțe în temeiul Directivei 95/46/CE a Parlamentului European și a Consiliului prin care se consideră că clauzele contractuale tip prevăzute în anexă oferă garanții corespunzătoare în ceea ce privește protecția vieții private și a drepturilor și libertăților fundamentale ale persoanelor și cu privire la exercitarea drepturilor corespunzătoare în temeiul articolului 26 alineatul (2) din Directiva 95/46/CE. Decizia se aplică transferului de date cu caracter personal de către operatorii stabiliți în Uniunea Europeană către destinatari stabiliți în afara teritoriului Uniunii Europene, care îndeplinesc în exclusivitate rolul de persoane împuternicite de către operator.

Clauzele contractuale standard conțin informații cu privire la identitatea celor două părți (exportatorul și importatorul de date personale), definiții, date privind transferul, clauza terțului beneficiar (persoana vizată), obligațiile celor două părți, răspunderea acestora, mediere și jurisdicție, cooperarea cu autoritățile de supraveghere, legea aplicabilă, subcontractarea serviciilor de prelucrare a datelor dar și obligații după încheierea serviciilor de prelucrare a datelor cu caracter personal. Este de menționat faptul că în Apendicele 2, clauzele cuprind o listă a măsurilor tehnice și organizatorice de securitate puse în aplicare de către importatorul de date.

În anul 2016 este emisă Decizia 2016/1250 a comisiei privind caracterul adecvat al protecției oferite de Scutul de confidențialitate UE-SUA (Privacy Shield) care susținea Statele Unite garantează un nivel adecvat de protecție a datelor cu caracter personal transferate din Uniune către organizații din Statele Unite în temeiul Scutului de confidențialitate UE-SUA.

Pentru a face parte din Privacy Shield, organizațiile trebuiau să adere la acesta, în baza unei autocertificări prin care organizațiile din SUA se angajează să respecte un set de principii privind protecția vieții private. Decizia permitea astfel transferurile de la un operator sau de la o persoană împuternicită de operator în Uniune către organizații din SUA care și-au autocertificat adeziunea la principii către Departamentul Comerțului și s-au angajat să le respecte.

La data de 16 iulie 2020, CJUE, în Cauza C-311/18 (Schrems II) a invalidat Decizia 2016/1250 privind caracterul adecvat al protecției oferite de Scutul de confidențialitate UE-SUA, cunoscut sub numele de Privacy Shield, deoarece a considerat că nu asigură nivelul de protecție oferit de RGPD (garanții adecvate, drepturi opozabile și căi de atac eficiente) din cauza gradului excesiv de intruziune a autorităților americane (NSA, FBI). Totodată, prin hotărâre s-a validat Decizia 2010/87 a Comisiei privind clauzele contractuale standard pentru transferul de date cu caracter personal către persoanele împuternicite de către operator stabilite în țări terțe. Toodată, Curtea a hotărât că decizia are aplicabilitate imediată, fără a se crea un vid legislativ deoarece RGPD oferă modalități alternative de a transfera date personale în condiții de legalitate.

 IMPLICAȚII ALE INVALIDĂRII SCUTULUI DE CONFIDENȚIALITATE PENTRU OPERATORII DIN UE ȘI PERSOANELE VIZATE

Invalidarea Deciziei Scutului de confidențialitate a avut ecou în rândul specialiștilor în protecția datelor din întreaga lume, însă, cei afectați direct, respectiv operatorii de date personale și persoanele vizate, nu par a  fi la curent cu această decizie sau, în orice caz, nu par a conștientiza efectele ei. Așa cum arătam în introducere, decizia influențează alegerea de către operatori a soluțiilor de tip website, găzduire e-mail, servicii de newsletter, conturi pe rețele de socializare, cookie-ului de analiză, aplicații diverse, găzduire de baze de date și, în general, orice transfer de date personale din Uniune către Statele Unite.

Operatorii ar putea spune că ei nu fac niciun transfer de astfel de date către SUA, uitând să analizeze furnizorii de servicii de tip newsletter, spre exemplu, sau categoriile de cookie instalate pe website-ul companiei. Transferurile de acest tip sunt frecvente și mulți dintre operatori le-au făcut și încă le fac inconștient. Menționăm aici lipsa acordurilor încheiate cu persoanele împuternicite chiar și anterior Deciziei de invalidare a scutului de confidențialitate, utilizarea încă frecventă a adreselor de e-mail de tip yahoo sau gmail în scop profesional. Revenind la problematica ridicată de către Decizie, apreciem că efectele acesteia nu sunt cunoscute încă nici de către operatori și nici de către persoanele vizate.

Reacția Facebook, spre exemplu, este aceea că va continua să prelucreze datele personale ale utilizatorilor deoarece o face în baza unor Clauze contractuale standard și nu a Privacy Shield. Menționăm că autoritatea de supraveghere din Irlanda a pus în vedere Facebook Ireland să înceteze transferurile către Facebook Inc., decizie contestată de către Facebook.

NOYB, European Center for Digital Rights, a luat atitudine și a făcut plângere la autoritățile de supraveghere competente în temeiul articolelor 77 (1) și 80 (1) din RGPD împotriva a 101 operatori din Uniunea Europeană care utilizează în continuare soluții care implică transferul de date personale către SUA. Cu excepția a trei operatori din Liechtenstein care au renunțat la utilizarea Google Analitics și Facebook Connect, niciunul dintre ceilalți operatori nu a luat măsuri de încetare a transferurilor de date personale către SUA.

Doi dintre operatori sunt platforme de știri din România, respectiv hotnews.ro și gsp.ro pentru utilizarea Facebook Connect, respectiv Google Analytics. Subliniem faptul că majoritatea site-urilor din România utilizează astfel de soluții și, cel mai probabil, vor trebui să găsească alte soluții, fie să demonstreze existența unui temei legal pentru transferurile efectuate. La data de 4 septembrie 2020, EDPB a anunțat înființarea unui grup de lucru care să analizeze plângerile formulate în urma hotărârii CJUE din cauza Schrems II. Grupul de lucru va analiza problematica și va asigura o strânsă legătură între membrii Comitetului.

De asemenea,  ca urmare a Hotărârii în cazul Schrems II, EDPB a decis înființarea unui grup de lucru care să pregătească recomandări pentru operatori și persoane împuternicite care să-i ajute în a identifica și implementa măsuri suplimentare optime care să asigure protecție adecvată la transferul datelor în țări terțe

În ceea ce privește persoanele vizate, considerăm că acestea nu au fost informate transparent cu privire la transferurile propriilor date personale prin simpla utilizare a unui site și nici nu au putut previziona cine are acces, cu adevărat, la acestea.

POSIBILE SOLUȚII

Comitetul European pentru Protecția Datelor (EDPB) a făcut o listă cu cele mai frecvente întrebări ridicate de invalidarea Scutului de Confidențialitate, simpla parcurgere a acestora creionând impactul major al acestei decizii asupra activității operatorilor din Uniune. Plecând de la răspunsurile oferite de către EDPB, de la concluziile Curții și de la dispozițiile Regulamentului (RGPD), s-au conturat câteva posibile soluții.

Transferurile de date personale efectuate în prezent în temeiul Scutului de confidențialitate sunt ilegale. În vederea continuării transferului de date trebuie identificate alte condiții/temeiuri de transfer cum sunt cele ce urmează.

Situația trebuie, totuși, analizată de la caz la caz, făcându-se o evaluare în urma căreia să rezulte măsuri suplimentare de protecție care trebuie puse în aplicare, pe baza unor Clauze contractuale standard (cunoscute sub numele de CCS). Măsurile suplimentare, împreună cu CCS, în urma analizei fiecărui caz în parte, a circumstanțelor privind transferul, ar trebui să se asigure că legislația SUA nu afectează nivelul adecvat de protecție garantat. CJUE a declarat în mod clar că CCS-urile nu pot fi utilizate dacă destinatarul din SUA este supus legilor de supraveghere ale SUA (cum ar fi FISA 702). În cazul în care rezultatul analizei indică faptul că nu pot fi aplicate garanții suficiente, transferul ar trebui să înceteze. În situația în care acesta nu încetează, ar trebui anunțată autoritatea de supraveghere competentă.

Având în vedere hotărârea Curții, care invalidează Scutul de Confidențialitate din cauza gradului de interferență creat de către legea din SUA cu drepturile fundamentale ale persoanelor ale căror date sunt transferate în țara terță și faptul că  Scutul de Confidențialitate a fost proiectat să aducă garanții că datele sunt transferate cu instrumente de tipul Regulilor corporatiste obligatorii, hotărârea Curții se aplică și în contextul Regulilor corporatiste obligatorii deoarece legislația americană va avea supremație și asupra acestui instrument.

Garanțiile suficiente prevăzute în articolul 46 trebuie analizate, în conformitate cu hotărârea Curții, ținându-se seama de faptul că acest articol este parte a Capitolul V din RGPD și că trebuie citit prin prisma prevederii din teza finală a articolului 44 și anume “toate dispoziţiile din prezentul capitol se aplică pentru a se asigura că nivelul de protecţie a persoanelor fizice garantat prin prezentul regulament nu este subminat.

Pentru realizarea de transferuri putem apela în continuare la derogările din art. 46 RGPD care precizează că în absența unei decizii a Comisiei, se pot face transferuri către țări terțe sau organizații internaționale în baza unor garanții adecvate și cu condiţia să existe drepturi opozabile şi căi de atac eficiente pentru persoanele vizate. În afara unor garanții adecvate care implică fie autorităție de supraveghere, fie Comisia sau regulile corporatiste obligatorii, regăsim la alin. 3, lit. “a) clauze contractuale între operator sau persoana împuternicită de operator şi operatorul, persoana împuternicită de operator sau destinatarul datelor cu caracter personal din țară terță sau organizația internațională”, sub rezerva autorizării din partea autorităţii de supraveghere competente.

Chiar dacă, după cum a subliniat Curtea, este responsabilitatea principală a exportatorilor de date și a importatorilor de date să se asigure că legislația țării terțe de destinație permite importatorului de date să respecte clauzele standard de protecție a datelor sau Regulile corporatiste obligatorii înainte de a transfera date cu caracter personal către respectiva țară terță, autoritățile de supraveghere vor avea, de asemenea, un rol esențial atunci când se aplică RGPD și atunci când se emit decizii cu privire la transferurile către țări terțe.

Articolul 49 din RGPD ne oferă, de asemenea, o altă soluție, în absența unei decizii a Comisiei și a garanțiilor adecvate și anume transferurile de date cu caracter personal către o țară terță sau o organizație internațională pot avea loc numai în una dintre condiţiile următoare:

a) persoana vizată şi-a exprimat în mod explicit acordul cu privire la transferul propus, după ce a fost informată asupra posibilelor riscuri pe care astfel de transferuri le pot implica pentru persoana vizată ca urmare a lipsei unei decizii privind caracterul adecvat al nivelului de protecţie şi a unor garanţii adecvate;

  1. b) transferul este necesar pentru executarea unui contract între persoana vizată şi operator sau pentru aplicarea unor măsuri precontractuale adoptate la cererea persoanei vizate;
  2. c) transferul este necesar pentru încheierea unui contract sau pentru executarea unui contract încheiat în interesul persoanei vizate între operator şi o altă persoană fizică sau juridică;
  3. d) transferul este necesar din considerente importante de interes public;
  4. e) transferul este necesar pentru stabilirea, exercitarea sau apărarea unui drept în instanţă;
  5. f) transferul este necesar pentru protejarea intereselor vitale ale persoanei vizate sau ale altor persoane, atunci când persoana vizată nu are capacitatea fizică sau juridică de a-şi exprima acordul;
  6. g) transferul se realizează dintr-un registru care, potrivit dreptului Uniunii sau al dreptului intern, are scopul de a furniza informaţii publicului şi care poate fi consultat fie de public în general, fie de orice persoană care poate face dovada unui interes legitim, dar numai în măsura în care sunt îndeplinite condiţiile cu privire la consultare prevăzute de dreptul Uniunii sau de dreptul intern în acel caz specific.”

Referitor la teza de la lit a), respectiv consimțământul persoanei vizate, EDPB reamintește condițiile referitoare la consimțământ, în mod special consimțământul trebuie să fie explicit, specific și informat.

Așadar, există soluții pentru continuarea transferului de date personale către țări terțe sau organizații internaționale. Apreciem că multe dintre transferurile efectuate până la hotărârea Curții au încetat sau vor înceta, însă transferurile cu adevărat întemeiate se vor putea efectua în continuare cu respectarea restricțiilor și condițiilor impuse, finalitatea fiind apărarea drepturilor și intereselor cetățenilor europeni. Așteptăm cu interes recomandările EDPB pentru operatori și persoane împuternicite, până la apariția acestora facem câteva recomandări pentru operatorii de date personale în vederea respectării deciziei de invalidare a Scutului de confidențialitate:

  • În cazul soluțiilor de tip newsletter puteți înlocui aplicațiile din SUA cu soluții din Uniune sau chiar din România.
  • Site-urile de tip Wordpress, spre exemplu, asigură unelte de analiză a traficului asemănătoare cu Google Analytics, putându-se elimina acest tip de cookie.
  • Recomandăm eliminarea adreselor de tip yahoo și gmail în scop profesional și înlocuirea acestora cu domenii de e-mail găzduite în Uniunea Europeană. De asemenea, domeniile găzduite în țări terțe ar trebui mutate pe servere din uniunea Europeană.
  • Platformele site-urilor web găzduite în SUA pot fi înlocuite cu platforme găzduite în Uniunea Europeană.
  • Recomandăm înlocuirea aplicatiilor de transfer de documente cu soluții găzduite în UE.
  • De asemenea, serviciile de plată online de tipul Paypal pot fi înlocuite cu procesatori de plăți cu cardul din România, serviciile de remarketing de la Google pot fi eliminate și utilizate servicii din UE, aceeași soluție fiind valabilă și în cazul serviciilor de cloud.

Ori de câte ori se fac transferuri în SUA, utilizatorii trebuie informați transparent, în conformitate cu articolul 13 din RGPD, iar dacă prelucrarea / transferul se bazează pe consimțământ, operatorii trebuie să se asigure că au obținut un consimțământ valid.

Ca o recomandare generală, consiliem operatorii de date personale din România să își reanalizeze lista furnizorilor de servicii ce au calitatea de persoană împuternicită și să verifice țările către care se face transferul datelor prelucrate, iar, în cazul identificării de transferuri în țări terțe, să evalueze situația și să decidă asupra oportunității de a schimba acești furnizori cu furnizori de servicii din Uniunea Europeană.

CONCLUZII

Urmare a hotărârii CJUE în Cauza Schrems II  autoritățile de supraveghere din Europa au luat poziție în cazul transferurilor de date personale către SUA. Autoritatea de supraveghere din Elveția, țară care avea propriul acord cu Statele Unite, a invalidat acordul Elveția - SUA Privacy Shield în temeiul căruia se făceau transferurile de date personale ale cetățenilor elvețieni către SUA. Autoritățile elvețiene au anunțat în data de 8 septembrie 2020 că Statele Unite au fost scoase din lista țărilor care oferă protecție adecvată în anumite condiții deoarece nu asigură protecția necesară.

De asemenea, Comitetul „Convenției 108” și Comisarul pentru protecția datelor al Consiliului Europei au solicitat, ambii, adoptarea standardelor legale internaționale pentru protecția datelor în urma hotărârii Schrems II. Într-o declarație comună aceștia au afirmat că „Țările trebuie să fie de acord la nivel internațional cu privire la măsura în care supravegherea efectuată de serviciile de informații poate fi autorizată, în ce condiții și în ce măsuri de protecție, inclusiv o supraveghere independentă și eficientă”.

Autoritățile de supraveghere din Berlin, Hamburg dar și autoritatea olandeză recomandă încetarea transferurilor către SUA. Autoritatea berlineză recomandă chiar retragerea datelor din SUA. Mai multe autorităților de supraveghere subliniază necesitatea unor analize suplimentare și evaluări de la caz la caz.

Menționăm că autoritatea de supraveghere din Irlanda a pus în vedere Facebook să înceteze transferurile de date către SUA. Urmare a acestei somații, la data de 11 septembrie 2020, Facebook a început acțiuni în justiție împotriva Comisiei irlandeze pentru protecția datelor (IDPC), lansând un recurs în Irlanda în încercarea de a opri ordinul preliminar al IDPC de a suspenda utilizarea clauzelor contractuale standard (CSC) în transferurile de date UE-SUA.

CNIL a solicitat autorităților franceze să oprească cât mai repede posibil găzduirea platformei de date privind sănătatea pentru cercetare de către Microsoft, având în vedere recenta invalidare a Privacy Shield. Secretarul de stat pentru digital a anunțat în aceeași zi că lucrează cu ministrul sănătății pentru a repatria această platformă în infrastructurile franceze sau europene.

Facebook a considerat propunerea ca fiind prematură și a îndemnat autoritatea de reglementare irlandeză să adopte o abordare pragmatică și proporțională până când se poate ajunge la o soluție durabilă pe termen lung, deoarece susține că ordinul preliminar a fost decis înainte ca Facebook să primească îndrumări de la Comitetul european pentru protecția datelor.

Rămâne de văzut ce recomandări va emite grupul de lucru recent înființat la nivelul EDPB și cum vor putea fi acestea puse în practică atât de către operatori cât și de către autoritățile de supraveghere.

Amintim că suntem la începutul unui nou an școlar, în condiții restrictive pentru toți subiecții implicați, opțiunea desfășurării ședințelor, întâlnirilor și orelor on-line cu părinți, profesori și elevi fiind din ce în ce mai utilizată. Majoritatea platformelor utilizate pe perioada stării de urgență și a stării de alertă transferau date în SUA. Ministerul Educației și Cercetării a anunțat la data de 2 septembrie 2020 că, în colaborare cu Google (Meet) și Microsoft (Teams) pune la dispoziție în mod gratuit platforme educaționale, ambele platforme aparținând unor companii americane.

Adăugăm la lista platformelor care transfera date in SUA și noua facilitate a Anaf, de identificare vizuală în spațiul virtual printr-o platformă dedicată, platforma utilizată, conform declarațiilor utilizatorilor, fiind Zoom, platformă care a fost în trecut ținta unor atacuri din partea hackerilor.

O dovadă în plus că în România operatorii, fie ei de stat sau privați, nu au asimilat informația invalidării Scutului de confidențialitate sunt magazinele online sau simple site-uri de prezentare care utilizează în continuare suita de cookie-uri de analiză de la Google, soluții de newsletter sau de plată americane etc. Chiar și site-urile candidaților la alegerile locale au astfel de cookie-uri instalate. Apreciem că majoritatea operatorilor utilizează aceste soluții fără a fi deplin conștienți de implicații.

Apreciem că suntem încă departe de o nouă înțelegere între UE și SUA deși recomandările pentru SUA au devenit și mai urgențe: (1) adoptarea unei legislații federale cuprinzătoare privind confidențialitatea, (2) înființarea unei agenții independente de protecție a datelor și (3) ratificarea Convenției Consiliului Europei privind confidențialitatea. Actuala situație de incertitudine afectează atât companiile europene și americane cât și drepturile și interesele cetățenilor europeni.

NYOB a efectuat în perioada iulie - septembrie 2020 o interpelare a 33 de companii care transferă date în SUA iar reacțiile acestora au fost dintre cele mai variante de la lipsa unui răspuns pâna la răspunsuri vagi sau lipsite de substanță. Companii precum Airbnb, Netflix sau Whatsapp nu au răspuns deloc, în timp ce altele au răspuns făcând trimitere la Politici de confidențialitate care nu răspund întrebarilor punctuale adresate sau prin punerea la dispoziție a unor Clauze contractuale standard vădit neacoperitoare deoarece companiile respective se supun legislației americane intruzive.

Recomandăm tuturor operatorilor de date personale din România să apeleze la specialiști în domeniul protecției datelor personale, singurii care, la momentul actual, sunt la curent cu noutățile în domeniu și sunt în măsură să explice operatorilor toate implicațiile și să ofere soluții conforme cu legislația protecției datelor.

INTRA ACUM în grupul WhatsApp "Comunitatea Dpo-NET.ro"!


Iți plac articolele dpo-NET.ro? Poți fi la curent cu toate aceste noutăți dacă ne urmărești zilnic pe paginile noastre de LinkedIn sau Facebook. 


Acest articol este protejat de către dispoziţiile legale incidente și este interzisă copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a acestuia. Articolele publicate pe DPO-NET.RO pot fi preluate doar în limita a maxim 500 de caractere, fără a depăşi jumătate din totalul de caractere, şi cu citarea obligatorie a sursei, cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor și articolelor publicate pe DPO-NET.RO, vă rugăm să ne contactati.

CERT-RO protejează digital sănătatea României

Brese de securitate

Vizualizari: 30294

Facebooktwittergoogle_plusredditpinterestlinkedinmail

Faptul că sectorul medical din România este puternic solicitat de pandemia COVID-19 nu este o noutate. Din păcate, chiar săptămâna trecută unul dintre spitalele municipale din România a fost ținta unui atac cibernetic, baza de date fiind serios afectată. În urma atacului a fost criptată şi blocată întreaga bază de date, respectiv toate informaţiile şi fişierele existente în serverele unităţii sanitare. Conducerea Spitalului Clinic Municipal „Dr. Gavril Curteanu” Oradea anunţa că au fost sesizate toate instituţiile competente cu privire la acest incident de securitate, precum şi instituţiile în relaţia cu care acest incident ar fi putut avea repercursiuni directe și că s-au făcut eforturi imediate pentru recuperarea datelor criptate, astfel încât activitatea medicală să nu fie perturbată.

Nu este prima dată când se întâmplă acest lucru, în luna iunie 2019, activitatea a cinci spitale din România fiind afectată de atacturile cibernetice. 

În acest context, CERT-RO, împreună cu un grup de profesioniști în domeniul securității cibernetice, au dezvoltat programul de voluntariat CV19.RO, lansat în luna mai 2020, în sprijinul furnizorilor de servicii de sănătate, pentru a face față provocărilor crizei.

CERT-RO a invitat conducerile spitalelor, care nu au completat până acum formularul de solicitare pentru sprijin cu titlu gratuit și includerea în programul de management al incidentelor de securitate cibernetică, să trimită documentul la adresa alerte.spitale@cert.ro.

"Facem eforturi să prevenim, să identificăm și să răspundem posibilelor vulnerabilități de natură informatică ale furnizorilor de servicii de sănătate, înainte de a fi prea târziu. Dorim sa protejăm digital sănătatea României!" au declarat reprezentantii CERT-RO.

INTRA ACUM în grupul WhatsApp "Comunitatea Dpo-NET.ro"!


Iți plac articolele dpo-NET.ro? Poți fi la curent cu toate aceste noutăți dacă ne urmărești zilnic pe paginile noastre de LinkedIn sau Facebook. 


Acest articol este protejat de către dispoziţiile legale incidente și este interzisă copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a acestuia. Articolele publicate pe DPO-NET.RO pot fi preluate doar în limita a maxim 500 de caractere, fără a depăşi jumătate din totalul de caractere, şi cu citarea obligatorie a sursei, cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor și articolelor publicate pe DPO-NET.RO, vă rugăm să ne contactati.

Proleasing Motors SRL a fost sancționat contravențional cu amendă GDPR în cuantum de 15.000 EURO

Conform unui anunț postat pe website, Autoritatea Națională de Supraveghere a finalizat în data de 23.06.2020 o investigație la operatorul Proleasing Motors SRL și a constatat încălcarea dispozițiilor […]

ALERTA CERT-RO: Campanie frauduloasă privind subiectele de la Bacalaureat 2020

La începutul lunii aprilie, echipa CERT-RO publica o alertă referitoare la folosirea platformelor care permit crearea unui site web gratuit în răspândirea unor atacuri de tip phishing. Atunci, platforma […]

PECB semnează un parteneriat cu NeoPrivacy România și lansează cursurile recunoscute internațional

PECB Group Inc. Canada a anunțat semnarea un nou acord de parteneriat cu NeoPrivacy România, pentru a distribui cursuri de formare PECB, recunoscute internațional. „Suntem foarte încântați de […]

Un val de campanii de tip scam se folosesc de imaginea magazinelor Profi, Mega Image, Carefour, Lidl, Ikea sau Kaufland

Specialistii de la Cert.ro au transmis mai multe alerte privind valul de campanii de tip scam care se folosesc de imaginea celor mai cunoscute magazine din Romania. Printre […]

Atenție la e-mail-urile care falsifică identitatea reală a expeditorului

Confom CERT.RO, în vreme ce tot mai multe persoane sunt nevoite să lucreze de la distanță, în această perioadă marcată de restricțiile de circulație determinate de răspândirea COVID-19, […]

SRI avertizează asupra unei campanii malware de furt de date

În contextul asociat pandemiei de SARS-CoV-2, Serviciul Român de Informații anunță că fost identificată o campanie de distribuire de malware care vizează furtul de credenţiale bancare de pe terminalele […]

Digisign ofera un cadou fiecarui absolvent al cursului online GRATUIT

Astazi, 23 Aprilie 2020, este lansat un nou curs online actualizat, oferit GRATUIT, avand tema „Informatii introductive despre utilizarea semnaturilor electronice” si care isi propune sa ofere informații […]

Peste 500.000 de conturi Zoom sunt de vânzare

În cazul în care platforma de videoconferințe „Zoom” nu a avut suficientă publicitate negativă, aflăm astăzi că datele utilizatorilor sunt tranzacționate pe DarkWeb. Peste jumătate de milion de […]

Președintele Republicii Moldova a făcut public numele unui pacient infectat cu coronavirus

Conform site-ului de striri realitatea.md,  Igor Dodon, Președintele Republicii Moldova,  a dezvăluit în timpul conferinței de presă  numele si prenumele femeii care a fost diagnosticată pozitiv cu coronavirus […]

Fenomenul FAKENEWS pierdut de sub control. „Spălați-vă mâinile, nu creierele!”

Acum câteva zile am citit întâmplător pe Fecebook un îndemn, „Spălați-vă mâinile, nu creierele!”. Acesta a fost și momentul în care am realizat că fenomenul Fakenews în România […]

Decathlon: 123 de milioane de înregistrări cu date cu caracter personal au fost publicate accidental

Potrivit cercetătorilor de la vpnMentor, peste 123 de milioane de înregistrări cu date cu caracter personal aparținând atât clienților cât și angajaților companiei Decathlon au fost expuse accidental. […]

Datele a zeci de mii de consumatori de canabis medicinal din SUA a fost expuse accidental

Conform vpnMentor, datele a zeci de mii de consumatori de canabis din SUA au fost expuse accidental, datorita unor erori de configurație a mediilor de stocare(cloud). Peste 85.000 […]

Participa la DPO TOOLS Workshop – 23 / 24 Martie 2020 – „Mobilitatea, o provocare pentru aplicarea GDPR”

La nivelul dispozitivelor mobile, au aparut in ultima perioada noi variante de atacuri informatice menite de a extrage informatii cu caracter personal cunoscute sub forma furtului de identitate […]

Trevor Hughes, CEO IAPP: „În domeniul protecției datelor, avem o nouă profesie hibridizată”

Participând la cea de-a 13-a ediție a Conferinței pentru informatică, confidențialitate și protecția datelor (CPDP2020), desfășurată la Bruxelles în perioada 22-24 ianuarie 2020, Trevor Hughes, Președintele Asociației Internaționale […]

MODELE SI FORMULARE GDPR – O nouă carte în webshop-ul dpo-NET.ro

O nouă lucrare de mare interes a fost adaugată în webshop-ul dpo-NET.ro, fiind o contributie a membrilor Centrului de cercetare pentru protectia datelor, constituit in cadrul Universitatii de […]

Nicolae Ploeșteanu: „Consider că fiecare practician trebuie să aibă această carte”

In domeniul protecției datelor în România, anul 2020 a debutat cu lansarea pe piață a acestui volum, intituat „GDPR Aplicat. Instrumente de lucru pentru implementarea Regulamentului UE 679/2016”, […]

11 Februarie 2020: HAPPY SAFER INTERNET DAY!

Astăzi,  marți, 11 februarie 2020,  sărbătorim Ziua internetului mai sigur (Safer Internet Day -SID). Niciodată nu ne-am bucurat de atâtea oportunități de a învăța și de a comunica la […]

ALERTA! Imaginea serviciilor de curierat, folosită în răspândirea e-mail-urilor cu atașamente malițioase

Campaniile recente prin care se încearcă răspândirea de malware via e-mail capătă aproape zilnic o nouă formă.   Atacatorii s-au folosit de imaginea sau reputația unor instituții publice sau companii private […]

Universitatea din Maastricht confirmă că a plătit hackerilor o răscumpărare de 200.000 de euro

Conform Reuters, Universitatea din Maastricht a confirmat că a plătit hackerilor o răscumpărare de 30 de bitcoin –  în valoare de 200.000 de euro (220.000 de dolari) – […]

Numărul amenințărilor informatice va atinge în 2020 pragul istoric de un miliard

Specialiștii în securitate informatică de la Bitdefender estimează că numărul total al amenințărilor informatice va depăși în premieră în acest an pragul de un miliard de unități, cea […]